Dimensiunea religioasă

a existenţei
 1. Mitropolitul Varlaam
 2.Mitropolitul Dosoftei
 3.Mitropolitul Antim
 Mitropolitul Varlaam s-a născut în jurul anului 1580, dintr-
o familie de răzeși din Borcești (Neamț), sat dispărut
situat lângă Târgu Neamț. Numele său de mirean a fost
Vasile Moțoc.
 De tânăr și-a îndreptat pașii spre Schitul Zosim de pe
valea pârâului Secu, unde a învățat carte, și-a dezvoltat
talentul de vorbitor și scriitor și a deprins limbile slavonă,
latină și greacă.
 Pe locul schitului, Vornicul Nestor Ureche și soția sa
Mitrofana au ctitorit, în 1602, Mănăstirea Secu în care a
început să funcționeze și o școală.
 Arhimandritul Varlaam a fost chemat la Iași și numit în
fruntea Mitropoliei Moldovei in locul Mitropolitului decedat
Atanasie (1629-1632).
 Ca nou mitropolit, Varlaam reușește să aibă multe
realizări, mai ales că reușește să-și atragă și sprijinul
Domnitorului Vasile Lupu.
 Sprijinit și de Sfântul Mitropolit Petru Movilă al Kievului,
Mitropolitul Varlaam reușește chiar înființarea primei
tipografii românești din Moldova, în anul 1640, pe care a
instalat-o la Mănăstirea "Sfinții Trei Ierarhi" din Iași.
 Operă care conţine “Stihuri în stema domniei
Moldovei”(primele versuri in limba romană).
 Este formata din 2 parti:
Partea I conţine extrase din Evanghelie și
comentariul lor pentru 32 de duminici.
Partea a II-a cuprinde viețile sfinților, ordonate
calendaristic, de la Simion Stîlpnicul (1 septembrie) pînă
la Tăierea capului Sfîntului Ioan (29 august).
 Fonetismele arhaice și regionale
- elementele de sintaxă arhaică, ca dovezi despre
evoluția limbii: „dirept acela loc”.

 Răspunsul împotriva Catehismului calvinesc

- Opera este un pamflet conceput în scopul de a-i
apăra pe ardeleni de calvinism și de pericolul
deznaționalizării. Scrisă liber de orice izvor, cartea fierbe
de indignare sub învăluirile cuminți ale frazei.
 În anul 1640, cu ajutorul domnitorului Vasile Lupu,
reușește să întemeieze la Iași, prima școală de grad înalt
din Moldova, după modelul Academiei Duhovnicești de la
Kiev, înființată acolo de Sfântul Ierarh Petru Movilă.
 În aprilie 1653 s-a retras la mânăstirea Secu, unde a
decedat în anul 1657.
 Dimitrie Barilă, cunoscut mai ales pe numele monahal
Dosoftei, a fost un cărturar român, mitropolit al Moldovei,
poet și traducător.
 În 2005 Biserica Ortodoxă Română l-a proclamat sfânt.
 A fost unul dintre cei mai mari cărturari din istoria
română, fiind primul poet național,
național primul
versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox, primul
traducător din literatura dramatică universală și din cea
istorică în românește, primul traducator al cărților de
slujbă în românește în Moldova, primul cărturar român
care a copiat documente și inscripții, unul dintre primii
cunoscători și traducători din literatura patristică și post
patristică și care a contribuit la formarea limbii literare
românești.
 Ca monah la Probota, a tradus, pentru prima oară în
românește, Istoriile lui Herodot, Cronograful lui Matei
Cigalas, un Pateric grecesc, cartea Mântuirea păcătoșiior a
lui Agapie Landos și fragmente din Viața și minunule Sf.
Vasile cel Nou.
 Ca episop de Roman a revizuit traducerea Vechiului
Testament făcută de Nicolae Milescu, care s-a tipărit la
București, în 1688. în timp ce se afla în exil în Polonia, a
tradus introducerea (prologue) dramei Erofili, scrisă de
poetul cretan Gheorghe Hortatzis (începutul sec. XVII)
 Antim Ivireanul (n. circa 1650, Iviria — d. asasinat în
1716) a fost un autor, tipograf, gravor, teolog, episcop și
mitropolit român de origine georgiană.
 Mitropolit de București, autor al unor celebre Didahii, ce
reprezintă o colecție de predici folosite la Marile Sărbători
de peste an, Antim Ivireanul a fost o personalitate
culturală remarcabilă a literaturii române vechi. A fost cel
care a înființat prima bibliotecă publică în Bucureștiul de
astăzi, în secolul XVIII.
 Prin cele 63 tipărituri, lucrate de el însuși, coordonate sau
patronate, în limbi diferite și de o mare diversitate, prin
numeroșii ucenici pe care i-a format, este considerat -
alături de Diaconul Coresi - cel mai mare tipograf din
cultura medievală românească.

 A avut un rol însemnat în introducerea completă și

definitivă a limbii române în slujbă. Deși româna nu era
limba sa nativă, a reușit să creeze o limbă liturgică
românească limpede, care a fost înțeleasă de
contemporanii săi și este folosită până astăzi.
 Primul manuscris rămas, Chipurile Vechiului și Noului
Testament, adică obrazele oamenilor celor vestiți ce se
află în Sfânta Scriptură, în Biblie și în Evanghelie și
adunare pe scurt a istoriilor celor ce s-au făcut pe vremea
lor .
 Analiza cărților originale publicate, dar și a celor două
manuscrise duce la constatarea că Antim Ivireanul avea
nu numai o frumoasă cultură teologică, ci și una profană
întrucât folosea nu doar citate din Biblie, dar și din
literatura patristică, respectiv din filosofi antici. În multe
din ele făcea o critică vehementă a moravurilor vremii.
 Didahiile îl așează, fără nici o îndoială, în rândul celor mai
de seamă predicatori creștini din toate timpurile.
 La 5 februarie 1713, de ziua prăznuirii Sfintei Agata, în
urma unei descoperiri dumnezeiești, Mitropolitul Antim
Ivireanul se hotărăşte să clădească o mănăstire pe locul
unde era o veche biserică de lemn cu hramul Sfântul
Nicolae, în care se păstra Sfântul Mir. Sfântul Antim pune
toată averea sa pentru ridicarea din temelie a acestui
sfânt lăcaş.
 „Cunoaşterea limbii române este uimitoare la Antim şi de
altfel, din toate atitudinile, Ivireanul apare ca un perfect
asimilat. Cunoscător de limbi străine, el e pe deasupra un
om cu ritorie, un spirit înflăcărat, cu sincerităţi
încântătoare. (…) compoziţia, naturaleţea frazei şi a
aplicărilor locale rămân personale.”
 Mitropolitul Varlaam + poze
 Mitropolitul Dosoftei + poze
 Mitropolitul Antim + poze

 Amariei Andrei
 Chelariu Dragoş - Daniel
 Amariei Andrei
 Chelariu Dragos - Daniel