Dimensiunea Religioasă a

Existenței
Sandu Marina
Popescu Roberta
Mihalcea Florina
Mihalcea Alexandra
Cultura religioasă
• Domniile lui Matei Basarab, in Muntenia si Vasile Lupu, in
Moldova,au marcat inceputul unei epoci de inviorare culturala.
Pin tipografiile infiintate cu sprijinul lui Petru Movila, fiu de
voievod moldovean ajunsmitropolit al Kievului, cartile religioase
se raspandesc si contribuie launificarea limbii romane literare.
Religia este o componenta importanta a culturii unui
popor.Sentimentul religios se manifesta atat in cadrul bisericii, cat
si dincolo dezidurile ei.
• Credinta se oglindeste in modul de a gandi al oamenilor,
incomportament, in modul de a se exprima, in obiceiurile lor, in
ceea cecreeaza: in arhitectura,in arte plastice, in muzica, in
literatura.
Biblia de la Bucuresti
• Biblia de la București (cunoscutăși sub
denumirea de Biblia Cantacuzino) a fost prima
traducere completăa Bibliei în limba română,
fiind publicatăla București în 1688. Scrisăcu
caractere chirilice, titlul ei complet era “Biblia
adecăDumnezeiasca Scripturăa Vechiului și
Noului Testament”. Traducerea s-a bazat pe
versiunea lui Nicolae Milescu a Septuaginta,
revăzutăde „oamenii locului”, cu aportul fraților
Greceanu (Radu și Șerban), fiind tipărităîn Țara
Româneascăcu ajutorul principelui Șerban
Cantacuzino (1678-1688). Această Biblie a pus o
piatrăde temelie la dezvoltarea limbii române
scrise, pentru mult timp ea fiind Biblia standard
folosităde către Biserica OrtodoxăRomână.
Mitropolitul Varlaam
• Mitropolitul Varlaam Motoc a fost
unul din cei mai mari ierarhi ai
Bisericii Ortodoxe Romane. S-a
nascut in judetul Vrancea, in anul
1580, dintr-o familie de tarani si a
fost botezat Vasile.Prin anii 1590-
1592s-a stabilit la Schitul lui
Zosima, unde era vestitul egumen
Dosoftei.
Carti tiparite de Mitropolitul Varlaam
• Mitropolitul Varlaam a intemeiat la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi
din Iasi prima tipografie din Moldova unde a tiparit, in limba
romana, trei dintre cele mai importante carti ale vremii:Explicarea
Evangheliilor la Duminici, la praznice imparatesti si la sfintii mari
de pe tot anul, tiparita in anul 1643 cu numele de “Carte
romaneasca de invatatura”. In popor a fost numita cel mai
obisnuit “Cazania lui Varlaam”
• Sapte Taine ale Bisericii, tiparita la Iasi in 1644
• Raspunsul la Catehismul calvinesc, tiparita la Iasi, in 1647
 Cazania din 1643 cea mai însemnată lucrare a mitropolitului Varlaam, și în
Cazania Lui același timp una din cele mai de seamă din istoria vechii culturi românești,
Varlaam este intitulată „Cartea românească de învățătură la dumenecele preste an și
la praznice împărătești și la svănți mari“ sau Cazania, apărută la Iași, în
1643. Are 506 file, ilustrate cu numeroase gravuri, reprezentând scene
Cartea are două părţi principale: biblice,chipuri de sfinți la care se adaugă inițiale înflorate, frontispicii,
prima parte cuprinde 54 de viniete, podoabe finale.
cazanii la duminici, iar a doua
parte are în componenţă 21 de
cazanii pentru sărbătorile
împărăteşti şi ale sfinţilor.
Cazania este un termen slavon
care defineşte o culegere de
predici şi omilii (comentarii ale
textelor biblice).
Mitropolitul Dosoftei
Dimitrie Barilă, cunoscut mai ales pe numele monarhal
Dosoftei, (n.26 octombrie1624,Suceava- d.13 decembrie 1693)
a fost un cărturar român,mitropolit al Moldovei, poet și
traducător. În 2005 Biserica Ortodoxă Română l-a proclamat
sfânt
A fost unul dintre cei mai mari cărturari din istoria română,
fiind primul poet național, primul versificator al Psaltirii în tot
Răsăritul ortodox, primul traducător din literatura dramatică
universală și din cea istorică înromânește, primul traducator al
cărților de slujbă în românește în Moldova, primul cărturar
român care a copiat documente și inscripții, unul dintre primii
cunoscători și traducători din literatura patristică și post
patristică și care a contribuit la formarealimbii literare
românești. Pentru talentul său literar, el este considerat primul
poet cult din literatura noastră.
Psaltirea in versuri
• Mitropolitul Dosoftei își propunea prin a sa Psaltire în versuri, tipărită la Uniev, în
Polonia, în timpul exilului său (1673-1675), să contracareze tocmai efectul nedorit al
răspândirii unor asemenea psaltiri calvine printre românii din Transilvania sau printre
cei din Moldova.
Dosoftei avea simtul ritmului si o mare spontaneitate in
gasirea unor forme ritmice, variate si originale. Cele mai
multe versuri sunt cele trohaice de 6 silabe :”Limbile sa
salte / cu cantece nalte / Sa strige-n tarie / cu glas de
bucurie” (psalmul 46).
Lexicul poetic si tonul general, characteristic unora din
versurile lui Dosoftei, indica influenta clara a limbii
populare asa cum este folosita ea, pitoreasca si dura, de
catre vorbitorul popular in blesteme. Iata un exemplu din
Psalmul 34 : ” Sa si schimonoseasca-n grea rusine / Carii
pornesc raul spre mine / cu raceala sa se vartejeasca / Carii
imi pizmesc, raul sa-i gasasca”.
PSALMUL 60
Mă rog, Dumnezăul mieu, tu să-m socotești Rugămintea ce mă rog și să o
priimești. Când strig de la margine, de preste hotari, Tu, Doamne, să mă auz la
svântul oltari. Și când sunt în voie rea, tu să nu mă laș, Ce pre stâncă să mă sui la
al tău sălaș. Și povață tu să-m fii, cale de scăpat Despre față de pizmaș, razăm și
turn nalt, Petrecând în casa ta-ntr-acoperemânt, Supt svânta ta aripă, viață pre
pământ. Că tu, Doamne, îmi-asculț rugă ce grăiesc Și mi-ai dat cu svinții tăi
parte să trăiesc, În moșie ce le-ai dat pre loc desfătat, Și-mpăratului vei da să stea
neschimbat. Preste rod de rod să-i dai să custe lung trai Denaintea Domnului, ce
țî l-ai pus crai. Mila ș-adevara lui cine va grăi Să o poată cugeta în veci ce-a trăi?
Și numelui tău cel svânt, preste zâle lungi, Ce-am făgăduit voi da cu jărtve, cu
rugi.
 Mitropolitul Antim Ivireanu
Antim Ivireanul a fost un autor, tipograf, gravor, teolog,
episcop și mitropolit român deoriginegeorgiană.
Mitropolit de București, autor al unor celebreDidahii, ce
reprezintă o colecție de predici folosite la Marile
Sărbători de peste an, Antim Ivireanul a fost o
personalitate culturală remarcabilă a literaturii române
vechi. A fost cel care a înființat prima bibliotecă publică
în Bucureștiul de astăzi, în secolul XVIII.

De la mitropolitul Antim Ivireanul ne-au rămas peste 30 de

predici, intitulate ‘didahii’ sau cuvinte de învățătură. În afară de
‘Cazaniile’ lui Varlaam, ‘Didahiile’ lui Antim Ivireanul sunt
primele predici originale, vii, luate din actualitatea vremii,
primele luări de poziție clare și curajoase față de toate
problemele de ordin social, moral, cultural și teologic, pe care le
întâmpinau societatea și biserica românească a acelor vremuri.
Prin predicile sale, Didahiile, rostite de la înalţimea amvonului
Mitropoliei din Bucureşti, unde erau ascultate cu mare interes, Antim
Ivireanul se apropie sensibil de literatură. Deşi imitau strălucitele
omilii ale bisericii, predicile mitropolitului Antim au multe părţi
originale. Preocupat de viaţa morală a credincioşilor, el surprinde
slăbiciunile și excesele contemporanilor pe care, după modelul Sf.
Ioan Gură de Aur, se simte dator să le îndrepte. Atim Ivireanul nu
este prin Didahii numai un teolog, ci şi un îndrumător care prin
mijloacele artei oratorice încearcă să pătrundă în inima celor rătăciţi
şi să-i aducă pe calea cea dreaptă.
Predica de amvon
• Pomenirea marelui mucenic Dimitrie, ce se praznuieste astazi in toata lumea, ce alt
asteapta de la adunarea iubitorilor de praznuire, fara numai laude si cântari? Insa eu,
cunoscându-ma nevrednic si slab intru stiinta, nu indraznesc sa-i impletesc cununi de
laude, nici sa-i vestesc precum se cuvine, maririle minunilor lui, caci alta invatatura
cearca mucenicestile lui luptari, si alt praznuitor trebuie pentru luminatele lui nevointe.
Drept aceia las sa laude altii lucrurile lui cele slavite, altii sa povestiasca cea preste firea
omeneasca barbatia sufletului sau, si altii sa spuie vitejia cea tare, cu care au rabdat
ranile si moartea; iar eu, ca un neputincios la vorba, precum ma indemn sa ma minunez
de ele cu mintea, asa si a le cinsti ma silesc cu tacerea si ma intore cu vorba iar la
inceputul dintâiu: “Doamne! mântuieste-ne ca perim". Pentru ca sa arat inaintea
dragostei voastre nevoia ce au petrecut Apostolii in corabie, si grabnicu ajutor ce l-au
dat Hristos in mijlocul marei; si nadajduiesc cu darul sfantului sa va folositi sufleteste,
ci va pohtesec sa ascultati cu dragoste si cu socotinta.
 Diaconul Coresi
Despre meșterul tipograf nu se cunosc foarte multe detalii biografice,
însă este recunoscut faptul că diaconul Coresi a editat aproximativ 35
de titluri de carte, tipărite în sute de exemplare și distribuite în toate
regiunile românești. Astfel, opera sa a avut o importantă contribuție la
unitatea lingvistică a poporului român, dar și la apariția limbii române
literare.

Cărţile lui Coresi au avut o largă răspândire în toate ţinuturile româneşti datorită
legăturilor comerciale ale Braşovului cu Ţara Românească şi cu Moldova. De
asemenea, boierii pribegi aşezaţi la Braşov şi, mai târziu, Mihai Viteazul au
favorizat răspândirea scrierilor maestrului Coresi. Prin aceste tipărituri, se arăta tot
mai limpede unitatea de limbă, de credinţă şi de origine a românilor de
pretutindeni.
 Evanghelia cu învăţătură sau
Cazania este ultima carte tipărită
de Coresi şi, în acelaşi timp, cea
mai importantă dintre tipăriturile
româneşti. Cartea a văzut lumina
tiparului la Braşov, în 1581 și
cuprindea tâlcuirea Evangheliilor
din toate duminicile şi sărbătorile
de peste an.

Evanghelia cu învățătură – calea introducerii limbii române

în cultul religios
 Arsenie Boca
Arsenie Boca s-a născut în 29 septembrie 1910, în Vaţa de
Sus, în judeţul Hunedoara. A absolvit Academia Teologică
de la Sibiu şi Institutul de Belle Arte din din Bucureşti,
frecventând în paralel şi cursuri de medicină. După patru
luni petrecute la Muntele Athos, în Grecia, a intrat în
monahism la mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus,
în judeţul Braşov.

A fost un ieromonah, teolog și artist plastic (muralist)

ortodox român, stareț al Mănăstirii Brâncoveanu de la
Sâmbăta de Sus și apoi al Mănăstirii Prislop, unde, datorită
personalității sale, veneau mii și mii de credincioși
 Biserica Draganescu
• Din 1967, timp de 15 ani, interiorul bisericii este pictat în
totalitate de către părintele Arsenie Boca, căruia regimul comunist
îi interzisese să mai slujească. Pictura cuprinde scene din Noul
Testament, dar şi scene moralizatoare prin care duhovnicul
transmite mesaje privitorilor.
Citate