Sunteți pe pagina 1din 28

Dimensiunea religioasă a

existenţei
MITROPOLITUL VARLAAM
Date generale
• Unul dintre cei mai
mari ierarhi ai
Bisericii Orodoxe
Române
• Născut în judeţul
Vrancea, în anul
1580, dintr-o familie
de ţărani
• Nume de botez:
Vasile Moţoc
• Cunoştea slavona,
latina şi greaca
• Reuşeşte înfiinţarea primei tipografii româneşti
din Moldova, în anul 1640
• În timpul Mitropolitului Varlaam al Moldovei a
fost zidită frumoasa şi renumita biserică a
Mănăstirii "Sfinţii Trei Ierarhi" din Iaşi
• Traduce Scara Sfântului Ioan Scararul (1618)
• A redactat "Cartea care se numeşte "Răspunsul
împotriva Catehismului Calvinesc", prima
scriere românească de polemică teologică
• În aprilie 1653 s-a retras la mânăstirea Secu, de
unde a trecut la cele veşnice în anul 1657
Cazania sau Cartea românească de învăţătură
• Considerată de Iorga, drept opera cea mai
populară a epocii noastre vechi, ea conţine
primele versuri în limba română, intitulate Stihuri
în stema domniei Moldovei, prin care este
recunoscut meritul domnitorului Vasile Lupu în
tipărirea cărţii. Cazania are două părţi: partea I
cuprinde extrase din Evanghelie şi comentariul lor
pentru 32 de duminici; partea a II-a povesteşte
vieţile sfinţilor, ordonate calendaristic, de la
Simion Stîlpnicul (1 septembrie) pînă la Tăierea
capului Sfîntului Ioan (29 august).
• Nicolae Manolescu, în Istoria critică a
literaturii române desprinde următoarele
trăsături ale operei: frumuseţea limbii
utilizate -vorbeşte pe înţelesul tuturor,
presărând explicaţiile cu întrebări retorice
şi cu îndemnuri, arta povestirii -este
primul nostru povestitor, înfăţişînd
ţărăneşte chestiunile teologice.
• Jitiile (biografiile de asceţi şi martiri) oferă
cititorului materialul din care se inspirau şi
pictorii populari. Unele sunt adevărate
basme, care au mişcat imaginaţia multor
ascultători.
• Răspunsul împotriva Catehismului
calvinesc
Opera este un pamflet conceput în scopul de
a-i apăra pe ardeleni de calvinism şi de
pericolul deznaţionalizării. Scrisă liber de
orice izvor, cartea fierbe de indignare sub
învăluirile cuminţi ale frazei.
Mitropolitul Dosoftei(1624-
1693)
• -teolog al intregii Ortdoxii
• -ierarh cu viata sfanta
• -primul poet national
• -primul cărturar român care a copiat documente şi inscripţii, unul dintre
primii cunoscători şi traducători din literatura patristică şi post patristică
şi care a contribuit la formarea limbii literare româneşti.
• -primul versificator al Psaltirii in tot Rasaritul ortodox
• -Primul traducator din literatura dramatica universala si
istorica in romaneste
• -primul traducator al cărţilor de slujbă în româneşte în Moldova
• -primul cărturar român care a copiat documente şi inscripţii, unul dintre
primii cunoscători şi traducători din literatura patristică şi post patristică
şi care a contribuit la formarea limbii literare româneşti.

• Dosoftei este cel care dezvolta literatura in formele ei


initiale.Pe numele de mirean Dimitrie Barile acesta a fost
monah al manastirii Probota,episcop de Husi si Roman si
mitropolit al Moldovei.
• Promoveaza introducerea limbii romane in biserica si
intareste credinta stramoseasca
• Este un poliglot vestit:greaca,latina,slavona

• Tipareste,o data cu tipografia adusa din


Rusia,urmatoarele carti:
1.Preacinstitul Acatist si Paraclis a Preasfintei Nascatoare
de Dumnezeu pentru a cristaliza in constiinta credinciosilor
ortodocsi cultul Nascatoarei de Dumnezeu
Psaltirea pre versuri tocmita

• -500 pagini si 8364 versuri impreuna cu Acatistul


Nascatoarei de Dumnezeu
• -este tradusa prima data in proza si spoi transpusa in
versuri dupa modelul polon al lui Jan Kochanowski
• -prin versificarea ei s-a urmarit sa fie cat mai accesibila,mai
usor de inteles,de cautat,de memorat
• -realitatea romaneasca apare asemenea celei Biblice,ceea
ce implica relatia psalmistului cu divinitatea,viata insasi
fiind impregnata cu puterea credintei
• Meritul operei este acela ca versurile ei au avut un puternic
ecou in creatia populara,ele fiind intalnite in cantecele de
stea si in colinde.
• Deci,legatura creatiei culte cu creatia populara se manifesta
si in sens invers,nu numai de la cea orala catre cea scrisa
Psaltirea contine imagini create sub influenta
versificatiei populare:
“Cantati Domnului in strune/In cobuz de viersuri bune/Si
din ferecate surle/Viersul de psalmi sa urle/Cu bucium de
corn de bour/Sa rasune pana-n nour.”
Psaltirea este un adevarat sistem de rime acesta
incercand mai multe cadente si mai multi metri decat
gasim un toata poezia noastra,de pana la romantism:

“Limbile sa salte/Cu cantece nalte,/Sa strige-n tarie/Glas


de bucurie,/Laudand pre Domnul,/Sa cante tot omul”.

“Pleaca-ti auzul spre mine/Si sa-mi hii Doamne,cu bine/Si


la za te-o strigate,/Sa-mi auzi de greutate,/Ca-m trec
zalele ca fumul/Oasele mi-s seci ca scrumul,/Ca neste
iarba taiata/M-este inima sacata.”
Parimiile preste an
3 volume din 4 din Viata si petrecerile Sfintilor
care arata originea apostolica a credintei
ortodoxe careia i-a slujit pana la ultima suflare si prin
care apara dogmel,institutiile si practicile cultului
crestin ortodox,puternic amenintat de propagarea
calvina printre romanii din Transilvania
Molitavnic de-nteles care dupa prefata
are un poem cronologic despre domnul
Moldovei si care infatiseaza viata
crestinului sub diferite aspecte.
Molitfelnicul si Liturghierul care sunt carti
de capetenie,de slujba pentru biserica
ortodoxa romana si cuprinde toate serviciile
religioase ce insotesc pe om de la nastere
pana la mormant.
Mitropolitul Dosoftei a fost un model pentru
apararea Ortodoxiei,in conditiile extinderii
fenomenului sectar si a influentei nefaste din afara
spatiului ortodox.
Antim Ivireanul
(c. 1660- 1716)
Biografie

• Născut probabil în 1650, în Iviria (Georgia


sau Gruzia), ucis cândva în intervalul
septembrie - octombrie 1716 de către
ostaşi turci.
• Luat de tânăr în robie de turci şi dus la
Constantinopol, este ulterior eliberat,
trăind în preajma Patriarhiei ecumenice,
unde a învăţat sculptura în lemn,
caligrafia, pictura, broderia, precum şi
limbile greacă, arabă şi turcă; probabil, tot
acum a fost călugărit sub numele Antim şi
hirotonit ieromonah.
Sosirea în Ţara
Românească
• Prin 1689 - 1690 este adus de
Constantin Brâncoveanu în
Ţara Românească. Aici a învăţat
limbile română şi slavonă, precum
şi meşteşugul tiparului. În 1691 i s-
a încredinţat conducerea
tipografiei domneşti din Bucureşti,
în care a imprimat 4 cărţi.
Tipografia domnească,
Bucureşti
 Invăţăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon (1691,
limba greacă),
 Slujba Sf. Paraschiva şi a Sf. Grigore Decapolitul (1692,
limba română),
 Evangheliarul greco–român (1693) şi
 Psaltirea (1694, limba română). Mănăstirea Snagov
 După 1696 a fost numit egumen la Mănăstirea Snagov
, unde a mutat tipografia, imprimând 15 cărţi (7
greceşti, 5 româneşti, una slavonă, una slavo-română,
una greco-arabă), între care se pot menţiona:  
 Antologhionul (1697),
 Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă (1699),
 Proschinitarul Sf. Munte Athos (1701, greceşte),
 Liturghierul greco-arab (1701, prima carte tipărită cu caractere
arabe din lume),
 Evanghelia (1697),
 Acatistul Născătoarei de Dumnezeu (1698),
 Carte sau lumină (1699),
 Învăţături creştineşti (1700),
 Floarea darurilor (1701), toate în româneşte
Bucureşti, 1701 - 1705

• Între 1701 şi 1705 şi-a reluat


activitatea la Bucureşti, unde a
tipărit alte 15 cărţi (11 greceşti, 2
românesti, una slavo-română,
una greco-arabă), între care:
 
– Ceaslovul greco-arab (1702) şi
– Noul Testament (1703), prima ediţie a
acestuia în Ţara Românească.
Mănăstirea Govora, Vâlcea

• Pe data de 16 martie 1705 a fost ales


episcop de Vâlcea, unde la tipografia de
la Mănăstirea Govora , tipăreşte alte 9
cărţi (3 româneşti, 3 slavo-române, 3
greceşti):
 
– Tomul bucuriei, (1705, greceşte),
– Liturghierul şi
– Evhologhionul (1706, într-un singur volum, ambele
reprezentând primele ediţii româneşti al acestora în
Muntenia,
– Învăţătura pe scurt pentru taina pocăinţei (1705,
româneşte, lucrare originală).
Mitropolit al Ungrovlahiei

 La 28 ianuarie 1708 a fost ales mitropolit al


Ungrovlahiei, fiind instalat în funcţie pe 22 februarie al
aceluiaşi an. În această calitate, înfiinţează ca şi la
Râmnicu Vâlcea o tipografie la Târgovişte, unde a
tipărit un număr de 18 cărţi (5 greceşti, una slavo-
română, una slavo-româno-greacă, 11 româneşti),
între care se remarcă cele româneşti:
 
 Învăţătură bisericească la cele mai trebuincioase şi mai de folos
pentru învăţătura preoţilor (1710),
 Capete de poruncă la toată ceata bisericească, pentru ca să
păzească fieştecarele din preoţi şi din diaconi deplin şi cu cinste
datoria hotarului său (1714), ambele originale,
 Psaltirea (1710),
 Octoihul (1712),
 Liturghierul (1713),
 Evhologhionul (1713),
 Catavasierul (1714);
– În 1715 tipografia a
fost mutată la
Bucureşti, unde a mai
imprimat alte două
cărţi greceşti.
Rolul lui Antim Ivireanul
în propăşirea culturii
române
– Tipograf, redactor,
editor, creator de
limbaj bisericesc în
limba română

Mânăstirea Antim
ÎNTREBĂRI?
VĂ MULȚUMIM PENTRU
ATENȚIE!