FETELE TRANZITIEI Tot In ace;,t numar

VLADIMIR TISMANEANU FILOZOFIE POLITICA

DUPA MARX: REiNTOARCEREA MITULUI POLITIC ADPIANA OPRESCU
DEMOCRATIA $1 GRE$ELILE
RECUPERABILE:
AVERTISMENTUL LUI
MIRCEA BOARI TOCQUEVILLE

ORIGINILE SOCIALE ALE ORDINII TOTALITARE. RALUCA MARCULESCU

TEMA EGAUTATII LA
SCEPTICISMUL DEMOCRATIC iN URMA TOCQUEVILLE
PRABUSIRII COMUNISMULUI

AURELIAN CRAIUTU VICTOR RIZESCU

MODERNITATEA
"UN TUNEL LA CAPATUL LUMINII?". NOTE NATIONALISMULUI: 0
DEZBATERE
DESPRE RETORICA "MARII TRANSFORMARI" DIN ISl ORIOGRAFICA
EUROPA DE EST /

VENELIN I. GANEV JEAN-FRANCOIS REVEL

MEMOIRES. LE VOLEUR
CONSTITUTIA CA UN SCENARIU. CONSIDERATII DANS LA MAISON VIDE

DESPRE CONSTITUTIONALISM $11NVATAREA SORIN MITU

GENEZA IDENTITATII
CONSTITUTIONALA iN POSTCOMUNISM NATIONALE LA ROM~NII
ARDELENI

BENJAMIN CONSTANT
DRAGO$ ALIGICA DESPRE LIBERTATE LA
ANTICI $1 LA MODERNI
KEYNESISM $1 POLITICILE ECONOMICE ALE
TRANZITIEI - ~--
 Cuprins
Introducere Perspective, discursuri si realit~ti ale tranzitiei 3
Perspective, discursuri $i
Fetele tranzitiei realitati ale tranzitiei
Vladimir Tismaneanu Dup~ Marx: reintoarcerea mitului politic 5
Mircea Boari Originile sociale ale ordinii totalitare.
Scepticismul democratic in urma prnbusirii
comunismului 32
Desigur, s-a vorbit si s-a scris
Aurelian Crruutu "Un tunella caplitul luminii?".
foarte mult despre tranzitie. Tranzit1a si,
Note despre retorica "marii transformm"
mai ales, marca ei decisiv~- faptul c~ este
din Europa de Est 56
generatoare de dificult~ti si suferinte -
Venelin I. Ganev Constitutia ca un scenariu. continu~. si dupli aproape opt ani de Ia
Consideratii despre constitutionalism si momentul de gratie 1989, s~ constituie
inv~tarea constitutional~ in postcomunism 80 pinza de fundal pe care se inscriu evolu-
Dragos Aligica Keynesism si politicile economice ale tranzitiei 93 tiile prezentului si discursurile des pre ele.
Mai era oare nevoie de un nou asalt -
acesta, cu piese de "artilerie grea"- asupra
Filozofie politicii unui subiect supus aproape zilnic uzurii
mediatice?
Adriana Oprescu Democratia si greselile recuperabile:
Abordind probleme "Ia ordmea
avertismentullui Tocqueville 104
zilei" (asa cum am facut si in num~l
Raluca Marculescu Tema egaliU1tii Ia Tocqueville 114 trecut, cind perspectiva largirii Organi-
zatiei Nord-Atlantice a fost diseca~ cu
instrumente specifice), nu viciem profilul
Dezbatere
teoretic si necircumstantial al revistei
Victor Rizescu care, vrem s~ credem, va putea fi citit~.
Modemitatea nationalismului:
cu acelasi interes, si peste ani. Ratiunea
o dezbatere istoriografica 118
este mai profund~. caci sintem datori, prin
pozitia epistemologid pe care am
Recenzii adoptat-o, de revistli de "stiinte politice",
s~ contrabalansam - mai ales in punctele
Alexandru Dutu Jean-Fran~ois Revel de actualitate- dominatia unei prese care,
Memoires. Le voleur dans Ia maison vide 137 dincolo de dezinteresul pentru o analiu
Marius Turda Sorin Mitu de fond a realit~tilor, transforma procesul
Geneza identitfl(ii na(ionale Ia romami ardeleni 143 de informare intr-o mistica publica.
Acest excurs nu raspunde decit
Radu Carp Benjamin Constant
in parte intrebarii initiate: mai merita
Despre 1ibertate Ia antici $i Ia modemi 149
"tranzitia" o atentie extinsa si concentratli,
analitica si profunda, intr-un moment in
Note despre autori 153
----------Polis 211997--------
care, se pare, eel putin anumite tari ale
Estului au intrat, deja, intr-o maturitate a
dezvoltlirii? Putem fi convinsi sau nude
adecvarea modelului teleologic dup~ care
tranzitia, mai lung~ sau mai scurta, este
astfel (adica un moment intermediar)
tocmai pentru ca la cap~itul procesului sc
afl~ ceva binecuvintat si binefaclitor,
salvator pentru toti cei care tinjesc dupa
el - sa-i zicem, sistemul "capitalist".
Putem chiar accepta c~. la acel moment,
"capitalismul" (in general, un termen de
care ne ferim) va avea chipuri si functio-
nalitati diferite daca privim spre Cehia si
Slovenia, spre Polonia si Ungaria, spre
Romania sau Bulgaria. Un lucru ramine
cert (indraznesc eu sa afirm), indiferent
de perspectiva in care ne plasam, avem -
inca! -de a face cu societati in schimbare.
Si nu numai in plan politic, unde un sis-
tern putemic centralizat, bazat pe ideo-
logie si politie politica, cu o elitli discre-
tionarli, trebuia inlocuit cu o democratie
viabila SI veritabil~. cu puteri bine distri-
buite si echilibrate. Nu numa1 in plan eco-
nomic, unde privatizarea si restructurarea
rlimin o problema chiar si pentru un stat
avansat pe aceasta cale, laudat si recom-
pensat cu primirea in OECD, precum
Cehia.
Tranzitia - ceea ce acest numar
din Polis vrea sa demonstreze - este
3
 mu1tidimensionaH1, cu fete mai ascunse, reziduale, incA nerezolvate complet.
cu unele poate chiar neba.tluite, dar in nici Poate pArea surprinzAtor, dar
Vladimir Tismaneanu
un caz mai putm importante. Pe lingA cele retorica tranzitiei nu este numai un sub-
doua axe-pivot enuntate mat devreme produs al acesteia, ci poate fi ~i un deter-
(economicul ~i politicul), textele grupate minant al ei. Aurelian Crl1iutu surprinde,
in acest numar a! revistei aduc in lumina printr-o abordare cu totul neobi~nuita,
Dupa Marx: reintoarcerea
analizei componentele mai putin strate- faptul ca tranzit1a "se face" ~i prin modul
gice ale tranzitiei, dar care "lucreazA" mai in care vorbim despre ea. 0 abordare, sa
mitului politic *
in profunzime: reprezentArile politice ~~ spunem, neclasica asuma ~i Venelin I.
sociale, retorica discursurilor academice, Ganev atunci cind se ocupA de una dintre
paradigmele economice alese pentru a fi problemele "clasiGe" ale tranzitiet: aceea
implementate, noile moduri de soc1ahzare a formelor institutionale (tn speta consti- The revolutions of 1989, in Eastern Europe, have shattered the world
~i de raportare a individului Ia lntregul tutionale) fArA fond. El refuza tipul de political arrangements, confronting the individual, East and West, with new ,
social, relatia cu normele constitutionale. demers normativ- iatli ce trebuiau sa faca unexpected dilemmas. Initially celebrated as the triumph of democratic
individualism over the Leninist autocracies, these changes have led to the
Vladimir Tismaneanu vede in elitele politice ~i nu au facut!- pentru unul resurgence of neo-romantic, populist, anti-modem forces in the region . The
reprezentanle sociale, in simbolurile co- mai profitabil in intelegerea specificului old ideological certainties are dead . Instead , new mythologies have arisen to
munitare, in miturile politice elementele problemelor Estului: iata ce au facut eli- provide quick and satisfactory answers to excruciating dilemmas.
determmante ale unei culturi politice. Re- tele (in speta, bulgare), lucruri reproba- In the avalanche of studies and reports about the emergence of markets
cunoscind ponderea malefica pe care mi- bile, daca ne gindim Ia norma democra- and western-style institutions, we tend to dismiss the role of political traditions,
memories and deeply entrenched attitudes. This essay tries to point out that it
turile comunismului au avut-o in instau- tica, dar cu efectul paradoxa! allnradaci- is not just an economic model that it is at stake in the former communist world.
rarea ~i prelung1rea unui regim diabolic narii ~i intanrii constitutionalismului . In fact, the main issue is the nature of the emerging political communities:
(dar care se proclama "mintuitor"), poli- Will they be inclusive or exclusive, tolerant or intolerant, society or community
Tot un "discurs al tranzitiei" care
tologul american de origine rom anA recu- "face" tranzitia este ~i modelul economic oriented? If these societies are to reinvent politics in a humane, enlightened
way, fundamental values like truth, trust and tolerance need to be defended in
no~te ca nici o societate nu poate tr<li fara
teoretic care s-a impus in anumite tan din the political arena.
mituri ~i. tocmai de aceea, trebuie sa pas- Estul Europei: este vorba de "keynesism".
tnlm o vigilentA criticA asupra diverselor Aparent invins pe scena Occidentului de "Astazi, desi posibilita(ile de "Exista ceva nou tn Jume: dar nu
mituri vehiculate, mai ales lntr-o perioada este vorba nici de sfir$itul istoriei, nici de
paradigmele monetariste, el retrai~te, expansiune a vie(ii au devenit incomen-
care ofern un teren fertil pentru prolife- sustine Drago~ AligicA, o a doua existenta surabile, sim(im cane aflam 1ntr-o attt de ciocnirea civiliza(iilor, nici de inexora-
rarea lor.
in Est: tmbrati~area lui necriticl1 poate mare strfmtoare, 1nc1tposibilitatea noastra bilul declin fmal tnspre anarhia ucigasa.
Nu mai putin uti I pentru o "bunA" avea consecinte fatale. existentiala este vaduvita de Jargimea sa. Ne aflam, mai degraba, tn punctul si in
tranzitie este ~~ modul.in care oamenii se De cind acest fapt a fast resim(it Ia modul perioada in care practicile, institu(iile si
Avem reunite, In acest numar,
socializeaza. Mtrcea Boari dezva.Juie o
abordm ~i perspective care fixeaza mai general, un sentiment de disperare a modurile de viata bine conturate, pre-
altl1 fata a comunismului care, pentru afectat activitatea omeneasca (sau, clt vizibile, familiare cedeaza Jocul reali-
bine o problematicA ce nu se rezuma nici
citiva ani buni, a fost ~i o fata a tranzitiei: pe departe Ia tribulatiile cu care presa "de priveste pe aceia care nu-si dau seama de ta(ilor prost defmite, difuze, producatoare
transferul cAtre societate a mijloacelor de opmie" ne-a obi~n ui t. Trliim Inca o el, o lipsa de constienta) - un sentiment de anxietate si violen(e. A eel tip de perioa-
represiune specifice aparatului de stat. de disperare care, privit 1n mod obiectiv, da pe care poate ca il avea Augustin fn
schimbare complexl1 ... o schimbare cu
Pervertirea relatiilor sociale ~i inferenta multe fete ... poate vesti Ja fel de bine un sfirsit, ca si minte atunci ctnd spunea: nu era nimicul
politicului in aceasta sferA slnt probleme un inceput." absolut. Era un fel de lipsa de forma lara
L.S.-S. nici o defini(ie."
Karl Jaspers, Ken Jowitt,
Man in Modem Age 'Our Republic of Fear"

Revista Polis are ocazia de a publica in avanpremierll lntroducerea ultimei cArti a lui Vladimir
Tismllneanu, Fantasies of Salvation. Democracy, Nationalism, Myth in Post-Communist Europe,
ce va aparea in primllvara anului 1998, Ia Princeton University Press, Princeton, USA. Multumim
autorului pentru permisiunea de a publica, in exclusivitate pentru publicul romanesc, acest fragment.
4
---------------- Polis2fl997----- -------- -- -- --
- -- - - - - -- - - - - Polis 2/1997--- - -- - - 5
- - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei - - - - - - - - - - - -
"M~ i'ntreb daca este posibil s~
se dea o explicatie inteligibil~ a trecerii
de Ia principii Ia ac(iune fara a se recurge
Ia mit."
Georges Sorel,
Introduction al't!conomie modeme
evolutiile din 1989 din Europa de
R Est au spulberat aranjamentele
politice mondiale, punind atit individul
din Est, cit ~i pe eel din Vest, in fata unor
dileme noi $1 ne~teptate . Celebrate initial
ca un triumf at indivtdualismului demo-
cratic asupra autocratiilor leniniste, aceste
schimbari au condus Ia ren~terea fortelor
neoromantice, populiste $i antimodeme
in regiune. Din punct de vedere practic,
leninismul ca proiect teleologic este o
specie dispruuta, dar rlimli$itele sale con-
tinuA sa afecteze culturile politice postle-
niniste. Multi dintre cei ce au imbrnti$at
in trecut logica omogenizatoare a ideolo-
giei comumste s'int gata astazi sa adere Ia
viziuni nu mai putin colectiviste asupra
societatii- viziuni in mod intrinsec ostile
insesi ideii drepturilor ind1viduale,
diversitatii $i diferentei. ln toate aceste
societati, au iesit Ia iveala miscari si parti-
de care confera un caracter romantic trecu-
tului, idealizeaza traditiile autoritariste,
critica aspru sistemul parlamentar si ii
dispretuiesc pe fostii disidenti ~i con-
ceptul acestora despre libertate. In tari
precum Ungaria si Polonja, metamorfoze
uluitoare au permis fo~tilor aparatchiki
comunisti sa se transforme in promotori
ai privatizarii si competitiei pietei libere.
ln Balcani , fostii comunisti au creat
gigantice retele de influentli, au mentinut
sau au restaurat mare parte din vechile
modele ale controlului etatist hipercen-
tralizat asupra economiei ~i mass-mediei
~i au 'imbrliti~at nationalismul ca pe un
convenabil substitut ideologic pentru
6 - - - - - - - - - PolisV1997 - - - - - - - - - - -
defunctulleninism.
ln toate aceste tari seduce o lupt.a
intre prietenii si vrlijm~ii unei societliti
deschise si, dupli cum au aratat tulburlirile
politice din Rusia, rezultatul sau final este
nesigur. Greutatile economice, ~omajul in
crestere, precum ~i dizolvarea sistemului
asistential al statului socialist au generat
nemultumire, minie ~i o desolidarizare
rapida de noua ordine. Acest eseu se con-
centreaza asupra principalelor amenintari
Ia adresa democratiei liberate In Europa
CentraH1 ~i de Est, ca ~i in fosta Uniune
Sovieticli. Refuzind atit scenariul pesimist
al colapsului democratic, cit ~i procla-
marea exagerat de optimistli a unei defi-
nitive biruinte liberate, abordarea mea
reclama un scepticism moderat: uncle tari
au ~anse mai bune decit altele in efortul
lor de a se democratiza $i de a crea econo-
mii de piata pline de succes. Aceste sanse
sint direct legate de invlitarea procedurilor
deliberative, de dezvoltarea institutiilor
pluraliste side maturizarea unei clase po-
litice atasate de valorile unei socieUiti
deschise. ln unele tari vor prevala per-
spectivele si practicile liberate, iarin altele
societatea civilli si pluralismul vor ramine
slabe, problematice ~i supuse atacurilor.
Zonele Europei delimitate de fusele orare,
cu raportarea lor inegalli la modernitate,
inclusiv Ia individualismul democratic,
vor continua sit divizeze harta politica si
spirituala a continentului. 1
Acest eseu este o istorie intelec-
tuala, dar si o critica a douli mari pleiade
de scrieri ~i idei ce au conturat climatul
politic contemporan in fostele tari co-
muniste ale Europei Centrale ~i de Est,
inclusiv in Rusia si in celelalte republici
ale fostei Uniuni Sovietice. Una dintre
aceste pleiade consta in gindirea disident.a
liberal a care, demonstrind puterea ideilor
iluministe clasice, a contribuit atit de sem-
- - - - - - - - - - - - - - - Polis 211997 ------------- -
Fetele tranzitiei
nificativ Ia uluitorul colaps al comunis-
mului ~i a influentat in mare masura
gindirea occidentala (inclusiv pe cea
americana) despre importanta "societlitii
civile". Cea de-a doua directie de idei
politice examinate in acest eseu a aparut
sau- mai degraba- a reaparutin forta dupa
prabu~irea comunismului. Ea detesta ilu-
minismul si respinge ratiunea ca valoare
universala. Ea se opune drepturilor indi-
viduate, democratiei occidentale liberate
si construirii unei societati civile indepen-
dente. Ea este colectivista, ~ovin11 ~i. in
multe situatii. in mod explicit rasistli fatA
de evrei, tigani si alte minoritati care tri1-
iesc 1nauntrul granitelor statelor postco-
muniste.2
Teza mea principala este ca inte-
lectualii au jucat un rol cheie in provo-
carea decesului comunismului si eli ei
ramin o forta de o importantA vitalli in
model area viitorului. Prin urmare, argu-
mentele ce opun aceste doua directii prin-
cipale de gindire, intre liberalii "occiden-
talizanti", altadat.a aclamati Ia scam mare,
dar acum din ce in ce mai marginalizati,
~i dreapta xenofoba, nativista renliscutl1,
constituie un clmp de blitalie decistv
pentru viitorul intregii regiuni. Tinind
seama de puterea tendintelor anti-
iluministe ~i etnocentrice din perioada
precomunista si de modurile in care
acestea au fost adoptate ~i chiarincurajate
in mod oficial in multe dintre aceste tari
in stadiul ultim al comunismului, este
rezonabil sa ne temem ca ren~terea lor a
doua zi dupa cMerea acestuia este de rnu
augur pentru viitor. Sentimentele antica-
pitaliste si antidemocratice, inclusiv
nostalgiile patemaliste, corporatiste ~i
populiste, pot fuziona in cadrul unor noi
experimente autoritariste.3 1n acest eseu,
tree in revistll intelectualii si persona-
litatile politice principale din aceste
diferite tliri, incercind sit explic slabi-
ciunile ~i punctele lor forte ~i sit identific,
in primul rind in cazul celor de extrema
dreapta, sursele gindirii lor si motivele
pentru care au avut un asemenea succes.
Cu siguranta ca lucrurile difera
de Ia o tara Ia alta. ln Balcani s-a asistat
Ia efectele devastatoare ale vicioasei de-
magogii nationaliste, in special in fosta
Iugoslavie. Forte direct legate de vechiul
regim s-au aflat, pina de cunnd,la putere
in Romania ~i Bulgaria, in vreme ce
tendintele autoritariste au molipsit tran-
zitiile spre democratic din Albania ~i
Croatia. Slovacia este condusli de un
guvern cu vederi in~uste, care priveste
orice formll de criticl1 drept un atac direct
Ia securitatea national! a tarii. Yn Rusia a
aparut ca forta politicl1 maJora o aliantll a
fundamentalistilor neobol~evici si
nationalisti. Situatia este mai putin
sumbra in Polonia, Ungaria ~i Republica
Ceha, dar pina ~i aici se poate observa
ascensiunea fortelor antidemocratice si
antioccidentale. Vehementa retorica
anticomunista a sindicatului Solidaritatea
a incorporat, in spec1al dupa 1993, teme
tradttionale ale extremei drepte, inclusiv
antiparlamentarismul si antisemitismul.
Temele Ia care se opreste acest
eseu se referl1 direct Ia polemicile ideo-
logice ce zguduie acum lumea postco-
munista: care sint principalele primejdit
pentru noile democratii? Perspectiva mea,
pe care o impartasesc cu multi fosti disi-
denti, este ca riscul nu rezida in restau-
rarea "comunismului" in sensu] socialis-
mului marxist-leninist, ci in restaurarea
autoritarismului corporatist, populist ,
pseudodemocratic. In avalansa de studii
~i relatari despre aparitia pietelor si
institutiilor in stil occidental, avem ten-
dinta de a minimaliza rolul traditiilor, al
amintirilor si al atitudinilor politice adlnc
7
- - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei
inrad~cinate.ln acest eseu, incerc s~ ar~t
c~. in fosta lume comunist~. nu se afla in
joe numai un model economic. De fapt,
chestiunea principal~ este cea a naturii
comunitatilor politice emergente: vor
exclude ele sau vor include, vor fi tole-
rante sau mtolerante, orientate spre socie-
tate sau spre comunitate? Cum ar trebui
s~ se 1m pace aceste natiuni cu propria lor
istorie de suferinte ~i 'inapoiere? Poate fi
"imbllnzit" nationalismul, astfelincit sa
fie transformat intr-o energie pozitiva care
sa conduca Ia dtalog ~~ cooperare c1vica,
ori el este ingradit in continuare de sco-
purile agrestve ale autopreamaririi etnice?
Dacll aceste societati urmeaza sa
reinventeze politicul intr-un mod umanist
iluminist, este nevoie ca valorile funda-
mentale precum adevarul, increderea si
toleranta sa fte aparate In arena polihca.
Acesta este motivul pentru care Vaclav
Havel a decis sa r~m'ina activ dm punct
de vedere politic, lndemn'indu-i pe inte-
lectualii de acel~i tip s~ faca si ei acest
lucru. A pan1si acum batalia politica, ate
retrage intr-un imaginar turn de flldes ar
1nsemna pur ~~ stmplu a capitula in fata
demagogiei populiste. A~a ceva ar in-
semna lntr-adevar a trada cele mai nobile
promisiuni ale luptei dtsidente lmpotriva
minciunilor, a cJntsmului ~~a ipocriziei.
In momentul de fat~ al istoriet Europei
de Est, cind au reaparut mi~cari politice
ce reinvie fara ru~ine mtstlca fascista a
s'ingelui, a oblrsiei ~~a comunitatii "orga-
nice", intelectualii s1nt importanti ca
promotori ai valorilor iluminismului, ai
drepturilor individuate ~i ai umanismului
civic. Mai mult dec1toric'ind, cuno~terea
si actiunea slot legate in mod inextricabil,
iar !ipsa de curaj printre reprezentantii
intelighentiei critice ar avea consecinte
incomensurabile. C~ci trebuie subliniat
ca, daca ei nu lupta acum pentru autono-
8 - - - - - - - - Polis 2 / 1 9 9 7 - - - - - - - - - -
mia individului, daca se lasa cuprin~i de
sentimente de greata ~i neajutorare, mline
poate fi prea tirziu.
Conditia
postcom unistii
eisajul postcomunist este un sol
P proptce pentru pasiunile, teme-
rile, iluziile ~i dezamagirile colective.
Vechile certitudini ideologice s-au stins.
In schimb, au apllrut noi mitologii ce
furnizeaza r~spunsuri rap ide si satisfaca-
toare Ia ni~te dileme chinuitoare. Astfel,
miturile politice reprezinta reactii Ia senti-
men tete de discontinuitate ~i de frag-
mentare ~i Ia confuzia generala a perioadei
postcomumste. Analizind functiile so-
ciale ale mitului in viata social a a omului,
filozoful Ernst Cassirer scria cu mutt~
patrundere:
"Teama este un instinct biologic
universal. Ea nu poate fi niciodata infrinta
sau suprimata in totalitate, dar i~i poate
schimba forma. Mitul este 'incarcat de cele
mai violente emotii ~ide cele mai 'inspai-
mlntatoare viziuni. Dar, prin mit, omul
incepc sa invete o arta nou~ ~i stranie: arta
exprimarii, adica a organizarii celor mai
adinc 1nradacinate instincte, sperante ~i
temen ale sale."4
In vremuri de schimbari abrupte
si ne~teptate, indivizii se simt abandonati
si in nesigurantlt; ei sint gata sa imbra-
tiseze mitologiile politice ale mintuirii.
Ascensiunea nationalismului in urma
colapsului comunismului a fost surprin-
zatoare pentru multi dintre observatorii
desfa~urarii evenimentelor din Europa
Centra\a ~i de Est ~i din fosta Uniune
Sovietica. In definitiv, "revolutiile glo-
rioase" au fost, cu exceptia celei din Ro-
mania, lini~tite ~i bllnde. Discursul lor
Fetele tranzitiei
dominant era impregnat de referinte Ia
drepturile universale ale indivizilor ~i
cetatenilor. Apoi, pe masura ce se risipea
extazul emanciparii, indivizii i~i dadeau
seama ca au nevoie de o sursa de incredere
in sine, de un substitut ideologic pentru
disparutele certitudini ale epocii comu-
niste. Acesta este un teren desavir~it
pentru ren~terea nationalismului radical,
a populismului si chiar a fascismului.
Sustin ca ren~terea pasiunilor, a
sentimentelor si a resentimentelor lode-
lung innabu~ite poate fi explicata ~i ana-
lizata cu mijloace rationale. Nu este vorba
nici de a acuza, nici de a deplinge, ci de a
oferi o perspectiva de inteligibilitate care
sa exploreze cauzele profunde ale neintre-
ruptelor tensiuni etnice si politice din
intreaga regiune, precum si ale atractivi-
tatii retoricii populiste. Printre cei ce
elaboreaza asemenea discursuri se afla
Vladimir Meciar in Slovacia, Ghenadi
Ziuganov in Rusia, Gheorghe Funar si
Corneliu Vadim Tudor in Romania,
Istvan Csurka si Istvan Torgyan 'in Unga-
ria. De vreme ce nici una dintre societatile
postcomumste nu a fost scutita de ascen-
siunea acestor miscari si curente radicale
etno-nationaliste, problema este departe
de a se limita Ia o singura tara.
Originile acestei renasteri mitolo-
gice pot fi delectate in sentimentele adlnc
1nradacinate de umilire nationalcl pe care
le-au trait toate natiunile din regiune drept
consecinta a subordonarii lor fata de "cen-
trul de Ia Moscova"5 Toate au fost private
de amintirile lor in timpul deceniilor de
indoctrinare leninista fortata. Aberatia
internationalismului socialist a fost im-
pusa in diferite grade tuturor supu~ilor
lumii comuniste drept singura abordare
corecta a relatiilor interstatale ~i interet-
nice. In realitate, totu~i, acesta era un
slogan gol ce nu putea inspira declt ironie
- - - - -- -- --Polis 2 / 1 9 9 7 - - - - - - - -
h?
.lj
-....j
......
~i suspiciune.
Declinul internationalismului
leninist a coincis cu ascensiunea statului
national-comunist, in timpul perioadei
finale a socialismului etatist din Europa
Centrala ~i de Est. Pentru a ramine la pu-
tere, elitele birocratice au abandonat din
ce in ce mai mult marxism-Jeninismul,
imbrati~ind simbolurile mai atractive ale
intereselor nationale. Pentru a impiedica
grupurile ~i mi~carile independente sa 1i
puna Ia lndoiala autoritatea, clasa politica
instituita a inceput sA recurga Ia forme
traditionale de manipulare ~i mobilizare
nationalista. In cazul Serbiei ~i al Roma-
niei, aceasta strategie a continuat chiar si
dupa sfir~itul oficial al comunismului:
elitele conducatoare au exploatat dema-
gogia de tipul "tara este in primejdte" ~i
au acceptat orice metamorfoza ideologica,
inclusiv adoptarea valorilor rcligioase
'indelung contestate, numai pentru a-~t
pastra puterea.In multe dintre aceste tari,
dupa caderea regimurilor Jeniniste corupte
~i incompetente, noile elite - recrutate
deseori din e~aloanele secundc sau terte
ale elitelor anterioare - au imbrati~at
nationalismul cape o sursa de legitimare
ideologica.
Astfel, nationalismul postcomu-
nist este un fenomen politic ~~ ideologic
cu o natura duaHi: ca expreste a unei scin-
dari istorice, el respinge internationa-
lismul prefacut al propagandet comuniste
punlnd accentul pe valorile nationale
indelung reprimate; pe de alta parte, el
este un nationalism inradacinat in menta-
litatile st obiceiurile leninist-autoritariste
~i marcat de ele, indreptat impotriva
oricarui principiu al diferentei ~i, in
primul rind, impotriva acelor grupuri si
forte care promoveazcl orientari pluraliste
pro-occidentale. Prima directie este legata
de faptul ca pretutindeni exista tendinta
9
 Fetele tranzitiei

- - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei - - - - - - - - - - - - Michnik, Vaclav Havel, Vaclav Klaus,

nici o alta natiune nu a suferit la fel de Istvan Csurka, Ghennadi Ziuganov,
molt precum cea a vorbitorului (sao a Vladimir Jirinovski etc. Cartea exami-
grationist, care afirrna 'inuietatea valorilor scriitorului, sao a istoricului) care, pur si neaza, de asemeni, noile coalitii ale stali-
de a se redescoperi ob'ir~ia, rlidl\cinile ~i etnice asupra oricaror altor valori, ~i natio- simplu, nu poate 'intelege de ce este lumea n~tilor, ale adeptilor fanatici ai religiei ~i
valorile autohtone. Cea de-a doua per- nalismul liberal sau civic, care admite din afara aut de insensibila la necazurile nationalismului din Rusia si Balcani -
petueazli ~i intensificl\ traditiile colecti- compatibilitatea identitatilor etnice ~i unice ale natiunii sale. Este nevoie de un stranii aliante al caror fundament este
viste comuniste ~i precomuniste, contes- civice'in cadrul unei ordini politice bazate mit politic 'in jurul caruia societatea in ostilitatea comuna fat-a de modemitate,
tlnd individului dreptul de a nu fide acord, pe'incredere reciproca ~i toleranta. Aceste suferinta sau grupurile stramutate ori suveranitate populara, drepturi civice ~i
sanctificind comunitatea nationala ~i pe probleme tind sa provoace necazuri tran- dezrMacinate de schimbarile furtunoase tolerant-a pentru diversitate.
presupusul ei conducator providential si zitiilor din 'intreaga regiune. In aceste s~ se poata identifica pe sine, slt se poata 1n vreme ce exista multe studii
gasind tapi isp:l.sttori sau dcmoniz'ind societati se confrunUi adeptii valorilor aduna ~i sa poata incerca sa-si repunlt pe ce se ocupa de Europa de Est postcomu-
minoritl\tile pentru comploturi si tradari liberale cu cei ce pledeaza pentru supre- picioare viata colectiva. Aceastlt t'injire nista, acesta poate f1 primul care explo-
imaginare.Yntr-adevar, lulnd cazul dicta- matia Statului-Natiune omogen ~i lnchls dupa certitudinile pierdute explica nostal- reaza 'in rood sistematic mitologiile ce
torului Slobodan Milosevici din Serbia, 'in sine. Miscarea ucrainianl\ Rukh, cu gia crescinda duplt valorile nationale ~i succed apuselor crezuri leniniste. Ea arata
avem de-a face cu un demagog abil care perspectiva sa dominanta asupra ceta- culturale precomuniste, re"lnvierea mitului
puterea credintelor colective si analizeaza
a exploatat cu cmism nationalismul Ser- teniei ca identitate mai degraba culturala, mesianic al Natiunii (al Poporului ca c'it de riscant este ca aceste mituri sli fie
biei Mari pentru a-~i urmari propriile declt etno-religioasa, reprezintl\ poate un Unul) ~i credinta arzatoare In puterea de facute sa functioneze ca forte ce mobili-
6
scopuri hegemonico-dtctatoriale. 'inceput ce ar putea inspira alte tari din regenerare a acestuia.' zeaza nelini~tea, dezordinea ~~ chiar
Mitologiile postcomuniste ale regtune. Prin urmare, conflictul este unul Mitologiile radicale postcomu-
razboiul regionaL Sper ca cei ce studiaza
m'intuirii reprezintli surogate ideologice 'in care partizanii democratiei 'i~i concen- niste 'imbin~ logica iacobin-leninistlt a politica contemporanl\, postcomunismul,
succesoare ce intra 'in competitle cu alte treaza toate fortele 'impotriva sustina- "vigilentei ~i intransigentei" cu teme Europa de Est, Rusia ori ideologia (demo-
curente politice ~i intelectuale. Functia lor torilor etnocratiei. aparate de extrema dreapta xenofoba a cratica sau dealt tip) vor descoperi multe
principall1 este de a umfica discursul Revolutiilc din 1989-1991 au perioadei interbelice.1n scopuri practice lucruri folositoare 'in acest eseu. El se
public si de a ofen cetateanului o sursa avut o natura dual a: ele au fost 'in acelasi ~i politice, "celalalt" este construit ca figu- plaseaza, 'in mod deliberat, tntre politica
de identitate palpabila ~i u~or recognos- timp revolutii de eliberare politica ~i ra demonica ("evreul ratacitor" '"ungurul comparata ~i tcona politica scopul meu
cibiHi, ca parte a unet comunitati etnice nation ala. Nu este surprinzator, prin setos de singe", "cehul arogant", "tiganul este de a 'intelege mentalitatile ~i modelele
(sau politice) vag definite. Aceste mito- urmare, ca prima etapa postcomunista a promiscuu ~i escroc") deoarece, asa cum comportamentale, acele formae mentis
logii minimalizeaza sau contesta direct fost'in mod predominantcivica,'in vreme afirma Eric Hobsbawn, " ...nu exista care explica multe dintre evolutiile sau
drepturile individuale, accentu'ind 'in ce cea de-a doua a tins sa capete o mai metoda mai eficienta de a da o coeztune involutiile curente din lumea postcomu-
schimb , nevoia de mentinere a unui ethos putemica coloratura etnica. Cele doua portiunilor disparate ale unui popor agitat nista. Iar modelele mentale (sau, in ter-
supraindividual organic. ingrijindu-se de etape nu pot fi complet separate, caci decit aceea deale uni 'impotriva celor din menii lui Alexis de Tocqueville ~i Emile
frustrarile In masa, ele vorbesc In termenii elementele civice ~i etnice se pot supra-
afara"8 . Durkheim, "obi~nuintele inimii") s'int
unor culpe ~~ pedepse colective. Favori- pune ~i pot interveni at'it 'in discursurile Acest eseu incearca sa clarifice inspaim'intator de incapa(mate, de lnchise
iind o poltttca a mlniei ~i resentimentului, oficiale, c'it si In afirmatiile politice multe dintre confuzille actuale referitoare in sine ~i cu o mare putere de autorege-
partizanit acestor mitologii fructifica private. Pede alta parte, prezenta institu- la dezbaterile culturale ~i politice in
multe aspiratii ~i suferinte legitime. ln tiilor ~i a asociatiilor interrnediare, des-
nerare in special daca renuntarea la ele
privinta viitorului societatilor postcomu- 9
apare ca o datorie impusa din exterior.
defmitiv, In aceste tari exista multl\ crise de obicei sub numele de societate niste. El arata cum un climat de m'inie ~i
dtsperare, iar miturile politice fumizeaza civila, poate diminua riscul violentei disperare, de nesigurantlt ~i dezordine
explicatii rapide si prectse ale cauzelor etnice ~i al transforrnarii retoricii funda- poate conduce la inflorirea mitologiilor Setea de mituri
ne'intreruptelor tulburari : 'intotdeauna este mentaliste 'intr-o ideologic a excluderii ~i ce promit solutii imediate ~i eliminarea
mai u~or sa transferi vina asupra celorlalti, chiar a pogromurilor. tuturor celor ce provoaca tulburari. Ea
politice
de obicei asupra celor esentializati ca Noile mitologii tind sa se com- analizeaza un numar de actori politici iturile politice nu s'int sisteme
diferiti , straini, "care nu slnt ai nostri". in placa 'in autocompatimire: "Noi, croatii
acelasi timp, ~i nationalistii s'int divizati . (sau lituanienii, ru~ii, slovacii, s'irbii,
paradigmatici, direct implicati in facerea
(sau desfacerea) miturilor postcomuniste
M de gtndire, ci mai degraba se-
turi de credinte ale caror fundamente
Unii definesc natiunea 'in termeni etnici, ucrainienii ~.a.m.d.) am fost principalele predominante: Lech Walesa, Adam
al\ii -'in termeni culturali . in acest eseu victime alecomunismului (sau ale tradarii 11
insist asupra distinctici fundamentale occidentale)." Conform acestei viziuni, ---------Polis 211997--------
dintre nationalismul antiliberal ~i inte-
- - - - - - - - P olis 2 1 1 9 9 7 - - - - - - - - - -
10
- - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei
transcend logica: nici un fel de prob~
empiric~ nu le poate zdruncina imunitatea
pseudocognitiv~. Antropologul francez
Gilbert Durand vorbeadespre "constelatii
mitologice" pentru a descrie ansamblul de
constructe millce ce apartin unei teme
comune si sint structurate in jurul unei
viziuni centrale. 10 Exista o gramatica
intema a discursului mitologic, o sintaxa
ascunsa, pentru a folo.si terminologia lui
Claude Levy-Strauss. Mitul politic este
in mod intrinsec evaziv, iar unele dintre
aspectele sale transratiOnale sfideaza orice
analiza riguroasa. Si totu~i. tocmai pentru
ca este evaziv, mitul politic apare ca un
sistem de credinte complet si coerent:
"In aceste conditii, el nu invodl
nic1 o alta legitimitate declt propria sa afrr-
mare, nici o alta logica decit propria sa
dezvoltare. Iar experienta a aratat, fMa
indoiala, ca fiecare dintre aceste conste-
latii mitologice se poate ivi in puncte
diametral opuse ale orizontului politic,
putind fi clasificata ca de dreapta sau
de stinga>), in functie de conjuncturlL" 11
Astfel, mitologiile politice gra-
viteaza in jurul unor teme majore precum:
Virsta de Aur (inocenta pierduta, glori-
oasele inceputuri patriarhale, decaderea in
modemitate); victimizarea, martiriul,
tradarea ~i conspiratia; mintuirea si so-
sirea mileniului; mintutton carismatici
(care pot fi indivizi eroici, clase presupus
predestinate ori rase biologic defmite);
fericirea ultima in forma milenarismului
revolutionar, in care conducatorul, mi~
carea, natiunea si omenirea sint una, fie
in viata, fie in moarte.
Mitul cMnine un dat fundamental
al Iumii politice, indeosebi in societatile
impovlirate de discordie, du~manii si
traditii democratice indoielnice. Mitul are
nu numai puterea de a oferi explicatii
relativ facile ale unor victimizari ~i esecuri
12 - - - - - - - - Polis 2 1 1 9 9 7 - - - - - - - - - -
vizibile, ci ~i pe aceea de a mobiliza, de a
umple de energie si chiar de a instiga
grupuri largi s~ actioneze. De pilda, mitul
regiunii Kosovo, ca sanctuar al identit~tii
nation ale sirbesti amenintate de albanezii
"barbari" (dintre care cea mai mare parte
sint de religie musulman~). a jucat un rol
central in orgamzarea miniei si urii in
timpul d1strugerii Iugoslaviei. Principala
functie a mitului nu este de a descrie, ci
de a imagina o realitate in functie de
anumtte interese politice.
Mitul politic este o inventie par-
tiall'l, o exagerare a unor anumite elemente
autentice ale spatiului politic: puterea sa
provine tocmai din !ipsa sa de timiditate
conceptuala. Lucrurile la care doctrinarii
traditionali fac, de obicei, o simpla aluzie
sint transformate de catre cei ce scriu
mituri in afirmatii ~ocante, neinhibate de
argumentele rationale aduse in favoarea
contrariului. Sa ne aducem aminte de
Houston Stewart Chamberlain sau de
Joseph de Gobineau: nici unul dintre ei
nu a fost intimidat in vreun fel de critica
erudita adus~ fanteziilor lor rasiste.
Dimpotriva, ei au tratat aceste analize ca
pe o dovada ultima c~ teoriile lor erau co-
recte. Metapolitica, ~a cum a mtat Pieter
Viereck, i~i are rM~cinile in aceasta aro-
gan~ (sau hybris) a mitologiei politice pe
baza cMeia un anumit grup ("rasa ariana"
sau chiar ~i clasa proletara) este inzestrat
cu virtuti transcendentale. 12 Secolul al
XIX-lea, cu strania sa combinatie de
scientism si romantism, a pietruit terenul
pentru constituirea principalelor mitologii
care au condus la catastrofele totalitare ale
secolului al XX-leaY
Revolutionarii milenari~ti au
folosit mitul rasei (sau al clasei) su-
perioare pentru a-si justifica setea de
putere si instaurarea tiraniilor ideocratice
( Weltanschauungstaat, dup~ cum descria
Fetele tranzitiei
Hannah Arendt Germani a nazist~).
Intr-adevM, mitul predestinmi istorice,
investirea istoriei cu puteri providentiale
si substituirea acesteia lui Dumnezeu,
precum ~i identificarea mintuitorului
carismatic cu sensu! istoriei au condus,
in mare masura, Ia tiraniile certitudinii din
secolul nostru. 14 Astfel, mitul politic este
o parte a modemitatii, o ilustrare a rolului
iluziilor ideologice in justificarea unor
experi mente de inginerie social a ~i rasiala
fM~ precedent. Asemenea experimente
erau bazate pe supozitia c~ scopul sacra-
Jizat, viziunea utopic~ ultim~. justific~
pin~ ~i cele mai crude ~i dezgustatoare
mijloace. Dar, ~a cum scria Isaiah Berlin,
fundamentul lor era o credin~ absurd~ si,
in ultima instanta, criminala in maleabi-
litatea naturii umane, ~i convingerea c~ o
"solutie final~" a tuturor necazurilor ome-
nesti poate fi imaginal~:
"Posibilitatea unei solutii finale
- chiar dac~ uit~m sensu! ingrozitor do-
bindit de aceste cuvinte in zilele lui Hitler
- se dovedeste a fi o iluzie; ~i inc~ una
foarte primejdioas~. C~ci. dac~ cineva
crede cu adevMat ca o asemenea solutie
este posibila, atunci cu siguran~ ca nici
un pret nu va fi prea mare pentru a ajunge
Ia ea: a face omenirea dreapta ~i fericit~
~i creativ~ ~i armonioas~ pentru totdeauna
- ce pret ar putea fi prea mare pentru
aceasta? Pentru a face o asemenea ornleta,
cu siguranta c~ numarul de ou~ ce trebuie
sparte nu are nici o limita ... Unii profeti
inarmati cauta sa mintuiasca intreaga
omenire, altii numai propria lor ras~
pentru atributele sale superioare, dar,
oricare ar fi motivul, milioanele de oa-
meni m~celariti in razboaie sau revolutii
- camere de gazare, gulaguri, genocid,
toate monstruozitatile pentru care secolul
nostru va ramine in memorie - reprezinta
pretul pe care trebuie s~-1 pl~teasca oame-
----------Polis 2/1997--------
nii pentru fericirea generatiilor viitoare." 15
Mitul politic a fost folosit de c~tre
aventurierii intru ideologie din secolul
nostru pentru a legitima toate felurile de
violent~. excludere, exterminare in mas~.
precum ~i Holocaustul. Gratie mitului,
tiranii secolului al XX-lea au putut gindi
~i actiona "Ia scara mare" - preocupmle
morale fiind, desigur, doar ni~te limitm
filistine. Intr-adevM, puterea orbitoare a
mitului arian (idealul ultim al purit~tii
rasiale ~i al eliminmi evreului ca surs~ a
bolilor biologice, dar ~i a celor morale) a
fost cea care a cauterizat simtul moral al
nazistilor ~i le-a permis sa organizeze
genocidul evreilorin numele unei "cauze
superioare" . Multumita miturilor eshato-
logice (al rasei, al clasei), indivizii se pot
simti superiori ~i. in ultima instant~. cu
neputint~ de tras Ia raspundere. Mitul nu
numai ca explica totul, dar ~i scuza cele
mai abominabile fapte. National-socia-
lismul a fost intr-adevM o patologie a
universalismului rasial. 16 Ucig~ii in masa
benevoli ai lui Hitler erau convin~i ca
actiunile lor purificau umanitatea. 17
Stalini smul a fost patologia luptei de
clasa. Religia lui Marx despre proletariat
in calitate de clasa mesianica a istoriei s-a
preschimbat intr-o reteta pentru dis-
trugerea tuturor surselor de proprietate
priva~. indeosebi a tManimii, provocind
;narea foamete din Ucraina, genocidul
"chiaburilor" ~i Marea Epurare.
Nationali~ti de toate nuantele au
folosit mitologiile pentru a construi
granite rigide ~i ale refuza compatriotilor
lor drepturi egale. De pilda, mitul trecu-
tului dacic a fost folosit de c~tre nationa-
li~tii romani pentru a contesta pretentiile
maghiare asupra mo~tenirii culturale a
Transilvaniei: problema se pierde in
ceturile istoriei precre~tine, iar dezbaterea
este lipsit~ de orice continut rational.
13
 - - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei - - - - - - - - - - - -
Nationali$tii romani invoca deseori un
pasaj din Herodot conform caruia dacii
erau cei mai viteji dintre traci, dar uita sa
se refere Ia alte nnduri din acelasi text,
dupa care ace$tia considerau, de asemeni,
ca munca agricola este umilitoare $i
gaseau di. trlnd11via este cea mai placuta
experienta 18
Acum, ctnd ne pregatim sa in-
tram in noul mileniu, mintuirea se afla din
nou in fruntea ordinii de zi a umanitatii.
Vechile certitudini s-au surpat, tar ideo-
logiile tradition ale $i dihotomiile politice
$i-au pierdut intelesul.ln politica, nu mai
au nict o relevantcl distinctiile de moda
veche intre stinga $i drcapta. Revolutiile
din 1989-1991, cu aroma lor postideo-
logica $i antiutopidl, au anulat aceste
demarcatii conventionale atit de :indato-
rate mo$tenirii spasmelor politice fran-
ceze de Ia Sfif$itul secolelor a1 XVITI-lea
$i al XIX-lea.
U mani tatea este, din nou, pus a in
fata unor probleme precum valoarea $1
dezirabilitatea progresului tehnologic,
rolul partidelor tn politica democratica $1
posibilitatea unor forme noi de organizare
umana, dincolo de partide, natiuni sau
state etmce. Noi valuri de nationalism
invadcaza Vechiul Continent, iar noi
a$teptliri milcnariste au capatat formcl,
deseori inspirate de fantezii stravechi. Nu
numru in Europa $i tn Onentul Mijlociu,
ci $i in Statele Unite au aparut grupuri $i
mi$cari care depling $i denunta democra-
tia liberala in numele drepturilor naturii,
al comunitatilor organice $i vitale, al
identitatii tribale $.a.m.d. 19 Militiile de
extrema dreapta ale Americii imp~esc
ostilitatea Ia adresa principiilor tolerantei
$i egalitatii cu aiatolahii pef$i, cu Jean-
Marie Le Pen $i Frontul sau National, cu
demagogul rus Vladimir Jirinovski. Mai
mult decit atit, ei impartll$esc aceeasi
14 - - - - - - - - Polis 2/1997------ -- - -
mistica a fortelor ascunse, a grupurilor
oculte care stapinesc lumea $i i$i urmaresc
infamele planuri pentru a aduce in sclavie
indivizii liberi $i pentru a institui o tiranie
satanic a.
Teoriile conspiratiei infloresc in
vremuri de mari transformari. De exem-
plu, "Protocoalele inteleptilor din Sian",
probabil eel mai infam fals din lume,
fabricat de Ohrana (politia secreta) tarista
Ia sfir$itul secolului al XIX-Iea, a fost
retiparit $i distribuit in noile democratii
europene de catre grupurile extremiste
convinse ell toate relele sint legate, intr-un
fel sau altul, de complotul evreiesc de a
conduce planeta_2.<>In graba lor frenetica
de a demasca conspiratii diabolice, gru-
purile radicale de dreapta reitereaza fan-
teziile nebunilor rasi$ti din secolul al
XIX-lea. Mitul unei aliante secrete intre
stinga revolutionara $i finantele mondiale
(un pactintre intemationali$tii comuni$ti
$1 cei capitali$ti, intre "Co min tern" $i
"Capintern") a fost folositin trecut pentru
a se ex plica tulburarile politice $i econo-
mice. Acum, cind s-a pdibu$it ordinea
comunista,se fac auzite voci razbunatoare
ce reinvie un alt mit: intelegerea secreta
dintre democratia liberaHi. $i plutocratia
evreiasd1. Astfel, mitologiile politice fac
parte integranta dm imagmarul colectiv
al acestui fin -de-siecle, atitin Vest, cit $i
in Est.
Poate ca asemenea mituri tind sa
fie mai puternice $i mai vizibile in fostele
tari comuniste tocmai din cauza slabi-
ciunii traditiilor democratice $i liberale:
oamenii inclina sa revina la vechile doc-
trine $i viziuni $i nu prea au rabdare pentru
interpretarile rationale ale schimbarilor
dramatice care le-au afectat atit de rapid
vietile. Miturile politice au puterea de a
satisface aceasta sete de intelegere ime-
diata: cauzalitatile sint simplificate, ima-
- - - - - - - - - - P o l i s 2/1997------ - -
Fetele tranzitiei
ginile sint prezentate intr-un mod viu,
metaforic, iar individul poate descoperi
surse de alinare $i siguranta psihologica.
Mai mult decit atit, miturile tind sa se
suprapuna, ele nu se exclud reciproc :
unele stnt orientate spre trecut (de
exemplu, Virsta de Aura fericirii $i uni-
tatii amenintate de ordinea capitalista;
splendoarea satului, in contrast cu fortele
distructive ale industriei), altele exalta
natura $i, desigur, Je bon sauvage (bunul
s~lbatic), imbinindu-se cu cautarea mintu-
itorului charismatic $i cu noi variante de
milenarism revolutionar (fundamenta-
lismele algeriene $i iraniene sint, de pilda,
numai unele dintre cele mai vizibile dintre
aceste mi$cari). Iar aici trebuie adaugata
tentatia de a atribui toate e$ecurile unor
forte externe, figurii demonizate a Celui-
lalt (evreul, iezuitii, tiganii, masonii,
iluminatii bavarezi, homosexualii sau
chiar $i Consiliul Relatiilor Externe).21
Astfel de mituri conspirationiste
opereaza pe baza supozitiei ca exista un
inteles ascuns, o cauza secret~ a tuturor
fenomenelor: puterile enigmatice ale du$-
manului sint transformate In explicatie a
infrlngerilor ~i a presupuselor primejdii.
tn cazul nationali$tilor sirbi, se ia de bun
rolul bisericii catolice in distrugerea Iugo-
slaviei. Deoarece croatii sint catolici, iar
Biserica este o organizatie universala,
mitul pretinde ca partea croata s-a bucurat
de sprijin din partea Occidentului (indeo-
sebi din partea Germaniei) In lupta ei
pentru independent~. 1n plus, acelasi mit
combina catolicismul $i islamismul sub
infati$area unei conspiratii antisirbe$ti.
Inutil de adaugat ca aceasta viziune a atins
coarde sensibile printre slavofilii din
Rusia, intotdeauna gata sa creada in exis-
tenta lobby-urilor occidentale pregatite sa
foloseasca orice instrument, inclusiv
fundamentalismul musulman, pentru a
nimici $ansele Rusiei de a deveni o a Treia
Roma. 22
Mituri ale revolutiei,
mituri ale restauratiei
0 are au fost infrinte revolutiile
din 1989-1991 ? Este oare posi-
bil ca "restauratia de catifea" sa aduca
aceste societati inapoi Ia un status quo
ante?23 Din perspectiva mea, rezultatele
pozitive ale colapsului nu trebuie supraes-
timate: a disparut un sistem bazat pe
duplicitate, pe relatiile schizofrenice ale
individului cu realitatea, pe dictatura
asupra nevoilor, amintirilor $i sperantelor
omene~ti, precum $i pe controlul aproape
total al statului politienesc/de partid asu-
pra activitatilor umane. S-a ajuns Ia
capatul uncia dintre caile principale ale
modernitatii - visul ingineriei sociale
decise sa forteze umanitatea inspre o
ordine perfecta, lipsita de teama, suferinta
$i indoial~. 24 Astfel, este cu mult prea
devreme pentru a ne !ansa in Iamentatii
referitoare Ia ineluctabila catastrofa mo-
ral~ a erei postcomuniste. Adam Michnik
mi-a spus odatii ca numero$ii ani petrecuti
in activitati disidente 1-au invatat ell istoria
nu cunoa$te nici un determinism abso-
lut.25 Nu $tim cum o sa arate configuratiile
politice, sociale ~i culturale din fostele tan
comuniste peste un deceniu sau doua. Cu
toate acestea, $tim ca fiintele umane au
nevoie de cadre de referinta. Ele au nevoie
de imagini relativ stabile cu care sa se
identifice, de personalitati ce indeamna
spre o ordine mai buna $i de explicatii
pentru e$ecul real sau doar presupus. Cu
alte cuvinte, oamenii au nevoie de mituri
politice. Dintre toti ginditorii politici
asociati traditiei marxiste, nici unul nu
$i-a pastrat mai mult actualitatea, eel putin
15
- - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei Fetele tranzitiei

in acest moment de anarhie cognitiv~. (de credinte radical diferite) ai secolului dintre faimosii disidenti de alt~dat~ s-au destramat, Hisind locul unor noi
decit ginditorul francez Georges Sorel. nostru, Mussolini si Gramsci. Ambii au declara c~ lucrurile Ia care au fost martori mitologii care lncearca sa dea o unitate
Scriind la tnceputul secolului , el a inteles, insistat asupra rolului suprem al mitului tn prima jum~tate de deceniu de postco- unui corp politic lngrozitor de fragmentaL
mai bine decit multi dintre socialistii in politica moderna. Desi 11 dispretuia munism nu slot acelea pentru care s-a tn vreme ce unele dintre aceste noi dis-
oficiali ai vremii sale, c~ indivizii nu se public pe Sorel , Lenin impartasea cu luptat. Acest eseu se concentreaza asupra cursuri si mitologii pot stimula comporta-
angajeaz~ in politic~ de dragul demon- scriitorul francez ura fata de valorile psihologiei politice a postcomunismului, mentul civic, cele mai multe dintre ele pur
stratiilor carteziene, ci pentru imagini vii, burgheze si cultul violentei. La rindul sau, explorind, intr-un mod comparativ din si simplu amlna si lmpiedica dezvoltarea
atractive, magnetizante ce Je pot structura Sorel aclama rascoala bolsevica, ataca punct de vedere intelectual, noile institutiilor si a credintelor pluraliste.
lumea mental~ . El nu avea dreptate, f~ vehement tncercMile occidentale de a discursuri est-europene ce incearca sa Unele dintre noile mitologii diminueaza
tndoial~. in privinta valorii atotcuprin- izola Rusia sovietic~ si chiar incheia un arttculeze reactii la adresa dezorganizlirii sau submineaza simtul responsabilitatii
zatoare a mitului grevei generale. Si nu articol intitulat "ln apararea lui Lenin" cu morale a indivizilortn vremuri de ruptura individuate, iar altele, precum ideea nor-
s-a tnselat mai putin nici referitor Ia vir- aceste cuvinte dramatice: "Blestemat de istorica. mativa de societate civila, inspira atasa-
tutea sanctificatoare, cathartica a vio- democratiile plutocratice care infome- Intentia mea este de a examina mente profunde fata de drepturile omului
lentei. Dar el a inteles corect un lucru, iar teaza Rusia, sint numai un batrin a c~i impactul tranzitiilor regionale spre post- side apararea minoritatilor persecutate.
aceasta intuitie era, in mod !impede, viat~ se aft~ la discretia accidentelor comunism asupra culturilor politice est- Pe m~urli ce ordinea autoritarista

nemarxista: puterea mitului ca discurs sau neinsemnate; dar as vrea sa vad, inainte europene si central-europene in pragul leninistli se prabusea, societatile mani-
istorisire despre origini, miscare si de a cobori in mormint, cum sint umilite secolului al XXI-lea. Mai precis, discut festau tendinta unei proaste structurari,
orientare, ca sursa de mindrie pentru cei arogantele democratii burgheze, nerusinat cazuri din Albania, Bulgaria, Republica fiind atomizate si lipsite de un centru
28 politic capabil sa articuleze vtziuni coe-
privati de drepturi sica balsam pentru eul de triumfatoare astazi." Isaiah Berlin Ceha, fosta Republica Democrata Ger-
umilit. El stia di indivizil nu pot accepta rezuma astfel filozofia lui Sorel despre mana, Ungaria, Polonia, Romania, Slo- rente despre binele comun. tn unele
sa ramina stigmatizati o data pentru mitul politic ca paradigma majora de vacia, statele balttce, Rusia, Ucraina, B ie- privinte, "peisajul de dupa blHalie" este
totdeauna: ei au nevoie sa se considere intelegere a veacului nostru: "Pentru lorusia si statele ce succed fostei lugo- mai deprimant declt eel din vremea
egah, ba chtar superiori celor plini de Sorel, functia miturilor nu este de a sta- slavii. Abordarea mea este mai degraba conducerii comuniste: aventurierii, sarla-
succese din societate. Sorel si-a dat seam a biliza, ci de a indruma energii si de a tematica dectt geografica, provocind tanit St escrocii i-au tnlocmt pe insipizii
eli valoarea mitului transcende veridici- inspira actiuni. Ele fac aceasta intrupind cititorul sa descopere modul in care si morocanosii membri at nomenclaturii
tatea acestuia. Avern de-a face cu istorisiri o viziune dinamica asupra miscarii vietii opereaza simultan fantezii simi/are ale - sau, chiar mat rau, et sint aceleasi per-
care pot inspira pasiuni, emotii intense, - viziune cu atit mai convingatoare, cu cit mi'ntuirii (dHnta $1 evadarea, ori fuga de soane. Exista o nostalgte in cre~tere dupa
sentimente frenetice: miturile pariaza pe nu este rational~ si deci, nu poate fi supusa realitate) in diferite tari. Nu voi analiza siguranta relativa $1 dup~ previzibilitatea
componentele irationale ale lumii poli- criticii si respingerii de catre savantii din tara cu tara pentru a-mi atinge scopul. sociala a vremurilorcomuniste.l 1Primele
tice, articuleaz~ energii si exalta rolul universitati... Functia mitului este de a Altii au tacut aceasta, iar eu recomand cu elite postcomuniste au fast deseon con-
vointei umane.26 crea O stare epic~ de spirit .'>29 tlirie lucrmle lor .30 Sint examinate eveni- siderate corupte, diletante, lacarne, rapace
Miturile nu sint descrieri banale Tranzitia spre o ordine postco- mente si desfasurari concrete numai in etc.in toate aceste tan, fostii disidenti au
ale societatii dorite, ci chemm la actiune. munistli a adus in prim plan un numar de m~ura in care pun in lumina motivatii fost denigrati. Critica ad usa de ei status
Ele sint expresia palpabil~ a ceea ce fllo- fenomene politice si culturale neasteptate. pentru aparitia anumitor mitologii quo-ului, celebrata si admirata sub comu-
zoful Henri Bergson numea elan vital. ln Dintre acestea, extrem de alarmante sint politice. nism, este acum consideratli utopica. Ape-
cuvintele lui Sorel: "Un mit nu poate fi renasterea unor sentimente antirnoderne Acest eseu nu urmareste politica lurile lui Vaclav Havel sau ale lui Jacek
respins, de vreme ce el este, Ia temelia profund inrlid~cinate si revolta impouiva cotidian~ in societatile postcomuniste, ci Kuron lao politica cu radacmile In mora-
sa, identic cu convingerea unui grup, fiind valorilor liberale, tocmai pentru eli ele reactiile spirituale la confuziile tranzitiei, litate si in solidaritatea civic~ sint perce-
expresia acestor convingeri in limbajul apeleaza Ia grupuri mari de indivizi dezrn- incercmle de a propune nm ideologii, si pute ca indemnuri sentimentale prea putin
misclirii; in consecint~. el nu poate fi dacinati, disperati si dezorientati. Euforia chiar mitologii, ca discursuri ale mintuirii relevante pentru vremurile tulburi ale
analizat in pMti care sa poatli fi plasate pe initiala care a tnsotit dezintegrarea regi- in vremuri de criza morala si politica. tranzitiei. Ca o ironie, aparatorii neo-
planul descrierilor istorice."27 murilor comuniste a fost urmatli de stag- Ipoteza principala este ca aceste societati liberalismului economic, despre care se
Ideile lui Sorel au exercitat o in- nare, exasperare larg r~pindita, oboseala se afla inca in cautarea unui nou axis presupune ca slnt inspiratt de ideile
fluent~ majora asupra a doi revolutionari si o stare general~ de extenuare. Unii mundi, deoarece identitatile traditionale iluminismului scotian, concureaza cu

16 ---------------- Polis V1997------------------- ----------------Polis V1997 - - - - - - - - 17

- - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei
partizanii colectivismului etnic in tratarea
cu dispret a viziunii fo~tilor disidenti
despre societatea civilA ~i a dorintei lor
de a trAi in adevar drept "un nou mora-
lism". Reac~ionind Ia indemnurile ce se
aud deseori ca intelectualii publici sA para-
seascA seen a sau s~ se abtina de Ia a critlca
ordmea postcomunista, Vaclav Havel a
pus in lumina tocmai imperattvul ca
imaginarul social s~ transceanda hmitarile
politicii de partid conventionale:
"Nu sint de acord ca partidele
politicc sa se comporte ca ~i cu;~ ar po-
sed a un monopol asupra cunoa~terii,
adevarului ~i solutiilor Ia probleme. Nu
cred ca partidele ar trebui sa fie un scop
in sine, tot asa cum nici puterea pentru
care intra in competitie nu este astfel.
Partidele ~i puterea sint doar mijloace de
indeplinire a scopurilor binelui public.
Partidele ar trebui sa asculte opiniile
diverse ale unei societati civile pluraliste,
asa cum sint ele exprimate de catre indi-
vizi, grupuri ~~ organizatii, de oamenii
educati, de experti, de cei din mediul
academic ~i de intelectuali ... Partidele
ingaduitoare cu ele insele, ce nu tin seama
de acest mediu datator de viata, vor slabi
~i vor disparea, devenind simple ascen-
soare spre autoritate.'>32
Noile mitologii politice sustin ca
ofera siguranta mentala in vremuri de
schimbari dramatice. De pretentia acestor
noi mituri politice de a fi atotexplicative
se leagA ~i o putere de mobilizare. Astfel,
abordarea mea nu trateaza mitul ca vi-
ziune asupra realitatii in mod necesar
amagitoare, ci ca o naratiune ce include
un numar de afirmatii capabile sa inspire
angajamente, afinilAti ~i actiuni colective.
Valoarea mitului constA in aceea ca mo-
bilizeaza ~i confera energie segmentelor
infrarationale ale comportamentului
politic . Afrrmatiile sale au sens nu datoritA
18 - - - - - - - - Polis 2 1 1 9 9 7 - - - - - - - - - -
coerentei lor rationale, ci in ciuda acesteia.
Un mit politic reprezinta "un
instrument pe care oamenii il adoptA in
confruntarea lor cu realitatea; ~i putem
spune ca o descriere data este un mit nu
dupa cantitatea de adevar pe care o eon-
tine, c1 prin faptul cAse crede ca ea este
adevarata, ~i. mai presus de toate, dupa
forma dramaticA in care este modelata"33 .
De pilda, planul croat de a restaura re-
gtmul usta~ pronazist, privit din Statele
Umte,la mijlocul anilor '90, era in mod
evident o exagerare paranoica, dar aceasta
in~elaciune a fost crezutA de un numar de
lideri sirbi activi ~i puternici.1n conditii
de r~boi, de epurare etnica ~ide populism
istenc, sistemullor de credinte capAtase
o forma radical diferita. Ipoteza mea
subiacenta este ca lumea politica ~i inte-
lectuala postcomumstA va r3.mlne un ctmp
de MtAlie intre mituri diferite, deseori
incompatibile. Tony Judt a fumizat o
abordare patrunzatoare a reinvierii mito-
logiilor in statele postcomuniste, in
comparatie cu sttuatia de dupa primul ~i
al doilea razboi mondial.34 In regimurile
postleniniste au aparut nenumarate
mitologii disculpatoare, de Ia naratiunile
rezistentei nationale in masa Ia comu-
nism, pina Ia viziunile asupra complici-
tatii universale ce priveaza de eroism
eforturile disidentilor. 'fntr-adevar, daca
fiecare om era anticomunist, de ce ar mai
trebui celebrati fo~tii disidenti ca ni~te
exemple morale? Si invers, daca nu se
putea face nimic impotriva sistemului, ~i
toatA lumea credea in eternitatea acestuia,
poate ca disidentii nu erau altceva decit
ceea ce pretindea propaganda comunista:
indivizi nevrotici, egocentrici ~i frustrati,
manipulati de agenturile de spionaj
occidentale.
Concentrindu-se deseori asupra
trecutului, noile mitologii sint, de fapt,
- - - - - - - - - - P o l i s 211997 - - - - - - - -
Fetele tranzitiei
discursuri despre prezentul ~i, indeosebi,
despre viitorul acestor societAti. Astfel,
renasterea nationalistA atrage dupa sine o
intoarcere Ia laitmotivele etnocentrico-
fundamentaliste. Dar aceasta nu este decit
o fata a fenomenului. Amintirile politice
ale acestor socie!Ati traumatizate au fost
multa vreme supuse amputarii ~i distor-
siunilor grosolane, iar reinvierea con~ti
intei nationale nu trebuie privita automat
ca un extremism ~ovin. Dezamagirea de
surlele ~i tobele politicii postcomuniste a
condus Ia ascensiunea mi~carilor popu-
liste gata sa puna sub semnul intrebarii
insa~i validitatea liberalismului in re-
giune. ln cuvintele ftlozofului politic po-
lonez Marcin Krol:
"Daca nu mai este evident ca
democratta liberala este o buna solutie a
problemelor majore ale acestor tan. atunci
unele dintre ele se pot indrepta altundeva
pentru a gasi solutii. Nu rna tern cava
exista o revenire la socialismul adeva-
rat sau Ia o forma mai bllnda de autorita-
nsm , dar sint cu adevarat ingrijorat de
faptul ca s-ar putea ca structurile demo-
cratice existente sa se mentina fara a fi
insufletite de un spirit liberal. Putem sfi~i
in false democratii colectiviste, cu tenta
nationalista sau patemalista.'3s
Acest eseu examineaza crezurile
politice majore care influenteaza alegerile
~i ~teptarile oamenilorin socie!Atile post-
comuniste. Cartea propune mai intii un
cadru general al modului in care opereaza
miturile politice, iar apoi o abordare com-
parativa a urmatoarelor teme:
Mitologii ale mintuirii ~i a~teptari
autoritariste
Aceasta tema se referll Ia im-
pactul mostenirii leniniste asupra noilor
experimente politice. Sustin eli revolutiile
din 1989 au continut o componenta
comunitariana si antiliberallt latenta, ce
avea sa se dezvolte in anii urmatori. Dis-
cutiile despre liberalism au fost abstracte
~i speculative in absenta unei adevarate
clase de mijloc ~i in conditiile mentinerii
unei birocratii etatiste ineficiente, dar
dominante, mai inclinatA sa promoveze
afacerile corporatiste decit sa favorizeze
o veritabila competitie de idei ~i interese.
Discut pe larg barierele psihologice ce
stau in calea unei societati deschise,
principalele puncte vulnerabile ale noilor
guvemari pluraliste,rolul coruptiei (inclu-
siv al coruptiei morale), ascensiunea
noilor retele de putere ~i influenta ~i relatia
dintre mitu] politic ~i legitim area elitelor.
Mitologii mesianice ~i
demonizante: tentatia nationalista
Aceasta tema se concentreazl1
asupra diverselor forme de nationalism
din societatile postcomuniste, inclusiv
asupra straniei aliante intre neocomuni~ti
~i fundamentalistii etnici. tntrebarea este
urmatoarea: cine adem Ia aceste simboluri
~i mituri, cine este "inauntru" ~~ cine este
"afara"? Disparitia statului-partid pater-
nalist a lasat multi oameni in stare de ~oc ,
deposedindu-i de toate certitudinile ~i
modelele de autodefinire indelung nutrite.
Nationalismul etnic a devenit numele noii
identi!Ati colective.
Exarninez natura nationalismului
radical in contextul ascensiunii noilor
grupuri ~i mi~cari autoritariste, discut"md
acest fenomen in lumina mitologiei du~
manului si a amenintarii strainului . Mitul
complementar explorat in aceste pagini
este eel al viziunii narcisiste a victimizarii
ultime si al competitiei permanente dintre
est-europeni pentru a accentua necazurile
lor unice ~i chinurile prin care au trecut
19
 - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei Fetele tranzitiei

sub comunism sau fascism. Discut Leszek Koczanowicz, un profesor de diferitele strategii de decomunizare, de Ia ~i eclipseaz~ adevAratele primejdii cu care
nationalismul ca proiect ambivalent: pe filozofie polonez, a sesizat cu acuratete "delimitarea ne~" de trecut, adopta~ in se confrunta noile democratii. intr-adevM,
de o parte, el este asociat cu modemitatea acest amestec de autoidealizare ~i transfer PoIonia sub guvernul Mazowiecki, pin a riscul principal in aceste zile nu este aceta
~i cu de~teptarea cultural~ a grupurilor al vinii ca mecanism de adaptare psiho- ta legile de "purificare" ~i efectele lor din al restaurmi ideocratiei comuniste, ci eel
etnice; pede alt~ parte, in variantele sale logicA pentru mdividul postcomunist: Republica CeM. Examinez, de asemeni, al rea pari tiei practicilor au tori tare ~i
~ovine ~i exclusiviste, el reprezint~ o "Dup~ 1989 ~i. indeosebi, in modul in care au abordat germanii pro- extrem de compte ale vechiului sistem.
rebeliune impotriva principtului moder- 1990, polonezit s-au simtit tradati de blema fo~tilor ofiteri ~i informatori ai AceastA amenintare este putemic subli-
nit~tii insu~i, impotriva individualismului lumea exterioarA. Atitudinea comun~ era Stasi. in unele tAri, retorica decomunizArii niatli de Jelio Jelev, el insu~i fost disident
democratic, a drepturilor universale si a c~ noi am fost primii, cit noi ne-am opus a slujit drept munitie pentru noi forme de ~i primul pre~edinte democratic al Bul-
valorilor seculare, un efort de a restaura primii guvernArii comuniste, c~ noi am radicalism: in Polonia, de pild~. partidele gariei:
leg~turile comunitare privite intr-o luminA suferit sub legea martial~ ~i ~a mai populiste ~i conservatoare au folosit-o in "Comunismul, in varianta sa cia-
romantic~. tv aceast~ formlt neliberal~. departe, iar cind Solidaritatea a ci~tigat, eforturile lor de a destabiliza institutiile sicA, este imposibil s~ reaparn, tot ~a cum
distrug~toare, nationalismul populist de de fapt, in urma discutiilor de Ia masa politice ~ide a rapi legitimitatea segmen- nu mai sint posibile taberele de mun'c~ ale
ultimlt or~ pare a fi latura intuneca~ a rotund~. oamenii se asteptau Ia un sprijin tului liberal al noii clase politice. in Ro- sclavilor. Nu pot fi abolite multiparti-
modemit~tii. masi v dm partea tmlor occidentale. Ei se mania, graba revolutionarn a fost invocata dismul, opozitia politicA, libertatea de
Capitolele trei ~i patru se ocup~ a~teptau ca situatia noastr~ economic~ sA pentru a justifica farsa judiciae~ care a exprimare ~i libertatea presei ... Pri-
de antisemtttsm, de anticapitalism, de se schimbe in citeva luni, intr-un an. Iar condus Ia executarea lui Nicolae Ceau- mejdiile cu care ne confruntAm, de fapt,
antiliberalism ~i de antioccidentalism ca aceasta nu s-a intimplat, desigur. Astfel sescu si a sotiei sale in decembrie 1989, acum sint acelea ca democratia sA fie inlo-
ingrediente principale ale noului radica- incit ei s-au simtit din nou ~dati de t~rile dar a IAsat intacte temeliile celei mai mari cuit~ treptat de un fel de anarhie autori-
lism populist. Asemenea mitologii sint occidentale, asa cum se simtisern trMati parti a structurilor vechiului regim. Reto- taristA multipartizana, iar pietele echitabil
analizate in calitatea lor de reactii Ia criza
la Yalta. Aceast~ atitudine - sintem un rica vindicativa ~i moralizatoare a de-co- de oneste ~i de libere sA fie inlocuite de o
vizibilA a sistemului democratic parla- popor bun, trMat de vecinii no~tri. de fapt, munizMii promovate de opozitia anti- economie hibrid~ cvasi-capitalista in care
mentar, aflat inc~ in f~~. si Ia disponi- nu chiarde vecinii no~tri, ci de americani, Iliescu nu a reu~it sa genereze sprijin in infloresc f~r~delegea, gangsterismul,
bilitatea lipsitA de entuztasm a Occi- deenglezi,defrancezi etc.- in acestcadru, masli . in acelasi sens, Iimbajul anti- coruptia, manipularea politic~ ~i mafia.
dentului de a accepta noile democratit in reactiile Ia relatiile polono-evreie~ti ar fi comunist intransigent al Uniunii Fortelor Comunismul este mort, dar trebuie s~
structurile euro-atlantice. Nu sustin c~ o functie a unei atitudini mai largi c~ ooi Democratice din Bulgaria a indep~at avem grija ca nu cumva cadavrul sliu, inc~
aceste forme de natiOnalism vor triumfa, sintem poporul eel pur, noi sintem buni, multi votanti, avind chiar efectul pervers in convulsii, sa tragadupa sine in mormint
ci mai degrab~ c~ ele sint amenintAfi reale dar sintem constant acuzati c~ facem ce de a aduce postcomuni~tii inapoi la pu- nou-nAscuta democratie." 38
nu trebuie."36
Ia adresa valorilor si institutiilor pluraliste tere. 1n forma sa radical~. mitul decomu-
in curs de aparitie. Intr-adevAr, in cele mai in cuvintele unuia dintre cei mai nizmi sustine c~ aceste societati isi vor Mitologii ale m1ntuirii. mitologii
multe dintre aceste tAri, psihologia panicii mari cercet~tori ai mitului politic, Emile putea exorciza demonii numai prin insti- reactionare ~i m.itologii ale
~i frica de a nu fi spionat pare a fi conta- Durkheim: "Cind societatea sufern, ea are tuirea unei justitii retroactive , inten- restauratiei
gioasA. Multi indivizi trruesc un puternic nevoie sa gAseasc~ pe cineva caruia s~ ii tlndu-se proces fostilor lideri comuni~ti
sentiment de excludere, dezrMacinare ~i impute starea sa dificil~. pe care s~ se sau interzicindu-li-se sli detin~ functii Capitolele ~ase ~i sapte discuta
neapartenentA Ia noua ordine democratic~. poat~ rnzbuna pentru toate dezam~girile publice pentru o anumi~ perioadli de marginalizarea fo~tilor disidenti in
Pentru multi, parlamentul ~i piata nu sint sale."37 timp . Este de presupus ell punerea in politica postcomunist~. rolul intelec-
decit trambuline pentru conduc~tori Bra practicli a acestui mit vindicativ ar crea o tualilor critici, precum si controversata
rusine. Acestea sint, intr-adevM, stAri peri- Mitologii ale razbunmi: comunitate de ~a-zi~i rnzbunlUori drepti mostenire a anti-politicii. Mi-am concen-
culoase, in care pasiunile etnice ~i urile decomunizarea ~i mitul justitiei indrepta~ impotriva unei minoritati de trat analiza asupra unor personalit~ti
tribale pot inspira actiuni colective indrep- politice nememici ~i ticiDo~i. Mitul se bazeaza pe precum Vaclav Havel, George Konrad,
tate impotriva celor perceputi ca strruni. supozitia d societatea comunista era Jacek Kuron, Adam Michnik si altii,care
Pentru multi cet~teni ai lumii rAsmtene, Cum s~ trat~m agentii, ofiterii si impAftita in douli grupuri principale: ei si au formulat discursul disidentei in
Occidentul apace deseori ca fiind crud, dosarele fostei politii secrete?'Ce sa facem noi. Acest mit este maniheist ~i punitiv. limbajul universal al societatii civile ~i al
egoist ~i lipsit de un minim sentiment de cu fo~tii birocrati comunisti? Discutia El exagereaz~ revenirea fo~tilorcomuni~ti drepturilor omului.
compasiune, intelegere ~i m~rinimie. mea din capitolul al cincilea exploreaza
20 ---------Polis 2/1997----------- ----------Polis 2/1997-------- 21
 - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei
La acest nivel, discut mitul rezis-
tentei anticomuniste .si atacurile crescinde
Ia adresa celor care au fost implicati In
aceasta reztstentlL Slnt de acord cu Adam
Michnik eli aceasta este o perioada In care
domin~ "oamenit prudenti cu mlinile
curate", care pot Jua astfelin deridere efor-
turile eel or cares-au angajat in construtrea
"polisului paralel"39
Prin urmare, intrebarea mai
profund~ este in ce masur~ au fost aceste
revolutii veritabile? Si, nu mai putin
important, au fost oare ele, a.sa cum au
crezut multi observatori, "revolutii ale
intelectualilor", insurectii morale 'impo-
triva statelor politiene.sti fundamentate
ideologic? Refuzul disidentilor de a
credita o politica a razbunarii si a resenti-
mcntului a fost oare cauza victoriilor elec-
torale de dupa 1993 ale fostilor comu-
nisti? Raspunsul meu este ca tocmai
atasamentul lor fata de valorile tolerantei
~i ale drepturilor individuate garanteaza
validitatea petermen lung a conceptului
de libertatc al intelcctualilor critici, pre-
cum si relcvanta politic:! a acestuia. Pe
scurt, este intr-adevfu" nevoie ca intelec-
tualii s:l n1min1i in politica, pentru ca
revolutia IiberaIa s~ reuseascli cu adevfu"at
in tarile fostului imperiu comunist. Asa
cum arata Jeffrey Isaac, maxima relevantli
a anti-politicii, asa cum era ea propusa de
clitre disidenti, este hermeneutica sau
interpretativa: "Chiar daca politica anti-
politica nu ar fi avut acum oici un fel de
influenta evidentA, ea ar ranune inca rete-
vantel ca moment istoric crucial al trecu-
tului recent."40 Clipa de fata poate apartine
pentru ceva timp aventurierilor populi.sti
sau birocratilor pragmatici, dar nict unul
dintre acestta nu poate furmza inspiratia
morala, valorile transcendente de care au
atita nevoie cetatenii pentru a tr~i cu
demnitate si respect de sine.
22 - - - - - - - - P o l i s 2 1 1 9 9 7 - - - - - - - - - -
Prabu$irea
sovietism ului $i noul
vid
N icaieri aceste asteptari "salva-
tioniste", aceste naratiuni ale
minturii nu pot fi identificate intr-un mod
mai patrunzator, mai frapant .si deseori
mai primejdios decit in tfu"ile postco-
muniste. Poate ca marxismul ca doctrina
profetica a munt, dar nevoia de mituri
politice este inc~ vie Departe de a fi
.stiinta schimbarit sociale, asa cum clamau
partizanii sai, marxismul era o eshatologie
secular~, a cfu"ei functie principaHi era
aceea de ada un raspuns (chlar daca unul
mistificator) Ia dificila situatie In care se
afla individul nevrotic, ranit In tstoria sa.
Conform perspectivei lui Tucker. suc-
cesul acestei soteriologii poate fi explicat
numai daca o privim cape o colectie de
afirmatii infrarationale despre pozitia
precara. a individului In lume st cape o
proiectie a mintuirii absolute ca posibi-
litate intramundan~. 42 Alienarea poate fi
biruitl1 hie et nunc, proclama Marx pro-
fetic. Zelul revolutionar a fost forta care
a inspirat credinte milenariste arz~itoare
si obstinate, de Ia Havana la Beijing .side
Ia Moscova Ia Paris. Marxismul a fost un
substitut pentru nevoia umana de ada un
sens universului .si de a alina chinurile
existentei sociale. Pina si du.smanii acestei
fantezii grandioase au trebuit sli-i
recunoascli extraordmara forta mobiliza-
toare.
Bol.sevismullui Lenin a transfor-
mat gnoza originara lntr-o sociologic a
puterii si a revolutiei. Rusia revolutionara
a devenit utopia palpabilli In cadrul cfu"eia
marxism-leninismul functiona ca "una
dintre ideologiile mobilizatoare .si unul
dintre sistemele de credinte legitimatoare
Fetele tranzitiei
cele mai eficiente din istoria partidelor,
statelor .si societl1tilor"43 Pe mlisurli ce
leninismul devenea un sistem mondial,
cetAtenii slii erau din ce In ce mai impreg-
nati de o credinta politica ce sacraliza
viitorul si impunea indivizilor 0 daruire
eroicl1 deplina pentru a lndeplini extraor-
dinarele obiective ale transformarii.
Totusi, Sturm und Drang-ul romantis-
mului leninist s-a evaporat sub impactul
constringerilor birocratice, In special dupa.
1956, cind mitullui Stalin a fost spulberat
de clitre Nikita Hrusciov. Atacullui Hru.s-
ciov Ia adresa lui Stalin- moment crucial
in istoria comunismului mondial- a inau-
gurat o epoca a lndoielii , a ereziei si a
revoltei deschise. Dogma leninista lsi
pierduse puterea de fascinatie initiala si
aparea doar ca un instrument ipocrit folo-
sit de birocratii corupti pentru a-si legi-
tima monopolul asupra puterii: "Asasi-
natul in masa nu a subminat convingerea,
lnsa mizeria anilor lui Brejnev a avut un
asemenea efect. Convingerea a supra-
vietuit clnd nomenclaturistii se ucideau
intre ei, insotindu-si furia ucigasa cu
politici mincinoase; dar credinta s-a
evaporat atunci clod ei au renuntat Ia a se
mai lmpusca intre ei, treclnd Ia mituiri
reciproce."44
In cadrul ordinii leniniste In
descompunere - o lume anostl1, nesfirsit
de plicticoasa si ffu"a. surprize- comporta-
mentul bazat pe rutina nu implica nici un
rise. Conducatorii si cei condusi pfu"eau
uniti de acest sentiment de plictis istoric.
Pentru a reinvia o veche gluma, clitre
sfirsitul an jlor '80 se plirea ca trenul
comunismului se oprise pentru totdeauna:
atit de generalizat era esecul economic .si
moral si atlt de cuprinzcltor, lnc1t plna. si
ideologii sovietici au criticat fatis stag-
narea acestui ultim stadiu . Ctnd societatea
civil~ s-a trezit, iar indivizii au lnceput
---------Polis 211997--------
sa-si caute o viata autentica, statui mi-
tocratic le apfu"ea ca ace! lmpfu"at gol: hai-
nele sale ideologice fusesera sfisiate, iar
stralucirea altAdata hipnotizantli a utopiei
marxiste nu mai era declt o jalnidi amin-
tire.
Crepuscululleninismului a coin-
cis cu redescoperirea valorilor libertatii ,
ale cetateniei, ale responsabilitatii si ale
demnitlitii in proiectul unei societati civile
renascute si In experimentarea unei forme
non-machiavelice de politica, numita
deseori "anti-politica". ln mai multe
privinte, revolutiile din 1989 au recuperat
proiectul originar al iluminismului ,
repudiind orice forma de absolutism
mental sau institutional si f~cind ape! Ia
un tratament non-ideologic si non-ma-
nipulativ al individului.
Dar s-a ajuns, oare, Ia pluralism
politic? In locul unor partide veritabile,
vedem personalitliti carismatice sau
pseudocarismatice ce migreazli de la un
grup Ia altul, prea putin interesate sa-si
defineasca pozitiile ideologice. Acest
teren este prop ice pentru apelurile neoau-
toritariste Ia "lege si ordine". pentru nos-
talgia dupa Stalin si dupa un om forte care
sa puna. capa.t pal~vrligelii parlamentare.
Nu numai masele mlnioase, ci .si c~rari
dintre cei mai sofisticati considerl!. ca
viitorul Rusiei (si nu numai al ei) va fi
dominat de o personahtate inspirata de
Pinochet sau de Salazar.
Semnul distinctiv al acestui mo-
ment este mai degraba minia declt opti-
mismul. Oamenii asteaptcl un mintuitor
care sa faca minuni: sA aducli Ia prosperi-
tatea economicl!., demnitatea national a si
stabilitatea politica. Negresit ca., pe tee-
men scurt, asa ceva tine mai degrabl!. de
magie decit de posibilitatile reale. Si nu
slnt deloc putini candidatii Ia rolul de
mintuitor al natiunii, gata sa. razbune
23
 - - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei Fetele tranzitiei

nenumelratele umilinte provocate de liberate.

du~manii din exterior ~i din interior.
cteratie diversitatea mostenirilor leniniste Umplerea vidului
Tranzitiile de Ia vechea ordine din diferitele tm. Viziunea ideologica si
tntr-adevar, una dintre caracteristicile vor dura o lungel perioadel de timp, cu rolul politiei secrete nu au fost acelea~i politic
mitului politic este aceea eel el exacer- multe convulsii, regresii, frustran si con- in Polonia si Ungaria, pede o parte, si in
beazel, mare~te ~i intretine rnni ~i dezna- flicte. 47 Poate eel singura predictie sigura
dejdi reale. Astfel, o parte din ambitia este aceea ca unele tan (cele din Europa
Romania sau Albania, pede alta parte.
Unele dintre regimurile leniniste au fost
L a sf'rrsitul acestui veac extrem de
tulbure (eel mai stngeros si mai
violent din cite au existat vreodatll) am
acestui eseu este aceea de a explora ascen- Centra tel ~i cele baltice) vor deveni demo- mai pem1isive decit altele, iar unii con-
siunea mitologiilor politice pe fundalul cratii liberale, iar altele nu. Unele dintre ajuns sa ne dam seama de precaritatea
duclitori comunisti au fost mai putin
realitatilor politice ~ide ale cauta "funda- tacite postcomuniste vor dezvolta institutii conditiei noastre umane, de limitele cu-
fanatici decit altii. Janos Kadar nu a fost
mentele obiective"45 Conditiile severe democratice stabile ~i se vor alatura struc- no~terii noastre si de absurditatea orica-
Erich Honecker, nici generalul Wojciech
impuse de Banca Mondialel si de FMI nu turilor politice, economice ~i militare rui proiect grandios de a restructura lu-
Jaruzelski un Stalinist invederat Si perfid
sint o plclsmuire a imaginatiei , dar anate- europene si atlantice. Altele vor persista mea. Cu toate acestea, faptul ca s'intem
precum Ceausescu. Chiar si in fosta
mizarea lor drept "exploatatori interna- intr-o ordine hibridel semi-liberal a, semi- constienti de aceasta dll n~tere unui vid
URSS , existau deosebiri intre Lituania,
tionali" apartine unui climat in care ase- autoritaristel (democradura, dictablanda), spiritual, unei nemultumiri Ia adresa unui
cu aripa sa reformistii a partidului comu-
menea acuzatii pot cistiga credibilitate: un combinind populismul si nationalismul ca mediu inconjurator dominat de tehnologie
nist, si Ucraina, unde fostul ideolog
climat de angoasel, fobii ~i nevroze colec- forme de legitimare rapida bazate pe si de eficienta (sau ineficientel) birocraticel.
Leonid Kravciuk a descoperit avantajele
tive. Acestea sint chiar semnele pe care entuziasmul maselor. Ken Jowitt pune in Scepticismul necrutator, a tit de carac-
nationalismului numai dupa prlibusirea
istoricii le-au asocial in mod consistent lumina cu luciditate precaritatea biruin- teristic "postmodemitatii" sau "postisto-
centrului imperial (el a devenit primul
cu fenomenele marilor frici colective.46 riei", II lasa pe individ cu un sentiment
telor democrat ice si aparitia potential a a presedinte al Ucrainei independente, iar
Existenta sovietismului a avut unor noi spasme politice in epoca de dupa de melancolie si cu o nevoie profundll de
apoi un promotor asiduu al suveraniU1tii
implicatii globale. tn Occident, replica sa Razboiul Rece: "intr-o lume din ce in ce a se identifica cu un crez, cu o religie, cu
ucrainiene).
consta in viziunea linistitoare a unui uni- mai marcata de slabiciune politicel, de o comunitate, cu un grup etc. Acest senti-
Aceste mosteniri diferite, precum
vers inghetat, bipolar. Figura dusmanului dezorientare, de mimetism institutional si ment a fost exprimat cu patrundere acum
si traditiile culturale ale vremurilor
era externalizatel si nici o miscare politica de dezintegrare, probabilitatea de a crea multi ant de catre Martin Heidegger, in
precomuniste, explicll progresele fllcute
asociatel cu el (sau cu ideologia sa) nu avea institutii democratice stabile si meca- de unele tan in contrast cu incetineala celebra sa exclamatie "NumaJ un Dumne-
vreo sansa de a ajunge Ia putere. Toate nisme capitaliste eficiente este mica."48 altora. Clericalismul, militarismul si fun- zeu ne-ar mai putea salva!" Cu logica sa
acestea au luat sfir~it dupa 1989: unul damentalismul national au cotropit multe de fragmentare Sl de dislocare, "postmo-
Putem oare considera, pur si
dintre numeroasele intelesuri ale acelui an simplu, ca experienta comunista ante- din aceste tan, iar aceasta nu s-a petrecut demitatea" (eu prefer sll vorbesc despre
a fost acela eel el a reprezentat sf'rrsitul rioara este complet incheiata, sau trebuie, pur si simplu din cauza "revenirii tre- modemitatea tirzie) a ~ezat individul in
utopiei marxiste ca intrupare concretel a mai degraba, sa ii identificam, intr-un cutului reprimat", asa cum se afirma. mijlocul unui tumult axiologic. Dar
figurii adversarului. Mai intii in imperiul mod mai realist, relmel~itele in sistemele Chiar si in vreme ce Biserica pierdea mare ambivalenta nu inseamnll relativism total .
sau exterior (in Pactul de Ia Varsovia), iar de credinte ale epocii postsovietice? Care parte din influenta sa anterioara in Po- Repudierea pretentiilor de a detine ade-
apoi in interior, chiar in Uniunea Sovie- a fost relatia dintre experimentele leni- lonia, exista o tentatie tot mai mare de a-si varul absolut nu echivaleaz~ cu risipirea
tica, statui creat de Lenin s-a destramat, niste si strategia modernizarii? Se poate radicaliza critic a Ia adresa dusmanilor sai adevarului in discursuri reciproc subver-
silind Occidentul sel-~i dea seam a eel mare oare spune, impreuna cu filozoful ma- traditionali: secularismul, ateismul, li- sive, dar Ia fel de valide. Ceea ce este
parte din stabilitatea de dupel eel de-al ghiar G M. Tamas, ca revolutiile din 1989 bertinajul si amoralismulso. Bineinteles eli corect ~i ceea ce este gresit - sau, in cuvin-
doilea razboi mondial era direct legata de au inclus o putemica componenta antimo- trecutul conteaza, dar nevoia de a-1 instru- tele lui Kant, ce poate spera omul- rnmine
competitia cu rivalul sovietic. Acum,cind dema, eel au dat glas unei puternice dorinte mentaliza, de a-1 folosi in scopul de a legi- o intrebare esentiala chiar si pentru ceta-
diavolul a fost nimicit, Occidentul a con- de a reveni Ia valori comunitariene, orga- tima se leaga de statutul incert al noilor teanullumii occidentale satisfacute.51
statat ca este, in multe privinte, singur. nice, presupus negate de "obsesia pentru elite, inclllipsite de suficienta autoritate Este adevarat ell paradigmele
Imperiul bolsevic s-a dovedit a fi fost atit dezvoltare" a leninismului ("develop- legal-procedurala ~i ~ovaielnice in a mintuirii universale au dat faliment in
de necesarul "celcllalt" constitutiv pentru mentalism") ,lipsitel de orice scrupul, dar accepta comprornisurile politice cu opo- secolul nostru de teroare institutionalizata
lumea occidentala: simbolul tuturor lucru- extrem de eficientel?49 A raspunde Ia nentii lor. si de barbarism infernal, dar cine ar in-
rilor carora lise impotriveau democratiile aceste intreban presupune a lua in consi- drazni oare sa prezicel ca oamenii isi vor

24 --------Polis 211997---------- - - - - - - - - - - P o l i s 2 1 1 9 9 7 - - - - - - - - 25
 - - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei - - - - - - - - -- -
abandona de bun~voie aptitudinea de a-~i
face visuri sociale in favoarea unei
adaptm politice graduate Ia o realitate
rational~? Pede alt~ parte, portretizarea
triumfalist~ a civilizatiei noastre drept
punct culminant al progresului istoric
tinde s~ neglijeze faptul c~ aceast~ lume
este construit~ pe renuntari de toate so-
iurile, iar progresul insu~i reprezint~ o
sustinere discutabil~. Astfel, Walter
Benjamin a avertizat c~. dac~ nu pastr~m
un punct de vedere mesianic, umanitatea
risd s~ alunece intr-o uniformitate atomi-
zata ~i intr-o inregimentare barbar~.
Modernitatea ii aparea lui Benjamin
incarcata de cele mai primejdioase ~i
distructive curente: "Nu exist~ nici o
marturie a civilizatiei care s~ nu fie in
acel~i timp $i o marturie a barbariei."52
Mitul politic,in calitatea sa de fantezie a
unei lumi mai bune, nu poate fi descali-
ficat pur ~i simplu drept visare infantila
cu ochii deschi~i. Unele mituri exclud,
sint vindicative ~i potentiale surse de
dezastru. Altele favorizeaz~ dialogul ~i
angajamentulintr-o comunitate liber~ de
indivizi egali. Aceasta este intotdeauna o
chestiune de interpretare ~i, precum in
cazul vointei generate a lui Rousseau,
acel~i mit poate fi folosit pentru a extinde
sau a lim ita libertatile $i responsabilit~tile
omului.
1ntrebarea pe care o ridic -intre-
bare esential~ pentru validitatea proiec-
tului liberal in societati cu trecut nelibera1
sau chiar antiliberal - este daca noile
mitologii vor reprezenta valori sau piedici
din punctul de vedere al unei tranzitii de-
mocratice. De ce este importan~ o astfel
de intrebare? Pentru d toate societ~tile
au nevoie de mituri fondatoare, iar nimeni
nu poate ~i nici nu trebuie sa conteste acest
fapt de civilizatie. Pede alt~ parte , uzarea
~i abuzarea de discursuri democratice,
26 --------Polis 211997----------
inflamarea chestiunilor legate de identi-
tate etnic~ versus identitate civic~ mi se
par a fi obstacole serioase in calea consti-
tuirii unei ordini liberale viabile. Pentru
a functiona, societatea civila trebuie sa
inving~ fortele ostile ale identit~tilor
colective, segmentarismul corporatist ~i
orice forma de autoritarism ideocratic.
Prin urmare, imp~esc perspectiva lui
Ernest Gellner c~. Ia sfir~ itul acestui
mileniu, "societatea civil~ este justificata
m~car partial de faptul ca ea pare Iegata
de destinul nostru istoric. Revenirea Ia o
societate agrara traditionala in stagnare nu
mai este posibil~; de aceea, industria-
lismul devenind destinul nostru manifest,
accept~m astfel ~i corolarele sale so-
ciale."53
in acel~i timp , nu se poate con-
sidera c~ proiectul societ~tii civile este in
mod irevocabil benign. Exist~ o tendinta
de a se nivela indi vidualitatea, dar $i riscul
tiraniei majorit~tii ~i. nu mai putin impor-
tanta, primejdia atomizarii sferei publice
~i a transform~rii culturii ~i opiniilor in
cultun'i ~i opinii pentru mase. Mai mult
decit atit, ne putem intreba daca nu cumva
insu~i proiectul societatii civile este rodul
unei dezvoltari intelectuale ~i politice
specific occidentale $i rezultatul a citorva
secole de c~utare a unui cadru normativ
pentru drepturile omului justificate de
vechea idee a drepturilor naturale daruite
de Dumnezeu. Societatea civila, chiar $i
aceea din Occident, a 'intllnit rivali puter-
nici in aceasta directie, dintre care cei mai
vehementi sint nationalismele exacerbate
~i noile forme de rasism .
in toate statele comuniste, cultura
politic~ dominanta era alcatuita din sub-
culturi diferite, aflate deseori in conflict:
de Ia ultranationali~tii mai mult sau mai
putin declarati din partid ~i din politia
secret~. trecind prin reformatori ~i semili-
Fetele tranzitiei
berali, pin~ Ia comunit~tile disidente
inale. lntr-adevM, in interpretarea
marg . b .
peisajului ideologic ~stcom~mst tre. ~1e
pAstrat in minte vechiul adagiU ex nihilo
nihil mare parte din patosul nationalist
nu reprezint~ doar ren~terea curentelor
de dreapta din perioada interbelic~. ci ~i
prelungirea subculturii xenofobe ce a
dlinuit sub comunism (atit in~untrul, cit
~i in afara partidului).
Naratiunile centrate pe sine, cu
virtuti de excludere, amin~ in loc s~ solu-
tioneze dilemele modemizarii ~i ale inte-
gruii europene, permitind liderilor poli-
tici s~ se odihneasca la umbra propriei lor
glorii, ca presupu~i apM~tori ai virtutilor
celor mai indragite ale natiunilor lor.
Rolul predestinat al statului-natiune i~i
g~e~te in religia ortodoxa un neobosit
suporter: Mama Rusia, Mama Romania
~i Mama Serbia apar ca valoarea ultim~.
iar oricine ~ov~ie in ale sprijini pe deplin
este declarat trad~tor (inclusiv acei preoti
ce fac apel Ia o reconsiderare a relatiei
dintre autoritatile laice ~i cele religioase).
Acest fapt este, de asemenea, reflectat de
intoleranta fata de alte credinte cre~tine,
in primul rind fata de catolici (sau greco-
catolici). Biserica ortodoxa a beneficiat
de pe urma persecutiilor staliniste la adre-
sa greco-catolicilor, iar acum este irita~
Ia gindul ca trebuie sa dea inapoi bunurile
uzurpate proprietarilor lor legali.54
1n ciuda declinului leninismului,
rezervorul utopic al umani~tii nu a fost
epuizat in intregime: au ie~it la iveal~ ide-
ologii renovate, printre care populismul,
$Ovinismul ~i traditionalismul de diferite
nuante.55 Fantoma viitorului invocat~ de
tinarul Karl Marx in Manifestu/ Comunist
a fost inlocuita de spectrele peticite ale
trecutului, convocate in prezent de c~tre
actorii politici deconcertati, incapabili sa
se i m pace cu greut~tile proiectului
- --------Polis 2/1997--------
democratic ~i cu provocarile modemi~tii.
lnd\ o data sint puse sub semnul intrebarii
promisiunile iluminismului, iar forte pu-
temice se opun viziunii universaliste a
integrarii europene, in numele conservarii
unicitatii etnice neschimbate. Unei "Eu-
rope a untului" lipsite de suflet, ei ii con-
trapun, Ia fel ca Soljenitin, mitul demo-
cratiei comunitare originare din socie~tile
agrare.56 Pe scurt, sf~itul comunismului,
revolutiile din 1989 ~i mo~tenirea ambi-
gu~ a anti-politicii au dat n~tere unei lumi
pline de primejdii, ale carei linii de demar-
catie traditionale sint complet spulberate,
iar noi forme de radicalism clocotesc sub
carapacea pseudostabiliHttii. Dupa cum
argumenta Stephen Holmes, "domnia
legii $i regula majoritatii sint principii
putemice, dar ele 'incep s~ opereze numai
dup~ ce s-a ~puns Ia intrebarile funda-
mentale - Cine este membru al comuni-
t~tii? ~i Unde se aflli limitele sta-
tului?"57.
Multe dintre discutiile ce au loc
in Europa Centrala ~i de Est despre
statutul intelectualului in politicli ~i rolul
intelighentiei in formularea unor pro-
grame atit pozitive (bazate pe consens),
cit ~i negative (bazate pe confruntari)
pentru natiune se sprijina pe curente ce
afecteazA Ia fel de bine ~i Occidentul.
Ceea ce s-a intimplat in fosta Iugoslavie
ar trebui s~ ne alarmeze: 'in definitiv, un
grup de intelectuali, scriitori, filozofi ~i
antropologi de frunte au fost cei care au
formulat in 1986, in memorandumul
notoriu al Academiei Sirbe de Stiinte, un
proiect de epurare etnica ~i de nationalism
paranoic. tn Joe s~ actioneze ca o comuni-
tate reflexiv~. at~ata rationalit~tii $i dia-
logului, academicienii s'irbi au contribuit
in mod iresponsabilla organizarea urii ~i
Ia mobilizarea altor emotii sociale distruc-
tive. Efectele de contaminare ale acestei
27
 - - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei
febre nationaliste, cu adevarat eel mai
putemic oponent al valorilor liberate, nu
se limiteaz~ Ia sud-estul Europei. Dup~
cum spunea Jacek Kuron, unul dintre cei
mai profunzi intelectuali ~i politicieni ai
Poloniei: "Criza cu care ne confrun~m
este, lnainte de toate, o criza de idei - In
momentul de fat~ ne lipsesc ideile uni-
versale de felul celor care mobilizeaz~
NOTE
I . Referitor Ia conotatiile politic-culturale ale
zonelor Europei delimitate de fusul orar, vezi
Ernst Gellner, Conditions of Liberty: Civil
Society and Its Rivals, Allen Lane/The
Penguin Press, New York, 1994,pp. ll3-118.
2. Ascensiunea extremismului politic si etnic in
Europa de Est postcomunistli este examinatli
amlinuntit de clitre Sabrina P. Ramet in "De-
fining the Radical Right: Values and Behav-
iours of Organized Intolerance in Post-Com-
mumst Central and Eastern Europe", ce va
aplirea in Sabrina P. Ramet (ed.), The Radical
Right in Central and Eastern Europe (ma-
nuscris in curs de revizuire) .
3. Referitor Ia conceptiile rivale despre cetlitenie
(civicli si etnicll) si Ia impactul lor asupra
noilor state, vezi Ulrich Preuss, "Constitu-
tional Powennaking for the New Polity: Some
Deliberations on the Relations Between
Constituent Power and the Constitution", in
Cardozo Law Review, vol. 14, ianuarie 1993,
pp. 646-651.
4. Vezi Ernst Cassirer, The Myth of the State,
Yale University Press, New Haven, 1946, pp.
47-48.
5. Vezi Ken Jowitt, "Moscow Centre", in New
World Disorder: The Leninist Extinction,
University of California Press, Berkeley and
Los Angeles, 1992, pp. 159-219.
6. Literatura despre dezastrul iugoslav si rolul
nationalismului in aceastli distrugere este
extrem de bogatA. Printre cele mai plitrunzA-
toare surse, recomand Mark Thompson, A
Paper House: The Ending of Yugoslavia,
Pantheon House, New York, 1992; Misha
Glenny, The Fall of Yugoslavia: The Third
28 --------Polis 2/1997----------
inimile ~i sufletele, de felul eelor f~ de
care nu ar putea exista nici o civilizatie.
Oare nu din acest motiv cl~tig~ teren in
diferite pArti ale globului ideile specifi-
ci~tii sau nationalismului ori fundamen-
talismul religios? Dup~ ce s-a pr~bu$it
comunismul, ne ~teptam Ia o occidenta-
lizare a Orientului, dar se pare ca Occi-
dentul e'ste eel care se orientalizeaz~."sa
Traducere de Maria-Cristina C hiva
Balkan War, Harmondsworth, Penguin, 1992;
Lenard J. Cohen, Broken Bonds: The Disinte-
gration of Yugoslavia Boulder, Westview
Press, 1993 $i Susan Woodward, The Yugo-
slav Tragedy, Washington, D.C., Brookings
Institution, 1995. Referitor Ia rolul jucat de
intelighentia sirbll si de birocratia de partid
in dezmembrarea federatiei, vezi Branka
Magas, The Destruction of Yugoslavia:
Tracking the Break-up 1980-92 , London,
Verso, 1993.
7. Pentru o analiza IucidA a rolului nationa-
lismului in societlltile comuniste si postco-
muniste, vezi Katherine Verdery, What Was
Socialism and What Comes Next?, Princeton
University Press, Princeton, 1996.
8. Eric Hobsbawm, Nations and Nationalism
Since 1780, Cambridge University Press,
Cambridge, 1991, p. 91. Referitor Ia inter-
pretarea generalli data de Hobsbawm expe-
rientei secolului al XX-Iea, vezi excelenta (si
idiosincratica) sa carte The Age ofExtremes:
A History ofthe World, 1914-199/, Pantheon
Books, New York, 1994. Deseori i se repro-
seazli lui Hobsbawm o anumitli !ipsA de
empatie fatli de sentimentul national si deci,
o incapacitate de a da sens magnetismului
exercitat de aceasta ideologic. 1n opinia mea,
el sesizeazli foarte convinglitor resursele
mesajelor nationaliste, puterea lor de a
incuraja $i de a stimula. Yntr-adevlir, ceea ce
ii iritll pe scriitorii nationalisti in abordarea
lui Hobsbawm este faptul c!i el respinge
viziunea primordialist! $i insistli pe noutatea
istoricll si, prin unnare, pe posibilitatea de o
depl1$ire a entitlitilor nationale. Nici un
------------------Polis2/1997--------------
Fetele tranzitiei
pditor nationalist nu se po.a~~ i~p!~~ cu o
ivll ce sustine ell trad1tnle smt mven-
perspect
tare", tidfi . . . . I
iar indivizii pot 1 e 1~1\1 pnn mru.mu t
de 0 singurli identitate. D1scursul natiOna-
rstului este "monoidentitar": el forteazli
~ividul intr-<> apartenentll data, definitli, de
obicei, prin legliturile "imponderabile",
aaavice cu un corp comunitar mistic.
9. Vezi Stjepan G. Mestrovic, impreun.A cu
Slaven Letica $i Miroslav Goreta, Hab1ts of
the Balkan Heart: Social Character and the
Fall of Communism, Texas A&M University
Press, College Station, 1993.
10. Vezi Gilbert Durand, Les structures
anthropologiques de l'imaginaire: Intro-
duction a /'archetypologie generale, Paris,
Bordas, 1969.
11. Raoul Girardet, Mythes et mythologies
politiques, Editions du Seuil, Paris, 1986, p.
12.
12. Vezi Pieter Viereck, Mctapolitics: The Roots
of the Nazi Mind, Capricorn Books, New
York, 1965.
13. VeziJacobJ. Talmon,MythoftheNationand
Vision of the Revolution: Ideological Polari-
zation in the Twentieth Century, Transaction
Publishers, New Brunswick, 1991, cu o nouli
introducere de Irving Louis Horowitz.
14. Referitor Ia distinctia semnificativli dintre
tiraniile traditionale si constructele ideocra-
tice ("tiraniile certitudinii") din secolul al
XX-Iea, vezi Daniel Chirot, Modem Tyrants:
The Power and the Prevalence of Evil in Our
Times, Free Press, New York, 1994.
15. Vezi Isaiah Berlin, The Crooked Timber of
Humanity: Chapters in the History of Ideas,
Knopf, New York, 1991, pp. 15-16.
16. Referitor Ia comunism si national-socialism
ca patologii politice, vezi Fran\=Ois Furet, Le
passe d 'une illusion, Fayard, Paris, 1995,.
17. Vezi Daniel Jonah Goldhagen, Hitler's
Willing Executioners: Ordinary Gennans and
the Holocaust, Knopf, New York, 1996.
18. Observatie f!cutli de Adrian Marino, unul
dintre putinii intelectuali liberali veritabili din
Romania de dupa perioada Ceausescu . lntr-a-
devlir, in ciuda faptului eli aproape toti se
declm adeptii unor puncte de vedere liberate,
nu exista prea multi lideri de opinie gata sA se
angajeze, asa cum a fllcut Marino, in decon-
struirea utopiilor nationale (ce-$i folosesc lor
ineselor) ale Epocii de Aur dctcice, preromane
$i PTecre$tine. A se vedea cartea sa, Pentru
Europa, Ia$i, Editura Polirom, 1995, p. 36.
Acest fenomen de feti$izare $i idealizare a
trecutului nu este specific est-european. Ca
de altfel, nici repudierea celor ce se angajeazli
intr-o examinare criticli a legendelor natio-
nale. Scriitorul peruan Mario Vargas Llosa,
ziaristul venezuelean Carlos Rangel $i poetul
si eseistul mexican Octavio Paz au fost stig-
matizati de st1nga latino-americanll pentru eli
au indrliznit sli sustinll eli sursele inapoierii
continentului nu sint rezultatul exploatlirii
nemiloase din partea Statelor Unite, ci sint
endogene. De asemeni, se mai poate mentiona
rolul mitului politic in construirea culturii
politice vest-germane dupli eel de-al doilea
rlizboi mondial: de Ia exaltarea aristocraticei
rezistente antinaziste pin! Ia l!udar~ fizi-
cienilor gennani despre care se spune ell au
refuzat sli producli bomba atomicli pentru
Hitler. Acum stim ell acest mit a fost fabricat
in mod intentional de clltre Werner
Heisenberg si de alti fizicieni nucleari ger-
mani , pentru a contracara posibilele acuzatii
de participare Ia un rlizboi criminal. Acest mit
a stat Ia baza misclirii impotriva desfasurlirii
fortelor militare din anii '80 $i a noilor va-
riante de eco-pacifism, inclusiv a mi$clirilor
radicale ale mediului inconjurlitor din
Germania contemporanli.
19. Vezi Norman Cohn, The Pursuit of the
Mil/enium: Revolutionary Messiamsm in
Medieval and Refonnation Europe and Its
Bearings on Modem Totalitarian Movements,
Harper Torchbooks, New York, 1961;
Benjamin Barber, Jihad vs. McWorld, Times
Books/Random House, New York, 1995.
20. Vezi Norman Cohn, Wamwt for Genocide:
The Myth of the Jewish World-Conspiracy
and the Protocols of the Elders of Ziom>,
New York, Torchbooks, 1969; Leon
Poliakoff, Breviaire de Ia haine, Editions
Complexes, Paris, 1986.
21. Referitor Ia sursele mitologice ale dreptei
cre$tine americane si Ia disiparea lor intr-o
fantezie conspirationistli sui-generis, vezi
Michael Lind, "Rev. Robertson 's Grand
International Conspiracy Theory". in New
Yort Review of Books, 2 februarie 1995, pp.
21-25.
22. Referitor Ia mitul Rusiei ca A Treia Romli,
vezi Leon Poliakoff, Moscou, Troisieme
Rome: Les intermittences de Ia memoire
historique, Hachette, Paris, 1989.
23. Vezi Adam Michnik, ''The Velvet Restora-
tion", in Transition, vol. 2, nr. 6, 22 martie
1996, pp. 13-16.
29
 - - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei
24. Referitor Ia revolutiile din 1989 ~i Ia "sfir~itul
mod ernitl!.tii ", vezi Zygmunt Bauman,
Intimations of Postmodernity, Routledge,
London, 1992, p. 222. Spre deosebire de
Bauman sau de G. M. Tamas, eu nu privesc
rcvolutiile d in 1989 drept revolte impotriva
modermtlltii , ci drept eforturi de a transcende
una (~i nu neapllrat pe cea mai legit1ml!.) dintre
posibilitA!ile istoricc ale acesteia. intr-adevl!.r,
dacl!. separarea puterilor, suprematia legii,
distinctia dintre sfera publici! ~i cea privatA,
drepturile civice, piata liberl!. si toleranta
politicl!. ~i rehg10asl!. sint atribute ale moder-
nitlltii, atunci comunismul insusi, in intru-
parea sa marxist-leninistll, a simbohzat ch1ar
opusul idealurilor iluminismului.
25. Interviu personal cu Adam Michink, Rutgers
University, Newark, martie 1992.
26. Referitor Ia Sorel ~i Ia cl!.utarea unei alter-
native revolutionare Ia marxismul clasic, dar
$1 Ia liberalism, vezi Zeev Stemhell, cu Mario
Sznajder si Ma1a Asheri, The Birth ofFascist
Ideology: From Cultural Rebellion to Political
Revolution, Pnnceton University Press ,
Princeton, 1994, in special pp. 36-91.
27 Vezi Georges Sorel, Reflectwns on Violence,
Collier Books, New York, 1961, p. 50.
28. fb1dem, pp 285-286.
29. Vezi Isaiah Berlin, Against the Current:
&says in tbe History ofIdeas, Penguin Books,
New York, 1982, pp. 318 ~i 319.
30. Vezi de pildl!. James F. Brown, Hopes and
Shadows, Duke University Press, Durham,
1994, Ewa Hoffman, Exit into History,
Vikmg , New York, 1993; Gale Stokes, When
the Walls Came Tumbling Down, Oxford
University Press, New York, 1993. Pentru o
excelentl!. analizA a variabilelor politice, cultu-
rale, mihtare si economice ale tranzitiei de-
mocratice din fl!.rile fostei URSS, vezi Karen
Dawisha $1 Bruce Parrott, Russia and tbe New
States of Eurasia: The Politics of Upheaval,
Cambridge University Press, Cambridge and
New York, 1994.
31. Vezi, de pildl!., Daniel Langenkamp, "Shed-
ding Tears for Janos Kadar", in Budapest
Week, 11 -17 iulie 1996, p. 3.
32. Vezi Vaclav Havel, Vaclav Klaus si Petr
Pithart, "Civil Society After Communism:
Rival Visions", in Joumal ofDemocracy, vol .
7 , nr. 1, ianuarie 1996, p . 15. Referitor Ia cri-
tica adusl!. de Klaus "universalismului moral",
ibidem, pp. 15-16.
33. Henry Tudor , Political Myth , Pall Mall,
London, 1972,p. 17.
30 - Polis 2 1 1 9 9 7 - - - - - - - - - -
Fetele tranzitiei
34. Vezi Tony Judt, "Nineteen Eighty-Nine: 1be
End of Which European Era?", in Daedaflll,
a. Vezi Ken Jowitt, "Dizzy with Democracy", politul ortodox Nicolae Corneanu, un distins
ta Problems of Post-Communism, ianuarie- teo1og cu o perspectivl!. ecumenicl!., a hotl!.rit
vol. 123, nr. 3, vara anului 1994, pp. 1-19. sll returneze proprietl!.tile Bisericii Greco-Ca-
35. Vezi Marcin Krol, "Where East Meets West" fcbnlarie 1996, p. 6.
<19. Vezi G. M . Tamas, "Socialism, Capitalism, tolice. Interviu personal cu Nicolae Comeanu,
in Journal ofDemocracy, vol. 6, nr. I, ianu~ Timi$oara, mai 1995.
1995,p.38 Modernity", in Joumal of Democracy, vol. 3,
nr. 3, iulie1992, pp. 61-74. 55. Referitor Ia aces! deziderat ideologic, vezi
36. Vezi Michael M . Fischer, "Working Through
50. Vez.i Abraham Bromberg, "Poland's Pro- indeosebi Slavoj Zizek, The Sublime Object
the Other: The Jewish, Spanish, Turkish ofldeology, Verso, London, 1989.
ps: The Declining Role of Anti-Semitism
Ukrainian, Lithuanian and German Uncon: 56. Vezi Aleksandr Soljenitin, Chestiunea rusllla
and an Overbearing Church", in Washington
scious of Polish Culture or One Hand Clap- sflr~it de secol XX, Editura Anastasia,
P'osl, Outlook Selection, 24 ianuarie 1994.
ping: Dialogue, Silences and the Mourning
51. Vez.i Agnes Heller $i Ferenc Feher, Post- Bucure$ti, 1995.
of Polish Romanticism", in George E. Marcus
Modem Political Condition. 57. Vezi Stephen Holmes , " Libera lism in the
(ed.), Perilous States: Conversations on
52. Vcz.i Walter Benjamin, "Theses on the Ruins", in Foreign Affairs, vol. 75, nr. 5,
Culture, Politics and Nation, Umversity of septembrie/octombrie 1996, p. 133.
Philosophy of History", in Bronner si Kellner
Chicago Press, Chicago, 1993, p. 209
(eds.), Critical Tbeory and Society, p. 257. 58. Vezi Jacek Kuron, " Manifesto: Part Two of a
37. Citat de Girardet, Mytbes et mythologies
53. Vcz.i Ernest Gellner, Conditions of Liberty, Program for Poland", in Common Knowl-
politiques, p. 54.
p. 213. edge, vol. 4, nr. l, primllvara 1995, pp. 19-
38. Vezi Jelio Jelev, "Is Communism Return-
54. Accastl!. situatie este incA nesolutionatl!. in Ro- 48.
ing?", in Journal of Democracy, vol. 7, nr. 3,
mAnia, cu exceptia Banatului, unde mitro-
iulle 1996, p. 5.
39. Vez1, de pildl!., interviul cu Adam Michnik,
"Sin! absolut impotriva decomunizllrii", in 22,
5-11 octombrie 1994, p. 13. Referitor Ia co-
mentarille caustice ale lui Michnik Ia adresa
"oamenilor prudenti cu miini curate", vezi
articolul sllu "An Embarassing Anniversary",
in New YorkReviewofBooks, 10 iunie 1993,
pp. 19-21.
40. Vezt Jeffrey C. Isaac, "The Meanings of
1989", lucrare prezentatl!.la Woodrow Wilson
Center in 17 martie 1995, p. 38.
41.lnfringerea disidentilor nu este un curent
universal, asa cum confirma sondajul opiniei
publice fllcut in Ungaria in aug ust 1996. 75 Ia
sutl!. dmtre cei intervievati 1-au indicat pe
presedintele Arpad Goncz, un fost detinut
politic si disident, drept politicianul lor
preferat. OMRI Daily Report, 19 august 1996.
42. Referitor Ia marxism ea mitologie politicl!., ~i
chiar ca mitologie globall!. deja incheiatl!., vezi
Robert C . Tucker, Philosophy and Myth in
Karl Marx.
43 . Vezi A . J . Polan,LeninandtbeEndofPolitics,
University of California Press, Berkeley and
Los Angeles, 1984, p. 16.
44. Vezi Ernest Gellner, Conditions of Liberty:
Civil Society and Its Rivals, p. 41.
45. Corelatia dintre mit si anumite fapte socio-
logice este bine discutatl!. in Girardet, Mythes
et mythologies politiques, pp. 51-56.
46. ibidem, p. 53.
47. Vezi Valerie Bunce, "Comparing East and
South", in Journal of Democracy, vol. 6, nr.
3, iulie 1995, pp. 87-100.
- - - - ------Polis 2 / 1 9 9 7 - - - - - - - - 31
 Fetele tranzitiei

Mircea Boari ~ functiile represive ale aparatului de de doul1 mari trl1sl1turi: asocierea frecventA
tmbinindu-le cu procesele naturale a mentalitl1tii represive cu pozitiile ofi-
. . aepnxtucere sociall1 ~i generind un tip ciale ale reprezentantilor statului ~i apelul

Originile sociale ale IJIIICiiic de cultura politica.

Astfel ,ln stadiile ultime ale siste-
frecvent la violenta. ln unele cazuri
extreme, auto-totalitatea sociall1 conduce

ordinii totalitare _.ui, se ajunge ca o ~arte din .posibi-

ICIIile totalizante ale ststemulm sl1 fie
Ia constituirea unor forte represive civice
sponsorizate oficial (de exemplu, In
(lllizale de societatea ins~i, un fenomen Romania; ori fortele paramilitare, aut de
devine caracteristic pentru totalita- des 1ntilnite In tl1file fostei Iugoslavii ~i
Scepticismul democratic in urma prabu$irii .Jismul matur ~i care poate fi numit, Inter- ale fostei Uniuni Sovietice) .
comunismului * menii lui Vaclav Havel, "auto-totalitatea Un model al totalitarismului
IC)Cietatii". Astfel, se presupune o noul1 fundamental social poate reprezenta un
Communism represented in Eastern Europe a complex system of
pressures, based upon an abstract image of the world, and which was imposed clefinitie a totalitansmului, definitie In instrument folositor pentru a se analiza
upon the society. By various means of control, which combined positive control care nu se mai ajunge la totalitatea sociall1, evolutia Europei de Est.
(co-interesting, ideological deluding) and negative control (coercion, violence, tn principal , pnn presiuni violente venite Totalitarismul rezidual a1 socie-
close surveillance), the society participates in the process of its own remodelling ~tilor postcomuniste apare drept un factor
and supports its long-term effects. Therefore, far from defining merely a form
de sus, ci prin presiuni de normalizare pe
of the state - the element which was at the core of the classical, political model orizontaHi, ce urmAresc sa elirnine non- major In procesul tranzitiei. De el pot
- totalitarianism defmes a complex interaction between the political regime conformitatea ~i devianta - a~a-numita depinde natura ~i rezultatul reformelor
and the social substratum. In the long term, this interaction comes to transfer "disidentl1". sistemului, ca si destinul tranzitie1 inse~t
some of the repressive functions of the state apparatus to the society, - dacl1 ea va conduce Ia o democratizare
CMerea regimurilor comuniste ~i
intermeshing them with the natural processes of social reproduction, and
generating a specific type of political culture. dezmembrarea statelor comuniste nu treptatl1 sau dacl1 se va stabiliza In forma
The totalizing effects of the communist regimes are echoed long after tnseamnit, in acela~i timp, disparitia unui reformism autoritarist, a unui sistem
their fall. The post-communist period witnessed the residual effects of this efectelor profunde produse in organizarea oligarhic nedezvoltat sau dad\,ln eel mai
process of social totalization, manifested by an unanimist ethos, excessive ti modul obi~nuit de functionare a rau caz, va expune societatea exercitArii
consesualism and intolerance. The residual totalitarianism of post-communist
societittilor postcomuniste. pe fata a violentei.
societies appears to be a major factor in the process of transition. Upon it,
might depend the nature and the outcome of systemic reforms, as well as the Efectele totalizante ale regi-
murilor comuniste l~i rl1sp1ndesc ecourile
destiny of the transition itself. Thus, a model of totalitarianism which is socially
based might represent an useful mstrument m analysing the evolution of Eastern mult dupa pr~bu~irea acestora. Perioada
Modelul clasic al
Europe.
postcomunistl1 a fast martora efectelor to tali tarism ului:
reziduale ale acestui proces de totalizare
totalitarismul de sus
C omunismul din Europa de Est a
reprezentat un sistem complex
de presiuni, bazat pe o imagine abstract~
procesul propriei sale remodelm ~i isi
suport~ propriile efecte pe termen lung.
social~. manifestat printr-un ethos una-
nimist, prin consensualism excesiv si prin onceptul de totalitarism se leaga
asupra lumii ~i impus asupra societ~tii.
Prin diverse mijloace de control, combi-
Prin urmare, departe de a defini doar o
form~ a statu lui - element atlat in miezul
intolerant~. Formele In care se exprim~
acest curent general din cultura politicl1
C atit de o forml1 de praatica
politicl1, cit ~i de o lncercare teoretica de
modelului politic clasic - totalitarismul est-europeanA lmbraca forme variate:
nmd controlul pozitiv (iluzia ideologic~ defmeste o interactiune complex~ lntre
mtelegere a articulatiilor intime ale acestei
a cointeresmi) ~i controlul negativ (con- inclinatia spre autoritarism, nationalism, practic1. Astfel, pe de o parte, el este legat
regimul politic ~i substratul social. xenofobie, rasism, ca ~i spre alte forme
strtngerea, violenta, supravegherea de teoriile national-socialiste ~i fasciste
Petermen lung, aceastA interactiune de excludere (anti-intelectuahsm, sexism,
lndeaproape), societatea participA Ia ale "statului total" din perioada inter-
ajunge s~ transfere asupra societAtii unele fundamentalism). Aceasta permite, pentru belicl1; pede al~ parte, conccptul de "tota-
a-1 urma pe Jeoffrey Goldfarb, o for- litarism" a fast nliscocit de cercetlitori,
Acest studiu reprezintA o versiune prescurtatll a cercetArii fl!cute in vederea obtinerii diplomei de mulare mai cuprinz~toare a conceptului pomind de la practica politicl1 a regi-
Master in Teorie Politicll, acordatA autorului de clltre Universitatea din Manchester in toamna
anului 1994. social de totalitarism ca "totalitarism murilor respective, pentru a se pune sub
cultural". Tendinta spre auto-totalitate a o singurl1 eticbetA dou~ forme de orga-
socie~tii postcomuniste este caracterizatA

32 --------Polis 211997-------- 33
- -- - - - - - - P o l i s 211997
 - - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei
nizare politic~ privite ca avind ceva deose-
bit fat~ de cele clasice sau contemporane
- anume statui national-socialist ~i statui
comunist.
Acest fundal istoric s-a aflat Ia
baza dezvolt~rilor ulterioare ~i a dat
n~tere Ia dou~ cru diferite de cercetare a
problemei totahtare. Prima cale a fost
unnat~ in special in mediul profesional
academtc, dar dezbaterile academice se
f~ceau ecoul unor opinii Iarg r~pindite
in presa timpului ~~ in mediul politic. Ea
a dezvoJtat un model politic al totalita-
rismuJui (singurul model existent) ce sin-
tetizeaz! tr~saturile polittce ale regi-
murilor totalitare. Cea de-a doua cale a
Juat in considerare aspecte sociale mai
Jargi.
Din 1929 termenul "totalita-
rism" desemneaz~ atit statele fasciste, cit
~i pe ccle comuniste in calitatea lor de
state unitare, cu partid unic, dezvoJtate ca
reactie Ia parJamentarism.1
Discutiile au atins punctul culmi-
nant in anii '50, dup~ sf'II'$itul celui de-al
doilea ruboi mondial ~i in timpul insta-
Imi dominatiei sovietice asupra Europe1
de Est. Dezbaterea academic~ a evoluat sociale. 2
in jurul a doult probleme inrudite: pede o
parte, a fost dezvoltat~ o analiz~ compa-
rativ~ intre sistemul fascist, eel national-
socialist ~i eel comunist, pentru a se stabili
dac~ ele pot fi reduse Ia un grup de trlt-
s~turi comune; cea de-a doua directie de
cercetare a considerat oarecum ca de Ia
sine inteles existenta unei esente comune
intre cele trei tipuri de regimuri ~i a incer-
cat s~ defmeasclt un set de caracteristici
ale modeJului totalitar.
Astfel, cit pri ve~te caracterizarea
teoretic~ in sine ridica ni~te intreb!ri
sistemului comunist ca totalitar, trebuie
delicate, de vreme ce nu se c~use de
sa p~tr~m in minte faptul c~ originile
acord dac~ fenomenul totalitar era unul
acestei definitii se aflau intr-o analogie cu
fortuit, un accident marginal ~i nefericit
national-socialismul ~i fascismul, regi-
al istoriei noastre, sau era steins legat de
34
- - - - - - - - P o l i s 2 1 1 9 9 7 - - - - - - - - --
Fetele tranzitiei
muri istorice deja constituite Ia acea
modern a ~i deci, caracteristic cornunist: "Este adevarat ca punerea
Prin unnare, abord~Je
4 efectiva in practica a puterii politiene~ti
ale problemei totalitarismului con
principal, in adunarea unor grupurj llilllei8Ambele slabiciuni au contribuit sovietice implic~ folosirea unor procedee
eJemente sau variabile socotite drept .,_Jinul conceptului, Ia si~itul anilor specifice, dupa cite ~tiu, totalitarismului
W ei Ia abandonarea aproape deplina a modern, anume mentinerea unui sistem *
mai semnificative pentru cele doua
. . . . . in anii '70. Dar, ~i mai important, de tensiuni artificiale inauntrul societatii...
de regim, in compararea lor ~i in
unei concluzii asupra diferentelor ~ICCSt abandon era eli min area _dime~ ~i folosirea consttingerii pe scara larg~.
Jiaii socia/e din modelul totahtar, dJ- in ceea ce s-ar putea numi scopuri profi-
trAsaturilorcomune.ln mod
~une atlt de evidenta in structura lactice ... Tocmai din acest motiv, aceasta
au fost invocate mereu acele~i
. . .urilor naziste ~i fasciste. punere in practic~ implica chiar un fel de
dar ceea ce au ele in comun este faptul
Teoria statului total, ~a cum era intimitate ~i de colaborare cu adevaratul
analiza se concentreaza aproape exclus~
elaborata ~i pusa In practica lntre cele element criminal din societate, de vreme
asupra statului to talitar. Astfel, descrierea:
Dtrlzboaie mondiale, era sustinuta de ce ultimul este necesar pentru a furniza
clasic<'i da~ de Carl Friedrich mentioneaza
iteorie social a~i de o definitie filozofica unele din trasaturile esentiale ale purga-
unn~toarele cinci trasaturi: 1) o ideologie
aindividului ; de fapt, fascismul a expri- toriului prumntesc: cei fideli, gangsterii
ofic1al~ ce fumizeaz~ interpre~ cupriJJ.
ziltoare ale diverselor aspecte ale mat "transform area discursului ideologic ~i calaii... Dar nici unul dintre aceste
clespre societate in realitate socialli"5 . lucruri nu are de fapt nimic de-a face cu
2) un singur partid de mas~ alcatuit dintr-o
minoritate devota~ (pin~ Ia zece Ia sutl -r'otalitarismul", a~a cum a fost el conce- sprijinul de masa. Ele reprezinta numai
put $i pus In practica politica, nu era o adaosuri Ia sistemul intimidarii politie-
din populatie), dar, in acel~i timp, un
justificare teoretica a posteriori a preluarii ne~ti. A~a st'ind lucrurile, spnjinul emo-
partid putemic centralizat ~i ierarhizat; 3)
paterii de catre o minontate politica; el tional popular trebuie privit ca un element
un monopol- asigurat tehnologic- asupra
era fundalul teoretic ~i platforma ideolo- ce poate sa fie sau poate sa nu fie o trasli-
mijloacelor violentei inarmate; 4) un
monopol, de asemeni conditionat tehno-
&ic:l ce a capatat fonna ~i s-a dezvoltat tura a totalitarismului, insa cu sigurant~
printr-o lupta politica legitima, fac1htind eli nu este esential pentru acesta."8 Este
logic, asupra mijloacelor de comunicare;
mrirea Ia putere a reprezentantilor sai: recunoscut faptul ca implicarea unor
5) un sistem de control politienesc terorist
llfascismul nu a fost odrasla favorita a practici sociale de tipul eel or descrise mai
indreptat impotriva anumitor categorii
onei doctrine deja elaborate cu mare sus este o trasatura a totalitarismului co-
minutiozitate; el s-a nascut din nevoia de munist, dar elementul social este, cu toate
Dezbaterea a fost marcata de
actiune ~i a fost, de Ia bun inceput, mai acestea, eliminat din elaborarea modelului
dou~ sl~biciuni decisive: pe de o parte,
cortnd practic decit teoretic."6 epistemologic al totalitarismului. Pede o
discutiile erau profund influentate de
Prin urmare , "totalitarismul" era parte, soctetatea este separata de sistemul
optiunile ideolog ice partizane cauzate de
o imagine a societatii 'in care societatea politic, ca simplu spectator pasiv ce
evolutia rnzboiului rece ~i de interventia
lerecuno~tea pe ea ins~i; teoreticienii ~ suporta practicile sistemului; pe de alta
intereselor politice implicate in definirea
ideologii propuneau reprezentarea unet parte, modelul nu pare sa ia in calcul
regimurilor comuniste drept totalitare;
Kaatii dintre stat, societate ~i indivizi care vreunul dintre efectele sociale pe termen
intr-un anumit sens, conceptul de totali-
a fost validata apoi de indivizi ~i de lung provocate de aplicarea sistematic~ a
tarism a fost unul dintre instrumentele
IIOCietate in forma statului lor.7 practicilor mentionate mai sus.
"contra-ideologiei americane in timpul
Aceasta componenta socialli a Astfel, in afara de diferitele mo-
r~boiului rece" .3 Yn plus, chiar problema
legimurilor fasciste/naziste - considerate tive care, a~a cum s-a aratat in mod repe-
tn ~ntextul discutiei de fata, adica in tat, erau legate de conditiile ideolog1ce ale
calltatea lor de specii ale genului mai Iarg perioadei respective, modelul a fost slab it
alregn~un
1or totahtare
- a fost neglijata din interior, in ceea ce prive~te constructia
tn anahza celorlalte specii ale acelui~i sa epistemologidi, de neglijarea dimen-
gen $i, mai ales, in analiza regimului siunii sociale a regimurilor totalitare.
- - - -- - - - - P o l i s 2 1 1 9 9 7 - - - - - - - - 35
 - - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei Fetele tranzitiei

De fapt,lipsa dimensiunii sociale

restrins; ca amplifica pe nedrept aceste mase nu i-ar fi sprijinit de presiunea ideocratica este aceasta
nu numai ca neglijeaza o variabila printre
rittitile sovietice". La lnceputuJanilor . I ,,2 duplicitate a mintii, in care se combina
altele, dar priveaza, In acel~i timp, mo- $i pe Htt er.
delul de o importanta sursa de consistenta mai existau numai citiva aparatori ai Aceasta directie de cercetare, acceptarea ideologiei cu rezistenta la
teoretica: lntemeierea sa pe o teorie so- tui concept, iar printre acestia incA initial de catre Hannah Arendt, aceasta - efect numit "dubla constiinta" 17
ciala. Faptul eli discutiile in jurul concep- predomina ideea ca totalitarismul : ,~ apoi risipita_ prin _l~crarile ~nor Cea mai frapantii consecinta a
definea pur si simplu 0 forma de relativ 1zolatt , mdeosebt de dualitiitii constiintei este ambivalenta
tului s-au limitat Ia analizarea formei de
nare, ci reprezenta mai degraba o .,..ientl est-europeana, care puneau rolunlor sociale sau dialectica "victima-
guvernare a vaduvit teoria totalitarismului
calau", capacitatea de a implica toti indi-
de o reala forta explicativa, a facut ca de o rganizare sociala lnzestrata asupra grupului de fenomene
proprii Je sale traslituri speci fice.'' desemnate In mod generic sub vizii in atrocitatile sistemului: atasa-
dezbaterea sa fie extrem de fragila si a
expus-o fluctuatiilor evenimentelor Yntr-un fel, teoriile convergea~~ de "ideocratie". Introd us pentru mentul oamenilor fata de adevarul promo-
petrecute in arena politica. Totalitarismur care au dominat studiile de sovietologt datA de dltre Berdiaev, acest con- vat de catre regim ii face sa fie In mod
a fost vazut ca o forma de organizare po- in anii '70 ex prima nereusita incercani a fost folosit pe larg de catre disi- ega! responsabili de efectele secundare ale
a explica societatile est-europene ~<'t,llii 1U$i'l si exprima,in esenta, put~re~ politicilor regimului, ad1cli de violenta
litica a statu lui, neglijlndu-se efectele sale
niste din interior, pe baza logicii specifia ;~rii totalitare de a spon atractta s generalizata si de teroarea politicli; astfel,
asupra vietii sociale si conexiunile sale
a organizani lor. ;ipjamentul ideattonal ; acest _proces ei ajung in situatia de a colabora cu pu-
cu aceasta; sau, cu alte cuvinte, eveni-
mentele sociale nu erau examinate In ~azA cu remodelarea credmtelor, terea politica, inchiz'ind cercul vicios al
lumina unei dinamici complexe, ca rezul-
tat al unei interactiuni intre societate si
centrul de putere, ci ca simple reflectan
Totalitarism
societate
$1
*
Jlllladinilor si comportamentulut oame-
Dintr-o astfel de perspectiva, con-
tiiDiul exercitat asupra societatii sub un
terorismului statal si inzestr'indu-1 cu
dimensiunile unui sistem.' 8
Yn consecinta, sistemul duplici-
pasive ale constringerii politice. Acesta aepm comunist nu poate fi explicat in tatilor a determinat o anumita caracte-
este unul din motivele pentru care con-
ceptul a devenit prea rigid si static, iar mo-
0 cale diferita In analiza
rilor totalitare exploreaza
-...enii simplei constnngeri si ca efect
tortei nude: "Oamenii din Occ1dent
ristica a puterii politice - caractenstica cc
pare a fi diferita de ceea ce sugereaza
delul totalitar nu a mai putut da searna de
mensiunea sociala a existentei acestora_ iiclina, deseori, sa examineze destinul modelul political totalitarismului; puterea
acordlnd o atentie deosebita participarii \lrilor transform ate In termenii puterii si nelimitata a aparatului a fost mai degraba
schimbarile petrecute in timpul procesului
sociale asupra careia se centrau primele IIi constringerii . Acest lucru este gres1t. rezultatul conditiilor sociale pe care le
de destalimzare si de "destindere" din
teorii ale statului total. Dintr-o astfel de lxiatl o dorinta interioara de armome ~i crease 19; iar aceasta nu pentru ca amplitu-
perioada Hrusciov: "Dezvoltarea si con-
perspectiva , definitiile ideologice ale de fericire, mai profunda declt teama dinea puterii era aut de importanta, ci
secintele sale sint destul de greu de con-
societatii nu sint simple arte facte menite abienuita ori decit dorinta de a te feri de pentru eli ea era dispersata, disponibilii
ceptualizat lntre limitele asa-numitului
sa legitimeze exercitarea violentei poli aefericire sau de distrugerea fizica ... oricui in forma denuntului: "adevarata
model totalitar... Jar schimbanle involun-
tice, ci reflecta un anumit "ethos social" Aem de-a face aici cu chestiuni mai putere a statului totalitar provine din
tare aparute In structura sociala, precum
si consecintele acestor schimbari slnt
ce lnzestreaza sistemele totali tare cu .mfJCative decit simpla forta."'~ faptul ca ease afla Ia dispozitia oricarui
stabilitate si cu o autentica legitimitate: Controlul este mai degraba un locuitor, putlnd fi folosita In orice mo-
chiar si mai dificil de conceptualizat."9
"Ar fi o greseala serioasa... sa uitam ... ci IJaomen psiholog1c cu douli laturi, iar ment"20. Puterea sistemului era in mod
Yntre timp, aparenta liberalizare din anii
regimurile totalitare, at1ta vreme cit sint lllacda $i frica coopereazli In cadrul sau
'60 a dat n~tere sperantelor unei con- esential bazata pe puterea pe care o de-
Ia putere, precum si conducatorii totali peattu a-1 face pe subiect sa cedeze defi- tinea si o exercita fiecare membru al so-
vergente treptate lntre cele doua sisteme
tari, atlta vreme cit slnt in viata, porun- tlitiei ideologice ce i se ofera: "Este cietatii asupra semenilor sai; acest feno-
concurente si sentimentului eli pseudo-
cesc si se bazeaza pe sprijinul maselor imllonant sa intelegem ca acest control men a fost numit "privatizarea puterii"21
concepte precum acela de totalitarism
plna Ia capat. Ascensiunea lui Hitler Ia apr& gindirii nu este numai o trasatura Yn ciuda diferentelor teoretice,
erau simple exagerl1ri. 10
putere a fost legala, In termenii regulii lfllativA, ci $i una pozitiva. Nu numai ca diversii cercetatori erau de acord In a
Astfel, conceptul a cazut In de-
majoritatii, si nici el, nici Stalin nu ar fi 111\i interzice sa exprimi sau sli g'indesti socoti ideocratia si controlul asupra
suetudine, majoritatea cercetatorilor con-
putut pastra conducerea unor populatii lllumite lucruri, ci lti si dicteazli ce trebuie g'indirii drept esenta insasi a totalita-
siderlnd ca el "si-a pierdut puterea expli-
mari. .. daca nu ar fi avut lncrederea ma- II gtnde$ti , 1ti furnizeaza o ideologie, rismului.22 Dintr-o astfel de perspectiva,
cativa; eli este mult prea simplificat; ca
se concentreaza asupra unui domeniu prea
selor. Nici procesele de Ia Moscova, nici ~sa iti clrmuiasca viata emotionala totalitarismul apace caracterizat de un
lichidarea factiunii Rohm nu ar fi fost po- " tnstnuie un cod de comportament." 15 atasament veritabil fatl:i de o ideologie
Unul dintre efectele "hipnozei" 16 induse mesianica, de capacitatea de a ex ere ita un
36
Polis21!997------------------- - - -- - - - -- Polis 211997-------- 37
 - - - - - - -- - -- Fetele tranzitiei - - -- - - - -
Fetele tranzitiei

control ideologic asupra populatiei, pre-

pe o teorie social~ a totahlctn!l-.
cum ~i de capacitatea de a mobiliza so- uneirecompense sociale), in direa ordinii totalitare a fost aceiaaJ con-
modelul nu ar putea explica
cietatea pentru a participa in mod activ Ia societatii comuniste. Urman rea ~tiintei acute a dimensiunilor disttugerilor
realizarea proiectului ideologic23 terorii in masa societatii, absorbu-ea. operate de stadiile timpurii aletegimului
disparitia ei In noi reflexe sociale. llfMemellea obiective fi~ti , 'imp~euna
Concepte precum ideocratia, impuse de cadrul Ideo- comumst. Existenta unei forme de viata
rarea terorii a echivalat cu eli
controlul asupra gindirii, con~tiinta dual~. aeat un spatiu de socializare ce specific comuniste nu mai era o chestiune
ca rezultat normal aJ unei situafij
complicitatea victim~-cal~u. :tipnoza in mediul de viata obligatoriu al de simpl~ speculatie, ci -o realitate fra-
~i nu ca transform are intema ce a
mas~. constringerea mental~. tirania totalitare. Acest fapt nu numai panta, concretizata in transforrt1area pro-
teroarea s~ fie doar mai pu(in
spiritual~ ~i altele de acel~i tip au fost $i consolida cadrul structural funda a vietii sociale ~i a vietilor indivi-
Chiar daca nu imprumuta forma unei
deseori privite drept simple metafore, illlaveml socializ.area, inchiiind astfelzilor. Ca rezultat al dictaturii ideologice,
rii sistematice, analiza socialii
fiind interpretate in sens restrins, ca efecte vicios al reproducerii accstuia; dara apMut o "civiliza(ie ideologic' ce a
mai sus concentra atentia asupra
retorice ce incercau mai degrab~ s~ suge- succedat"acestei d1ctaturi.29
IIJIIIPfaptul de a fi activ din punct de ve-
ce promoveazii stabilitatea pe tennen
reze adevMul decit s~ i1 descrie cu mij- rJiiiitrtOCial in acest spatiu asigura rru;- Stadiul in care se gru;~te socie-
loace analitice. in cadrul sistemu lui. Astfel,
!~ $i dispersarea sistematica a tatea comunista in timpul totalitarisinului
posibil s~ fie explicate paradoxuril
P~strind in minte asemenea matur30 poate fi numit ''stadiul post-
socializiirii in societate. Putem
aparente ce au pus modelul totalitar
rezerve, din aceste descrieri date totalita- '1(ii(J 1 d, petermen lung, statui terorist formativ" al acesteia. Un profund proces
semnul intrebmi. Dupa cum voi
rismului poate fi dedus~ eel putin o con- ~:;iltmlnlocoit de statui "socializant"28 , ce de intemalizare a u~urat procedunle de
mai departe, corectitudinea unei
secinta decis iva: realitatea societiitii este fundamental pe violenta socializare ce caracterizau perioada for-
nea analize sociale a totalitarismului a
comuniste este mult mai complex~ decit ~icA, ci pe cooperarea pragmatic a a mativa. Balanta modalitatilor de control
doveditii a posteriori de reaparitia
ar putea sugera imaginea consacrat~. Ar ceptului in anii '80. ~lor. s-a inclinat in favoarea controlului po-
fi o simplificare grosiern s~ o descriem Reproducerea regulilor de socia- zitiv, bazat pe pragmatism ~i adaptare; S'-a
Deocamdat~. putem retine cit,
pe baza unui model dualist, in care un !llla a dus in timp Ia omogenizarea lor, schimbat pina ~i natura co~trolului
parte de a fi rezultatul unei si
monopol politic reorganizeaz~ un spatiu il.fbbioat>irea ~i intemalizarea lor 'in masa negativ: actiunile politiei au devenit in
implement~ri prin fort~.
social prin intermediul fortei, urmind
realit~tii sociale atrngea dup~ sine
.aet.ii. Sistemul de pedepse ~i recom- mai mare m~sura "teiapeutice" decit
liniile unei scheme ideologice. Modelul
complexe de inginerie social~ ce
.-.e. impreun:l. cu invatarea codurilor "profilactice", a~a cum se 'intimpla in
clasic al totalitarismului, predominant in ~rtamentului plin de succes au perioada anterioara31 , pentru a se putea
nau persuasiunea cu amenintarea.
anii '50 ~i '60, ignora complexitatea rela- ialllribuit Ia pragmatizarea regimului. face fata cazurilor destul de 1zolate de
imaginii societ~tii terorizate ~ i
tiilor ambigue dintre societate ~i aparatul Acest tip de efecte pe termen disidenta. Dacli perioada formativa putea
nate cu forta, metodele de control erau Jlms, impuse de sistem vietii sociale, nu fi considerata ideocratie, cea, post-for-
politic, complexitate sugerata de celalalt
diversificate, explorlnd diversele
curent teoretic, al totalitarismului orientat Jllllefi sugerat de simplul concept politic mativa poate fi descnsa ca ''mecano-
ale proceselor de inv~tare social A:
spre social. Dupii cum s-a spus mai de- .a'IOCalitarismului. Prin urmare o data cratie"; in vreme ce "ideocratia" suge:-.
":8anctonat modelul originar, r~sursele reaza capacitatea ideologi.ei de a produce
participativ, control moral-normativ, con-
vreme, unul dintre motivele abandonmi
trol bazat pe teroare ~i conditionare psiho- deholtarii conceptului proveneau din at~ament ~i participare, "mecanocratia"
modelului a fost !ipsa sa de flexibilitate
logic~25, control bazat pe coordonarea
in explicarea evolutiei petermen mediu a 1Ca1stA perspectiva socialii. define~te numai participarea, adica insusi
nevoilor26 , control prin excludere, realizat
sistemului. 0 analiz~ limitata a formei faptul de a fi un actor pe scena sociala. 1n
prin eliminarea selectiv~ a experientelor
puterii, f~ a include reactiile sociale Ia contrast cu societatea revolutionarli a
adresa acesteia, nu ar putea oferi odes-
alternative: eliminarea fizid a unor anu- &cietatea
'. in vremea primelor decenii, ceea ce cauta acum
mite categorii sociale, controlul asupra flotalitarism ului
criere adecvat~ din eel putin un motiv: autoritatile este sa instaureze o "societate
canalelor de comunicare (media), inchi
procesele de model are social A au alcatuit
derea sistemului in fata influentelor W,atur: ~
soporificii"32 Extinderea controlului nor-
mativ at'it asupra proceselor socializmi,
fundamentul reproducerii puterii prin alte
exteme ~i in special controlul asupra auto-totalitatea SOCla]a cit si asupra celor ale individuatiei este
mijloace decit forta nud~. Disparitia
programelor educationale27
violentei politice manifeste in societ~tile
comuniste a fost unul din motivele ce
Aceste forme de control suge
reaz~ doar gradul de participare socialll,
.f..
A caracteristica pentru societatea totalitara
n anii ' 80 a avut Joe o rein noire a ce a atins acest stadiu al evolutiei.33
, conceptului de totalitarism, reinno-
pledau in favoarea irelevantei conceptului Acest sistern de presiuni ~i influ-
bazat pe diferite motivatii (de Ia ata~a q.provenita in principal din Europa de ente discrete, luate impreuna, a dat n~tere
de totalitarism. 24 Dar, far~ a se intemeia
mentul veritabil pin~ Ia presiunea nevoilor Eat. Faptul eel mai semnificativ in regin- unor schimbm profunde in reprezentarile
38
- - - - - - - - Polis 2 1 1 9 9 7 - - - - - - - - -
- - -- - - - - - P o l i s 2/1997 - -- -----=-- 39
 - - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei --------~
Fetele tranzitiei

individului despre realitatea social~.

printr-un proces complex ce
Oamenii invat~ cum s~ foloseasc~ in tn mod fundamental scopurile: indivizii confirma sistemul, lmplinesc
intersectia unor fen o mene in sistemul, alcatuiesc sistemul , sint sis-
propriul lor beneficiu o rationalitate dublu familia, mobilitatea sociaHi,
automatizarea vietii sociale si temul"52. Devenind instrumentele unei
normata, ideologizindu-si propriul com- 41
interactiunilor umane40 , sc~erea
portament, construind in termeni ideo- comunismul tlrziu, sistemul totalitati reciproce, ei isi asuma rolul de a
de integrare si structurare (as
logici un fundament argumentativ pentru experienta limitelor propagan- totaliza societatea, exercitindu-1 In prac-
"atomizare"41), scaderea
strategiil<: st pract1cile lor sociale34 Sis- 42 incit a fost abandonata con- tica lor cotidiana si asigurlndu-i repro-
sociale , precum si un proces
temul de presiuni ierarhizate d~ nastere aptimista despre crearea Omului ducerea. Societatea devine astfel agentul
unor schimMn in definirea a ceea ce este de-diferentiere St de de-complexificaa inlocuita cu o conceptie mani- propriei sale auto-totaliziiri: "in definitiv,
a vietii social e. Aceste fenomene
normal si firesc; 35 comportamentul moral lndividul nu trebuia sa mani- sistemul post-totalitar nu este mani-
in linii mari, Ia omogenizarea si confonnism ideologic, ci unul festarea unei anumite directii politice,
reprezint~ o de-moralizare in profunz1me:
"pin~ acum, a fost activat si extins in mod zarea spatiului social, proces iu~:nlllll! DiJnplu comportamental. Regimul unnate de un anum it guvemamlnt. El este
de citiva autori drept esenta de faptul ca supunerea ceva radical diferit: o violare complexa,
sistemattc tot ceea ce avem mai rilu in noi
rismu)uj; "Acesta este CriteriuJ u...._I;)IYI ental a nu este numai un profunda si pe termen lung a societatii,
- egocentrismul, ipocrizia, indiferenta,
lasitatea, teama, resemnarea si dorinta de totalitarismului: afirmarea unitiitii al acceptarii tacite a sistemului, sau mai degraba auto-violarea socie-
ciale ... 1n final, societatea se defin~te mull, un indiciu al intemalizarii tatii ."n
a sc~pa de orice responsabilitate perso-
sme in relatie cu statui ca fiind k:unoasteri practice existentiale ce Rezumind, unele dintre functiile
nal<'i, indiferent de consecintele gene-
dar, de fapt, omogen~. multipla dar sistemul cu capacitatea de a regimului comunist in atingerea "tota-
rale"36. Articularea unor asemenea efecte,
combinarea lor, transform~ societ~tile vergent~. contradictorie Ia suprafata llfloduce pe sine: "acele regimuri, liUitit" au fost transferate societatii.
comuniste in locun in care "nu mai existA in mod fundamental, identic<lcu sine. -.aale cum erau Ia l nceput, si-au Obiectivul controlului total a fost realizat
institutii eficiente, obiceiuri acceptate sau Realizarea sistematica SI propriile mecanisme de interna- treptat, prin construirea unei societati care
nerea omogenitatii sociale au fost reu~ind sa devina un punct de lsi asigura propria auto-totalitate. Acest
obisnuite eforturi omenesti colective de
lidate de punerea in practic~ a IIJiD&I,o adoua natura pentru diferitele fapt accentueaza o schimbare importanta:
transcendere a predominamet hpse de
umanitate ..." 37 piului excluderii"45 . fn sistemul matur, ale populatiei" 49 In timp ce ideo- efectele controlului social, realizate In
asemenea pnncipiu nu mai presu o conditionare de ordinul lntli, epoca de inceput printr-un sistem
Un nou cod al interactiunii so-
eliminarea unor grupuri mari de oaruQU,j unui model stabil de conduita complex de presiuni venite de sus 54 , slot
ciale a fost asezat Ia baza VIetii sociale,
ci este mai degrab~ o chestiune de bazat pe un fundal ideologic (ceea produse acum de procese/e efective de
fiind apoi facut functional, prin interme-
diul unor procese de selectie negativ~ si nare a comportamentului deviant, a ~I nu~ea "metafizica sistemului") socializare. Rezultatul remarcabil al
reconfigurare artificial~. ln consecinta, un
mulelor existentiale ce nu au fost ~ntl deJa o condi(ionare de ordinul politicilor initiate consta In identificarea
prescrise. Accentul pus de sistem
sistem de valori ~i o etic~ ce reprezentau !ntre cele doua se stabileste cu reus ita a represiunii cu procesele naturale
punctul culmmant al expenentei istorice "consolidarea superficial~" si pe compor' o interconexiune complexa, astfel de reproducere sociala, capacitatea de a
tamentul conformist a fost socoti t UD I efectiv al oamenilor introduce functiile represive In metabo-
a civilizatiei europene au fost aduse treptat
in stare de faliment: "fn procesul de con- indiciu al faptului c~ acesta "se multu- lismul intem al auto-lntretinerii si auto-
meste s~ reglementeze si sA controleze reproducerii sociale: "Din esenta siste-
struire a omului nou, etica responsa-
bilit~tii - fundamentul filozofiei morale comportamentul aparent" Iar acest fapt
46
Aceasta perioada de totalitarism mului post-totalitar face parte si faptul ca
occidentale - a fost abrogat.a si inlocuita se datora unei mai mari intelepciuni a fost numita de clitre Havel "post- acesta li atrage pe toti In sfera sa de pu-
de un nou cod moral, pseudo-etica subor- psihologice a puterii. Regimul a desco- lllilarism"; prin folosirea acestui prefiX, tere ... astfel inclt, impliclndu-se, oamenii
donmi."38 perit ca felul in care se comporta de fapt cautl sa spuna ca sistemul nu mai pot crea o norma genera/a, impunlnd
oamenii este mai important decit ceea ce totalitar, ci lncearca sa accentueze astfel presiuni asupra conceta(enilor
Datorita altermi proceselor nor-
ei gindesc; in vreme ce convingerile sint
male de reproducere social~ de catre cl el reprezinta ceva nou, funda- lor."ss
imperative ideologice, caracterului artifi- tluctuante si efemere, comportamentul diferit de totalitarism In sensu! sau Auto-totalitatea societatii a fost
cial al proiectului social si permanentei social este determinat de complexe ~uits 1 Post-totalitarismul ex prima realizata prin intennediul unui putemic
interventii in metabolismul natural al experiente practice, de un lung proces de '.:..~entul si implicarea personala a mode l al normalitatii. Fara a fi bine
vietii sociale 39 , intreaga societate trece inv<'itare aplicata pe care oamenii nu le pot In sistem; acceptlnd sa traiasca definit, presiunile i n di rectia normalizarii
abandona de Ia o zi la alta, tara a-si pune [f" ~ cum traiesc, "prin chiar acest fapt , erau exercitate de nenumarate nuclee

40
- - - - - - - - P o l i s 211997
--- -- - -- - - P olis 211997 41
 Fetele tranzitiei - - - -- - - Fetele tranzitiei

dispersate in cimpul social . Efectul

pentru con~tiinta social~ si ivit in Romania imediat dupa revolutia din
cumulativ al unor asemenea presiuni di- Clci, spre deosebire de
orientarea primordial~ a masei de Decembrie 1989, pe care le voi discuta in
f uze a fost crearea a ceea ce s-ar putea ~itarismullasl. in unna sao
totalizati"57 . sectiunea urml.toare. Urml.rind sl. su-
numi "cimpul identitar" al socializArii; ..-BJtilatA, defonnatl. ... o degra-
prime diferentele, ele reprezintl. o para-
adic~ o cultur~ social~ sau un ethos social $i "o populatie degene-
~zare biologic!., o oboseall. a digm/i, un caz extrem al logicii auto-
ce tinde in mod spontan spre atenuarea ~i To talitarism ul $i totalitl.tii sociale, ce urma sa aparl. curind
eliminarea diferentei ~i spre reducerea amane~.
acesteia Ia identitate: "regimurile comu-
societatea dacl ideologia ca abstractie in forme mult mai salbatice in Croatia,
postcom unistii. fiiiiiDiusl, rA.m'in active procesele Bosnia, Serbia, Transnistria, Ucraina,
niste se inr~d~cineaz~ in resentiment ~i
rationalizare (precum mo- Rusia si in republicile caucaziene.
urL. Ia adresa oricArei forme de distin-
gere, in ostilitatea fa(A de orice incamare
a alterittitii. lnsu$i principiul alteritti(ii U na dintre cele mai
intrebru-i ce s-au ridicat
iar'i'Atii" $i "uni~tii") referitoare
5i locul fiecl.ruia in lumea Grupuri de represiune civila in
reprezint;I o pacoste pentru spiritul dupa c~derea regimurilor ideologic!. societatea postcomunista:
comunist."56 Europa de Est in 1989 se referea Ia rJacJuse de obicei in termenul cu cazul Romaoiei
Aceast~ formulare sintetic~ poate funzimea pagubelor prod use de l morai-psihologice "intolerantA",
aceste tm. In cuvintele unui targ rlsp'indite precum ln ceea ce priveste desfl,surarea
reprezenta o nou~ definitie a totalita-
ce m~sur~ au patruns in gindirea Mlliamul, rasismul , antisemitismul, procesului de diferentiere sociala, Ro-
rismului; astfel , "totalitarismul social" ar
mania reprezinta un cimp de analizA.
ex prima implinirea principiului unit~tii ~i nilor ideile socialiste despre o tnclinatia spre autoritarism si
totalit~tii urmru-it de ideologia comunist~. fru-~ clase si despre egalitate, in fundamentalism religios sint privilegiat. Fiind singura tara est-euro-
~te de un numitor comun: peana (cu exceptia Albaniei) in care nu
dar nu prin intermediul simplei exercitru-i respingerii categorice a sociatismul...
a puterii, ci pe calea unei cooperm intre general, si ce efecte va avea acest $i excluderea diferitelor tipuri s-au dezvoltat forme alternative de culturn
a conditiei de minoritate - politic!. inainte de cMerea regimului
putere ~i societate. Aceast~ cooperare are Se trage o linie 1ntre r llct.. ,_...
drept consecint~ eradicarea formelor de puterii comuniste ~i urmele pers1stente1 lfoJiticl, etnicl., rasiall., religioasl. comunist, stimularea diferentierii interne
.....1. tn aceasta privintl., aseme- a societatii a 'inceput deodata, fMl nici un
alteritate ce nu intr~ in modelul sociali- comunizmi societatii. Chiar dacli
zArii dominante. Cele dou~ definitii ale mul a fost respins in linii mari, llllbmene expriml. o 'inclinatie spre fel de preliminarii.
Procesul de diferentiere social!.
totalitarismului se disting prin distribuirea nu inseamn~ ca a fost respi nsa ~i comportament gregar, omo-
fortei represive menite sA realizeze totalitara n~cocita de catre regim, a manifestru-ilor. Ele reprezintl. s-a manifestat exploziv in primele sase
JlllltO-lOtali~tii sociale, atunci cind luni de dupa Decembrie 1989, pin a la
totalitatea: in vreme ce, in modelul politic, aceast~ cultura se afla mai in profunziJII
l-ilonfruntata cu provocarea dife- primele alegeri generate libere din mai
ea era localizata Ia nivelul unei puteri decit lucrurile de care sintem constielll
centrale abstracte, in modelul social ea Yn cuvintele unui vechi disident multi-dimensionale a socie~tii, 1990, dezvoltindu-se simultan pe tmm
. .tiere petrecutl. dupl. cl.derea politic, social si economic. Caracterul
este mai degrab~ dispersata in~untrul "anticomunismul s truc tural
societ~tii; in acest ultim caz, fortele re- coexista perfect cu multe mituri din comuniste. specific al acestei perioade a fost dat de
presive reprezin~ determinatii structurale ideologiei comuniste ... asemenea Acest proces de diferentiere a faptul cl. diferentierea social!. a fost
ce traverseaz~ spatiul social, influentind includ in special credinta c~ piata procesul opus, de diversificare a insotitl. si impiedicatl. de revoltele sociale
cristalizarea vietii sociale ~i specificind este primejdioas~. ca clasa mu ce intretin auto-totalitatea de contra-diferen(iere. Aceas~ opozitie la
formele tolerate sau respinse. In linii mari, joac~ un rol exceptional si, in sfirsit, IOCietltile postcomuniste si-au adresa diferentierii se caracterizeazl.
represiunea distributiv~ exprima con- existA un fel de socialism ideal cliruia (sau au adaptat) noi forme de printr-o sfern larga, ale cl.rei tinte se 'intind
de la particle politice, asociatii indepen-
ditiile stabile ale culturii poltice din aceste trebui s~ i se conformeze pract ti represiune social!.. Deseori
societAti. statului"59 . de cltre stat, sau eel putin incu- dente, la minori~ti nationale si grupuri
Constientizarea acestui fapt ori doar tolerate in unele cazuri, etnice, asociind sistematic diferite grupuri
In acest context, termenul "tota-
litar" nu se refer~ Ia realizarea intregului devenit acu~ Ia inceputul anilor '90, li etol represiv generalizat se poate sociale cu fortele regulative ale politiei si
scurta vreme dup~ disparitia euforiei ~ brusc in miscl.ri sociale spri- ale serviciilor secrete. Astfel, ele repre-
proiect, ci Ia vasta suprapunere di ntre so-
cietate si definitia sa totalitara, in m~ura volutiilor: "chiar dac~ toti comunistii diD cltre stat si indreptate impotriva zintl. noi fonne de asociere intre societate
in care aceasta "devine un fundament tArile socialiste ar dispru-ea caprin minu- grupuri minoritare. Acesta este si regimul politic, determinind efecte de
ne, acest fapt nu va fi suficient pentru forte/or de represiune civile ce s-au omogenizare sociall!..

42
Polis VJ997------------------ - Polis 211997 - - - - - - - - - - - - 43
 - - - - - - - - - - - - Fetele tranzi(iei ...__ !
Fetele tranzitiei

Primele simptome ale revitali-

civile ale minerilor au fost din
zArii sociale au fost reprezentate in Roma- purilor militante intelectuale sau demo-
(si, dupli cit se pare, chiar inan-- , astfel, o amenintare Ia
nia de rapida reconstituire a partidelor cratice, a minoritittilor evreilor, maghia-
politie, de grupuri de muncitori Mmtitltii colective a acesteia din
politice, in special a celor istorice, de rilor sau tiganilor (in cazul citrora se trece
dinainte de eel de-al doilea razboi moo- si de cetliteni obisnuiti ai B deseori pragul violentei si al agresiunii
tintele actiunilor represive s-au JJvenimentele sociale p~eze~t~te
dial: Partidul National Trucmesc si Parti- fizice directe)65 , formele de excludere
Ia partidele politice Ia presa ind~ expresia unei cultun pohttce
dul National Liberal care, eel pufin pinli ~estat dupii cliderea aparatului sistematicA (tntotdeauna tnsotite de un
Ia aiegerile generale din mai 1990, au Ia grupuri intelectuale sau institilii a1 regimului comunist; dupit sprijin oficial mai mutt sau mai putin
turale (Grupul pentru Dialog
rlimas principalele reprezentante ale un comentator, "un soi de vizibil si care tmprumutli uneori o formA
unea Scriitorilor si, indeosebi,
opozi(iei politice. Aceste partide au fost flri partid infesteazit corpul violentli) reprezintit un soi de normalitate
tatea Bucuresti), pin it Ia organizaciill!
prima tintli a mentalitlitii de uniformizare a perioadei postrevolutionare; grupuri
legate de revolutia din Decembrie . lomlniei post-to~litare'>64 . Gru-
din Romania: astfel, in 12 ianuarie, 28 haciale implicate m represtunea minoritare precum cele ale homo-
(Asociatia 22 Decembrie, Alianta
29 ianuarie si 18-19 februarie, o serie de socialelpolitice alternative au sexualilofi6, ale prostituatelor67, ale eelor
revolte sociale ce imprumutau forma lam, Asociatia 16-21 Decembrie). Ia ceea ce era receptat drept "o bolnavi de SIDA68 , ale greco-catolicilorM,
contrademonstratiilor initiate de cAtre tintelor institutionale, actiunile ...._" Ia adresa "tinerei democratii ca sa nu mai vorbim despre femei70 , sint
concentrat asupra a douli grupuri
autoritliti (Frontul SalvArii Nationale) au , o democratie vitzutli prin expuse politicilor discriminatorii si pre-
participantii Ia demonstratia
reprimat cu violentli demonstratiile de culturi politice de tip comunist. siunilor sociale; excluderea si discri-
nistli din Piata Universitli(ii 62 si
stradli organizate de clitre partidele isto- marile si pozitiile independente minarea au devenit parte integrantli a unei
rice. !n cele din urmli, manifestatia din nitittile de tigani din jurul Bucu~u.._
de partidele de opozitie, "pri- culturi politice ce se bucurlt de un suport
28-29 ianuarie a avut ca rezultat pagube Aceeasi strategie, de
cerute de minoritlitile etnice sau financiar oficial side un sprijin popular.
unor grupuri civile cu actiunea
serioase pentru slaba infrastructurli cen- bruiazit conceptia comunit
tralA a acestor partide nou-create: temelia de represiune sprijinitli de clitre stat,
aplicatli in timpul conflictelor locului lor normal in interiorul 0 reexaminare a auto-totalitittii
lor a fost distrusli, iar vietile liderilor lor romanesti . sociale: autoritarism, forme de
politici s-au aflat in primejdie.61 romano-maghiare din 19-21 martie
Grupurile de represiune civilit excludere si "cea de-a doua
T"rrgu-Mures. De aceastA datA,
Aceste evenimente au inaugurat caz extrem al tendintei clitre auto- revolutie" in contextul est-european
represiune civilA avea un alt profil:
o formli specified de Juptli politicA, una on caz in care acest reflex este
care avea sit fie folositli in mod sistematic mai mare parte din cei ce o compu~~~~ si sistematizat. Asemenea Tendinta unanimistlt si majori-
in viitorul apropiat si care se baza pe parti- erau tclrani din numeroasele sate din aduc probe in favoarea capacitlitii tarlt care predominit in Europa de Est in
ciparea unor grupuri sociale largi Ia T"rrgu-Muresuiui (uneori, chiar si din postcomuniste de a-si organiza zilele noastre, precum si corolarul sau,
indepArtate) Ia cares-au asociat muncillll
Juptele pentru putere: cetliteni obisnuiti, b natiza auto-totalitatea, prin crearea propensiunea autoritaristli, au fost deseori
mase de mineri de Ia principalele zone de si locuitori ai orasului. Evenimentul forme inovatoare de represiune etichetate cu ajutorul unor concepte
extragere a cArbuniJor din Valea Jiului afltila ritscrucea a douA curente: ce combina puterea politicA cu diverse,precum "demo-dictaturit"71 , "po-
stratiile postrevolu(ionare specifice
cares-au aliiturat escadroanelor de munci- ~ socialA; operind sub suprave- pulism national"72 , "maccarthism genera-
tori de Ia marile complexe industriale din omogenizarea socialA se combinA ticlt, beneficiind de organizarea lizat"73, sau drept un fel de "pluralism
un sovinism adincinritdlicinat in
Bucuresti, action!nd sub supravegherea stat a transportului si a aprovi- politic marcat de urme de totalitarism't74
fortelor politienesti. comunistA si inrudit cu nation
perioadei interbelice. Fundalul alimentare, fiind inzestrate cu Asa cum arnta unul dintre cei mai atenti
Aceste fenomene sociale aveau mdimentare, aceste grupuri stnt observatori ai evenimentelor din zonA,
sA se repete, devenind caracteristice pen- conflict era constituit de gradul mai Illitetmpotriva diverselor sectoare ale "inclt o datA spatiul public este amenintat
tru anuJ respectiv: in iunie 1990 a avut de complexitate socialA a minoritlll IOCiale autonome Represiunea de aparitia miscArilor ce nitzuie la elimi-
Joe o a treia "mineriadli", ce a pus caplit maghiare, bine organizate, reprezentate~ a leprezentat rezultatul violent al narea diferentelor'>75 . Tirania majoritlitilor
unei demonstratii anticomuniste de 53 de un partid etnic cu profil european, si lituatii mai generate in care se reprezintit cea mai semnificativlt pri-
zile in Piata Universitlitii din centrul Bu- beneficia de transferuri culturale diDSpll ll'toesc si se articuleazit indemnurile Ia mejdie cu care se confruntli societlitile est-
curestiului, terorizind orasul vreme de trei Ungaria invecinatA mai dezvoltatl . fi reflexele (sau mentalitittile) europene; stnt pe punctul de a apclrea noi
zile (13-15 iunie) . Fortele de represiune conditii care o distanteazA de maiori llllolidate din punct de vedere social. sisteme bazate pe un singur partid.76 Drept
romaneascli mai putin dez
Dar in afara partidelor, a gru- urmare logicit, autoritarismul este accep-
44
----------------Polis211997-----------------
Polis 211997 45
 - - - - - - - - - - - Fetele tranzifjei
Fetele tranzitiei

tat in diversele sale forme, fie cu teama,

fie cu sperant4, drept eel mai probabil cu opozi(:ia (precum in Ungaria) definitiile nationaliste ale binelui public.
politice, al receptivitlitii
vii tor imediat pentru tArile est-europene. rezultat al presiunii populace (ca Acest curent pune accentul pe nevoia unei
modelelor de comportament
Cel putin in perioada imediat Ionia sau Cehoslovacia) , conduceri putemice, capabile s! pun!
fi utilizate pentru modelarea
urmAtoare revolutiilor din 1989, autorita- rapida a elitei comuniste de ranpJ capat "haosului democratic" ~i sa suprime
~ce contemporane. Cu toate
rismul era privit ca un stadiu intermediar noi partide poJitice (precum in vocile independente.85
Ia suprafatA a unor ase-
al tranzitiei clitre o societate democraticA. persistenta vechii elite corn Mai mult decit manifestliri alea-
16.ornene istorice de excludere a
In aceastA privintil, autoritarismul era structurile noilor partide politice, torii, aceste fenomene par sa ex prime cu-
nu este doar o simpHi rea-
considerat ca un semn pozitiv al de-to- polizarea principalelor resurse rente fundamentale ce creeazA serioase
acestei mo~teniri
talizArii societAtii postcomuniste. Pe baza ~i mijloace financiare, convertireu dificultati increderii acordate prea de-
ilaaaeflectA reorganizarea spatiului
unei asemenea supozitii au fost construite selor integrative ale economiei vreme construirii societatilor civile in
confonnitate cu detenninatiile
modele ale de-totalizArii.n privat; persistenta unei vechi Europa de Est.86
ale societatii postcomuniste.
Asemenea modele abstracte, fruntea noilor institutii sau a "Deconstructia" societatii totale
illen:prezintA forme noi de canso-
bazate implicit pe conceptul clasic al unui institutii restructurate - toate (pentru a folosi cuvintele lui Agnes
model de socializare politic!\
totalitarism "de sus" acordA prea putinA fenomene ce ilustreaza rearanjcuiiGIIIII Heller), socotita sarcina primordial! a
~odefinitie gregarli a individului .
atentie fenomenelor de integrare a socie- ajustari ale formei puterii politice, tranzitiei in Europa de Est,87 pare nu
Dar eel mai frapant fenomen
tiltii cu putere~ poJitica. Contextul actual mare a schimbanlor determinate numai cu mult mai dificila decit se credea
tn Europa de Est este aceta al
al Europei de Est sugereaza ca, departe structurilor sociale. 78 Astfel, initial, ci si extrem de problematic!.
lllalizlrii ~i chiar al condamnarii
de a fi o formA efemera de transformare rismul ar parea sa fie numai expresia Nucleele initiale ce promovau fonne de
mi$Cliri civile ~i a disidentilor
graduala intr-o democra(:ie, autoritarismuJ echilibru stabil intre societatea existenta autonoma, precum si o fonnul!
luptat pentru "societatea
reprezinta o reactie politica Ia un mediu munista auto-totalitara ~i o pluralista ~i democraticA de conducere
sub regimul comunist. Acest
politic sau, cu alte cuvinte, forma politica putere politica ce a suferit o rea.JUSlla politica, au fost inghitite ~i cople~ite de
are trei aspecte.81
nivel de sistem.
de organizare pe care este societatea capa- 1) Condamnarea publicli a un mediu social amorf, asaltat de apeluri
bila sli o producA. DupA autoritarism vine populiste si extremiste.
disidenti si marginalizarea lor
Prin urmare, autoritarismul de- tatea societAtilor postcomuniste, Aceastli denigrare este reflectatli Yn loc de a fi deconstruitA, socie-
curge dintr-un proces de stabilizare a cinata ~i ea in a~i mentalitate a haciile oficiale ~i in pozitiile adop-tatea total! a produs metode mai
relatiei dintre societate ~i puterea politicA, ritAtii, de a izola formele altemati diversificate de suprimare a diferentierii.
DOua elitA politicA: "Cred ca tre-
exprimind o tendintA spre consolidarea le include in definitii ce exclud si De fapt, a avut loco singurA diferentiere
disident al cuiva nu ar fi trebuit
acestei relatii. Ca fenomen global, el tre- exercita presiuni de omogenizare - cea a mijloacelor de mentinere a auto-
niciodatA un rol decisiv ... Cred
buie inteles ca o capacitate a societafii lor: ele exprimA, a~a cum spunea
el joaca mai degraba un rot ne-
totalitAtii. Yntr-un fel, putem spune eli
auto-totalitare dea genera forme de putere neanu, nevoia general a a unui Un punct de vedere rlispindit a
segmentele functiei totalizante s-au
care,la rindullor, ar putea organiza auto- social", a unui consens lini~titor ~i a lliilltacelacadisidentii erau in legaturaspecializat pentru a oferi reactii eficiente
unitati de actiune.79
totalitatea sociala. Rezultatul acestui cere Este limpede ca disidentii au
la adresa celor mai problematice grupuri
vicios este generarea spontanA a diver- fn aceastA privintli, forme ltt'alentia autoritlitilor si ca printre ei
alternative: mai intii minoritatile natio-
selor forme de conducere politicA autori- excludere precum nationalismul, agenti ai politiei"82 nale, apoi grupurile de disidentA politic!\,
tarista. fobia, rasismul ~i ~ovinismul 2) Pe de alta parte, in natura ve-
Ia care pot fi adaugate diferite categorii
fn aceasta privintA, schimb4rile capacitatea societatii postcomuniste lllieclri civice a intervenit o frag-
culturale, etnice sau rasiale.
revolutionare din Europa de Est a anului reactiona uniform, tinzind sA fi o schimbare; ele au fost inlo- Examinate in bloc, in articulatia
1989 pot fi socotite punctul final a] unui alteritatea ~i sli mentinA o anumitli panide politice care fie c! au ce-
lor logic a, asemenea fenomene dezvAluie
proces de reajustare a balantei dintre o nitate sociala.80 De obicei, ~a cum ...:.. lor demagogiei populiste,Bl fie
llijltlllulatii--. potentialul sistematic de de-diferentiere
societate care a dezvoltat forme mature intimplA cu cele mai multe dintre dispersal in grupuri nationaliste a societlitii postcomuniste, precum si
de conservare a totalitatii sale ~i un regim est-europene, aceste forme de excluacn polarizarea acesteia intre doua segmente
politic care a camas in urmA. Abandonarea apartin mo~tenirii cuJturale a 3) Dezvoltarea unui curent politic structurale: pede o parte, o majoritate fara
deliberatil a puterii in urma negocierilor societliti. Aceasta inseamnA ell "II ellllll Ia o "a doua revolufie" indrep- o forma precisli, dominata de o elita
accesoriile istorice de tipul lmpotriva tuturor devierilor de la politicli si economica superficialA, iar, pe
46
----------------Polis21J997-----------------
r ------------ Polis 2/1997 47
 - - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei Fetele tranzitiei

de altA parte, un mozaic de grupuri de reproducere sociala; producerea unor

acestea, o astfel de formulare
minoritare expuse presiunilor de Iimitare
sau de eliminare. insistent~ necesitatea unei
noului contur dat societatilor
de cAtre forma de vi at~ si pracqca
Concluzii comunista. Din analiza studiului
A reiese cAin construirea unui
este aceea care examineaz~
IC)Ciale ale totalitarismului sau,
relatia compled de determi-
ce se stabil~te intre socie-
de putere. Dintr-o asemenea
reiese ca nu este posibiHi
nivele de conditionare a actorilor sociali
(conditionare axiologica, bazata pe ideo-
logie; conditionare comportamentala ,
bazata pe procesele de lnvatare sociala);
construirea unui model identitar de socia-

I n pnmul sAu text disident major, litar are loc o reactie din Partea
Scrisoare c;Itre Dr. Gustav Husak, Ia indemnurile totalizante ale
unui sistem totalitar complet
participare (mijlocit~. dar
lizare ce fumizeaza criterii ale normalitatii
si exercita presiuni in directia acesteia.93
Havel scria, in 1975: "Am spus )impede un grad de participare -=anijlocita) a societatii. Pe scurt, 2) Datorita persistentei inertiale
cA nu mi-e teamA cA viata din Cehoslo- cu o anumita orientare spre nu este nevinova~ in ceea ce a efectelor sociale ale ordinii totalitare in
vacia se va opri, sau cA istoria va fi suspen- mijloace de control exercitate in I ordinea totalitarlL 1n vreme ce epoca postcomunista, analizele dimen-
d at~ pentru totdeauna ... fns~ imi este stadii ale puterii comuniste. fn ~participare este sugerata de ana- siunii sociale ale totalitarismului furni-
teamA de ... consecintele absurd de aspre din aceste observatii se pot trage t.timpurii ale lu mii comuniste, zeaza puncte de plecare pentru o teorie a
si de durabile pe care le vor avea pentru concluzii referitoare, in primul acelea ale Hannei Arendt Sl ale tranzitiei. Totu~i. nu este foarte !impede
natiunea noastrA abuzurile violente de problema totalitarismului ; in a1 Milosz, dar si putemic accen- dac~ o astfel de teorie ar fi una a de-totali-
acum. Mi-e teamA de pretul pe care rind, Ia natura tranzitiei, si , in 51"'-tri ulterioare, precum cele ale
zarii94 sau a totalitarismului tirziu. Prima
trebuie sA il platim cu totii pentru supri- citeva remarci despre implicatiile Havel, Zinoviev sau Heller, se alternativa adopta ca supozitie un proces
marea drastica a istoriei, pentru cruda si rale ale experientei totalitare est-euml cercetare a contextului est-euro- lent, dar continuu de democratizare
inutila surghiunire a vietii in subteranele in contextul general al de ~}OStOOmunist - cu izbucnirile sale treptata, o evolutie spre un pluralism
societAtii si in adincimile sufletului ome- contemporane. iiionaJism, rasism, antisemitism, cu armonios si autentic95 ; cea de-a doua alter-
nesc, pentru noua aminare coercitiva a 1) Dupa cum sugereau pentru o conduccre autori tara nativa presupune stabilizarea societatilor
oricArei sanse ca societatea sa traiasca recente (dar si evolutia 1\CaPaeitatea sa de a crea forme de est-europene intr-un nou soi de pseudo-
intr-un mod cit de cit natural ... De aseme- conceptul de totalitarism este inca in precum cele ale fortelor civile92 totalitarism, in care o oligarhie populista
nea, rnA preocupa suprataxa greu calcula- iar aceasta tocmai datoritA impactuluil retrospectiv anahzele ante- va construi un sistem impreuna cu masele
bila ce ne poate fi impusa atunci cind va social si implicArii societatii in constml largi ale populatiei, limitind cu strictete
veni momentul ca viata si istoria sa sistemului totalitar. fncercm precum~ Fiind mai mutt dec'it o noua di- procesul de diferentiere sociala stimulat
reclame ceea ce lise cuvine."88 a lui Jeffrey Goldfarb de a construU ad4ugata diverselor dimensiuni dupa crtderea comunismului 96 Probele
Problema care se impune acum, concept "cultural" al deja incluse In modelul clasic, empirice contradictorii si dinamica
si la care trebuie sa incercam sa dam un incercare inspirata, de asemenea.4 . _ ii sociale In articularea complexa a evenimentelor fac ca un
raspuns, este cit de profund a penetrat experienta disidentei est-e llJbelortotalitare atrage atentia asupra diagnostic tran~ant sa fie hazardat. Cu
acest rau substanta societAtii si mintile deschid calea unei analize compJCW~~ unui model al totalitarismului toate acestea, ambele ipoteze de lucru iau
oamenilor? Chiar Ia inceputul perestroik/Ii fntre timp, alte incercan vor sa apliceal poentat pe o teorie social a; sau, mai in consideratie efectele reziduale ale
in Uniunea Sovietica, Mihail Heller, dez- delul clasic, examinind structura si uevoia unei teorii sociale a totali- total itarismului, traglnd astfel o linie intre
voltind o idee avansatA deja de AJexandr tionarea puterii in regimurile comunill de-comunizare si de-totalizare. Prin
Zinoviev, a publicat o carte ce unnArea dintr-o perspectivAsisternicA.91 Asemeal Cadrul principal al unei ase- urmare, iar acesta mise pare important in
sa furnizeze o antropologie politica a lui abordan indicA tendinta de a se teorii ar fi reprezentat de teme contextul discutiei de fa~. ambele ipoteze
Homo Sovieticus; Homo Sovieticus nu modelul clasic al totalitarismului; doar in trecere in aceasta lucrare: iau drept buna o dimensiune sociala a
mai este o chestiune de planuri si de spe- cind atit dizboiul rece, cit si lagarul lamentul social al represiunii politice totalitarismului; astfel, ele cer sa se dea
rante de viitor, cAci Homo Sovieticus nist din Europa de Est apartin interactiunea dintre puterea politica un raspuns Ia intrebarea referitoare Ia
existA deja. 89 0 asemenea formulare probabil c~ a venit momentul unei llhat....t .. l social , in ceea ce priveste modul in care sint produse totalitatile
transantA trebuie inteleasA in contextul nan obiective. unor forme de control ~i sociale.
profundei alienari prin care au trecut Din perspectiva aleasa de -.rtngere; intemalizarea metodelor de Daca sfir~itul comunismului ca
intelectualii est-europeni i n ulti mul rea de fa~. s-a considerat c~ cea mai ~constnngere in procesele de socia- sistem politic integrat se contureaza cu
deceniu al sistemului comunist. Cu toate trivit~ directie de urmat intr-o n., ....,,... 'i consolidarea lor prin mijloacele limpezime, nu acela~i lucru se intimpla

48
----------------- Polis 211997----------------- .:- Polis 2 / 1 9 9 7 - - - - - - - - 49
 - - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei
cu lumea compled de intelesuri , obiecte
~i fiinte omene~ti carora acesta le-a dat
n~tere. Indiferent daca termenul "comu-
nism" descrie sau nu cu precizie cadrul
politic formal rastumat in 1989' "totalita-
rism" se refera Ia realitati mai complexe.
3) Formulata In termeni sociali,
experienta totalitarismului est-european
poate fi de folos pentru o clarificare ~i o
mai buna intelegere a fenomenelor
politice ce au Ioc in democratiile con-
temporane: fundamentele de masa ale
sistemului democratic ~i relatia dintre
mase ~i elitele politice in sistemele
reprezentative; impactul ideologiei ~i al
NOTE
I. Times, noiembrie 1929; detaliu oferit de HJ.
Spiro, in articolul sliu "Totalitarianism" din
International Encyclopaedia of the Social
Sciences, vol. 16, Free Press, New York,
1968, pp. 106- 112; vezi $i Oxford English
Dictionary. Se pare eli, aproximativ intre
1936- 1940, autori precum Koestler, Bor-
kenau, Silone, Malraux sau Orwell au inceput
sa foloscascli $i sli dezvolte acest concept
independent unul de celalalt; cf. P. Lassman,
"Responses to Fascism in Britain, 1930-1945.
The Emergence of the Concept of Totalitari-
anism", in S . P. Turner, D. Kastler (eds.),
Sociology Responds to Fascism, Routledge,
London, New York, 1992, p. 216. Printre pri-
mii care au folosit conceptul se aflli $i
Mussolini; "Un Partid care cirmuie$te o
natune intr-un mod totalitar este un fapt nou
in istorie"; cf. M. Oakeshott (ed.), The Social
and Political Doctrines of Contemporary
Europe, Cambridge University Press, Cam-
bridge, 1939, Ia care se refern Lassman, Joe.
cit.
2. C. J. Friedrich, "The Unique Character of
Totalitarian Society", in C. J. Friedrich (ed.),
Totalitarianism, Harvard Umversity Press,
Cambridge Mass., 1954, pp. 47-60; aici p. 53.
3. Cf. B. Barber, "Conceptual Foundations of
Totalitarianism", in C. J. Friedrich, M. Curtis,
B .R. Barber (eds.), Totalitarianism in Per-
spective: Three Views, Praeger, New York,
1969, pp. 3-52; aici, p. 41, nota 3.
50
- - - - - - - - P o l i s 211997------- --
educatiei politice in constituirea
tamentului social; articularea
de normalizare ~ i construirea
zentanlor despre societate pe
model al identitatii; pozitia
a alteritatii in interiorul metaboliai
vietii democratice.97
Plna acum, reevaluarea
lului totalitar dintr-o perspectiva
se doved~te atit legitima, cit si
tatoare in ceea ce prive~te ci~tigunJaJ
retice. Este nevoie de o reprel
rioara a subiectului, pentru a i se
potentialul teoretic. Sper ca analiza
sa contribuie Ia aceasta sarcina.
4.
nismul, democratia, tehnologia
totalitarismuJ; cf. C. J. Friedrich, op.
58. De$i dintr-o pozitie academica
Hannah Arendt leagli in mod Ji
totalitarismul de modemitate; cf. H.
The Origins of Totalitarianism (
Harvest/Harcourt Brace J ovanovich,
Diego, New York, London, 1979, p.
Astfel de pozitii au devenit mai
mai tran$ante in anii '80, o datli cu
narea postmodemli a mO$tenirii rationalill
M. Gauchet, "L'experience totalitaire
pensee de Ia politique", in Esprit, ann6e
no. 459, iulie-august 1976, pp. 3-28; J.
"Totalitarianism, Reform and Civil
in Paul, Ellen Frankel (ed.) Totalilmi.-
at the Crossroads, Social Philosophy
Policy Center, Transaction Books,
Brunswick and London, 1990, p. 138.
tor Ia o cuprinzlitoare prezentare
acestei probleme, vezi J L. Talmon,
Origins of Totalitarian Democracy, W.
Norton & Co., New York, 1970.
5. M. Gauchet, op. cit., p. 10.
6. B. Mussolini, The Political and
Doctnne ofFascism, Hogarth Press,
1933, p. 8.
7. 0 excelentli prezentare, prin metoda rezulta-
telor electorale, a ascensiunii treptate Ia putere
a NSDAP-ului se aflll in T. Cruldrens,
Nazi Voter. The Social Foundations
Fetele tranzitiei
I. Meyerson-Aksenov, B . Shragin, The
Social and Religious Thought of
samizdat". An A nthology,
Belmont, 1977, pp.
265-270, 287. Hannah Arendt
termenul "logocratie" cu acela$i
The Captive Mind, Seeker &
London, 1953, p.6.
Collected Essays, vol. 2, Harcourt,
&: World , New York, 1968, p. 135.
op. cit., p. 13.
a fost nliscocit de clitre disidentii
WIZi I. Meyerson-Aksenov, B . Shragin,
dt.,pp. 22, 131-132, 135, 230,256-265,
278, 286-289. Aceasta este o versiune
~a dublei gindiri" a lui O rwell: G.
op. cit., pp. 131-132.
- Leyl, The Buming Forest, Henry Holt &
New York, 1985, p. 167.
r - - -- - - - Polis 2/1997
19. F. G . Casals (Pavel Cimpeanu), The Syncretic
Society, White Plains, New York, 1980, pp.
34-35.
20. J.T. Gross, Revolution from Abroad: The
SovietConquestofPoland's Western Ukraine
and Western Byelorussia, Princeton Univer-
sity Press, Princeton, New Jersey, 1988, p.
120.
21. K. Verdery, "Theorizing Socialism: A Pro-
logue to the Transition", in American Eth-
nologist, vol. 18, nr. 3, august 1991, pp. 419-
439; aici p. 426.
22. Yn special Hannah Arendt, Sigmund Neuman,
Franz Neuman, Barrington More, Karl
Popper, Zbigniew Brzezinski, J. Talm~n; cf.
Andrej Walicki, "The Captive Mind Revis-
ited: Intellectual and Communist Totali-
tarianism in Poland", in Paul, Ellen Frankel
(ed.), TotalitlJrianism at the Crossroads, pp.
78, 92-93, nota 108.
23. A. Walicki, op. cit., p. 55.
24. De exemplu, M. Curtis, "Retreat From Totali-
tarianism", in C . J. Friedrich, M. Curtis, B.
Barber (eds.), op. cit., pp. 81, respectiv 77,
78, 79.
25. Bazat pe G .W. Skinner, E .A. Winckler ,
"Compliance Succesion in Rural Communist
China: A Cyclical Theory", in A. Etzioni
(ed.), A Sociological Research on Complex
Organizations, Holt, Rinehart and Winston,
New York, 1969, pp. 410-438.
26. Cf. G. Konrad, I. Szelenyi, The Intellectuals
on the Road to Class Power: A Sociological
Study of the Role of Intelligentsia in Social-
ism, Harcourt Brace Jovanovich, New York,
1979, p. 48. Vezi, de asemenea, F. Feher, A.
Heller, G . Markus, Dictatorship over Needs,
St. Martin's Press, New York, 1983.
27. Vezi, de exemp\u, C. Milosz, op. cit., p. 20 I.
28. G. Konrad, Antipolitics, Quartet Books,
London, 1984, p. 230. Expresia originam este
"socialism etatist socializant".
29. P. Ramet, "Apocalypse Culture and Social
Change in Yugoslavia", in P. Ramet (ed.),
Yugoslavia in the 1980s, Boulder, London,
1985, p. 20.
30. Termen folosit de clitre Walicki pentru a
califica stadiul de rutinizare (colectivismul
birocratic) ca opus perioadei formative din
punct de vedere ideologic $i revolutionar; vezi
A. Walicki, op. cit., pp. 83, 86.
31. V. Tismaneanu, The Crisis of Marxist Ideol-
ogy in Eastern Europe: The Poverty of Utopia,
Routledge, London and New York, 1988, p.
134.
51
 Fetele tranzitiei
32. V. Havel, "The Power of the Powerless", in
J. Keane (ed.), The Power of the Powerless,
p. 70.
33. Operele disiden~lor cehi $i, in special, cea a
lui Havel, sint mostre de analiu sociologicll
severll ce pot alclltui fundamentul unei teorii
sociale a totalitarismului matur. fn sinteza ce
urmeaz11 a fost folositllm principal opera lor.
VeziJ Keane(ed.),op.cit.;J. Vladislav(ed.),
Vaclav Havel. Living in Truth, Faber and
Faber, London, Boston, 1987, pp. 123-135,
in special Letter to Dr. Gustav Husak a lui
Havel (1975), pp. 3-35.
34. M. Kusy, "Chartism and Real Socialism",
in J. Keane (ed.), op. cit., p. 165.
35. V. Havel, Letter... , pp. 13, 15.
36. Ibid., p. 35.
37. F. Feher, A. Heller, "Eastern Left, Western
Left", op. cit., p. 261.
38. V. Tismllneanu, op. cit., p. 145.
39. V. Havel, Letter... , p. 21.
40. V. Havel, The Power... , pp. 32,34 ($i celebra
poveste a negustorului de legume $i fructe).
41. 0 descriere detaliatll a acestui fenomen a fost
fllcutll Ia inceputul ani1or '90 de clltre
Katherine Verdery; cf. K. Verdery, Theoriz-
ing Socialism, p. 433.
42. Acest fapt ar putea fi ilustrat de !ipsa notorie
de productivitate a sistemului comunist.
43. Referitor Ia rolul proceselor de diferentiere
in societlltile modeme, vezi J. Habermas,
Theory of Communicative Action, 2 vol.,
Beacon Press, Boston, 1984, 1989; 1n spec1al
vol. 1. Referitor Ia procesul mvers; controlul
total asupra societll!ij "mlllturll dezvoltarea sa
dJferentiatll interior"; vezi V. Havel, Letter... ,
p. 16.
44. M. Gauchet,m Esprit, op. cit., p. 9.
45. Slabecek, cf. V. Havel, The Power..., p. 47.
46. J. Keane, Introduction, in J. Keane (ed.), op.
cit., p. 8 (sublinierea originalll).
47. Pentru o excelentll analil11 a modulw 1n care
factorii supraindividuali genereaz11 scheme de
conduitll, precum $i cunoa$terea vietii
cotidiene, modellnd-o $i producmd astfel un
concept de "normalitate", vezi A. Heller,
Everyday Life, Routledge and Keagan Paul,
London and New York,m special partea a lil-
a, 1970, pp. 157-178.
48. R.C. Tucker, The Soviet Political Mind.
Stalinism and Post-Stalin Change, editie
revazutll, George Allen and Unwin Ltd.,
London, 1972, cap. 7: "Stalin and the Uses of
Psychology", pp. 143-172.
52
Polis211997------------------;
49. Tismllneanu, trecind in revistll
Scolii de Ia Budapes ta (Feher
Markus); V. Tismllneanu, The '
Utopia, p. 141.
50. Vezi, de exemplu, M. Heller
Wheel. The Formation ofSo vi~t
Alfred A. Knopf Inc., New Yortc
26-27.
5 I . V. Havel, in J. Keane, op. cit., p. 27.
52. Ibid., p. 3 I (subliruerea originaJa).
53. Ibid., p. 68.
54. Vezi discutia din sec(iunea I.
55. V. Havel, The Power... , p. 37
mea).
56. V. Tismllneanu, The Poverty
(sublinierea mea). Referitor Ia rolul
cultura politicll comurusta, vezi $i J.
"On Not Living in Hatred", in J.
op. cit., pp. 208-216.
57. J. Goldfarb, The Post-Totalitarian
cit., p. 26.
58. Katherine Verdery, Theorizing SocWia
cit., p. 432.
59. Autor neindicat, J. Darslu (ed.),
glosc, Selection of the Items of the
Issues (ziar ilegal - in poloneza),
1985, pp. 115-1 16; cf. I. Szaclu, "A
of Liberalism in Poland", in Social
numar special Eastern Europe:
Where To, vol. 57, nr. 2, vara anului
pp. 463-491.
60. V. Bukovsky, "Totalitarianism in
There a Smooth Transition to Democrllll
in Paul, Frankel E. (ed.), op. cit., pp.
27. Referitor la critica optimismului
vezi , de exemplu, J.K. Galbraith,
Our Time: The Triumph of Simplistic
ogy", in G. Prins (ed.), Spring in
1989 Revolutions, Manchester
Press, Manchester and New York, 1990,
l-12.
61. A$a cum au arlltat so~dajele sociaJe
ClCeea$i perioada, violenta era sustinutl
inclmatie latentll mai generalll a
a dezaproba procesele de diferent:iere
In aceastli privintli, atacurile
impotriva opozi~ei au reprezentat doar
unui Iceberg a cllrui bazll este
astfel, sondajele fllcute in
1990 de clltre Grupul pentru Dialog
aratll un foarte scllzut dezacord al
cu metodele folosite de FSN si o nemuiPJIIIIII
semnificativll fatli de pluralismul politic:
cre$tere. fn sondajul din februarie,
Fetele tranzitiei
tion au inteles ell folosirea
epnde catre FSN in propriul s!iu
o sursl de dificultll.ti; pe de altll
considenl ell numarul din ce in
de partide politice este o sursli
8$& cum aratll autorul son:
de opozi~ie se maruf~t~ eel m~1
ialalisfactie deviatli: part1c1parea e1,
pcu de dovedit, Ia aglomerarea
iM111CiiJor de stradll sau Ia de_generare~
; astfel, prin intermedtUI acestu1
a1 prejudeclltilor, 54,7~. isi exp~
illlaJcumirea fatll de opoz1t1e, co?SI-
demonstratiile sint o sursli maJOr.l
(ocupind pozitia a treia dmtr-o
4ogbprelece elemente); Cllmpeanu,
tnainte $i dup/1 20 mai, Huma-
~ti. 1991 , pp. 21, 24. .. ..
lli,represiunea a cllplitat forma vmlltom
pe strllzile Bucurestiului; s-au
a .ldllturi semiotice stranii pentru a se
oamenii: erau violentati oamenii
carti Ia ei, care purtau ochelari,
plrullung, femeile cu fuste scurte sau
foloseau farduri : "parul ceva mai
de obicei, bllrbile, hrunele extrava-
llal aiterii Oblective de controlare
llllaUlor de pe strllzi)" (C. Rudnitchi,
20 iunie 1990). Bucure$lenii s-au
deseori direct sau doar au aplaudat
tlistantl operatiunile controlate ale
vezi seria "Raport al Grupului
Dialog Social $i al Comitetului
din Romllnia asupra zilelor de 13-
,tn 22, 1., no. 36-42, 1990, redactat
Btnan. De asemenea, V. Berindei, A.
A. Planche, RomD.ma, cartea alb/1,
Bucuresti, 1991, pp. 124-128.
!llliunile represiunit indreptate impotriva
111 cllplltat forma unui pogrom; cf.
pp. 137-139; vezi si Raport... ,rn
$ocuri $i crize, Staff, Bucure$ti,
p. 21 (retipllrire a articolului "Ceasuri
', tn 22, nr. 5, 16 februarie 1990).
. ~ priveste agresiunile impotriva
~lor de tigani, pinll in 1993 tiganii
dtn aproJ;imativ 30 de sate au fost
de cltre populatia majoritarll -
maghiari , sau ambele etnii- dindu-se
Ia peste 300 de case; autoritlltile sint
II'Pmztoare
. . d~ pasiVItate,
de nepedepsirea
1
VlnovatJ $ de instigarea Ia urll social!!.
'i prin intermediul presei controlate d~
r Polis211997----------------
guvem; vezi 1993 Report al Romanian
Helsinki Committee, Human Rights Centre,
Bucuresti, 1993; vezi $i G. Nicolae, "Romii
si drumuri1e noii Europe", in 22,ll, nr. 30,2-
9 august, 1991; A. I. Remus, "The Gipsies",
In 22,ll, nr. 33,25 august-! septembrie 1991.
Tn ceea ce priv~te studiile despre e1;trem de
numeroasele probleme interetnice romano-
maghiare si ecourile lor in viata publici!., vezi
excelenta Magro Press: Revista presei
maghiare din RomD.I1la, Asociatia de Prietenie
Korunk, Cluj, 1993; vet.i $1M. Shafir, "The
Congress of the Hungarian Democratic Fed-
eration in Romania: Postponed Confron-
tations", in Sfera politicil, nr. 3, fel?ruarie
1993. ln ceea ce priveste antisernitismu1, vezi
M. Shafir, "The Romanian Extreme Right in
the Post-Communist Period", in Sfera
Po/itic1i, nr. 15, martie 1994; partea a 11-a,
nr. 16 aprilie 1994.
66 Considerarea comportamentului homosexual
drept delincventll. (Codul penal, art. 200., par.
I) a fost intllritll in 1992 printr-un amenda-
ment votat in Parlament, printre altii si de
membrii opozitiei "democratice" (dupa cum
subhniaz11 APADOR-CH 1993 Report, p. 9)
Vezi $i studiul despre membrii parlamentu1ui,
studiu condus de R. Stroe-Brumariu, M .
Chiriac, "Detentia amenintA la orizont", in 22,
nr. 46, 23-30 noiembrie 1993; de asemenea,
grupajul tematic anterior condus de G.
Andreescu, 22, III, nr. 34/135, 28 august-3
septembrie 1992, pp. 2-3; referitor Ia o mostrll.
de mentalitllti publice, vezi 22, III, nr. 45/146,
12-18 noiembrie 1992.
67. Vezi 0. Armeanu, "Par1amentarii despre
prostitutie", in 22, IV, nr. 12/164, 1-7 aprilie
1993.
68. Vezi R . Palade, "SIDA intre con~tientizare ~i
responsabilitale", in 22, III, 28/129, 17-23
iulie 1992.
69. Vezi C Vancea, "Adevaru1 despre Biserica
Greco-Catolicll Romaneascll", in 22,1, nr. 14,
20 aprilie 1990; mai general despre relatia
dintre Biserica ortodoxli si puterea comunistll
sides pre relatia dintre prima si Biserica greco-
catolicll, vezi Suplimentul "Lumea cre$linll",
in Romania Jibed. XLVIII, nr. 37 (14{)71),
din 4 februarie 1990; referitor Ia prezenta
pnmeJdiei fundamentaliste in ortodoxia
zilelor noastre, vezi I. P. Culianu, "Ku Klux
Klan ortodox", in Meridian,l, nr. I, mru-iunie
1991; des pre acelasi aspect, dar, de data
aceasta, afirmat "dinlll.untru" de cll.tre unul
53
 - - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei
Fetele tranzitiei

dintre cei mai proeminenti teologi ortodoc~i

romani, implicat insA in partidul de extremA 80. Lasfif$itul anului 199I,ceJ Plltin
dreaptA Mi$carea pentru Romania, vezi C. ~t-europeni resping~u PrinciPlla
StAniloae, "Ortodoxia e viitorul omenirii" dm tara lor; 40% dtn populatie
(interviu), in Mi~carea, II, nr. 419, aprilie descbis o opinie nefavorabiUI
1993. ritAti; cele mai detestabile sint
70. Referitor Ia antifeminism, sexism $i atitudini in Cehoslovacia, $i evreii - 34%
patriarhale, Ia discriminarea economicA din cei mai antisemiti sint polonezii; el
Romania $i din Europa de Est, vezi G. asemenea recordul xenofobiei
Kligman, "Mo$tenirea sociaiA a comu- persoane din patru care sustin ca '
nismului . Femei, copii ~i ferninizarea sArA- prea multe in comun cu alte etnij
ciei", in Sfera politicii, nr. 14, februarie 1994; R.C. Toth, S. Meisler, "Breviaire
partea a 11-a, nr. I 5, martie 1994; referitor Ia de !'Atlantic a I'Oural", in
dificultAtile instituttonale ale mi$cArii femi- national, nr. 48,3-9 octombrie 1991
niste romfutC$ti, vezt R. Stroe-Brumariu, "Mi- din Lcs Angeles Times; sursa:
~carea feministA in Romania post-totalitarA", De asemenea, in Ungaria este
in 22, IV, nr. 12/164, l-7 aprilie 1993. de "fundamentalism maghiar"; L.
71. 0 . Rumyantsev, "Authoritarian Moderniza- "The New Right in Eastern Europe.
tion and Social-Democratic Alternative", in of Decline and Decay", in Futures,
Social Research, vol. 57, nr. 2, vara anului nr. 2, martie 1992, pp. 122-129; aicl
1990, pp. 494-529; aici p . 504. 81 . Pentru o cercetare bine document.atl
72. Laszlo Andor, "The New Right in Eastern evolutii, vezi, de asemenea, V.
Europe. A Vis10n of Decline and Decay", in Reinventing Politics, postfata.
Futures, vol. 24, nr. 2, martie 1992, pp. 122- 82. Rita Klimova,fostA ambasadoare a
129, aici p. 124. Federale Cehe ~i Slovace in
73./bid., p. 126. Klimova, "Economy and Politics in
74. G. Ivan, "Europe's Slums", in Futures, vol. Republic" (interviu), in BuletinuJ
24, nr. 2, martie 1992, pp. 144-149; aici p . mului pentro Europa Centralti ~ide
148. School for Social Research, New
75. V. Tismllneanu, Reinventing Politics. Eastern 3, nr 10, februarie 1995, p. 5. De
Europe From Stalin to Havel, The Free Press, "Disidenta din ami '70 $i '80 nu
New York:, 1993, postfata popularA in Europa de Est din zilele
76. J. Lukas, The End of the Twentieth Century Yn parlamentul maghiar, orice
and the End of the Modem Age, Ticknor & distdentei este primitA cu risete batjoc:orl
Fields New York, 1993, p. 159. si cu fluierllturi de pe bllncile
77. Vezi modelul lui Brzezinski in patru etape: mentale... "; G. Tamas, "Ironie,
I) "totahtarismul comunist"; 2) "autorita- duplicitate. Mo$tenirea disidentll", in
rismul comunist"; 3) "autoritarismuJ postco- politicii, nr. 13, ianuarie 1994 (traducerea1
M.B.).
munist"; 4) "pluralismul post-comunist"; z.
Brzezinsla, The Grand Failure, Scribner's, 83. Referitor Ia transformarea Solidarita(ii,
New York, 1989, p . 255. La inceputul anilor A Michnik, "The Second War at the
'90, a.cest model incA mai era creditat cu o FB!S- Eastern Europe, 10 februarie
mare valoare predictivA: de exemplu, A . 21-23; referitor Ia Republica CeM,
Walicki, in Paul, Ellen Frankel (ed.), op. cit. Havel, "Paradise Lost", in New Yoli
78. Analizind aceste manifestAri ale continuttAtii of Books, 9 aprilie 1993, p. 6.
in adaptarea din Polonia, Wlodzmierz 84. ~a cum dovede$te cazul mi~cllrii
Wesolowski le sintetizeazA drept "rAmA$ite Publicul impotriva Violentei; cf. TicrnlriMI
ale totalitarismului $i autoritarismului"; W. Reinventing Politics, Joe. cit.
85. Ibid.
Wesolowski, "Transition from Authoritari-
amsm to Democracy", in Social Research, 86. Unul dintre modelele schimbllrii in
vol. 57., nr. 2, vara 1990, pp. 435-461. Est este eel pe care-! putem nurni
79. V. TismAneanu, "Threats to Fledgling De- "disidentet iradiante", ce afirmll
mocracies in Post-Communist Societies", in tizarea societAtii in patru stadii; Z. Rau,
Sfera Po/iticii, nr. 8, iulie-august 1993, p. 32. Stages of One Path Out of Socialism", in
Paul, Frankel (ed.), op. cit., pp. 143-1
94. lncercllri timpurH in aceastA directie au fost
95. Cel mai bun exemplu este programul lui
96. Printre multele analize ce imprumutll. ca
"AutocOnstituirea societAtii civile
1otalitare" (partea 1), in 22,
martie 1991 (traducere roma-
nu i se dll sursa).
Letter... , in J. Vladislav (ed.), op.
33-34.
The Reality of Communism,
.Gollancz Ltd., London, 1984, Homo
Victor Gollancz Ltd ., London,
Heller, Cogs in the Wheel: The
of the Soviet Man (1983), Alfred
New York, 1988.
"The Post-Totalitarian Mind",
Korchak, "Contemporary Totali-
A Systems Approach" , in East
Quaterly, XXVII , nr. I, martie
de represiune civilll apArute in
tn 1990 sint inrudite cu grupurile
ce au jucat un rol major in rAz-
Georgia, Azerbaidjan si Moldova
CXIIIlinul sll joace acel~i rol in rllzboiul
1ntre limp, in toatA Rusia si Ucraina
forte civile paramilitare ce nu
implicate in conflicte, dar se aflllla
diferilelor factiuni politice.
-.aoari, "The Uncomfortable Alterity:
Totalitarianism in the Romanian
Postcommunist Society", in Papers of the
Graduate Conference on "Identity and
Agency", Manchester, 1993.
fll.cute de Richard Lowenthal; vezi R.
Lowenthal, "Development vs. Utopia in
Communist Policy", in C. Johnson (ed.),
Change in Communist Systems, pp . 33-116;
"Beyond Totalitarianism?", in Howe (ed.),
/984 Revisited, Harper & Row, New York,
1983, pp. 209-267 . Referitor Ia incercllri mru
tirzii, vezi Z. Brzezinski, The Grand Failure,
Scriber's, New York, 1989, p. 255.
Brzezinski in patru p~i; un all exempJu este
eel privind cele patru stadii ale lui Rau de
iC$ire din socialism.
premisll impliciU\ o asemenea perspectivll.
teoreticll, un argument interesant este eel
oferit de Ziaudd in Sardar si Merry! Wyn
Davies intr-o comparatie intre Europa de Est
si Lumea a Treia (comparatie ce poate fi gAs itA
$i Ia autori precum Gabriel Ivan; pentru a se
surprinde trAsllturi comune, au fost n:tscocite
pinll si concepte de genu! "third-worldiza-
tion"; G. Ivan, "Europe's Slums", in Futures,
vol. 24, no. 2, martie 1992, pp. 144-149); cf
Z. Sadar, M .W . Davies, "The Future of
Eastern Europe. Lessons From the Third
World", in Futures, vol. 24, nr. 2, martie 1992,
pp. 150-157; citat de Ia pp . 156-157. Mai
recent, referitor Ia stabilizarea tranzitiei in
zona subdezvoltArii, vezi V. Pasti, Cllderea
In viitor, Nemira, BucurC$ti, 1995.
97. ldeea cA experienta Europei de Est reflectll
doar intr-o "oglindll. convexA" cultura euro-
pean!!. globalll ~i ell, prin urmare , aceastll.
experientll. este de mare valoare pentru o mai
bunll intelegere de sine a democratiilor
occidentale a fost constant!!. in operele lui
Havel; vezi, de exemplu, "Power of the
Powerless", in J. Keane, op. cit., p. 89 ff. Yn
linii mari, aceastA experientll. impAitA$itll. va
conduce in cele din urmA Ia o ordine "post-
democraticA"; ibid., p. 94.

54
- - - - - - - - - P o l i s 211997 j
55
... Polis 211997
 Fetele tranzitiei

Aurelian Craiutu Interesul meu pentru retoridi a

tn t9891n Europa de Est nu
fost stlrnit initial de cartea lui Albert
In totalitate de teoreti-
Hirschman, The Rhetoric of Reaction
"Un tune] la capii tul 1~~~~~ americani Ia scara alarmantc'i
IsaaC Recitind In parte acea-
(Harvard University Press, 1991). Lectura
pe nedrept uitatei A Handbook ofPolitical
am remarcat faptul ell. teore-
Fallacies a lui Jeremy Bentham (publicatll.
. au preferat sa-si exprime
pentru prima data 'in 1816) rn-a convins
Note despre retorica {'marii transfornulri" tconsidera\ii teoretice 'in multe
de fascmantele oportunitati ce se deschid
din Europa de Est 1 DaJalus, Journal ofDemocracy,
~h. Panisan Review, East
celor care doresc sa studieze discursurile
academice in domemul stiintelor politice.
Constitutional Review si
In cartea sa, Hirschman analiza trei teze
putin filozofice poate, dar
mai put in importante -In care principale, promovate pe parcursul
The paper examines the academic rhetoric of the "great transformation"
in post-1989 Eastern Europe. The author believes that stories told by political evenimentele din Europa de ultimelor doua secole de oponentii refor-
scientists matter insofar as rhetoric may affect not only how we look at the lor imprevizibiHL mei: "perversity" (orice actiune vizind
world, but also the world itself. The paper highlights to what extent rhetorical lmbunatatirea vietii economice si politice
patterns based on personality traits, ideology and imperatives of argument have ~CeStor publicatii este uimit nu
-JI!rva teoreticienilor politici nu foloseste decit Ia exacerbarea condi-
led Western academics to espouse a pessimistic stance regarding the future of
Eastern Europe. Inspired by Albert Hirschman's bias for hope, the author sounds de a med ita pe marginea tiilor care se doresc a fi remediate), "futil-
a cautionary note against rhetorical intransigence and pessimism and makes a revolutiilor din 1989, cit ity" (plus 9a change, plus c 'est Ia meme
plea for a lucid optimism.
chose) si "jeopardy" (reforma propusa,
desi dezirabila 'in sine, va compromite, 'in
Es gibt wenige Menschen, die
lntrebare, publicind lucrlirile mod inevitabil, realizlirilor anterioare) .
sich mit dem Nachstvergangenen zu
zion al clirui punct de plecare Inspirat de abordarea lui Hirschman,
beschiiftigen wissen. Entweder der
lui Jeffrey Isaac, "The Strange m-am decis sa analizez retorica "marii
Gegenwiirtige halt uns mit Gewalt an sich,
Political Theory" (Ciudata tlicerea transformari" din Europa de Est si am
oder wir verlieren uns in die
politice), in care acesta ii critica decis sa mli concentrez, In mod special,
Vergangenheit und suchen das vollig
menta pe teoreticienii politici ~ta retoricii in formularea asupra textelor universitare din Occident.
Verlorene wieder hervoaurofen.
ricani pentru reticenta lor de a politice ('in cele din urmi\, A aspira Ia epuizarea domeniului ar fi o
marginea semnificatiei "marih politic consti\ in argumente care intreprindere utopica, tinind cont de vasti-
{Pu(ini sint aceia care $tiu cum
mliri" survenite dupli 1989 1n fara a fi 'intotdeauna tatea subiectului si de numarul cresclnd
sA se raporteze Ia trecutul imediat. Fie cA
Est. Unele dintre publicatiile dornice, de a oferi o demon- al articolelor scrise pe tema Europei de
prezentul pune stApinire cu fortA pe noi,
ricane de frunte- Political Theory, ti am fost surprins sll. descopar Est. In aceste conditii, cercetll.torul trebuie
fie ne pierdem In trecutul indepArtat $i
can Political Science Review, pesimism 'intr-un moment 'in sa fie foarte selectiv, limit'indu-se doar Ia
incercAm sA recreAm ceea ce a lost in
intregime pierdut.) and Public Affairs si Ethics - au pare sli le perm ita indivizilor textele relevante.
Ia aceste evenimente printr-o libertate ca inainte, 'in ceea ce Scopul pe care mi-l propun este,
asurzitoare"2 , continuind, in acel~ determinarea propriei lor vieti. deci, acela de a identifica In ce mru;uro
J. W. Goethe sli publice comentarii critice anului 1989, dupa o scurtli pe- procedeele retorice bazate, fie pe tri\satu-
"" sofisticate pe tema liberalismului euforie nestavilitli, universitarii rile de personalitate, fie pe imperativele
In Joe de introducere "Este oare posibil de imaginal par sa fi fost cuprinsi de un argumentatiei, ii conduc, de fapt, pe oa-
asemenea pozitie sli fie adoptatli de pesimism In privmta viitorului meni Ia adaptarea unei atitudini pesimiste
D e ce nu avem un nou Tocque-
ville care sc'i ne ofere o coerentc'i
perspectivli teoreticli asupra revolutiilor
sau Paine, de Kant sau Hegel?"',
intreabli in mod retoric Isaac, continul
liilor est-europene. Interpretarea 'in privinta viitorului tinerelor democratii
din Europa de Est dupll. 1989 din Europa de Est. in acest scop, voi lua
prin a acuza teoria politicli de "aversi.ll de aceea, posibilitati nelimitate in considerare fie c'iteva argumente
din 1989 din Europa de Est? Numlirul din fatli de cercetlirile de prim ordin',. $1 studiul rolului retoricii si a legaturii referitoare Ia situatia din regiune dupa
noiembrie 1996 al revistei Political Iipsli de imaginatie politicli. pesimismul politic. 1989 si voi scoate in evidenta punctele
Theory a lncercat sli rlispundli Ia aceastli Cu toate acestea, revolutiile
56
Polis 211997-------- - ... Polis2/1997-------- 57
 - - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei Fetele tranzitiei

lor tari ~i punctele lor slabe, voi sublinia

nu numai stilul, ci $i calitatea
anumite laturi care n'imin implicite ~i voi
Fiecare domeniu i~i are
explicita ceea ce prom it ~i vizeazc'l. aceste
scheme retorice specifice; Ia
teme. Analizlnd unele argumente privind
scrierile - or, textele acade
limitele schimbc'l.rii avansate de cercetc'l.-
exceptie de Ia regulc'l- au repl"e7fttll
torii politici, prezentul articol va atinge
deauna o tentativa de
$i problema crucialc'l. a modului In care ar
unnare, orice argument convi....i
trebui sa concepem limitele actiunii uma-
ne. Cele ce urmeaza reprezintc'l o pledoarie
prezinta "un ansambl u de
binevenitc'l.ln favoarea " posibilismului"5 ,
relatc'lri, alegorii ~i argumente
pe scurt, un spectacol retoric
bazatc'l. pe o definitie deloc ortodoxc'l. a poli-
Procedeele retorice sint adlnc
ticii ca artil a imposibilului. Articolul va
In textele academice, pina
mai atinge $i alte teme lnrudite, $i Ia fel
pot mfluenta In mod semtuucao~
de importante, cum ar fi teoria conditiilor
de interpretare a date!or si de
democrattei $i semnificatiile revolutiei
din 1989.
a rezultatelor cercetc'lrii.
A studia retorica d.
academice lnseamnc'i a examm&
De ce retorica? mijloacele folosite In scopul
propriilor idei lntr-o formA cit
perfectionareaconversatiei academice in
. inainte de toate , irele-
p, . d' domeniul ~tiintelor politice. Studiul re-
acestora tmpune tscur-
toricii ar putea fi primul pas pe calea
811
umite constnngeri, stlmind
. .
perfectionc'l.rii discursului politic acade-
prin aceasta imag_m~tta
mic, ducind la cresterea capacitc'l.tii de
(i.e., perceptia optwmlor
autoreflectie ~i autocritica. Studiul reto-
ldltente si imaginabile) .
ricii poate fi un mijloc de a-i convige pe
argumentele politice nu pot
se ignora retonca lor. practicieni sa devina mai toleranti, mai
nu a luat, plna In prezent, modesti ~i mai deschisi la argumentele
confratilor lor. Mai mult decit atit, el ar
rteforica. Majoritatea c_e~cetc'l.
trebui sc'l. contribuie la dep~irea retoricii
ildomeniul stiintelor pohttce nu
mtransigentei si a conformismului, care
pinA acum, declt o atentie
cercetl\rii lor. Ei au crezut au Ia bazc'l. gindirea dihotomicc'l., simplista
...- huie - si pot - sc'l. devinc'l. pe si dogmatismul politic 12 ; acestea din urma
obiectivt (si neutri) In pro- ar putea scurt-circuita comunicarea aca-
llildutare a adevc'l.rului. Asa cum demicc'l. veritabilc'l., distrc'l.glnd totodatc'l.
nu de mutt, trei co mentatori atentia de Ia adevc'l.ratele valori si orientc'l.ri
~nd mlistile metodologiei ale unei societc'l.ti.
cercetAtorii au ajuns sa-si ig- In momentul de fata, Europa de

A ccentul pus pe ,.:etorica necesiUl tivc'1. Studiul retoricii nu trebuie

o explicatie. In vorbirea cu- limiteze Ia mijloacele explicite; eJ
9
lor fete retorice" Caci, in Est este un magnet imens care atrage
discutii despre obiecttvitate, atentia cercetatorilor din multe domenii .
rentc'l, retorica se refera, In general, Ia sc'i caute mai in profunzime, pentm din domeniul stiintelor Acestia urmc'l.resc indeaproape desfc'l.Su-
studiul utihzc'l.rii eficiente a limbajului; ea te Ia ivealc'l. imagini si conceptii bazeazc'l. din plin pe procedee rarea evenimentelor politice, cauta sa
denotc'i abihtatea de a folosi limbajul despre lume, recomandc'lri de ar fi metaforele inteligente, tragi\ concluzii teoretice ~i lncearcc'l. sc'l.
lntr-un mod eficient sau , In sens traditio- structuri narative corespondente. surprinzatoare, invocarea a prevadc'l. ritmul ~i directia schimbc'l.rii.
nal, arta de a influenta glndirea $i compor- rele limbajului au o anumitc'i de autoritate, manipularea Articolele dedicate societc'l.tilor ~i politicii
tamentul auditorilor. Termenul poate fi asupra actiuniJor noastre, carora le !Da'gumentele ad hominem ~ .a.m .d. est-europene dau dovadc'l. de o uluitoare
folosit $i ca un echivalent pentru un stil anumite restrictii; multe argume.- ilai-se unei comunitAti de confrati, diversitate de puncte de vedere contras-
bombastic. in cele ce urmeazc'l., nu voi bazeazc'l pe (sau numai pe) probabil cauta sc'l. cistige admiratia, tante, de optiuni etice si politice care
utiliza termenul "retoricc'l." nici In sensu) $i a$teptari, temeri si ipoteze RSpectul colegilor lor. ln aceste imbraca diferite forme narative. Multipli-
traditional, nici In eel peiorativ Ia care exprimate adesea In concepte pune accentul pe retorica revine citatea argumentelor, viziunile conflic-
m-am refent anterior. Termenul "reto- sofisticate. Cu toate acestea, preten~iile superficiale ~i ilu- tuale si solutiile nu trebuie, totusi, sa
ricc'l." nu trebuie echivalat cu trucun ver- mijloacele retorice clasice, neutralitate; tratind aceste pre- ascundc'l. existenta citorva mijloace reto-
bale inutile; nu este vorba de un simplu $Ocante $i sofismele politice pot llit drept axiome, cit drept argu- rice putemice ~i influente care- din moti-
ornament, nici de o simplc'i marupulare, nu numai Ia crearea unui dialog mai avem nevoie sc'l. tinjim dupc'l. vele anterior mentionate - ar merita anah-
din moment ce retorica se refern atlt la tiv, ci $i Ia consolidarea unei tip de argument politic demon- zate In detaliu. CerceUttori i i~i folosesc cu
ceea ce este comunicat, cit $i la cum are intransigentei si/sau a Stiinta politicc'l., o disciplinc'l. ce iscusintc'l. abilitatea retorica, incercind
Joe aceastc'l. comunicare. care ar putea duce In final Ia "cine vorbeste cui, cind ~i sc'l.-si depc'l.Seasca confratii ~i sc'l.-~i cornu-
0 privire de ansamblu asupra calitc'l.tii dialogului academic. nu poate - si nici nu ar trebui - sc'l. nice conceptiile despre lume intr-o formc'l.
literaturii academice (universitare) J-ar academicc'l. sufera uneori de un de vraja retoricii. cit mai atractivc'l..
convinge pe orice cititor atent ca fiecare autoimpus, sau de o lnclinatie De aceea, analiza modului in care Nu intentionez sc'l. sugerez cc'l.
savant sau cercetator din domeniul uma- cc'ltre polemica. "Cercetc'1torii slabi, din domeniul stiintelor poli- marea majoritate a articolelor dedicate
nist, indiferent de sfera sa, se bazeazc'l. pe McCloskey, com it erorile .
adreseaza unul altuia este o cale politicii est-europene sint pur retorice,
scheme retorice comune care li afecteaza. prosti: monologul, to nul dezagreaDI I!Pacura1a maturizarea domeniului si trebuind de aceea sc'l. fie tratate ca atare,

58
Polis2fi997----------------~ r : - - - - - -- - - Polis 2 / 1 9 9 7 - - - - - - - - 59
 Fetele tranzitiei Fetele tranzitiei

dupel cum nici nu doresc sa fac o distinctie
prea stricta lntre argumentele politice
"valide" din punct de vedere ~tiintific ~i
cele pur "retorice". Slot de pelrerea socio-
logu lui francez Raymond Boudon, care a
remarcat cindva cu justete eel "il n 'est plus
possible d'opposer brutalement, notam-
ment sur Jes sujets politiques, arguments
valides et arguments rhetoriques. La
distinction ne s'applique sans ambiguite
qu'a certains cas" 13 In aceste conditii,
scopul meu este acela de a arclta ce deose
be~te discursul bun de eel mai putin bun
In domeniul academic, atrelgind totodatcl
atentia asupra riscurilor unui pesimism
excesiv In privinta destinului Europei de
Est. Nu imi propun aici sa acord califica-
tive bune sau slabe; scopul analizei reto-
ricii cercetarii rezidel mai curind in subli-
nierea gradului in care limbajul nostru,
tonul ~j stilul diseursului academic ne
limiteazel imaginatia politicel care , Ia
rindul selu, poate afecta continutul poli-
ticilor reale. Pinel clnd nu vom cuno~te
schemele care ne domina gindirea, vom
relmine descoperiti atunci cind ne vom
confrunta cu ni~te optiuni dificile in lumea
real a.
Revolutia misterioasa
tatea cercetatorilor politici au
aparenta indestructibilitate a
sovietic ~i au negat practic
democratizare a Europej Ra~li...;..J
folosind termenii lui
inutiliteltii care neaga orice
sehimbare a dominat vreme de
literatura dedieata Europei
Incel din 1984, o personalitate
literaturii politice comparate,
Huntington, a declarat in mod
"probabilitatea unei evolu(ii
in Europa de Est este practic
an mai tirziu, prefat1nd , pentru
american, Scrisorile din inrhi~
Adam Michnik, Jonathan
"disparitia (dominaf.iei
este cam tot atit de improbabill
poate fi orice eveniment in
noastrcl" 15 Din fericire, aceste
par astazi mai mult decit
reflectel, totu~i, putemicul pesiml.!llll
plutea in aer eu numai un deceniu
Interesul actual de care se
Europa Rasariteanel izvor~te in
sentimentul de surprizape care
cu totii In 1989 clod, in mod
viitorul s-a deschis din nou In fata
no~tri. Un trecut care pclrea de
bat, o "etemitate" de patruzeci de
pdibu~it in rastimpul a doar
Cu toate acestea, foarte putini erau dispu~i
tncrederi i, iar ceea ce parea
sa-si aminteasca faptul ca predictia lui
certl deschide posibilitatea
...6 Prabusirea regimurilor
Schum peter era probabil cea mai cunos-
t989. a declansat, pentru cuta previziune infirmata de evolutia
un optimism nesHivilit pri- politica din cursul ultimilor cincizeci de
le unor schimbari rapide ani.
S-a sugerat ca dl.dacinile acestei
in regim. Occidentul a pro-
i;lld>Atorit "sfirsitul (liberal al) noi forme de pesimism se afla 'in meto-
in momentul in care se dologia stiintificcl normala, care nu poate
rizboi civil (Jugoslavia), cind da seama de schimbarile rapide, Ia scara
oameni erau pe cale de a cu- largli. In contextul destructurat al tranzi-
lleldere dramatid a standardului tiilor, mo~tenirile culturale, structurile
intrind intr-o epoca de mare rigide ~i factorii socio-economici pot
politid ~i materiala. 'inceta sa mai functioneze ca prezicaton
vle bune vin ~i pleacarepede; valizi; se formeaza noi identitati institu-
tcercuri universitare, optimismul tionale,in timp ce interesele nou articulate
inlocuit curlnd de o stare se contopesc ~i devin tot mai putemice.
Acest fapt ar putea explica de ce capaci-
tatea noastra de intelegere a schimbarilor
asa cum rem area cu justete politice rapide si Ia scara larga a ramas
Holmes, in doar un deceniu , insuficient dezvoltata. Mai mult dec'it at'it,
IIJIIDismul a trecut de Ia ceva practic teoriile care se pretind capabile sa explice
ilaceput,la ceva evident de Ia sine totul nu sint demne de lncredere in
nou, ininteligibil. 17 Si totusi, contextul postcomunist, ce a dat p'ina
pumsm era alimentat in parte si acum dovada de o diversitate care 'inca
$i pemicioasa tendinta de a mai depa~este puterea noastra de inter-
tindeni descompunere ~i esec. pretare . Evenimentele evolueaza cu mare
schimbarilor incununate de viteza, 'in timp ce vocabularul nostru poli-
intimpinata cu o incuviintare tic resimte o acuta nevoie de revizuire.
ll!lpectl, in timp ce exemplele indi- Multe dintre conceptele noastre clasice
18
llillmeroasele obstacole care se ridi- par indoielnice , 'in timp ce teoriile care

A nnus mirabilis 1989 a Iuat prin laolaltel cu falsele noastre "'rttnA

surprindere lntreaga lume , ~iretenia ratiunii (istoriei) a
reamintindu-ne totodata faptul eel actiu- toamna anului 1989, mai evi
nile umane auconsecinte imprevizibile ~i niciodatcl. Daca is to ria le-a dat
involuntare, consecinte care pot sfclrima pinel atunci sentimentul eel nu
legile de "fier" ale istoriei. Cerceteltorii eontrola cursu] evenimentelor, o
din domeniul ~tiintelor sociale au aratat totul diferita i-a cuprins pe toti
eel fiintele umane "fac" istoria, dar au politici in 1989. "0 geografie a
omis deseori sel adauge eel aceasta nu este noteazel Ira Katznelson, a fost
In mod necesar istoria pe care oamenii matel intr-o geografie a sperantei.
intentionaserel inif.ial sel o facel.In pofida se asemelna cu sentimentul din
tuturor semnelor evidente ale descompu- unui meci de fotbal in cJipa In care
nerii politice a Uniunii Sovietice, majori- Joe o rastumare de situatie, cind
schirnbarilor erau culese fara s-au bucurat de o reputatie de lunga
'i tratate pe larg. A~a se face ca durata, cum ar fi teoria clasica a condi-
pentru schimbare s i actiune tiilor democratiei, s'int puse acum sub
incununatcl de succes au fost, 'in semnul 'intrebarii de catre cercetatori
19
,subestimate. Cercetcltorii politici politici de marca. Cum ar trebui procedat
de transformante democratice pentru a 'intelege retorica "marii transfor-
au dat dovada de o repeziciune mari" din Europa de Est?
in imbrati~area faimosului Cea mai buna cale de abordare a
masochist allui Schumpeter - acestei chestiuni ar putea fi revederea
intelectuala care prezice ace! curs citorva dintre principalele argumente
nentelor care este eel mai inde- referitoare la semnificatia lui 1989 .
- care era vazut ca un indreptar uti! 1ntrebarea cea mai evidenta cu care s-ar
triumfatoare care domina initial. putea 'incepe este dadi 'in Europa de Est

60
Polis2fi997----------------- ' Polis 211997 - - - - - - - - 61
 - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei - - - - - - - -
Fetele tranzitiei

am avut sau nude-a face cu o revolutie?20

Dac~ nu, de ce? A cl~tigat intr-adev~ slnt declarate pur $i simplu lor vagi se poate semnat un istoric francez de marca, "de-
capitalismullupta cu socialismul, sau in ~i, de aceea, nedemne de parte de a repara lantul timpului, Revo-
Ia rindul sau intr-o eroare
fata socialismului mai sta inca un viitor torilor. Un cor de litanii Iutia a pli1>it in afara istoriei In cautarea
!1(oresia in cauza desemneazA
radios? sune, in timp ce Praga ~i unei lumi noi, a unui inceput absolut"22 ;
fi bun sau diu numai in
Sirul de metafore care incearca sa semnificativi pa~i inainte, iar ~mstante . Concepte precum acesta trebuia sa fie unic, total 1>i uni-
dea un sens Ia ceea ce a unnat caderii co- cetateni se straduiesc sa invete constitutie pot fi adesea versal .
munismului este, intr-adevar, derutant. de a fi liberi. Cum putem ga&j m~ eronat pentru obtinerea 0 privire de ansamblu asupra
Cutia Pandorei, Rip van Winkle, "sfirsitul Ariadnei in acest Iabirint ret0 n..oa efecte . Generalizarile interpretfu"ilor date anului 1989 ar scoate
istoriei", "~ocul pietii", "situatta Speen- De aceea, pentru toti, sint, de asemenea, folosite Ia iveala faptul ca, cu putine exceptii,
hamland", "un gigantic act de bootstrap- comunism este o ocazie noua majoritatea comentatorilor au adoptat cu
modalitate de a face asertiuni
ping", "sfirsitul dihotomiilor" ~i "dicta- de reafirmare a glndirii proprli, $i nefondate, ca atunci cind prea multa U$urinta imaginea revolutiei
tura pietii" i$i disputa titlul de cea mai in aceJa~i timp ca propriile sint criticati pentru limitele din 1989 ca o restaurare, inlaturind sau
emblematica ~i mai atragatoare imagine fost de fapt confirmate de cursuJ pentru racilele discredttind prin aceasta orice alta exe-
cu (schumpeteriana) "distrugere necrea- 0 serie interminabila de "v-am ~ .a.m .d. geza posibila. Teoreticieni politici 1>i
toare", un "moment de nebunie", unul asta deja" iniocui e~te di Juam, de exemplu, dezbaten le istorici de mardi au supralicitat aceasta
dmtre "momentele pierdute ale istoriei", generind astfeJ un dtscurs de t.tarrebArii dad1 evenimentele din idee 1>i au abordat revolutia din 1989
"Geneza", "extinctia Ia scara de masa" , ~i intrasigenta retonca. Multe intr-adevar numite revolu{ie. facind apel Ia retorica sofismului nu-e-
"o noua rebeliune impotriva modernitatii" caveat-uri nu sint declt pro putea cineva trage o lime certa nimic-nou-sub-soare. 23 1tirgen Habermas,
sau "noul barbarism" . Marx,Lenin , Stalin urmeJe lui Flaubert, ar putea fi rr.caPe intre retorica pura, argu- de exemplu, a insistat asupra faptului ca
~i Ceau$escu se intrec cu Adam Smith, intreg nou dictionar de idei primite;t llnltoase de natura tstorica $i 1989 nu a fost nimic mai mult decit o
Friedrich von Hayek ~i Jeffrey Sachs moda, care ar dovedi ca uni jocuri de cuvinte. Ar merita sa nachholende Revolution, o revolutte
pentru titlul de "eel mai mare vinovat". (~i ei) dovada de o puternica m ca, pina in secolul a! rectificatoare care nu a adus nimic nou,
Istoria a devenit, o data in plus, calea cea catre apArarea propriilor idiosincllil sensu! primar al termenului cu alte cuvinte nici o inovatie teoretica
mai Ia modii de a comunica cu precadere o Jogtca (eronata) ~i un intreg era legal de definitia sa astro- majora, nici o idee orientata spre viitor.24
platitudini. Europa de Est este comparata retoric,pretinzmd in acel~i timp miscarea care aduce planetele t n Europa Centrala 1>i de Est, sustine
cu Grecia din timpul lui Pericle, in secolul mentele lor se bazeaza pe date de plecare; aplicat actiunii Habermas, nu vedem decit extinderea
V i.e.n., cu Europa Occtdentala dinainte toare $i pe o solida cercetare tamenul se referea Ia revenirea limitelor democratiei occidentale exis-
de 1848 sau cu Republica de Ia Weimar. Argumentele contm deseori sor..,-o. lucruri anterioarli, sau Ia rein- tente. Prin "revolutiile restauratoare" din
Profetii trecutului depling brava lume autoritate, peri col, intl'rziere ~i unei anumite forme pohtice. 1989, tarile est-europene nu au cautat
noua a McDonald' s-urilor care invadeaza - care sint folosite drept instrume.- cA Glorioasa Revolutie Brita- decit sa se alature democratiilor liberate
Europa de Est, in timp ce diferite scenarii deceptionare. Textele academice 1688 a fost privita ca o relntoar- occidentale 1>i sa se realinieze Ia traditia
catastrofice incearca sa-l convinga pe Europa de Est arata case intimpiA lrecut sau ca un alt episod din lor politica interbelica25 Astfel, ceea ce a
cititor de inevitabilul dezastru care se ca o Idee sa fie respinsa doar pe ~are intre regimurile politice pus punct epocii (glorioase a) revolutiilor
ridica In calea drumului spre capitalism supusului caracter negativ sau a helerele. Revolutia franceza a rupt a fost o "revolutie conservatoare"26 , din
a1 Europei de Est. Argumentele pnvind puselor motive negative ale acelora mod de gindire, propunind un toate punctele de vedere o replica Ia
stagnarea economica, criza sociala ~i o promoveaza (ad odium), saud $i radical diferit de intelegere a gloriosul episod din 1789.
conflictele etnice se intrepMrund cu tatea sa fie dedusa doar din virtufile revolutie . Acesta canota tn mod surprinzator, aceasta
referiri Ia revenirea fo~tilor comuni~ti, Ia talentele presupuse ale unei personali subita $i violenta a ceva nou opinie a lui Habermas este sustinuta de
criza morala in continua extindere, Ia mult aflate dincolo de orice contestare aluit atit pe actorii politici, cit 1>i cunoscutul istoric francez Fran~ois Furet.
trimbitatul spectru al fascismului sau Ia amicitiam). ArgumentuJ vitezei acestora. Unul dintre pri- Revolutia din Europa de Est, a sustinut
colaps ul institutiilor de stat, pentru a se poate transforma intr-o eroare ~JIIncte unnante de liderii Revolutiei el, a fost animata in exclusivitate de un
schita un tablou lntunecat. Schimbarile cind devine o obsesie pentru g~irea a fost ace! a de a discredita ideea ethos restaurator bazat pe dorinta de a
reale slnt puse sub semnul intrebarii sau scuze de a Iasa lucruri neterminate, ~~nVaupa ar urmari restaurarea une1 nega trecutul: restaurarea domniei Jegii,
care altminteri ar fi fost duse Ia bun IOCiale anterioare. A1>a cum a con- libertatea, alegerile, proprietatea privata
62
---------------- Pohs2~997----------------
r ------- - Polis 2/1997 63
 - - - - - - - - - - - - Fetele tranzifiei
si economia de piata. Acolo unde aces tea
nu existau, sustine Furet, singura solutie normative"
32
(toate subJinieriJe
care Je ramlnea acestor tan era imitarea tin). Timothy Garton Ash
'
democratiilor occidentale, din moment ce termenul de refolutie (refonne
sus drept raspuns Ia presi
"rien ne sort des societes qui furent
communistes que ce que I 'Occident tionara exercitata de jos),
connatssait deja, et pour cause, puisqu 'il ca ideile carora le-a venit vrem-
s'agit de ces principes liberaux qu'il a sint vechi, familiare si bine
inventes et qu'Octobre 1917 avait ceea ce este un alt mod de a
pretendu depasser"27 Ceea ce este acum adevarata vreme revolutionart a
In joe nu este inventarea unui nou tip de Ken Jowitt, manifesti'ndu-$i
societate, necunoscut anterior, ci simpla referitoare 34
Ia existenta
reintoarcere la un trecut distrus de instau- nodale" 1n Europa de Est de
rarea comunismului: "retourner a du pune sub semnul lntrebarii
connu, en beneficiant a Ia fois, par natura a revolutiei din 1989
imitation, de l'histoire des democraties parerea sa, a generat mai multe
occidentaies et, par rejet, de Ia faillite ocazii de dezvoltare. In fine,
35
communiste" (sublinierile apaqin auto- Heilbroner prefera si el sa adere
rului prezentului artico1).28 Similaritatea restaurarii atunci cind sustine:
cu definitia data revolutiei de Hannah oare, 1989, un mare punct de
Arendt nu trebuie sa treaca neobservata: istoria umanitatii? Nu cred. Daca
si ea credea ca "avem dreptul sa vorbim Sovietica si tlirile Europei de
de revolutie doar acolo unde este prezent gheaza In siguranta prin trecatoara
patosul noului si unde noutatea este Iegata de hazard care duce catre pi
de ideea de libertate"29
Acest punct de vedere este
sustinut si de alti cercetatori de marca,
acttvlnd In diferite alte domenii cum ar fi
istoria, sociologia si economia. Ernst
Nolte se refera Ia revolutia din 1989 ca Ia
"die unvollstandige Revolution", revo-
lufia neterminata, a carei incompletitudine
este legata de caracterul ei pacifist si non-
violent.30 Acest lucru nu trebuie confun-
dat, totusi, cu conceptul de "revolutie
autolimitativa" care a captat imaginatia
intelectualilor est-europeni din ultimele revolutionare- i:n ciuda tuturor
doua decenii .31 Claus Offe rei a teza lui nu- rilor impuse de un marxism
e-nimic-nou-sub-soare atunci cind susfine talist, i:n ciuda oricarui utopism fatal
ca schimbarea din 1989 a fost o "revolutie de ideea naiva a socialismului. De
fipsit;I de o teorie revolutionaril. Caracte- adesea sentimentele cele mai
ristica sa cea mai evidenta este, intr-ade- articulate se indreapta mai curind
var, !ipsa oricaror presupuneri teoretice trecut, spre un capitalism liberal,
elaborate sau a oricaror argumente inainte, spre un tel neprecizat f sublir
imi apaqin)."36
64
----------------- Pohs 211997----------------
r - - - - - - - - - Polis 2/1997
Fetele tranzitiei
a intelege de ce acest tip diferite; faptul este cu atit mai evident
se poate transforma cu atunci cind omul este confruntat- ~a cum
sofism - un argument a fast cazul in 1989- cu o falsificare ne~
devine un nou cliseu sau o teptataa unei intregi conceptii teleologtce
versiune universitarn a lui asupra istoriei. Pentru prima data dupa
Jes jours- ar trebui sa ne mai mult de un secol, nu pare sa existe
numai cu doar zece ani in nici o perspectiva alternativa radicala
~tleizeci si doi Ia suta din popu- asupra viitorului. Pace Furet, Habermas
ttaia in cadrul clastcului si Offe, s-ar putea obiecta eli semnificatia
in timp ce In primavara maJora a lui 1989 rezida in posibilitatile
cifra scazuse Ia sub unu Ia pe care le ofera pentru o reconsiderare
ce erau In cautarea a ceva oportuna a liberalismu1ui- sa spunem, de
cercetatorii erau tentati sa Ia un "liberalism a1 substantivelor" Ia un
amploarea SJ semmficatia "liberalism a1 adjective1or" - ~i relatia
39
din Europa de Est. U n lucru sa problematica cu democratia. Ne-ar pu-
clarificat aici: nu pretind eli tea ajuta, de asemenea, sa regindim for-
din 1989 au fast o revolutie mele conventionale ale "cetateniei" de-
al cuvintului . Sl:nt lnsa mocratice (democratic citizenship) si ale
ii.IWlrinta cu care cercetatori de participlirii politice si sa punem la incer-
de ceea ce ~ numi o timi- care capacitatea teoriei democratice cu-
$i de o dragoste excesiva rente de ada seama de schimblirile rapide
ce este familiar, au negat ori- ~i Ia scara larga.
1989 in chiar momentul in in calitate de punct final al ideo-
contur un nou mod de intel e- logiilor eshatologice, 1989 ne-ar putea
. S-ar mai putea vedea aici indemna ~i Ia o reevaluare a conceptiilor
pemicioasa de conformism noastre des pre democratie, privind-o mai
Waugli unei doze serioase d~ cunnd ca pe un sistem deschis sau ca pe
o multime de posibilitati, decit cape ceva
dat (pentru totdeauna), incheiat si com-
plet.40 Liberalismul din Europa de Est nu
va fi in nici un caz o simpla imitatie a echi-
valentului sau occidental; ne confruntam
aici cu problema fascinanta a migratiei
ideilor, care este un subiect crucial atit
pentru istoricii ideilor, cit si pentru cerce-
tatorii din domeniul stiintelor politice. Cu
patru decenii in urma, Karl Mannheim41
a subliniat cu justete ca transferul ideilor
intr-un mediu politic nou induce o schim-
bare a sensului acestora. De aceea, ar
trebui ca cerceUitorii din domeniul stiin-
telor politice sa se preocupe de contactul
ideilor occidentale cu realitatea societa-
tilor est-europene side procesele prin care
65
 - - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei Fetele tranzitiei

se transfonna ideile clasice in cautarea mai putin incapabili de a-si fauri propriul
efectiv" In Europa de Est de
unor raspunsuri noi Ia ni~te intrebari destin, din moment ce totul este facut "de
1989. S-a acordat, lnsll
vechi. Si, In sfirsit, revolutiile din 1989 sus", peste capetele si tara participarea lor.
institutiilor socialismului
si consecintele lor ridica o lntrebare Ia fel Yn aceste argumente, locul si
cauzelor endogene ale co)llPiali
de interesanta, ramasa pina In prezent fAra puterea retoricii ar trebui sa fie clare pen-
Joe sa fie privite drept
raspuns: pot supravietui democratiile tru orice cititor atent. Doua tablouri con-
evolutii indelungate In cadruJ
modeme in /ipsa unei anumite forme de trastante alecapitalismului- unullugubru
socialist, evenimentele din 1
utopie revolutionara? Inutil sa mai adau- si unul stralucitor - se opun unul altuia,
vazute ca fiind cauzate, In
gam ca teza nu-e-nimic-nou-sub-soare tot asa cum o fac si cele doua versiuni con-
in exclusivitate, de initiative
las a fara raspuns toate aceste intrebclri. trastante ale socialismului - eel "existent
concertate (factori exogeni,
Un alt subiect mult-discutat este In realitate" si eel "real". Conservatorilor
politica de aparare a lui Reagan
sofismul ultimei revolu{ii sau iluzia pre- care saluta inceputurile etemitatii capita-
Nu este de mirare c1
dominanta de a fi gasit solutia finala a liste si care sint mindri de previziunile lor,
jucat un rol proeminent in
misterului istoriei care ar pune capat cercetatorii de stinga le raspund in general
dezbateri; toata lumea s-a situat
oricarei discutii ulterioare. Probabil ca prin reiterarea vechilor lor convingeri,
sau de alta a baricadei , unii
retorica nu ocupa nicaieri un Joe mai imbracate de aceasta data in vesminte noi.
mai radical, altii mai circumspecq
important declt in dezbaterile asupra Teoriile despre totalitarism care infatisau
nismul de tip sovietic si socialisaall
mediatizatului "sfirsit al istoriei". Impac- o imagine in alb-negro a Europei de Est
varat" nu au nimic in comun,
tul lui I 989 poate fi just apreciat prin comuniste sint considerate acum defici-
cunoscutul teoretician politic
luarea in considerare a marii diversitati tare de catre cei de stinga,51 in timp ce
Avineri. Capitalismul nu a
de atitudini politice generate de caderea savantii de dreapta preamaresc previzi-
Jismul nu a murit: "ceea ce s-a
comunismului, care variaza de Ia euforia unile lui Orwell si von Mises. 0 serie
acolo nu a fost si nu ar fi putut
pura Ia scepticism si chiar Ia pesimismul nesrrrsita de povesti de genul "v-am spus
lismul"43 Pe masura ce ince~
total. Inspirate de faimoasa teza (hege- eu asta deja"inlocuieste adesea, de ambe-
tului devenea evident in Europa
liana) a lui Fukuyama care a generat re- le parti, dialogul rational. Pede o parte,
un colaborator al ziarului
actii emotionale putemice, multi teoreti- se pretinde ca avem de a face cu o discre-
cieni politici au interpretat semnificatia ditare a capitalismului, deoarece "nimem
mileniu de incercare a tuturor
global a a lui 1989 drept victoria (aproape)
sisteme politice, incheiem acest nu a murit vreodata pentru capitalism" ~i,
mondiala a capitalismului lmpotriva daca nu ar fi existat, "nimeni nu s-ar fi
fiind sigurica am gasit ceea ce
comunismului. Alegerea termenilor nu obosit sa-l inventeze; (deoarece) spre
democratia liberala, pluralist!,
este intimplatoare, caci foarte putini deosebire de socialism, capitalismul nu
lista" (sublinierea imi apartine)44
cercetatori sint dispusi sa vorbeasca este un proiect menit sa fie realizat sau
articolul lui Michael Waltzer
des pre socialism de stat-42 in Joe de comu- restaurat"52 Pede alta parte, capitalismul
sensurilor lui 1989 nu exista
nism; in aceste conditii, comunismul s-a tout court, viitorul intregii omeniri, de-
Ia (teoriile) socialismul(ui) de
bucurat, atlt Ia dreapta, cit si Ia stlnga, de vine un port~parole al iluziei americane
schimb, els-a referit Ia "social'
privilegiul unui tap isp~itor. In incercarea tipice potrivit careia traim in cea mai buna
tentin realitate" pentru a daglas
de a arunca o lumina slaba asupra statu lui dintre toate lumile posibile. Este intr-ade-
sale in viitorul social-democratiei.
bunastarii sociale din Occident, conserva- var nevoie de un moment de respiro ina-
ce a fast numit socialismul existent
torii au sustinut ca prabusirea comu- inte de a incerca sa se dea un sens atitor
litate", scrie el, "va disparea acum
nismului era punctul final pe calea opinii conflictuale.
harta politica. In mod ironic, este
servitutii. La rindul lor, cercetatori i de Toate aceste argumente repre-
ca acesta sa fie urmat de o alta
stinga au cheltuit multa energie pentru a zinta o combinatie speciala de conceptii
social-democratiei, care este
ajunge Ia o distinctie clara intre socia-
socialism care a existat vreodat/1 cu sincere, zel ideologic, rniopie intelectual~
lismul "real" si socialismul "ex istent si gindire binevoitoare, rezultatul fiind un
vM-at' (sublinierile lmi apartin).

66 67
- - - - - - - - - P o l i s 2/1997 1 r - - - -- - - Polis 211997
 Fetele tranzitiei
Fe~ele tranzitiei

discurs de profunda neincredere, combi-

nlnd frinturi de agresivitate intelectuala scolii neoliberale uura-aJneri. .f nslsi (sublinie rile lmi
maret experiment de inspiratie ideologica
si conformism pentru a crea imaginea decembrie 1990, a decianu: remarcata, In trecere, de clnd losif Stalin a initiat , 'in 1929,
unei comunitati academice mckinate de tul In care reformele ._...,Iosire a tezei pericolului industrializarea foqata a Uniunii Sovie-
conflicte si (oarecum) mioape. "Marea mentate slnt bune (si erect sustine o abordare refor- tice"59. Aceasta revine Ia a spune ca "eroa-
transformare" din Europa de Est este existcl, teoretic, nici un motiy pduala si tendinta irezis-
rea neoliberala" reflectii proiectul comu-
privita In alb-negru, drept o tranzitie lntre (tarile est-europene) sa nu a unui tap ispasitor. nist Intr-a asemenea masura, l nclt cauta
doua sisteme politice radical antagoniste, procesul de tranzitie."SJ reformatorii rusi (inclusiv sa implementeze un proiect teoretic
"comumsmul" (sau "socialismul existent tezei nici-un-rtlu-nou-nu- excesul de zel ideologtc, ambitios, reminiscen~ a vechii inginerii
In realitate") si "capitalismul". Aceasta presupune ca depclsirea comlllllll V. Damels, de Ia Uni- sociale (marxiste).60 Panaceul, sustine
gindire dualista este tradusa, apoi , intr-o duce peste noapte Ia flermont , lmbratiseaza o ver- Przeworski , e ste acelasi: "lnlocuiti
serie de alte dihotomii , folosite in mod loasa a initiative! oamenilor, a tezei pericolului care nationalizarea mijloacelor de productie
retoric de multi cercetatori: stat vs . socie- piata nu va avea declt efecte pe larg pentru retorica sa cu proprietatea privata si planuh> cu
tate, plan vs. piata, public vs. privat, In curlnd, libertatea deplinl "In Rusia, reforma a fast piata si puteti Jasa intacta stnictura
Adam Smith si Hayek vs. Marx si Stalin. pretutindem. Se aftrma o putin de co nsiderente ideologiel' (sublinierea lmi apartine) .61
Mai mult declt aut, pohtici si proiecte teo- dezvoltare si un model liric de ideologie ... Fermecati de De remarcat folosirea falsei analogii care
retice slnt evaluate In mod necritic, doar Iismulu1, faclndu-se apella un lufopicl a societatii capitaliste, este presupusa a anihila diferentele majore
pe baza pozitiei lor pe aceasta hart<'i dua- wishful thinking, dovezi IUSi au inliiturat rea/izarile dintre cele doua episoade istorice. Titlul
lista si nesofisticata. Tot ceea ce adapos- mitate, aroganta intelectuala $i tlrii, si-au degradat in mod de eel mai mare vinovat revine lui Sachs,
te,ste extinderea pietii este In mod necon- deduse din principiile esentiaJe ~tor propria lor societate, Hayek & Co . care ar "egala" astfel a-
ditionat "bun" sau "rau" , dupa cum orice a ft infailibile. Pe llnga l crimele, coruptia , extremele trocitatile lui Stalin . Purtat de impera-
natie, retorica lui "cu cit mai tivele retorice ale argumentatiei sale ,
preocupare pentru consolidarea capacitatii
statului este privita fie drept o tentativa aut mai bine" este utilizata Przeworski marcheaza puncte inutile (si
venita din partea socialistilor pentru a tracara abordan graduale mai In mare masura irtcorecte), In timp ce
submina succesele " tranzitie i de Ia care recomanda rclbdarea. distrage atentia cititorului sau de la
comunism Ja capitalism", fie drept un pas Zelul clasic liberal a aspectele esentiale. Aluziile criticii sale,
lnainte necesar pe calea progresului. fast tinta unor atacuri dure In ce se voia o nota precauta care sa atraga
Cercetatorii se In tree In ceea ce se dove- intransigentei a cerut un pret atentia asupra pericolelor unui zel ideo-
de,ste a fi mai mult un cor de litanii si exa- jul care a alimentat aceste logic excesiv si a unei credirtte lipsite de
gerari, declt o evaluarea stiintifica a trebui sa surprinda pe nimeni. suport In infailibilitatea pietii, isi pierd
situatiei. s-a sustinut, teoria neoli' JJ)Iuiels ne pune 'in fata un sce- astfel din importan~a . Scopul lui
distruge sansele democratiei mai crunt dezastru ; aborda- Przeworski a fast ~i acela de a contesta
Europa de Est, ln timp ce planua Q;U o deconcertanta lnclinatie stilul politic62 al refonnelor ~i de a aduce
Ce viitor stii in fata allui Sachs a fast numit an.,evidenta In ciudata interpre- un argument In sprijinul unei politici de
Europei de Est? "o noua ispitcl totalitara"54 el o da trecutului comunist. stat mai inteligente: totu~i. el nu a reusit
retorica a lui Goldfarb nu trebuiesll ltleestea, teza pericolului apare si dec'it sa propuna o noua varianta a vechii
In timp ce suspne ci
A ceasta lntrecere retorica a dat neobservata.
na,stere unor interpretan extrem logia ia din nou sf'JISit", el nu
unor personalitati mult mai
cum ar fi Robert Dahl, care
teze a pericolului, care irtvita irezistibil
la pesimism.63
de divergente ale perspectivelor demo- sa acuze programul radical a1 lui asupra pretinsei tentatii de Aceea~i 'inclinare spre viziuni
cratiei din Europa Rasanteana de dupa ca reprezentlnd "o noua ispita intreaga societate In piete sumbre poate fi identificata si lntr-un alt
1989, lntreban care nu au tacut declt sa de tipul laissez-faire"55 manifest prezentat In " haine" academice .
sporeasca considerabila confuzie teoreticcl Friedman si Sachs, scrie un alt t nca de Ia sfirsitul anului 199 1, un grup
existenta. Sa-l luam de exemplu pe Jeffrey binecunoscut, ar trebui tinuti Ia de economisti institutionali~ti a declarat
Sachs, reprezentantul eel mai insemnat al de elaborarea politicilor din di, plna atunci, politicile economice In Est
Est. Politicile lor slnt periculoase fusesera ni ste politici de " distrugere
68
Polis 2YJ997~------------~ f Polis 211997 -------------- 69
 - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei
Fetele tranzitiei

necreatoare"64 si au sustinut c<'i reformele

economice si politice din Europa de Est de o constelatie unica si demagogii, preotii si coloneii, mai mutt
reprezint~ un obstacol
au primejduit deja realizilrile din trecut circumstante economice, decit democratii ~i capitalistii, vor fi aceia
ctezvoltMii, In cadrul re-
sau au generat efecte perverse. Aceasta si culturale. Retorica rnai care vor model a identitatea institutional~
~mstitutii democratice via-
nu era declt o altll versiune a faimoaselor calamit4tii iminente (a! Clrti generalli a Europei de Est. Des pre situatia
si suspiciunea existente
teze ale pericolului si perversit<ltii, care tine eel se poate evita din Europa de Est vorbesc mai curlnd
~emice, demagogia politicl!.,
au fost In general folosite pentru blocarea daca Occidentul recu scrierile timpurii ale universitarilor ame-
flasce, pasiunea nedi-
reformelor pe scarlllarg<'i; totusi, de data efectul dezastruos al proi~ ricani dedicate esecului democratiei In
putere, masinatiile
aceasta, ele nu erau avansate de clltre opo- faire" implementate In EufONj America Latin~. declt literatura recentl!.
mafiot, loialit~tile comune
nenti, ci chiar de c<'itre susfiniltorii refor- o pronuntat<'i tendint('l clitre dedicatli tranzitiei catre democratie ."70
ilMUI'2ente, anomia social~.
melor. Prin acceptarea necriticll a clasicei tomicil si ciltre sofisrnuJ Jowitt folose~te un amestec sofisticat si
civice si a unui simt al
abordilri a lui Polanyi, institutionalistii si un nivel sc~ut de amuzant de analogii, alegorii si anecdote;
s-au grllbit sil sustinll ell "devine tot mai o listli impresionant~ de dezastre pe cale
iMlituJe ceeace Vaclav Havel
evident faptul c<'i transformmle fostelor postcomunist" de care, de a se intimpla vine sli se adauge acestui
economii centralizate planificate din mostenirii culturale, ar fi meniu condimentat, in scopul persuadmi
Europa Centralll si de Est in sisteme - dac~ nu chiar de secole cititorului. Folosirea metaforei Genezei
economice de piatll se ana pe o cafe gre- Schimbarea culturii (po- nu ar trebui s~ treaca neobserva~; ea suge-
$it;1" (sublinierea imi aparrine).65 ".Sacul natiuni, continu~ argumen- reaz~ imaginea unui mediu efervescentln
pietii", o metafor<'i puternicllln sine, a dus timp si r~bdare , or acestea care indivizii riscll sli fie inghititi de forte
- se spune -Ia "dictatura pietii", care este in Europa Rasmteanl!. a misterioase pe care nu le pot controla. De
In detrimentul consolidilrii democratiilor asemenea, Jowitt profit~ si de pe urma
tinere din Europa de Est. Pin<'! acum, el llafesorul de stiinte politice de elementelor retorice prezente in termeni
nu a adus declt suferintll si disconfort Ken Jowitt a elaborat o va- precum "ordine" si "dezordine" care au
uman, care- se afirmil din nou- puteau fi lk:.Moare a tezei mostenirii cul- componente emotionale putemice; el scrie
evitate daca Ia timpul cuvenit ar fi fost ar merita s~ o privim mai ca si cum transformclrile pe scar~ largli s-ar
implementat<'i o politic<'! sociala mai Ultima sacarte,New World putea lipsi in totalitate de un anum it grad
hotfuit<'!.
este o performant~ retoridl de dezordine. 1n timp ce respinge clteva
Problema inerentll abordllrii insti- o comoar~ de argumente platitudini conventionale, Jowitt nu
tutionaliste este aceea ell teza pericolului de intuitii istorice si de inceteazl'l sli refoloseasc~ alte citeva idei
sau a perversitatii este declaratll prea ll:auculente al cclror arsenal retoric Ia modli; Ja rage de vouloir conclure se
repede, iar concluziile cele mai pesimiste nu-l impresioneze chiar si pe manifest~ tiranic, dincolo de v~lul marii
slnt trase in grabll, nefiind bazate declt pe mai sceptic. Cartea combin~ . verve a autorului.
dovezi rare si selective. Virtu tile retorice conform c<'ireia toate lu sofismul precedentului, so- Teza perversitlltii este implicitli
ale principiului momentu/ui nepotrivifi6 trebuie s<'i survinll deodatll.67 lltticvelorf"J si sofismul calami- In convingerea lui Jowitt c~ revolutiile din
- incll nu a sosit momentul impunerii piefii 0 alta invitatie (tentanti) iilaaldezastrelor) iminentecu teza 1989 au dus Ia "o lume care va fi tot mai
concurentiale - sint exploatate pentru a mism vine de Ia acei cercetlltori
~a perversitatii, pentru a trasa nefamiliarii, generatoare de perplexil1lte
critica liberalismul economic si pentru a care au lmbriltisat o versiune a iUmbru a! viitorului Europei de si amenintiitoare" (toate sublinierile
sustine ell economia de piat('l ar fi o ame- tezei mo$tenirii cu/turafe. In CorJCICIIII
de excelentul s~u talent retoric, apartin autorului).71 Jowitt combin~ pre-
nintare pentru democratie si pentru eco- ceea ce face ca democratia scl
fonul eel mai prev~~tor al lui ziceri schitate in graM ("reformele econo-
nomie. In acest scop slnt folosite In mod este un amestec unic de culturl transformli, in mod nepotrivit, mice ale lui Klaus vor da gres"72), analogii
extensiv citeva locuri comune; schimbll- institutii eficiente si 0 tesllturl
rlltJSimism excesiv,care pares~ fie impresioniste ("toti cei din Europa de Est
rile pe scarlllarga slnt traumatizante si pot particular;} care se formeazll lent,
in privinta viitorului sumbru si Uniunea Sovieticli sint intr-a situatie
avea efecte prin ricoseu, aparitia demo- lungul secolelor (opt, In cazul
este optimismul inocent al lui de tip Speenhamland' 13 ) ~i afirmatii vagi
cratiei a fost una gradual a si a beneficiat pclrerea lui Robert D. Putnam). in privinta srJISitului istoriei, ("fragmentarea Europei de Est ofer~ un
culturale retrograde din Europa
"1n acest cadru, scrie Jowitt, fundament mai ferro pentru tranzitia clitre
70
----------------Pohs2~997----------------~
r - -- - - - - Polis 2/1997 71
 Fetele tranzitiei Fetele tranzitiei

o anum itA formA de oligarhie autoritarA-

dintre discursurile academice sint menite
drept rAspuns Ia modalitatile de a percepe concluzia cA majoritatea
s~ conving~ si nu pot fi strict separate de
anarhia - decit spre democratie"74) pentru gres. Noile institutii vor fi
intregime de mostenirea simple opinii si conjecturi. Discursul
a impune propriul scenariu al calamitatii
academic in stiintele politice nu se poate
iminente. Momentul in care ne aflAm, leninistA, a cArei principaJa
transform a intr-o demonstratie stiintific~;
insista Jowitt, este un moment a! "extinc- era absenta unui domeniu
dup~ cum a afirmat odat~ Michael
tiei de masA" a regimurilor leniniste, culturA de norme si de
impersonale. Yn aceste condi1i Oakeshott, "atribuirea naiv~ a statutului
urmat de o "epurare"75 mas iva; extinctia
si stApinirea artei politicii de axiom~ la ceea ce nu reprezint~ decit
leninistA poate- si ar trebui- sA se asemene
practic nici un rol, ca si cum simple opinii este un viciu al multor argu-
cu o "eruptie vulcanica catastrofaiA" 76 81
mentatii politice contemporane" 0
Ympotriva lui Fukuyama si a altor opti- legile de fier ale istoriei
argumentatie politic~ prea demonstrativ~.
misti intr-o lume lipsitA de leninism, el puternic actiunea si innv...:-
totusi, nereusind sA prea axiomatic~. poate sugera c~ ar trebui
foloseste metafora Genezei care- se spune
dintre fortuit si irepetabil, s~ deleg~m responsabilitatea optiunilor si
- ar fi mai potrivitA epocii noastre decit
convingerilor noastre presupuselor legi de
sfirsitul hegelian al istoriei: "Nu ne putem Jowitt nu ne pot spune de ce,
putul inceputului democrapa fier ale comportamentului uman sau ale
astepta ca efectul de lichidare a leni-
ea nu ar mai fi, Ia fel de schimbArii sociale. AI doilea scop al meu
nismului sA fie autolimitativ. DimpotrivA,
ulterior. a fost s~ trag un semnal de alarm~ fat~ de
disparitia leninismului din 1989 a azvirlit
Problema pe care o un exces de intransigent~ si conformism
lumea intreaga intr-o situatie nu tocmai
argumente este, o datA in retoric. $i, in fine, nemultumit de incli-
diferitA de cea descrisA in cartea Genezei.
teza pericolului si teza natia excesiv~ c~tre pesimism cu referire
Locuim acum intr-o lume care, desi nu
proclamate mult prea cun"'nd Ia Europa de Est, am dorit s~-mi reafirm
vidA sau amorfa precum era haosul
Iuate serios in consid~ratie. convingerea ferm~ c~. in anumite conditii
primordial din Geneza, nu este mai putin
a obstacolelor care trebuie economice, culturale si sociale, ar trebui
schimbAtoare decit era cu doar putina
sutprinsA si speculatA tocmai s~ gin dim mai mult in termeni de ceea ce
vreme in urmA. Mai mult incA, imperati-
vele majore ale acestei lumi vor fi aceleasi
s-ar fi cerut mai multA este posibil decit de ceea ce este probabil
intetpretarea semnificatiei in politic~. La urma urmei, evenimentele
cu cele cu care se confrunta, in Geneza,
din 1989-1991 erau de neconceput In ter-
Iehova: numirea lucrurilor si luarea lor in in curs de desfAsurare. Dar, si
stApinire"n. tant incA este faptul cA un menii oricMeia dintre fostele paradigme
pus pe iminente pericole poate istorice.
Este demn de remarcat ca, in
negarea sau minimalizarea Scriu intr-un moment in care
ciuda preferintei sale pentru metafora
creativitAtii umane, fiintele vechea, dar puternica teorie a conditiilor
Genezei care sugereazA un inceput nou,
privite ca fiind guvernate de democratiei trece printr-o criz~ grav~. in
plin de promisiuni, pesimismullui Jowitt
provine in mare parte din bazarea excesivA misterioase si, deci, incapabiJe timp ce alte teorii- cum ar fi cele elaborate
fAuri propriul destin. cu decenii in urm~ de Gerschenkron si
pe trecut, in calitatea sa de prezicator al
Hirschman - par sa se impun~ din nou.
viitorului. Metafora extinctiei invitA cu L .l d lmaginea democratiei ca o plantA de ser~.
greu Ia o actiune constienta sau Ia opti- n OC e necesitind un nivel inalt de dezvoltare
mism; dimpotriva, ea denota un univers
economic~. de omogenitate etnic~ si de
sumbru, plin de reminiscente ale trecu-
tului. Chiar si atunci cind sustine eli S -ar putea ca, intr-adevlr.
da intregii indeminlri si
Europa de Est a devenit din nou un labo- zelor bune ale intregului peisaj,
cultur~ civic~ a fost pusa serios in discutie
de multe dintre tranzitiile democratice
rator in care au Joe o serie de experimente torii politici sA fie incA incapabill1 recente, incununate de succes, si care
initial erau i ntimpinate cu mult pesimism.
nemaiauzite "in conditii care cu greu pot estima legAturile dintre diferitele
ln mod paradoxa!, vremea noastr~ este o
fi numite controlabile"78 , Jowitt ajunge Ia disparate ale schimbArilor din
vreme de pesimism side desencanto, cind
.
Est. Ar fi poate mai intelept sil
72
Polis 211997 -------~ r - - - - -- - - Polis 2 1 1 9 9 7 - - - - - - - - 73
 - - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei Fetele tranzitiei

~ecul democratiilorin afmnare est-euro- determinism poate inhiba actiunea

douazeci de ani in unna,
pene este prezis pe Iarg. Chiar ~i un filozof inovatoare, impiedicind indivizii sa se
man, "atunci cind exist4
politic tenace cum este Ralf Dahrendorf comporte ca ni~te agenti liberi ~i sainte-
ciale in perceperea schimbld
a cedat acestei stru-i de spirit: "e~ecul, a leaga schimbarea sociala in acele me-
vor fi ratate cu siguranta
scris el in 1990 (!!), pinde~te Ia orizont mente istorice cruciale, c1nd viitorul sUi
tclti pentru accelerarea
pe cind noi cautam calea spre libertate"82 deschis (din nou) inaintea privirilor lor
pentru profitarea de
Cazul Spaniei post-Franco ~i aJ Portu- uluite.91 0 doza excesiva de pesimism
schimbare nou survenite.
galiei post-Salazar ar trebui, totu~i. sll Ie contribuie la cr~terea apatiei, a plictisului
calea perceperii schimbani
reaminteasca speciali~tilor In ~tiinte ~i a dezamagirii ~i poate crea un persistent
astfel in tmportante obstacoJi
polittce care sint riscurile unui pesimism
schimbarii inse~i."B4 complex al esecului 92 , care se transforma,
excesiv ~i prost plasat. Giuseppe di Palma in cele din urma, in convingerea dlincer-
a dat cu elocventa glas propriei insatis- Atit cazuJ Americii
drile de solutionare a problemelor sociale
anii '70, cit ~i eel al Europei
factii fata de acest tipar de glndire atunci si politice importante sint menite In mod
ann '90 demonstreaza ca
ci'nd a scris: "Chiar ~i atunci clnd existau inevitabil e~ecului.
contenita a obstacoleior din
semne clare ale unei schimbari iminente, Cele relatate de specialistii din
cratiei, bazata pe texte vechi
am fost incapabili sa vedem aceste eveni-
cratizare, nu trebuie sa ne domeniul ~tiintelor politice au valoarea
mente venind. De fiecare data am
intr-atit incit sa nu tnai pe~ unor pove~ti emotionante; or, metaforele
diminuat semnificatia lor ~i am reco- puternice pot afecta nu numai modul In
care au Joe schimbanle socia161
mandat prudenta in sublinierea noutatii care privim lumea, ci chiar si lumea ins~i.
Ia scara larga. in timpul unor
lor. Atunct clnd am fost chemati sa facem Cum schimbarea poate avea uneori loc ca
"momente pierdute ale istoriei"
predictii, am optat in mod repetat pentru rezultat al unei surprize, ar trebui sa res-
Roper) sau ale unor "momente1
pestmism sau ne-am refugiat In spatele pectam imprevizibilitatea vietii si sa ne
nie" (Aristide Zollberg). surprizej
calificanlor ~i al avertismentelor de tipul ferim de a o modela dupa canoanele teo-
ar putea lclrgi domeniul posibilulli
on the other hand. Aproape de fiecare riilor noastre retorice ~i mai mult sau mai
mod greu de imaginat cu doar
datA Iucrurile au decurs altfel - si in ge- putin stralucitoare. Dacii istoria este,
mai inainte. Aceste momente
neral mat bine - decit ne-am asteptat. Si lntr-adevclr' istoria libertatii, viitorul ra-
cruciale nu par total deterrninll{ll
de fiecare data cind pesimismul nostru a m'ine mai mult sau mai putin deschis.
ce este un alt mod de a spune
fost infirmat de realitate, am descoperit Unui univers semlll11nd cu o carte 1nchisl\
~i a~teptarile noastre, ar trebui
noi motive de ce urmatorul stadiu al ar trebui, atunci, sa-i preferam o lume mai
mai mult loc pentru contingenfj-A
desfc'i$urarii evenimentelor n-ar fi Ia fel
anticilor- si pentru actiunea aventuroasl\ ~i. poate, mai umana.
de simplu precum eel precedent."83
A pune un accent prea mare pe
Mesajul implicit este de o impor- Traducere de Luana Stoica
restrinsa de conditii ale democnt~
tanta capital a pentru tema pe care o discu-
pe o definitie Iimitata, convelllifl
tam: eJ sugereaza ca obstacolele pretinse
revolutiei poate da nastere
a se afla in fata schimbarii nu au fost poJitice sumbre care "traduce
adesea decit obstacole in calea perceperii
structural imposibil (faptele
schimbarii si ca acestea au impus limite 2. Jeffrey Isaac, "The Strange Silence of
imposibilitate politiccl"86 . Or, II multumesc lui Albert 0. Hirsch-
serioase actiunilor noastre politice. Acest Political Theory", 'in Political Theory, Vol.
dori sa rna pronunt impotnva l-Oecne Kateb, Stephen Holmes, Alan
fenomen a avut loc in America Latina si Seleny, George Downs, Vladimir 23, No. 4, noiembrie 1995, p. 637.
impotriva incercarii de a descrie
faptul ca ii regasim intr-o forma u~or ~.Vladimir Protopopescu, Jeffrey 3. Idem, p. 638.
lege domeniul actiunii umane nu ti Jeremy Shearmur pentru co- 4. Idem, p. 644.
modificatii si in Europa de Est nu ar trebui 5. Albert 0. Hirschman scrie: "Acela care
meni de agenti individuali, ci din lor pe marginea unor variante ini-
sa surprinda pe nimeni. Chestiunea nu priveste Ia schimbmle sociale pe scara largli
de vedere al unei forte superinaJ ICeStui text. A$ vrea sli multumesc $i
este de Ioc lips ita de importanta. A~a cum !lltiletului de Studii Europene de Ia Univer-
trebuie mai curind sli fie stapinit, precum
cclrei dominatie traiesc supusi Kierkegaard,de pasiunea pentru ceea ce este
a argumentatin mod convingator, cu peste Princeton $i directorului acestuia, Ezra
Cu alte cuvinte, ar trebui pentru sprijinul linanciar acordat.
posibil, decit sli se bazeze pe ceea ce a fost

74 - - - - - - - - P o l i s 211997------ ---, 75
r - - ----- Polis 2/1997
 - - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei
acceptat ca probabil prin intermediul analizei
factorilor" (Albert 0. Hirshman, A Bias for
Hope, Westview Press, Boulder, Co., 1985,
p. 359).
6. James Clifford, "The Other Side of the
Paradise", in TSL, 13 mai 1983, p . 476.
7. McCloskey, The Rhetoric of Economics,
University of Wisconsin Press, Madison,
1985, p. 136.
8. Pentru un punct de vedere similar a se vedea
John Nelson, "Stories of Science and Politics:
Some Rhetorics of Political Research," in
John Nelson, Allan Megill $i Donald
McCloskey (eds.), The Rhetoric ofthe Human
Science, University of Wisconsin , Madison,
1987, p. 198.
9. John Nelson , Allan Megill $i Donald
McCloskey, "Rhetoric of Inquiry", in The
Rhetoric of the Human Sciences, p. 3.
10. lntrebuintez aici temenul "demonstrativ" in
sensu! definit de Michael Oakeshott in eseul
sdu "Political Discourse", publicat in Ration-
alism in Politics and Other Essays, The
Liberty Fund, lndianopolis, 1991 , p.82.
II . Preiau aceastd fraza de Ia David BeU, Power,
Influence and Authority, Oxford University
Press, New York , 1975, p. IO.ln acela$i spirit,
cu noscutul sociolog francez Raymond
Boudon riposteazl! (drept rl!spuns Ia The
Rhetoric of Reaction de Albert 0.
Hirschman): "ni Ia vie politique ni Ia pensee
politique ne peuvent se passer de Ia rhetorique
... il y a une rhetorique pro pre a chaque
tendance politique" (Raymond Boudon, "La
rhetorique est-elle reactionnaire?", in Le
Dt!bat, martie-aprilie 1992, no. 69, p. 98).
12. Remarca lui McCloskey referitoare Ia
economi$ti se aplicl!, poate chiar mai bine,
cercetl!torilor din domcniul $tiintclor politice:
"Economistul tipic (cercetl!torul politic) face
notl! discordantl! dacl! este dogmatic fara
ezitare, cerind ca studentii sau colegii sai sa
fie membri de incredere ai uncia sau alteia
dintre biserici" (Donald McCloskey, op. cit.,
p. 184).
13. Raymond Boudon, op. cit., p. 100.
14. Samuel P. Huntmgton , "Will More Countries
Become Democratic?", in Political Science
Quarterly, 99, vara 1984, p. 217.
15. Jonathan Schell, Introduction to Adam
Michnik's Letters from Prison, University of
California Press, Berkeley, 1985, p. xxii.
I 6. lra Kratznelson,Liberalism 's Crooked Circle,
Princeton University Press, Princeton, 1996, 25. Cu
p. xi.
76
-----------------Polis 2~997-----------------
17. Stephen Holmes, "CulturaJ
Coll apse? Probing the
Dilemma", in Michael
Postcommunism: Four Pers-...:..
on Foreign Relations Press,
18. Stephen Holmes, de pildl!,
sau cl! "o parte dintre problem..
lucrul in sine, ci in mOdul in
dl!m, in propriile noastre
puneri $i prejudecllti. Multe
noastre preferate sint pur $i
bile. Stinga $i dreaptaJ.,
litlltile partizane din cele d~.
state postcomuniste, mai mult
dezvaJuie" (Stephen Holmes, op.
25).
19. Un exemplu ilustrativ este
$i Terry Lynn Karl, "MOdes of
Latin America, So uthern
Europe", in International
Journal, 43, mai 1991, pp.
20. Am in vedere aici sensu! clasic 11
definit prin schimbl!ri rap ide,
$i un plan teoretic ambitios.
21. Ar trebui fl!cuta o distinctie
sofisme. Bentham a definit
"orice argument utilizat sau orice
rata pentru scopul avut in vedere.atl
litatea de a produce un efect
a cauza o opinie eronatl! vreunei
reia i-ar fi putut fi prezentat un
gument" (Jeremy Bentham,
Political Fallacies, John Hopkins
Press, Baltimore, 197 I, p. 30).
22. Mona Ozouf, "Revolution", in
$i Mona Ozouf (eds.), A Critical
ofthe French Revolution, Harvard
Press, Cambridge, 1989, p . 809. La
Hannah Arendt menp o neaz4 cl,
revolutia insemna "restaurarea"
ordini a lucrurilor, ordine care
de despotismul monarhie1 aosotuw.
vedea $i Hannah Arendt, On
Viking Press, New York, 1965, pp.
23. Este vorba de un sofism care duce Ia
caracterului de revolutie doar pe
ca evenimentele din I 989 nu au
uncle dintre caracteristicile r..vnlut
rioare.
24. JUrgen Habermas, "The Rectifying
tion", in New Left Re view, 183,
octombrie 1990, p. 5.
toate acestca, Habermas nu
arunce lumina asupra diferenteJ
Fetele tranzitiei
contradictiile inerente dintre trei idealuri $i
$i cea restauratoare (recti-
proiecte socio-istorice, care sint adesea citate
de Habermas) ii apartine lui ca $i cind nu ar ti decit unul singur: liberalism,
democratic $i o economic de piatl!" (pp. 677-
Die Zeit, 29 decembrie
678).
38. Jeffrey Isaac, op. cit., pp. 649-650 si "The
"L'Enigme de Ia desagre-
Meaning of 1989", articol prezentat initial Ia
in Le Dibat, n01embrie-
ColocvJUI de Filozofie Politicl!, Universitatea
Princeton, octombrie 1995 $i publicat recent
in Social Research, Vol. 63, No.2, vara 1996,
pp. 291-344. Isaac are cuvinte de laudi! pentru
politicile antipolitice inspirate de lucrl!rile lui
Havel si Konrad.
39. Ira Katznelson: "Caut ceea ce ar putea fi numit
un liberalism al adjectivelor. Liberali$mul a
elaborat un limbaj bogat $i convingi!tor de
substantive - libertate, cetlltenie, contract,
standarde, drepturi - si un vocabular de verbe
dedicate acte1or de optiune. Adjectivele sint
insl! ace lea care apreciazl! hibrizii, varietatea
sincreticll si nuantele diferentei; pastrind
gustul inviorl!tor al distinctiei, adjectivele
intllresc calitl!tile si iscusimea unei politici
cl!reia i se cere sll ia in serios alit justitia, cit
$i pluralismul" (Ira Katznelson, op. cit., p. 27).
40. Dahrendorf scrie: "Tarile din Europa Centrali!
si de Est nus-au scuturat de sistemul comunist
pentru a imbrati$a sistemu1 capitalist; s-au
scuturat de un sistem inchis pentru a crea o
societate deschisl!. Dacl! vreun crez a ie$it
invinglltor in evenimentele anului trecut, aces-
ta este ideea c4 ne-am imbarcat pentru o clilll-
torie intr-un viitor nesigur $i trebute sll pro-
cedllm prin incercari $i grC$eli in cadrul unor
institutii care fac posibilll schimbarea fllrll
vl!rsare de singe ... Calea spre libertate nu este
o cale care duce de Ia un sistem Ia altul, ci
una care duce in spatiile deschise ale unor vii-
toruri posibile infinite, unele concutindu-se
intre ele. Aceastl! competitie face istoria."
(Ralf Dahrendorf, Reflections on the Revolu-
tion in Europe, Random House, New York,
1990, pp. 40-41.)
41. Karl Mannheim, Essays on the Sociology of
Knowledge,Routledge, London,1952,p. 188.
42. Pentru o tratare extensivll a acestei chestiuni
a se vedea Janos Komai, The Socialist Sys-
tem, Princeton University Press, Princeton,
1992.
43. Shlomo Avineri, "Capitalism Has Not Won,
Socialism Is Not Dead", in Dissent, iama
1992, p. 8.
. 44. C harles Kraut hammer , " Democracy Has
Won", in Washington Post, 24 martie 1989,
p. 23.
rr Polis 211997 77
 - - - - - -- - - --
45. Michael Walzer, "A Credo for This Moment",
in Dissent, primllvara 1990, p. 160.
46. Robert Heilbroner, "The Wo rld After Com-
munism", in Dissent, toamna 1990, p. 429.
47. Daniel Bell, "On the Fate of Communism",
in Dissent, primllvara 1990, p. 188.
48. Michael Burawoy $i John Lukacs, The
Radiant Past, University of Chicago Press,
Chicago, 1992, pp. 26-27.
49. Idem, p. 27.
50. Idem, p. 85.
51. A se vedea, de exemplu, lrwing Howe care
nu numai ell afirmll cll"teoriile despre totalita-
rism care erau valabile sau sugestive cu citeva
decenii in urmll nu mai au practic nici o
valoare astllzi" (Irwin Howe, "A New Political
Situation", in Dissent, 1990, p. 87), ci conti-
. null prin a afirma ell "cea mai sustinutll $i mai
convinglltoare criticll Ia adresa stalinismului
$i a prozelitilor slli nu a venit din partea dreptei
- care, in trecut, admira adesea eficienta
economiei dirijate $i fermitatea dictaturii
de partid. Analiza criticll a comunismului pe
care o face stinga - de Ia Martov Ia Nove, de
Ia Hilferding Ia Harrington - a fost intlex1bih'l
$i fundamentala" (Irving Howe, "Some
Dissenting Comments", in Dissent, toamna
1990, p. 433).
52. Denis Wrong, "On Political Identities", in
Dissent, toamna 1990, p. 481.
53. Lc Figaro, 5 decembrie 1990.
54. Jeffrey Goldfarb, After the Fail: The Pursuit
of Democracy in Central Europe, Basic
Books, New York, 1992, p. 48.
55. Jeffrey Goldfarb, "Post-Totalitarian Politics:
Ideology Ends Again", in Social Research,
Vol. 57, No.3, toamna 1990, p. 549.
56. Bogdan Denitch, "The Triumph of Capita-
lism?", in Dissent, primllvara 1990, p. 180.
57. Robert V Daniels, "Russia's Road to Oz:
Utopian Reform vs. Modem Reality", in
Dissent, vara 1995, p. 307.
58. Robert Dahl, "Social Reality and Free
Markets", in Dissent, primllvara 1990, p.
228.
59. Adam Przeworsk.J, "The Neoliberal Fallacy",
in Journal ofDemocracy, Vol. 3, No.3, iulie
1992, p. 45.
60. Acee8$i observatie o face $i Atul Kohli, in
"Democracy Amid Economic Orthodoxy", in
Third World Quarterly, Vol. 14, No. 4, 1993,
p. 682.
61. Adam Przeworski, op. cit., p. 45.
62. M a i exact, Przeworski dep/i"nge faptu l ell
reformele cuprinzatoare au fost implementate
78
----------------Polis 2YJ997----------------
Fetele tranzitiei - - - - - - -
Fetele tranzitiei
de sus , prin surprindere tine $i de a perfectiona totodatli lumea"
o pinia publica $i de ' (Vaclav Havel, "People, Your Government
reprezentative. Has Returned To You", in Journal of Demo-
63. Adam Przeworski cracy, Vol. I, No.2, primavara 1990, p. 13).
Public Opinion and Political 89. Citez din Peter Bauer, Reality and Rhetoric:
Carlos Bresser Pereira, Studies in the Economics of Development,
Adam Przeworski (eds.), Harvard University Press, Cambridge, Mass.,
in New Democracies 1984, p. 5.
90. Am preluat aceastll frazll de Ia Claus Offe, a
Press, Cambridge, 1993, p.
64. Jan Kregel, Egon Matzner, cllrui carte poartll chiar aces! titlu.
Palma, To Craft Democracy,
(eds.), The Market Shock 91. Un (ordo)liberal autentic, Walter Eucken,
of Californi a Press, Berkeley,
of Sciences, Viena, 1992: scria acum patru decenii: " Heute Herrscht m
65.1dem, p. 3. den Kopfen der Menschen der Glaube an
pra sa merg aut de departe ca di
66. A se vedea $i F. M. Comfonl considerll ell "democratizarea einen Notwendigen Geschichtsprozess, und
mographia A cademica, instan\A, in totalitate o ches- dieser Glaube veranlasst die Menschen, stch
Cambridge, 1922, p. 32. politicli, de reforme politice den vorliegenden Tagesstromungen
67. Albert Hirschman a atribuit IJiuleppe di Palma, To Craft Demo- anzupassen, also denjenigen Tendenzen,
sinergiei; cazuJ nostru in~ welche jeweils den Geschichtsprozess in
contrara. seiner Zwangslliufigkeit zu reprlisentieren
cu Vaclav Havel: "Haideti sa
68. RobertD. Putnam, Ma.bng scheinen (Walter Eucken, Nationa/okonomie
pc noi $i pe ceilalti eli politica nu
Princeton University Press, fie doar arta posibilului, mai ales wozu?, DUsseldorf & Miinchen, 1961, p. 56).
69. Acest sofis m revine Ia a 92. Albert Hirschman nume$te acest complex al
inseamnl arta speculatiei, a
termen1 de "relieve ale trecu~ a intrigii, a intelegerilor secrete $i e$ecului "fracasomanie" (The Rhetoric of
prezent este atribuit mostenirii lilllieneci. ci trebuie sa fie ana imposi- Reaction, p. 162).
$i "persistente" a trecutului. JIIfel spus, arta de ate perfectiona pe
70. Ken Jowitt, op. cit., p. 300.
71 . Ken Jowitt, "The New World
Journal of Democracy, Vol. 2,
199 1, p. 12. Acest articol TePR:Zilll
originalll a unui capitol din
titlu care a fos t publicata un an
1992.
72. Ken Jowitt, " New World Disorder",
73. Idem, p. 303. Jo witt se referll aic:i
Polanyi care, in lucrarea The
mation (1944), a scos in evidenfl
locare cauzata de capitalismul de
faire in Anglia inceputului de secol
zece.
74. Ken Jowitt, "New World Disorder",
75. Idem, p . 319.
76.1dem, p. 310.
77. Ken Jowitt, "The New World
12.
78. Ken Jowitt, New World Disorder, P
79.Ira Kratznelson, op. cit., p . 17.
80. Bruce C umings, "Illusion,
Responsability: The Re volution of
West and East", in Daniel Chirot
Crisis ofLeninism and the Decline
The Revolutions o f 1989, Uni
Washington Press, Seattle , 199 I, PP
81 . Michael Oakeshott, op. cit., p. 95.
82. Ralf Dahrendorf, op. cit., p. I 10.
r - -- - - -- Polis 2/1997 79
 Fetele tranzitiei

Venelin I. Ganev
a MOCepte adecvate care Sl1 nintare real~ pentru democratie,5 masuri
schimbarilor comporta- legislative percepute ca un atac violent,
deliberat si amenintlitor al majoritlitii
Constitutia
.. ca un
de Constltutie. Rezultatul
analitic, schitat aici, este 'impotriva drepturilor constitutionale au
modurile de ''invatare fost adoptate in Bulgaria, cauzind serioase
("constitutionalleam- pcrturbliri. 0 analiza mai atentl1 a genezei,
Consideratii despre constitutionalism $i in apArot in Bulgaria postco- a formei si a soartei lor va facilita schitarea
schimbarilor subterane care au modelat
constitutionala in postcomunism atttudimle elitei politice si intelegerea
viata politica din Bulgaria
sau nu anumite asteptari semmficatiei Constitutiei ca un instru-
1lU este in intentia mea s-o ment de reglementare a comporta-
Even though the title suggests that this is yet another paper I81JJeDt1M ma voi ocupa de ceea ce se mentulul elitei.
the lack of "genuine constitutionalism" in Eastern Europe, in fact, the sa se intimple o data Prima- si, potential , cea mai dis-
approach departs from stereotypical depictions and seeks to tructivl1 - incercare de a limita drepturile
hackneyed analytical frameworks. Rather than dealing with what political talstitutie a Bulgariei a fost
1991)2 si nici nu voi cliuta unui grup particular de cetliteni a fost
were supposed to be doing and pondering why they did not do it, the
shows (based on a close scrutiny of political developments in Bulgaria, pentru a vedea de ce nu s-a initiatl1 de factiunea nationalistl1 din cadrul
native country) what they are actually doing and explains why they do. ln schimb, voi incerca sli Partidului Socialist Bulgar (PSB), fost
though the paper has the period of post-communism as its logical center, ce s-a intimplat de fapt si sa comunist. Profitlnd de valul nationalist
also incorporates the insights of several classical political theorists - sucb bulgar ce s-a stins rapid dupli aceea, acest
Weber and Constant- into the presentation. s-a intimplat asa.
grup de politicieni pl1rea hotmt sil blo-
Vladimir: Nu s-au? cheze intrarea partidului etnicilor turci ,
Estragon: Ce? constitutionalismul are o esenc1 tile tiranice $1 cunoscut si sub numele de Miscarea pen-
Vladimir: Schjmbat. tural~. pentru a ne concentra
schimb, asupra modurilor constitu- tru Drepturi si Libertati (MDL), pe seen a
&tragon: Foarte probabil. Ei intotdeauna politica.6 Dupa discutii aprinse, un text
se schimba. Numaj noi nu putem. influenta crescind~ a in fa ta in fa ta care scotea in afara legii partidele politice
institutionalizate modeleazA
mentul politic? regulii etnice a fost integrat in noua Constitutie
Samuel Beckett, (art. 11.4), fiind imediat folosit de catre
A$tepti'ndu-lpe Godot, Actul 1 Acest eseu reprezintl o nationalisti ca un temei legal pentru
de a aduce in prim-plan valoarea
oarecum surprinzl1tor di contestarea constitutionalitlitii MDL in
a sapte ani dup~ dramatice1e eve- a acestei din urm~ abordari.
L nimente ale anului 1989, consti- exemplu Bulgaria, mil voi referi
de probleme legate intre ele -
' llulgaria a deplisit asteptl1rile in
~ftSpectarii regulilor democratiei
fata Curtii Constitutionale.
Printr-o hotarire cruciala, Curtea
tutionalismul' a devenit o realitate in a declarat eli MDL nu este un partid ne-
recunoscut pinl1 side cei mai
multe, dac~ nu in toate t~le est-europene. entat regulile constitutionale constitutional.7 Desi unii experti s-au
mentul elitei? fn ce fel? Cum ar observatori politici occiden-
Cu toate acestea, problema modului In grab it sa tragli concluzia eli rationamentul
privim aceste schimban? - cu lungul ultimilor citiva ani,
care trebuie studiat si anahzat acest feno- Curtii este "prea fuav si fragil... pentru a
fragila democratie a navigat cu
men r~ine deschis~. Ar trebui, oare, sa a lamuri manifestanle concrete oferi o garantie foarte solida"8 , eveni-
printre furtuni de violentl1, a
pornim de Ia premisa potrivit c~reia constitutionalism "functional" mentele ulterioare au demonstrat ca, sub
o succesiune de alegeri parla-
constitutionalismul este un ansamblu context postcomunist. Acest toate aspectele, interdictia constitutional a
)ftzidentiale si locale, a instituit
prestabilit de norme si modele comporta- presupune "despachetarea" impusli partidelor etnice a fost inde-
mentale care s-au cristalizat de-a lungul de constitutionalism , adic~
de transfer pasnic al puterii si a
simtitor tensiunile interetnice.4 pl1rtata: eel putin trei organizatii turcesti
experientei politice occidentale si care atit a zonelor de Ia nivelul rei si poate o duzinli de organizatii ale rro-
Pentru analiza de fatli, totusi, de
trebuie acum "interiorizate" de c~tre elite unde normele constitufionale milor au fost legal inregistrate, permi-
un impact real , cit si a vechilor special este modul in care
actorii politici est-europeni? Sau artrebui (lndu-li-se participarea Ia alegerile locale
fkut fatl1 problematicei ches-
sa renuntam Ia ideea conform c~eia comportamentale care au rilmas
si generale.9
abile Ia schimbare. Mai mult, el limitelor constitutionale impuse
majoritatii. 1ntotdeauna o arne- Urmatoarea campanie a fost pro-
80
Polis211997---------------- r Polis 2 1 1 9 9 7 - - - - - - - - - 81
 - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei - - - - -
Fetele tranzitiei

vocatA de opozitia necomunista atunci

clnd, in cele din urma, a ci~tigat majori- Constitutie) ~i. ca atare :.. ,wnocratiet nou aparute. si toate eforturile de a ''lngradi" puterea
tatea In alegerile parlamentare din 1991. tutionala. 14 Oarecum sum: bulgare- care savurau, politica vor fi dinainte condamnate. 1n
De-a lungul mai multor luni, trei legi de a confinnat noua lege acel~i timp, totusi, conceptul de ''lnvli-
~litatea de a-si lovi opo-
" lustratie" (ce limitau drepturile fo~tilor dupa aceea, nou fonnata regulii majoritatii.- au tare constitutional~" va rnmine insuficient
demnitari comuni~ti) au fost adoptate MDL a abrogat legea si ideea ca represtunea dezvoltat daca este folosit exclusiv pentru
consecutiv. Primul act Jegislativ- amen- vechii garzi nomenclaturiste tegala a rivalilor politici a desemna internalizarea unui set de
damentele la Legea Creditelor ~i BAncilor ~i-au recapatat triumfatori problema str~ngenta ce valori. lnstrumentele explicative, care au
- interzicea, pe o perioada de cinci ani, Acest episod marc!Jel rapid. Mat mult, toate ca scop explicarea aparitiei noilor modele
numirea unui numar limitat de fo~ti experientei bulgare~ti de iJI*anice" au incetat efectiv in de comportament, trebuie sa fie ampli-
functionari de partid in consiliile direc- general, finalul eforturiJor -.uor Curtii, ceea ce suge- ficate prin includerea unei "dimensiuni
toare ale bancilor bulgare.l 0 A doua lege, a Jansa politici cu iz de lilamentarii au devenit preocu- structurale" care sa descrie importanta
un amendament Ia Legea Pensiilor, jure. Desi majoritatile submina intregul sistem "evenimentelor" si "problemelor struc-
stabilea ca perioada in care oficiali de rang adoptii, in mod curent,legi printr-o incaplitinare de turale" Ia care actorii trebuie s~ ras-
inalt au figurat pe statui de plata a! criticate de lideri ai opozitiei r...umente extease din "Consti- pundli.18
partidului comunist si a1 organizatiilor violeazcl drepturiJe consti ilaundat incetul cu incetul re- Insa efectul de "constitutio-
satelite nu va conta ca ''lncadrare in mun- ulterior, invalidate de Curte no si gindirea liderilor de nalism" poate fi eel mai bine analizat
ca" conform Legii Pensiilor (de unde despre aceasta, in cele ce s1 domine in proliferarea dintr-un punct de vedere "structural". 1n
rezulta ca pensiile lor, calculate pe baza 1992 nu s-a mai lntreprins nici despre limitele actiunii mediul postcomunist, marcat de schim-
vechimii in munca, urmau sa fie substan- concertat de a limi ta dre Lozincile inceputurilor erei bari rapide, Constitutia creeaza probleme
11
tial reduse). AI treilea act legislativ li grupuri bine precizate de cet4teai - "vointa poporului", "ade- functionale elitelor politice, care - in
declara ineligibili pe anumiti membri ai Ce concluzii pot fi , "integritate nationalli," urma, probabil, a unei analize "cost-
aceastii istorisire? In primul 19
nomenclaturii comuniste pentru anumite IIIRsorilor ceea ce meritli"- au beneficiu" de inspiratie dahliana - s-au
pozitii din interiorul universitatilor auto- buigaresti nu s-au "metamorfazll din uz. Cel putin pina acum, decis sa evite costisitoarea necesitate de
nome ~i a! alter institutii academice noapte in responsabili politici ale examinarii judiciare par sa a-si elimina brutal oponentii de pe scena
bulgare (trebuie subliniat, totu~i, faptul ca respectuo~i ai drepturilor. efectul dorit - de temperare a politic~. tlrn a renunta, totusi, la ambitia
toti ace~tia si-au pastrat titlurile ~i Ii s-a aproape de realitate, se poate "majoritare". de a detine controlul in lupta politica
permis sa profeseze In continuare). 12 a tit liderii politici, cit si minoritjti~ , intrebarea interesanta permanenta cu adversarii lor. Acceptarea
Imediat dupa adoptarea lor, con- ficative ale electoratului liiiiiMeste: ce factori au determinat reticenta a drepturilor opozitiei ca parte a
stitutionalitatea acestor legi a fost con- ce Richard Hofstadter caracte~ Saconchidem casistemul realit~tii constitutionale nu tine, astfel, de
testata in fata Curtii Constitutionale. "opinia norma !a" a acelora care valori care sustine constitu- o 1nnobilare a dispozitiilor lor interioare.
Curtea a hotarit ca amendamentele Ia de sprijinul popular, anume ci occidental autentic s-a infil- Ea aratli, mai degrab~. ca, atunci cind
Legea Creditelor si Biincilor lncalcii turile" extinse Ia oponentii ~tntr-un mod imperceptibil? Se examinareajudiciar~ are loc, nici o parte
principiul constitutional al egalitatii tu- exercitate de ace~tia intr-o oare, spiritul politicienilor a elitelor nu poate stringe suficiente
turor cetiitenilor ~i constituie o vio1are a este "intrinsec subversiva si precum floarea-soarelui , sub resurse pentru a compensa consecintele
art. I al Conventiei Intemationale nr. I 11 , fn acelasi timp, totu~i, se pare ci, fundamentale? "EvolueazA acestei revizuiri, toaHi lumea trebuind
"Despre discriminarea In relatiile de sura ce confruntarile politice politice ... inspre respectul sa-si adapteze comportamentul in
munca ~i profesionale", Ia care Bulgaria perceptiile politicienilor se Constitutie si leg itimitatea consecinta. Mai mult, rezolvarile pe cale
este parte, ~i. de aceea, aceste amenda- atitudinile lor se modificau ~i sale?" 17 constitutional~ ale conflictelor politice au
mente sinr neconstitutiona1e. 13 Legea lor se redefi neau. Pe scurt, ca s1 Aceste argumente nu trebuie fost pina Ia urm~ acceptate, uneori, pentru
Pensiilor revizuiU1 a avut o soarta simi- definitia sugestiva data de Nancy . cu usurinta, deoarece atrag ca ele au aparut actorilor ca niste conse-
lara. Justitia a dis pus ca modificarea Iegis- invatarii polirice, "vechile con laauora unui fapt foarte important: cinte neintentionate ale actiunilor lor
lativa a definitiei "'lncadrarii In muncii" fost abandonate" 16
politice nu acord~ nici o anterioare. Toate ambiguitatile care au
reprezinta o "aboiire sau o Jimitare a Astfel a fost discredUalltf: . . uacu sociale ~i nu au absolut nici inconjurat statutul constitutional al MDL
dreptului Ja securitate sociala" (art. 51 din exemplu, ideea ca a limita in folosirea violentei atunci s-au disipat nu pentru ca PSB a adoptat
82
verse! or grupuri este un pas llllilutionalismul va ramine o 'hi mer~ dintr-o data o viziune despre lume mai
- - - -- - - - Polis 211997------- -
r - -- - - - - Polis 211997 83
 Fetele tranzitiei
democratic!, ci pentru c! a urmclrit cu
inc!p!tinare, In toate reuniunile constitu- pe drumul spre
tional<'i"?
tionale, sc'i scoat! In afara Iegii MDL ~i a
e~uat. Aceasta, cred
prost pus!. Ea
Ceea ce este esen(ial cind vorbim
de Constitutii, arata MJ.C. Vile intr-un pui cu u~urintA un SJ>ectra
important studiu, "nu este faptul ca ele variet!ti care merge de Ia
pot infrina o societate plinA de oameni r<'ii, nalismul de fatadA" Ia
ci eel ele pot canaliza eomportamentul Iismul matur" ~i eli,
obiective, putem piasa
politic In anumite directii, mai degrabA
declt in altele" In Bulgaria, comporta- fiecare tara "undeva tntre"
20
mentul elitelor pare scl fi fost "canalizat" Dac!, pentru o an umita
departe de formele extreme ale tiraniei tionaJismul pare a se "depclrta
majoritatii. Mai important, totu~i. expe- obiective care marcheazt
rienta tclrii sugereaza ea rareori, sau chiar "maturitate", atunci el va fi
niciodata, "educatia" in problemele - de~i probabil cA un cuvmt
constitu(ionalismului se face printr-o acest context ar fi
iluminare a spiritelor necivilizate; se "formal", "de fatad<'i''. u1m.,.
poate spune, mai curind, ca ea "progre- viata politicA din statui In
seaz:t" atunci cind proiecte specifice anumite tr<'is<lturi pe care
e~ueaza ca rezultat al interac(iunii institu- deprin~i sA le asocieze cu
tionaie. Semnifica(ia trainica a Consti- liberale occidentale, aceasta
tutiei nu trebuie evaluat! tinind cont de ideea potrivit cAreia are Joe
dominatia tnurnfalista a vechilor elite treptat c<ltre "maturitate"21
retrograde asupra inaltelor temeiuri Astfel de incercAci de
morale ale constitutionalismului veritabil. slnt un semn al unei putin
Constitutia modeleaza comportamentul capitulAri intelectuale in fata
efectiv numai dacli ~i atunci clnd campa- teleologice de gindire.
niile murdare ale politicienilor m<'irunti analizei "tranzitiilor" in jurul
sint z<ldamicite lntr-un cadru institutional tiuni precum "se indreaptA
structurat. Iismul est-european catre
finala?" va conduce Ia prolifera.
descrieri mecanice care estom~
A fnvata pentru a tree cu vederea aspecte impo.....l
face ce? Defetismul realit!tii socio-po!itice.22 Mai
cedind astfel, punem un Iucio de
parlamentar deliberat tate pe o strategie analitica
$i sfir$itul adicA pe recursul Ia nebuloase
negative" sau Ia caraeterizari
arbitrariului murilor pe baza a ceea ce le I
este potrivit sA presupunem cl
~adar, se pare ca, in Bulgaria, spectru continuu "constit
A barierele lmpotriva tiraniei ma-
formal - constitutionalism
jorit<ltii au fost efectiv stabilite. Ar trebui
epuiza toate variet!tile de regimuri
atunci sa presupunem cain Bulgaria eon-
tu tionale care se dezvolti:i acum in
stitutionaJismul "se coace"? Este Bulgaria
modem!? In mod evident, slot
84
Polis211997----------------------
Fetele tranzitiei
1ntelegem este ea manifesta.rile de "ne-
cooperare" nu pot fi bine surprinse de
categoriile specifice cadrului analitic care
descrie sistemele constitutionale fie ca
"autentice", fie ea "de fatadll.", categorii
care, In mod invariabil, pun aecentul pe
"excludere", "violarea drepturilor" ~i
"haos". Prin contrast, modul dominant de
ne-eooperare 'in Bulgaria poate fi eel mai
~~nuca concreHi, c'it ~i
~unilor institutionalizate
bine descris ea defetism parlamentar
ilizeaZli astfel de comporta- deliberat, ea o strategie prin care elitele
analiza constitutiona- politiee se supun ele 'insele procedurilor
va releva felul in constitutionale, av1nd siguranta ell. ini-
"constringerilor" tiativele lor vor fi contracarate, pentru a
in "oportunitati permi- da apoi vina pentru e~ecul proieetului
-oreocupatede propriile inte- legislativ pe oponentii lor politiei.
~i remodeleazll. peisajul
lnfr'ingerea totalll. este considerata a fi
in care ele opereazll.. preferabilll.incheierii unui compromis cu
acesteobiective'in minte, voi celelalte factiuni ~i. oricum, mai apropiata
mod critic doull. ipoteze care de strategta respectivilor actori .
din teoria potrivit cll.reia Cu c'iteva decenii in urmll., Max
lrPWismul "de tranzitie" fie "se Weber denunta cu asprime "voturile de
fie "rnmine pipemicit", ~i vo1 ne'incredere, acuzatiile aduse mini~trilor
demonstrez de ce ele s'int ~i alte proceduri asemll.natoare", argu-
illudecvate ~i conceptual sll.race. mentind ell. ele tind sa atenueze capaci-
ar fi eea potrivit ell.reia, daell. tll.tile de actiune politiea specifiee parla-
~enuntat Ia ideea permanentll. de
mentului.24 Astll.zi, liderii politici bulgari
una pe cealalta, ele vor invata gll.sesc tocmai 'in aceste aspecte ale luptei
sAcoopereze. A doua ipotezll. parlamentare elementele cele mai inrudite
ideea ea, daca. elitele respectll. cu propria lor strategie. Vorbind mai con-
Constitutiei, atunci gradul de cret, opozitia are, de regula., o predilectie
tn actul de guvernare va fi pentru doua proceduri specifice care nu
redus. au cum reu~i dacll. nu s'int acompaniate de
un efort de a ajunge la un fel de eompro-
Ia cooperare mis cu factiuni ale majoritatii: 1) stabilirea
ordinii de zi a Parlamentului ~i 2) voturile
Stntem oare 1ndreptll.titi sll. de neincredere.
Liderii opozitiei parlamentare (n.
ell., o data ce elitele ~i-au
red.: artieolul este scris mainte de ultimele
obiceiul de a coexista cu partea
au $i fost puse bazele coopernrii alegeri parlamentare din mai 1997) evitll.
Chiar ~i o analiza sumarll. a mo- contaetele eu liderii fostului partid comu-
politice bulga(e sugereazll. ell. nist. De obicei, la 'inceputul ~edintelor
Ia aceastll.1ntrebare este negativ . zilnice ale Adunll.rii N ationale, o min a de
important pe care trebuie sll.-1 politicieni din opozitie incereau sll. puna
~- Polis 2/1997 - - - - - - - - 85
 - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei - - - -
pe ordinea de zi initiative pe care ei le
datoria".
considerau importante, dupll care majo-
ritatea i~i incorda mu~chii, respingind Majoritllti}e la
opteaza adeseori pentru
toate propunerile de modificare a ordinii
0 politicienii ar trebui sa se ocupe cu
de zi. Lipsa deranjantll a oricllrui tip de defetism parlamentar deliben.
plan sau de manevra tactica arata ca acelor legi despre care
infringerea era acceptata ca un lucru firesc mentali ~tiu dinainte ca vorfi
~i. probabil, chiar doritll: ea servea ca Curtea Constitutionalll.
proM pentru acuzatiile de "tiranie" ad use sea plica, cu precadere,la
majoritatii, constituind munitie proaspllta in I 994, unde PSB detine
in nlzboiul mediatic. Excluderea initia- absoluta: legislatia este
tivelor opozitiei de pe ordinea de zi releva, datorita importantei pe care
intr-adevllr, citeva trasaturi negative ale vietii sociale in general, ci
democrafiei bulgare, sugerind in acel~i predestmatll sll fie in
Curte.
timp ell, utilizind descrierea sardonic! pe
care Andrei Ple~u a dat-o unor probleme Legea asupra restituirH
similare din Romania, "opozitia diletantll tlltilor ~i legea proprietarilor
este gata sll se declare satisfllcutll cu agricole pot constitui un bun
actiuni de gherila fragmentare care due Ia chestiunea de fatll. in Actul
rezultate minime"25 adoptat initial (in ianuarie
stabilea o perioadll de trei
A doua procedura constitutionalll
utilizata de opozitie este cea a votului de proprietarii cllrora le-au fost
neincredere. Succesiunea voturilor de prietatile erau impiedicati
neincredere ocazionate de evenimente chiri~ii. In I 995, cu citeva
diverse precum "primul-ministru dansind inaintea expirarii perioadei
in aceea~i zi in care paisprezece soldati majontatea ex-comunistcl a
sint uci~i intr-un accident" sau "e~ecul de extinderea ei cu incll trei ani.
a impiedica dezvoltarea crimei orga- decis ca noua prevedere impunea
nizate" sau "criza grinelor" a prod us inva- nejustificate asupra dreptului de
riabil unul ~i acela~i efect: guvemul a tate, argumentind ca era responsalli
supravietuit votului fllra nici un fel de guvemului sc'i aibll grijll de
nu trebuie1
problem e. Chiar ~i atunci cind un Cabinet aceasta responsabilitate
a avut sprijinul unei coalitii, o situatie ratA, in mod unilateral, de Ia stat
care, aparent, este favorabila celor care prietari. Citeva sllptamini mai
unnllreau demiterea guvemului, prezen- lamentul a aprobat un nou
tarea unei motiuni nu era precedata de nici Ia aceasta lege, de data aceasta
un fel de negocieri sau de alte incercllri chiri~ilor sa mai rllmina in
de a atrage voturi din partea majoritatii Ia perioadll de timp nedefinita.
putere. Astfel, efortul formulmi unor Curtea a respins ~i aceasta lege -Ji
alternative politice poate fi in mod conve- sll subliniem ca, dacll in primul
nabil evitat atunci cind elitele opozitiei a fost impllctitll (9 Ia 3), in al
'invata" cum sa foloseasca procedurile ea a fost unanima.27 PSB a adOptaiRI
constitutionale care le legitimeaza pentru o serie de noi amendamente- care
ell, "opunindu-se" guvemului, ele 'i~i fac incA o data, invalidate cu unanin
Pentru a patra oarll, legea a fost
86
-----------------Polis21J997-----------------
~ Fetele tranzitiei
"credinta ca politica nu este altceva dec'it
_ si. din nou, nici o
o specie a relatiilor publice"32 , cu alte
supravietuit procesului de
cuvinte, ca "imaginea" este lucrul de care
I 29
!IIIStitutionah tlltn.
terenului agricol a fost
prioritate. De aceea, dadt structura stimu-
~tesi drum intortocheat.
lentelor este astfel 'inc'it strategia cistiga-
refacerii coopera-
toare consta 'in abandonul activitatii
comunist si invalidllrile
succed una dupll alta, cu o politice propriu-zise si 'in proiectarea unei
" imagini" de "victima" brutalizata de
flcind dificila incercarea
oponentii malitiosi sau de institutiile
care reguli au forta
rivale, atunci abilitatea de a orchestra "'in-
, si 'impiedicind orice
30 fringeri parlamentare" va fi o componentll
11o.. J.t:tiv reforma agriculturii.
extrase dintr-o monito- esentialll a 'invatarii constitutionale.
l_l!lllelor activitati parlamentare
cl preocuparile de a elabora Constitutionalism ~i arbitrariu
fost eclipsate de dorinta
A doua ipoteza care unneaza a fi
ex-comuniste de se a angaja
testata este ca, daca se respectll Consti-
rost cu Curtea. Putinatatea
aoi contrasteaza strident cu tutia, gradul de arbitrariu 'in actul guver-
mai mare de "revizuiri" re- narii va fi redus.1n multe privinte, aceasta
legi deja amendate.1n timp ipotezll este sustinuta de probe. De
de legi noi si de legi care au exemplu, organizatiile pentru apararea
doar o singura data a scazu t drepturilor omului din Bulgaria au rapor-
jumatate a anului 1995, tat ca, 'in aceasta tara, nu s-au mai facut 33
jumatate a aceluiasi an si deloc arestari politice din 1989 'incoace.
iiamltate a anului 1996, numarul Aceastll tendinta pozitiva, totusi, a fost
flcute a treia, a patra si a acompaniata de un fen omen pe care 'il voi
crescut de la 0 la 3 $i a poi Ia numi dislocarea arbitrariului ("the dis-
perioada.31 Nu mai surprinde placement of arbitrariness'). Dadi, 'in
t"inactiunile" parlamentului s'int trecut, puterile arbitrare erau exercitate de
remu~ari. pe seama Curtii.
stat 'impotriva propriilor slli ceti'lteni, azi
de a ex amin a 'indeaproape arbitrariul caracterizeaza modulin care
parlamentului bulgar confinna cste gestionata proprietatea statului.
ln prezent, Bulgaria se bucura de
de$i elitele nu mai cauta sa se
reciproc de pe scena politica, dubioasa reputatie de a fi "tara cea mai
prost gestionatll din Europa" 34
S-ar putea
politica nu a devenit mai
Normele s'int respectate , str'inge, cu usurinta, o carte despre co-
procedurale unnate cu asiduitate ruptie 'in mai multe volume, daca cele mai
acestea, componenta delibe- flagrante cazuri de jaf comise de func-
ftlipsqte cu desav'irsire. Elitele au tionarii publici ar fi corect 'inregistrate.
c:l trebuie sll respecte ex istenta Guvemullui Jan Videnov (ianuarie 1995
, dar aceasta constientizare se - mai 1997) a excelat la acest capitol.
C'ind, sub presiunea FMI, guvemul a decis
cu versiunea bizara a ceea ce
~ozitate, Hannah Arendt nume~ sa privatizeze Compania Plama Oil, era
87
r - - - - - - - Polis 211997
 - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei ~ Fetele tranzitiei

cert ca aceasta companie va fi cumparata Cel putin doua concluzii se

de un "holding" misterios , condus de strinsa in timpul socaJism.i impun celor ce vor sa inteleaga mai bine
oameni de afaceri apropiati "mai marilor ar mai putea cineva in functionarea sistemelor constitutionale
tinda, convingator, ca
partidului", Andrei Lukanov si Krassimir incipiente. Mai intii, ei trebuie sa recu-
lilor guvemamentali ii
Premianov, desi investitori straini cu o noasca faptul ca modurile de interactiune
reputatie impecabila s-au aratat interesati rile politice, si totusi, ca institutionalizata intre elite - sau "fenome-
de afacere. Rezultatul: pierderi in venitul nologia" comportamentului indus
statului, iminentul colaps al companiei si constitutional- se 'incadreaza intr-o vane-
adincirea presimtirilor sumbre ale inves- tate mai larga decit vor sa ne faca sa creada
titorilor straini, deja extrem de sceptici.35 simplele descried care accentueaza
In noiembrie 1995, guvemul a ridicat "acceptarea regulilor fundamantale" sau
restrictiile Ia exportul de grlu, a acordat "incalcarea normelor de baza".
licente companiilor care faceau parte din 1n al doilea rind, devine impera-
cercul privilegiat "Orion", din care insusi tiva interpretarea functionarii Constitutiei
Videnov face parte cu mindrie si Iipsa de in lumina unui set de intrebari pertinente.
scrupule; imediat dupa aceea, sute de mii Ce tip de presiune poate convinge elitele
de tone de gnu au fost transportate peste sa coopereze? Ce interese trebuie mobi-
granita.36 Rezultatul: Bulgaria a fost arun- lizate pentru a stavili raspindirea corup-
ozii cu guvemanti plasati in
cata in abisunle unei acute crize a gri- tiei? Ce mecanisme trebuie sa functioneze
tegice, aceste retele distrug
nelor, ceea ce prevestea o iama extrem dimpreuna cu Constitutia ca sa permita
ciare, organizatorice,
de grea. Supusa presiunii din partea aparitia unui stimulent pentru actiuni
ale statului.
Guvemului, Banca Nationala a fost de politice efective? Doar dupa aceea poate
In acest context, ar
acord, in 1996, sa refinanteze banci1e fi elaborat un program de cercetare care
facem o asertiune Partiala
private care se aflau in pragul fali- sl!. promita remedierea lipsurilor vechilor
eli etapa in care a fast depi$itl
mentului. Nu mai este de mirare ca toate cadre explicative.
(impartiisita de ambele
bancile ale caror operatiuni fusesera
elimina de pe scena politic4 pe
revitalizate prin subventii generoase erau
proprietatea si constituiau obiectu1 de
este urmatli de etapa in care Concluzie: Constitutia
declara a fi reprezentanti ai
activitate al unor membri din diverse
nalismului de tip occidental,
ca obiect de fnvatare
retele "afiliate" Ia partidul ex-comunist,
banci care, cu promptitudine, au irosit
qui-pro-quo-urile politicilor $i dialectica autoritatii
tare. De asemenea, ar fi
banii in "afaceri" alese cu grija. Rezul-
tragem conclu zia ca respectol
$i constrfngerii
tatul: prabusirea sistemului bancar, in-
drepturile constitutionale este in Bulgaria xperienta bulgara ne atrage aten-
flatie cu trei cifre si distrugerea econo-
miilor a peste 80% din populatie.37
Benjamin Constant a remarcat
tibil cu rlispindirea puterii
Elitele indiferente au invlitat s1
cu adevarat: majoritatile
E tia asupra faptului ca substanta
intr-o maniera circumscrisa, ideilor constitutionale functioneaza
principii constitutionale- precu111 de a supune cu forta "socie- inevitabil 'intr-un context socio-politic
odata ca puterea arbitrara dispune de
rarea puterii" sau "discretia " sint irelevante si nici o particular si, de aceea, studiul comporta-
minunata capacitate de "a se multi plica",
trativa"- cu scopul de a izola ltabilita nu are vreo sansa de a-si mentului politic poate fi relevant doar
cu scopul de "a prinde" noi obiecte. 3s
de favoritisme de atentia publici. IJOIX>nentii politici si institution ali. daca ia in considerare importanta relativl'i
Pomind de Ia aceasta intuitie, putem risca
a devenit cunoscut in literatura acestea, el nu "lucreaza" in a unui mare numl'ir de factori care mode-
o concluzie: in societatile postsocialiste,
americanli ca "legicid" - predare& .1Ddeplinirii obiectivelor celor mai leaza manifestarea concreta a constitu-
tentaculele puterii arbitrare nu mai
stientli si voluntara a puterii ale practicii politice modeme: tionalismului. Dinamica politicii postco-
cuprind mintea si trupul cetatenilor, fiind
corpurilor executive39 - a atins unui polis modem si func- muniste sugereaza ca regulile constitu-
acum indreptate catre proprietatea statu lui
impresionante in Bulgaria, unde

88
---------------- Pohs2fi997--------------- r - -------- Polis 211997 89
 - - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei
Fetele tranzitiei

tionale sint rareori "intemalizate" sau, din

contr~. "dispretuite" cu totul; in schimb, mental~"- Pe de o Parte,
ele sint folosite. Iatel de ce "abundenta de ansamblu de reguJi care
impliniri" ale democratiei bulgare poate in procesul politic; pede
fi eel mai bine explicatel in felul urmcltor: fundament, o baza pe
numita "minoritate macedonianll" din
elitele bulgare se supun regulilor con- edificiul guvemclrii efectiwl
Bulgaria.
stitutionale pentru eel ele Je oferel diverse ideile prezentate mai 10. "Prevederi tranzitionale si finale Ia Legea
posibilit~ti. Afirmatia eel, acceptind con- elitele bulgare au invatat Creditelor si B!incilor", par. 9, Gazeta
strlngerile, elitele ci~tigel in putere nu mai Constitutia ca lege, dar sint 0/icia/II, nr. 25/92.
nedispuse de a o utiliza ca II . " Legea Pensiilor", art. I 0 a, Gazeta 0/icialS,
poate ~oca. Ideea se gase~te chiar in nr. 52192.
miezul intelegerii lui Madison a consti- ment organizational
12. "Stabilirea temporarll a conditiilor aditionale
tutionalismului: constrlngerea elitelor va unui stat putemic, capabil de eligibilitate In pozitii de conducere in
mari capacitatea lor de a dezvolta poten- mizeria cetatenilor, cufundad! organizatii academice si Legea Comisiei de
Acreditare", Gazeta 0/icial/I, nr. 104i92.
tialul organizatoric specific unei ordini profundA. Putem spune,
13. Decizia 8/92, Decizii... , vol. I, p. 120.
constitutionale, va genera noi posibilitelti politic constitutional 14. Decizia 11/92, Decizii... , vol. I, p. 148.
de actiune politicel $i va oferi locuri de punct de vedere legal, Prost 15. Richard Hofstader, The Idea of a Party
dezbatere pentru actiuni guvemamentale Ana liza trclsaturilor System, The University of California Press,
salutare "care, altfel, nu ar fi existat"41 constitutionalismului bu Berkeley, 1969, p . 7.
pledoaria pentru o caracteJ'II 16. Nancy Bermeo, "Democracy and the Lessons
Totusi, se pare eel, in Bulgaria, dialectica of Dictatorship", Comparative Politics, aprilie
si Alfred Stepan, Problems of
autoriU1tii $i constrlngerii se manifestel subtila a modurilor partirnt_. Transition and Consolidation, 1992, p . 281.
intr-o manierel complet diferitel. Poli- toleranta ~i conflictul, 11. Aceastll interpretare a "invatarii constitu-
University Press, Baltimore,
ticienii bulgari au fost ''inzestrati" cu gulilor si arbritariul se arnC3lCIIIl tionale" este oferita de Jacques Rupnik, "The
333-343.
context postcomunist. NolJDIIIi o discutie (destul de mult Post-Totalitarian Blues", in Larry Diamond
au tori tate nu asemeni unor ingineri cclrora $i Marc Plattner (eds.) , The Global Resur-
li se dau unelte, ci ca niste actori cclrora Ii stringerile constitutionale nu de "wishful thinking") despre
de invidiat" a Bulgariei, J.F. gence of Democracy, Johns Hopkins
s-a prezentat un scenariu. Farel un sce- ca factori anistorici ce unneazl and Shadows, Duke University University Press, Baltimore, 1996, p. 370.
nariu, actorii trebuie sel facel eforturi torie predeterm inat~ ce po~4 18 . Pentru mai multe detalii, vezi Claus Offe
1994, p. 105.
pentru a ajunge Ia Richard Gunther si John "Challenging the Boundaries of Institutional
suplimentare pentru a improviza si a-si
Mai degrabcl, ele sint inchise "'lltroduction: Elite Transformation Politics: Social Movements Since the 1960s",
crea din nimic personajele in fata unui in Charles Maier (ed .), The Changing
intr-o structura dinamica de ~mocrat i c Regimes", In Richard
public cu ~teptclri nestructurate. Cu toate ti John Higley (eds.), Elites and Boundaries of the Political, Cambridge
aces tea, Constitutia le ofer~ roluri cu care cclror dimensi uni trebuie University Press, Cambridge, 1987, pp. 82-
Transformation in Latin America
s~ se identifice, scenarii pe cares~ le joace atentie. Un lucru pare, totusi, Europe, Cambridge University 85.
~i un limbaj de care sel se foloseascel. tatea bulgara este devastat4 - ~ge, 1992, p. 3. 19. Referire Ia "axioma" lui Robert Dahl dupa
care "cu cit costurile suprimllrii depll$esc
Astfel, elitele reusesc sa detina strania utiliza o frumoasa distinctie ii.Kotarova, "Tacit Agreements in the
costurile tolerantei, cu atit mai mare este
Transition to Democracy: Minority
abilitate de a prezenta o serie de contlicte Tocqueville- nu de "crimele Constitutionalism", The Univer- $ansa (de supravietuire) pentru un regim
ca pe o drama plina de sens ce va fi ale liderilor autocratici inclinaci competitiv" , in Polyarchy, Yale University
Roundtable, 1993, pp. 31-38.
apreciatcl ca atare. tuiasc~ Constitutia, ci de "micilt 4192, publicatll in Resenia i Press, New Haven, 1973, p. 15.
unei pletore de functionari de Konstitutsionnia Sud ("Decizii 20. M.J.C. Vile, Constitutionalism and the
Aceasta traiectorie a "invatarii Separation of Powers, Clarendon, Oxford,
alearga dupa rente strecurindu- ale Curtii Constitutionale"), vol. I,
constitutionale" este posibil~ numai 1967, p. 287.
datorita dualitcltii specifice Constitutiei ca "portile" pe care ea le lasa 21 . Vezi Marcin Kro1, "Where East Meets West",
"Constitution-Making in Eastern
obiect de i nvatare, dualitate minunat Rebuilding the Boat in Open Sea", in The Global Resurgence..., p. 358.
Traducere de Aida 22. Vezi, pe lingll acestea, Ken Jowitt, "Dizzy
surprin s~ de metafora "lege funda- Hesse (ed.),Administrative Trans-
with Democracy", in Problems of Post-
~i Adelioa in Central and Eastern Europe,
Publishers, Oxford, 1993, p. 200. Communism, Vol. 43, ianuarie-februarie
fonnatiune cllreia i s-a refuzat inre- 1996, p. 5.
pina acum a fost unul din nume- 23. Guillermo O'Donnell, "Illusions about
IJllpUri ce pretind ell reprezinUI. asa- Consolidation", in Journal of Democracy,

90
- - - - -- --Polis 211997------- - 91
- -- - - - - - P o l i s 2/1997
 Fetele tranzitiei
Vol. 7, primllvara 1996, p. 39.
24 Max Weber, "Parliament and Government in
Reconstructed Germany", in Economy and
Society, The University of California Press,
Berkeley, 1978, p. 39.
25. Andrei Ple$u, "Post-Totalitarian Pathology:
Notes on Romania's Six Years After
December 1996", Social Research, Vol. 63,
vara 1996, p. 561
26. Gazeta Oficia/<1, nr. 15/92.
27. Deciziile 9/95 si 20/95, Decizii... , vol. III.
28 Dec1zia 1/96, pubhcalli in Gazeta Oficia/<1, nr.
9196.
29. Decizia 11/96, publicatll in Gazetn Oficia/<1,
nr. 61/96
30. Pentru ma1 multe informatii despre acest
subiect, vezi colec{ia de documente intitula!ll
Zemedelski zemu ("Pliminturi agricole"),
Sofia, VIA, 1996.
31. Rumiana Kolarova, "Parlamentut vuv
vakantsia", in Kapita/ 31/96, 5-11 august.
32. Hannah Arendt, "Lying in Politics", in The
Crisis of the Republic, Harcourt, Brace and
Jovanovich, New York, 1972, p. J I.
33. Venehn I. Ganev, "Prisoniers' Rights, Public
Serv1ces and Institutional Collapse in Bul-
garia", in East European Constitutional
Review, toamna 1995, p. 76.
34. The New York Times, 28 octombrie 1996, p.
A4.
35. Vezi D1mitar Peev, "Plama v siankata na
Likanov i Prem1anov", in Kapital 35196, 2-8
septembrie.
36. Detalii uimitoare despre aceastli "opera{ie" au
92
Polis211997----------------i
fost dezvAluite de Slavi
dorul Bulgariei Ia NatiuniJe
interviu Ia National Public
20 septembrie 1996 Doreac
lUI Henry Carey pentru ca a
viul pentru mine
37. "Bulganan Update",
Constitutional Review,
38. "The Liberty of the An~i-
That of the Modems", in
Political Writings, Cambri.Liii
Press, Cambridge, 1988, p.
39. Termenul a fost inventat de
"Two Roads to Serfdom:
vatism and Administrative
American University Law
1987,p.299.
40. Harry Eckstein, "On the
State", in Stephen Graubard
W.W. Norton, New York,
o analizA plitrunzlitoare a
contextul studiilor pos
Stephen Holmes, "Cultural
~tional and political context.
Collapse? Probing the
Dilemma", in Michael
Post-Communism: Four
Council of Foreign Relations
22-77.
41. Stephen Holmes,
Paradox of Democracy", in
(eds.), op. cit., p. 227.
42. Alexis de Tocqueville,
Transaction Publishers, New
1992, p. 5.
I,IIIOChelarilor reprezentati de teoria importanta fenomenelor generate Ia
1be economic theories and models inspired by Keynes are one of the
forces that determine the way the economic reality is perceived and
lillerPreled today and that shape the economic policy-making process.
Unfortunately, in the case of the problems generated by the process of
, the Keynesian models and solutions have a very limited explanatory
normative potential. The Keynesian doctrine ignore (or at least
llderestimate) three basic problems faced by any economy in transition: the
of productivity, the problem of savings and the problem of the
alcatuiesc textura unei economii sau, cum
se mai spune, a unui "sistem economic".
meritA reamintit, ell. teoriile
Conceptele economice, teoria economicl\
au o importanta cu totul spe-
fixeazA atentia economistului asupra unor
economica si implicit
anumite aspecte din cadrul acestei retele
lllliticile economice inspirate de
de interactiuni si fenomene emergente,
comparatie cu alte stiinte, di-
ignonnd altele sau dind un statut secundar
pempirica si experimental a este
altora. De obicei, economistullucreaza cu
tn cazul stiintei economice,
un astfel de "aparat optic" special numit
acesteia de structurile teore-
model $i care este alcatuit din pachete de
este totala, teoriile si concep-
le utilizeaza determinmd va- teorii combinate in structuri cit mai
ce vor fi luate in considerare, coerente cu putinta.
Nu cred ca mai e nevoie sa fie su-
vor fi culese, datele ce vor fi
$i ponderea relevantei lor. bliniat c'it de importantl\ este teoria sau
acestor structuri ordonatoare, cit de indispensabil este modelul pentru
economica este impenetrabila. un economist. Tot ceea ce acesta "vede"
unei natiuni nu e perceptibila in realitatea economica, atunci cind ana-
Ia modul obisnuit, dec'it in lizeazA o probleml\ a economiei reale, este
cu totul fragmentare si super- structurat de ochelarii ce-i poarta, de teo-
Ea devine vizibila doar pentru ria sau modelul prin intennediul caruia
; dar, chiar si acestia, Hira incearca sa disceama natura, forma si
nivelul social de nenumaratele interac-
, sint neputinciosi i n fata
si subtilitatii relatiilor ce tiuni ale membrilor societatii. Stapinirea
93
- -- - - --Polis 211997--------
 Fetele tranzitiei
teoriei este pentru un economist totul. Nu
existli economi$ti "teoreticieni" $i alt fel
de economi$ti. Economistul este teore-
tician sau nu este deloc. Restul slot mana-
ged, bancheri, contabili sau orice altceva.
Cu cit ~tie mai multli teorie, cu atlt un eco-
nomist este mai bun. Cu cit este stlipln pe
mai multe teorii sau modele, deci cu cit
are mai multe "instrumente optice" prin
care sli surprindli realitatea economicli, pe
atlt analizele sale slot mai apte de a eli-
mina eroarea, mai realiste $i mai precise.
Mai trebuie amintit aici eli un economist
bun este std.pfn pe teorie sau model si nu
prizonierul sau inconstientul purtlitor de
cuvlnt al acestora. Sigur eli In stiinta
economicli exista paradigme, viziuni
vas te ce formeazli presupozitia unor
familii lntregi de teorii si modele si cu
privire la care, plna Ia un anumit punct ,
economistii (chiar si cei foarte buni) pot
fi mai putin constienti , farli ca asta sa Ie
afecteze analizele, dar aceasta este altli
poveste. Este bine sli nu uitam cit de
importanta este teoria In toate formele ei
si Ia toate nivelele pentru analiza si
politica economica.
Acum: aceste teorii si modele, In
afara de faptul ca slot multe, slnt, evident,
foarte diferite. Unele slnt foarte simple,
ca legea cererii, altele slot foarte sofis-
ticate, ca modelele echilibrului general de
inspiratie walrasiana. Unele slnt foarte
abstracte si generale, altele slnt strict le-
gate de fenomene si probleme foarte
concrete si presante Ia un moment dat.
Unele slot superformalizate, altele fac
apel doar Ia "logica verbal a comunli".
Unele slot foarte coerente si sistematice,
iar altele slot intuitive si de multe ori
autocontradictorii. Unele slot dezvoltate
pentru, si adecvate Ia analizarea si
rezolvarea unui tip de probleme, In timp
ce altele pot fi aplicate Ia mai multe tipuri
94
Polis211997----------------~
Fetele tranzitiei
cadrul sistemului economic. Evident ca
de tipul celei tocmai primii solicitati sa-si spuna parerea au fost
sl ofere un set de solutii economistii. $i economistii au 'inceput sa
prelntimpinarii unor vorbeasca. De la bun 'inceput s-a dovedit,
ei iesirii din ele.' ~u e de 'insa, ca unii dintre ei nici macar nu stiau
sa a fost bine pnm1ta, larg ce spun sau ceea ce ar trebui sa faca un
final , a dus la revolu- economist. Altii erau aut de patrunsi de
111
economice in ansamblu. ideile sistemului economic la care abia se
A Sl B , unde- 'in anii renuntase, 'incit nimeni n-a putut scoate
~pnnc 1 pala problema econo- nimic coerent de la ei, lucru care nu se
(1111 preintimpinarea ~riz~lor de reusise de altfel nici 'in trecut. Apoi erau
....mute si a somaJulm legat cei care s-au prezentat la apel drept eco-
nu modemizarea structurii nm:nisti' dar care, dupa felul cum vorbeau'
sporirea productivitatii, se vedea bine ca s'int mai degraba spe-
.Uului institutional necesar cialisti in Management Science.Business
llanomice, inflatia etc.), teoria Administration, inginerie sau adepti ai
cadrul dominartt prin care venerabilei arte a Contabilitatii. (Cu
realitatea economica si pe acestia a fost eel mai greu, pentru ca oa-
erau formulate politicile menii aveau ceva de spus si tineau nea-
Sl nu uitam 'insa un lucru: p~rat sa vorbeasca si, chiar dac~ nu-i as-
ctiva era o reactie la criza culta nimeni, ei tot vorbeau.) In sfirsit,
era nascuta din criza, iar erau economistii adevarati. $i aici 'incepe
Wenvate din ea vizau mainte de adevarata tragedie. Pentru ca timp de ani
idmPinarea crizei. Erau, as a cum de zile principala lor sursa de teorie si
sa spuna, politici
modele fusese stiinta economica din tarile
(se refera la conjunctura A si B. Iar in tarile A siB, sa ne aducem
$i nu structurale. aminte, dominanta fusese in toata aceasU\
face acum un salt 'in timp si perioad~ viziunea lui K . 0 viziune care,
mai bine de cincizeci de ani sa nu uit~m. fusese articulata in teorie in
lllticarea importarttei lucrari a lui conditii specifice, cu un obiect specific si
X este pusa 'in situatia fara cu obiective si consecinte la nivelul poli-
a-si modifica radical'intreaga ticilor economice foarte specifice. lar
economica, dupa ce aceeasi problemele tarii X nu erau cele ale tarilor
mai fusese odata radical modi- A si B, si nu erau clar identificabile si
directie cu totul ineficienta analizabile prin intermediul teoriilor si
~ala. Tara respectiva voia mai
modelelor dominantein aceste doua tar\.
sa-si creeze o economie care Era nevoie de o viziune diferita, de o
uctiva si sa duca la o crestere teorie diferita, de un "instrument optic"
solida, constanta side duraU\, diferit care sa poata pune in lumina acele
lumea sa se bucure de aceasta elemente si aspecte ale realitatii econo-
fi rnai voia ca toate acestea sa se mice cu adevarat relevante pentru proble-
~ndi_tii de stabilitate monetara, mele si obiectivele tarii x.1n lipsa acestor
mflatta sli redistribuie veniturile instrumente, un alt fel de criza punea
DUlatii si asa sarace 'in directia unor stap'inire pe tara, o criza \a care politicile
privilegiate de pozitia avuta In
95
~ Polis 211997 - - - - - - - -

mspirate de K. nu ofereau nici o solutie.
Cu cit masurile de tip K. erau mai mult
sustinute, cu atlt criza se adlncea. Si
economi$tii nu puteau intelege de ce, pen-
tru ca tot ceea ce puteau intelege despre
economia din tara X, era ace! aspect a!
acesteia surprins de viziunea lui Keynes.
Toate combinatiile posibile in acest con-
text au fost luate in considerare pina a
devenit cu totul clar, Ia modul foarte con-
cret, ca masurile de tip K. erau inoperante.
Ce au facut mai departe economistii din
acea tara, desi este foarte interesant, nu
face obiectul preocuparii noastre in
continuare. Importanta este morala acestei
povesti care, ca orice poveste, con tine un
simbure de exagerare. Iar morala este
simpHl si clara: fiecare problema poate fi
abordata cu mai multe teorii sau modele,
iar modelele si teoriile sint legate, intr-un
fel sau altul, de probleme reale mai mult
sau mai putin presante. Nu toate aceste
modele, ins~. sint Ia fel de operationale.
Unele sint complementare, altele concu-
rente, altele sint doar Partial utilizabile,
altele au o valoare limitata in problema
respectiva si, in fine, unele sint total ina-
decvate tratarii problemei respective. Iar
economistul, pentru a fi cu adevarat uti!,
trebuie sa cunoasca nu numai care este
spectru! de teorii utilizabile intr-un caz sau
altul, dar si sa aleaga dintre acestea pe cele
mai adecvate.
Ce relevanta. au toate acestea pen-
tru problema politicilor economice roma-
nesti? Una foarte mare, erect Pentru ca,
daca nu rna insel, o buna parte din blo-
cajele politicii economice romanesti de-
riva dintr-o perceptie distorsionata a situa-
tiei economice, datorata intr-o masura
covtrsitoare folosirii unei teorii si a unor
modele inadecvate. Pe scurt, indraznesc
sa afinn ca amestecul de institutionalism
de sorginte germana mostenit de Ia
96
Polis 211997 --------~
Fetele tranzitiei
In cele ce urmeaza nu
de o critica sistematica sau de
exhaustiva a dificultatilor metodall
teoretice si normative ale
keynesiste. Aceasta lista este cu
impresionanta, iar cea a erorilor
tica economica inspirate de
este, pentru cei interesati de conscdl
practice ale ideilor teoretice,
Totusi, obiectivul nostru va fi
modest: cu ajutorul unuia dintre
respectati si influenti autori
r Polis 2 1 1 9 9 7 - - - - - - -
Fetele tranzitiei
Ia autoritatea sa paterna si Ia respectul
vom tncerca sa vedem
filial al celor influentati, fie si fara stirea
~i care este statutul
lor, de gindirea Maestrului.'in al patrulea
.Lesismului tn tarile sale de
rind, abordarea problemeloreconomice si
acesta vom puteaintelege
stilul lui Drucker s1nt ele insele foarte
in ce masura este el
apropiate de combinatia de doctrina ma-
noastre ~i in ce masurli
nageriala, institutionalism si macroecono-
ales, vom ajunge poate sa
mic ce caracterizeaza modul1n care este
~~~e~~tial prim pas inainte pe
perceputli 1n general stiinta economica in
de sub vraja (sau tirania)
Romania si care infuzeazli discutiile
sate fundamentale.
economtce de aici. Putine autoritati in
de orice, insa, e necesar
domeniu s1nt mai aproape dec1t Drucker
Ia posibila intrebare: de ce
de spiritul in care este inteleasa stiinta si
Drucker? Exista atttia critici
analiza economica in tara noastra . Yn
IIIDUlui, multi dintre ei laureati
sfirsit, Drucker scrie clar, tara sa faca apel
Nobel , mult mai penetranti
Ia jargon si formalizari si, in general, da
decit Drucker. De ce atunci
dovada de unrealism, de o modestie si
ker? Exista mai multe
1rind pentru ca, dat fiind de un bun simt cu totul remarcabile.
Analiza pe care Drucker o face
illlbiectul este unul foarte delicat,
keynesismului este parte a unui demers
nevoie de apelul la o autori-
mai vast ce are ca tema criza teoriei eco-
este o persoana ale carui
fi puncte de vedere sint accep- nomice contemporane si necesitatea
regindirii unor aspecte fundarnentale ale
larga, aproape fara egal.
acesteia. Punctul de plecare este recu-
aecenii el a fost, cum am spus,
noasterea faptului ca "stiinta economica
cei mai influenti si ascultati
de azi este, 1n mare masura, palatul
ai economiei si societatii con-
to plus, din punct de vedere construit de Keynes". Chiar daca azi tot
mai putini economisti se recunosc drept
la ada post de orice acuzatie
: nu e Jaissez-faire-ist, nu e keynesisti, "marea majoritate, inclusiv cei
!n al doilea rind, el este (citez din tarile comuniste (textul e scris inainte
lilentarea facuta pe coperta ultimei de 1989, nota mea- A.D.), smt keynesisti
"parintele fondator al Manage- 1n modul in care gindesc economia; in
, o stiinta care este la noi ceea ce vad si considerli important, in pre-
confundata cu economia si ale ocuparile si presupozitiile lor funda-
mentale. Ei tind sa se defineasca 1n mare
sint folosite indiscriminant in
masurn prin raportare la keynesism: s1nt
cu teorii sau fragmente de teorii
propriu-zise. Doctrinele ma- cvasi-keynesisti, oon-keynesisti, post-
sint atit de bine apreciate, inc1t keynesisti. Terminologia ce-o folosesc -
eclipseze din ce 1n ce mai mult Produs National Brut, de pilda, sau masa
ofertei monetare - implica agregatele
nenta economica propriu-zisa a
macroeconomice pe care este bazata
r folosite in mod curent
lllldiferite analize sau sustinerea unor economia keynesiana. Perspectiva asupra
de vedere "economice". Folo- activitatii economice, politicii economice,
pe Drucker, facem implicit una pel teoriei economice propusa de Keynes in
97
 Fetele tranzitiei Fetele tranzitiei

anii '30- sau eel putin codificate de acesta keynesismul politicilor aplicate de gu-
fizice si "obiecte"- r..ftl!~ - " Indiferent care au fost vemele respective, cele mai afectate tl'lri
- a devenit dupe'!. cincizeci de ani cadrul 11o7.0fice ale demersului sl'lu, fiind keynesistele SUA ~i Marea Britanie.
keynesiene sint de
natural, baza comuna a economi$tilor." perspectivl'l adusl'l de el a Sub aspect teoretic, aceste crize infirml'l
moneda si creditul. Pint
(Peter Drucker, Toward the Next Eco-
mercantilisti considerasera $i tncununata de succes: teza lui Keynes potrivit cl'lreia (la nivelul
nomics, Darper Publishers, New York, am fost fortati sl'l vedem o macro eel putin) cererea controleazl'l
banilor drept cheia contmlnt...:
1981 . in continuare, toate citatele pri- - iar acea realitate este incl'l oferta. Dar mai grav este cl'lintregul sis-
pentru ei era vorba mai
vindu-1 pe Drucker au aceeasi sursc'l..) ou va displ'lrea. Economia tern keynesian n-are nimic de spus privind
control politic decit de
Keynesistii nu mai reprezintc'l. scoala cu fi post-keynesistl'l. Nu-l va problema fundamentall'l a productivitl'ltii .
Keynes a fost eel dintii Clftl
cei mai multi adepti, dar perspectiva lor "
a contro I a moneda si pe Keynes, dar va trebui sl'l (Pentru cei nefamiliari cu economia ,
este cea care continua. sa. defineascc'l.
problemele.
echivalent cu a avea un .. trebuie reamintit aici cl'l productivitatea,
keynesismului
total". Relatia dintre
intr-un pasaj cu totul surprinzc'l.tor marfurilor, a serviciilor, a
cre~terea acesteia, este cheia oricl!.rei
profunzimii cu care a pl'l- cre~teri economice ~i, implicit, a pros-
pentru cei oarecum familiari cu evolutia cele mai adinci ale peritatii economice.) Keynes era constient
nomia simbolurilor", adicl
gindirii economice in ultimele trei creditului, a fost in mod laooOrnice- sau poate tocmai din de importanta productivitl'ltii, dar era
decenii, Drucker adaugc'l.: "Pragmatic nu numai o necesitate teore- convins cl'l aceasta este determinatl'l de
genda economistilor; nu
vorbind, Milton Friedman este tot atit de de naturn politicl'l. Pentru cerere. latl'l cum descrie Druckerintreaga
ce a descoperit-o. La cu
keynesist ca si Maestrul (Keynes) si nici practice ale acestuia n-au situatie: "Keynes a postulat cl'l produc-
si chiar mai devreme,
pe departe anti-keynesist, asa cum ii tmpAcabile. Dezvoltat initial
place sa. se declare. Friedman accepta. tara.
McCulloch, Gustav Cassel tivitatea i~i vede singura de grijl'l ~i cl'l va
Knapp incercasera. sa inlocuiM problemele ciclice ale
nici un fel de rezervc'l. viziunea keynesista. mia bazatc'l. pe "lucruri" cu continua sl'l creascl'l incet, dar sigur, cu
economii dezvoltate, azi, spune conditia caintreprinzatorii ~i angajatii lor
Economia sa este macroeconomie pura., "simboluri". Dar eel care a bynesismul "este incapabil sl'l sl'l aibl'lincredere in stabilitatea economiei,
avind guvemul sau statui ca unitate si volutia stiintifica" a fost IICtUalelor probleme economice ~omajul sa fie scl'lzut ~i cererea mentinutl'l
forta dinamicc'l. ce controleaza economia deosebire de economia \Ari - mai precis, problema la nivele ridicate ( ...) .1ntr-adevl'lr, in sis-
prin intermediul masei ofertei monetare. si problema forml'lrii si temul sl'lu nu e loc pentru productivitate,
importanta monedei si
Economia lui Friedman este totalmente subestimate, fiind considerate de capital; fl'lrl'lindoiall'l, pentru nici o posibilitate de a o stimula sau afecta
centratc'l. pe cerere. Moneda si creditul re- acoperc'l. realitatea", pentru aceste probleme nici nu existl'l! direct, nici o modalitate de a face o eco-
prezintc'l. cea mai importantc'l., chiar unica oferi nici o teorie care sl'l re- nomie mai productivl'l. Iar atunci cind pro-
furile, productia, munca sint
realitate economicc'l.. Faptul cA Friedman nu mai vorbim de a explica)
considerc'l. oferta monetarA ca funda-
tiitii". Iatc'l. cum descrie DruCQII ductivitatea devine o prioritate ~i prin-
radicalii schimbare de persoecti ~i experienta economid cipala probleml'l economicl'l ( ...) , incapaci-
mentalc'l. $i rata dobinzii ca derivate'~., nu e Si s-a dovedit a fi totalmente tatea keynesismului de a o integra in
ceste lucruri, aceste fapte
nimic mai mult decit o minora glosa Ia furile, productia, munca) sint
scripturile keynesiste." Altfel spus, pinc'l.
!IIIILtdacl!. nu chiar dl'lunl'ltor nevoilor
structura sa teoreticl!. ~i in politicile sale
de evenimentele monetare: ~i problemelor tmlorin curs
si eel ce este considerat arhi-inamicul monedc'l., creditul, nivelul , economice este o sll'lbiciune tot atit de
keynesismului este adinc patruns de plusurile sau deficitele bugewe serioasl'l ca ~i incapacitatea astronomiei
lntr-adevl'lr, in ceea ce priveste
viziunea lui Keynes. ptolemaice din vremea lui Copernic de a
hritatea, se pare cl'l exista o relatie
nurile, serviciile, productia, ex plica mi~cl'lrile planetelor si stelelor.
La originea acestei impresionante vitatea, cererea, ocuparea fortei politicile economice inspirate
influente a lui Keynes stc'l., dincolo de (somajul) si, in ultimli instantl. Morala este clara: dacl'l problema unei
llfDeaism si ceea ce a fost consideratl'l economii este productivitatea, atunct nu
conjunctura istoricc'l., faptul eli el a impus sint variabile dependente in severl'l criza a productivitatii
un nou mod de a vedea lucrurile: "Dintr-o evenimentele macroeconomice prin "instrumentul optic" al teoriei
francezl'l din secolul al XVID-lea
date'!., mc'l.rturiseste Drucker, contemporan Ia nivel ul econo miei sim keynesisite trebuie abordatl'l acea eco-
detenninatl'l atunci de economia ~i
al revolutiei keynesiste, am vc'l.zut o monetare. D in punct de vedere nomie, nu 1n teoria keynesistl'l trebuie
mercantiliste). S-a remarcat cl'l
noua. realitate ( ...)". Keynes a redefmit Keynes a devenit un nominalist cl'lutatl!. sol utia. ln eel mai bun caz,
crizl!. contemporanl'l a producti-
realitatea economicc'l.. in locul bunurilor, si probabil ca. nu este nici o intim,.. keynesismul este o teorie a crizei (ciclice)
al chei apogeu a fost atins in anii
serviciilor si muncii - realitati ale lumii el si Wittgenstein au fost contemf!! de supraproductie ~i a ie~irii din crizl'l.
'80, este direct proportionall'l cu

98
99
Polis 211997------- - - -- - -- -- Polis 211997----- - - -
 Fetele tranzitiei
!n ceea ce prive~te cea de a doua
problemli economicli fundamentalli fatli
de care keynesismul este total descoperit
- formarea ~i acumularea de capital -
Iucrurile nu slot mult diferite de cazul
productivitlitii, ba chiar mai rnu. Incapa-
citatea de a forma sau acumula capital,
blocajele ~i crizele In formarea de capital
- nici mlicar nu pot avea Joe, sint teoretic
imposibile, dacli acceptlim viziunea lui
Keynes. Prin urmare, ele sint imposibil
de explicat sau remediat. Dar problema
capitalului este decisivli pentru prospe-
ritatea unei economii. Cre~terea producti-
vitlitii ~i cre~terea economicli si'nt direct
dependente de formarea de capital. 0
economie ce nu-~i poate forma continuu
capitalul necesar este condamnatli Ia de-
clio ~i crize perpetue - ~a numita stag-
flape, adicli o stare in care ~omajul extins
~i inflatia coexista (o alta situatie care,
dupli teoria keynesistli este imposibilli!).
De unde aceasta "orbire" a lui
Keynes fata de o problemli ati't de impor-
tanta? 1ncli o datli, ~i In acest caz, nu tre-
buie sli uitam originile teoriei sale. Teoria
sa era i'nainte de orice o teorie a crizei
economice de supraproductie. Ceea ee-l
interesa pe el era sa descopere factorii ~i
mecanismele ce determinau acest tip de
crize. Prin urmare, el a postulat ~is-a con-
centrat pe existenta unei tendinte a po-
pulatiei de a supraeconomisi. Facind eco-
nomii mai mult declt trebuie, spune
Keynes, oamenii due Ia scliderea cererii
globaie de mlirfuri, cererea globalli scli-
zind, apace surplusul de productie (supra-
Producfia), dar, mai grav, scad lncasanle
i'ntreprinderilor, i'ncasan care, nefiind
altceva dec)t sursa veniturilor populafiei,
due Ia scliderea veniturilor acesteia,
sclidere care Ia rindul sliu, duce Ia o nouli
scadere a cererii generale ~.a.m .d. De aici,
falimente, ~omaj ~i prelungire pe termeo
100
Poils 2YJ997----------------
Fetele tranzitiei
trebuie dep~it. lar acest lucru izvor~te
in care, sub influenta
nu numai din necesitati teoretice, cit ~i
stimulasera programatic
tnceput sa puna serios in
(sau mai ales) practice ~i politice.
8 La toate cele prezentate mai sus
formarii de capital. Mai
n-a~ vrea sa mai ad aug decit citeva scurte
fllpstatat ca, datorita pozitiei
note privind keynesismul in Romania ~i
i.oitaJului in procesul ~i angre-
economice, siste~ul lui
influenta sa asupra politicilor economiei
romane$ti. Cel mai important lucru de
prea multe lucruri cu ade-
notat aici este ca problemele ~i obiectivele
~i utile de spus tafilor ce
ecooomice ale Romaniei smt de asa natura
lfCISCa pe calea modernizarii
economice. Concluzia a fost, incit relevanta teoriei keynesiste pentru
ele este poate nu chiar nuHi dar, in orice
Drucker, clara: "Presupo-
.-uentala a paradigmei keyne-
caz, extrem de limitata. Dar aceasta
k.: putea fi sustffiuta sau aparata.
relevanta limitatli nu va putea fi nici macar
ea exploatata atit timp cit teoria keynesista
teoriei keynesiene, fonnarea
nu va fi realist considerata drept (~i
putea fi abordata. Economia
folosita ca) un instrument teoretic special,
exclude in mod explicit
sub-economisirii ~i, prin generat intr-un context dat, cu limite ~i
problemelor legate de blocarea
obiective specifice. Atit timp c'it ea va fi
pcitatea fonnarii de capital. Si
insu~ita sau absorbita necritic ~i cvasi-
llecuooaste cit de importanta este incon~tient din reviste caBusiness Week
sau din manuale inspirate de doctrinele
~pata de capital in sistemul
la moda in anii '50, nu numai ca exista
un fapt niciodata negat de
rlmine decit sa fie acceptata pericolul ca ea sa-~i piarda toata relevanta,
modelului keynesist, centrat dar, ~i mai grav, exista pericolul ca ea sa
ti pe probleme de o importanta fie aplicata nediscriminat , ducind la
$i teza keyoesista confonn identificarea unor false probleme ~i la
publicului poate fi mani- false solutii.
Nu ca moneda ~i creditul n-ar fi
manevrarea veoiturilor mone-
ntei dobinzii nu este sustinuta importante in situatia noastra. Nu ca
ultimelor patru decenii." manipularea acestora n-ar fi o putemica
Cam asa se vad, deci, lucrurile sursa de control economic. Nu ca cererea
agregata ~i "fluxurile simbolice" interne
~i relatia lor cu cele intemationale ar fi
irelevante pentru intelegerea problemelor
noastre. Dar ate rezuma la asta pentru ca
ati't se poate vedea prin cadrul teoretic pe
care-1 folose~ti, pentru ca atit iti pennite
"instrumentul optic" utilizat sa vezi, este
o gre$eala de neiertat. Romania unnare~te
crearea bazelor unei cre~teri economice
solide ~i de lunga durata; prin unnare ,
Romania are nevoie de o politica econo-
mica structurala radicala si profunda.
r Polis211997 ----------------- 101
 - - - - - - - - - - - Fetele tranzitiei ~ Fetele tranzitiei

Aceasta structurn trebuie sa creeze pre- crede indeob.ste. Yntr-adevar, lumea este
misele rezolv4rii a eel putin doua pro- tural in care se plasau avea efecte asupra popu- guvemata aproape in totalitate de acestea.
derat ca de Ia sine inteJes, consu mului .si cererii Oamenii practici ai faptelor ce se inchi-
bleme-cheie pentru cre.sterea .si prosperi-
tatea economica: productivitatea .si for- de toatli lumea pentru a trnplicit, asupra fenomenelor puie a fi 'in afara oricaror influente intelec-
cutie. Atunci cind se discutl legate de aceasta. Dar tuale sint de obicei sclavii vreunui econo-
marea-acumularea de capital. Ce are de
unei variabile In vederea stnt pinA Ia urma decit ni.ste mist sau altul de mult plecat intre cei
oferit keynesismul In acest sens? Ce sursa
care, singure sau in
de inspiratie poate oferi un sistem in care modificani unui aspect - drepti. Cu o fixatie .si o autoritate mala-
procesele care due Ia capitalizare sint, In temului economic, se intuiti i sau premonitii mai dive, care-i fac sa li se para ca aud voci in
eel mai bun caz, ignorate (atunci cind nu .sovaire ca mecanismele $i putin inspirate, nu pot tine vazduh, ei i.si extrag nebunia din lucrarile
teoretice coerente .si
slnt atacate direct .si considerate ca factori care aceste semnale .si vreunui scriitora~ universitar ce a vietuit
sa fie transmise existli .si rea}iste, atente .si inteligente cu ani in urma. S1nt sigur ca puterea inte-
generatori de crize) .si in care produc-
tivitatea .si cre.sterea continua a acesteia Cii nu vor exista distorsiuai si oportuniUI.tilor existente.
reselor personate .si de grup este mult
semnale .si impulsuri ce mea este ca atit timp cit
slnt postulate? Tind sa cred ca foarte supraestimata in raport cu cea a ideilor ce
putin. trans mise existli .si sint funCCJoa ti teoria keynesista stapinesc penetreaza treptat .si pe nesimtite mintile
vor exista blocaje, bariere .si nelimitat demersul unui
Dar haide sa consideram pentru oamenilor. Bine1nteles, nu imediat dar,
coerenta, realismul .si
un moment ca dosarul keynesismului este distorsionari nea.steptate mai devreme sau mai tirziu, puterea
abordarii sale s'int grav
impecabil .si ca sistemul de manipulare turii economice sociale sau acestora se va face simtita; pentru ca in
macroeconomica monetaro-fiscalo-bu- Cii mecanismele birocratice domeniul economiei .si al filozofiei
trative vor functiona confOI'Dti Keynes ,stia bine acest lucru.
getar imaginat de keynesi.stii de diferite politice nu sint prea multi cei influentati
a fost, .si acest fapt nu trebuie
persuasiuni este viabil. Ce arinsemna asta trilor fixati. Ca sistemul de noile teorii lnainte ca acestea s~ depa-
vederea, un economist care a
pentru Romania? Pentru a putea raspunde va crea un cadru favorabil unui .seasc~ dou~i sau treizeci de ani de cind
tip de politici .s.a.m.d. Dar depa.seasca prejudecatile .si
Ia aceasta intrebare trebuie sa amintim au fost propuse, a.sa incit ideile aplicate
ce-i stap'ineau pe colegii sai
iara.si, mereu .si mereu, aceea,si chestiune acestea postulate .si consi~ evenimentelor cuvenite de politicieni ,
sine intelese .si ca nepunind El era con.stient de puterea
fundamentala: Keynes .si-a articulat viziu- functionari publici .si chiar de agitatorii
blema in cazul Romaniei? Pot (in bine sau rau) pe care
nea, iar continuatorii sai i-au dezvoltat-o politici nu prea au .sanse de a mai fi noi 'in
.si aplicat-o, lntr-un context istoric .si structura proprietatii ecoo01
ti ideile o au asupra lumii in care domeniu. Dar pina la urma, mai devreme
Nuneni altul decit Keynes a fost
institutional specific, avind in vedere structura industriala considerate! sau mai tlrziu, lumea aceasta este influ-
a scris unul dintre cele mai suges-
probleme specifice .si realitati economice irelevante din acest punct de entat~in bine sau rau nude interesele per-
nentarii privind puterea ideilor:
specifice. Majoritatea elementelor acestui cum par sa creada cei care sonale sau de grup, ci de idei." Yn cazul
leeconomi.stilor .si ale eelor ce scriu
context slnt doar presupuse de sistemul masurile propuse acum Romaniei, tardiva influent~ a ideilor lui
patruzeci de ani pentru economii: politicll, aut atunci c'ind au
keynesian: o anumita structura economica Keynes este in acest moment, una de
in proportie de 70-90 Ia suta pe cit .si atunci cind se in.seala, sint
.si sociala, o anumita structura a proprie-
influente .si importante declt se natura negativa.
tatii, un anumit sistem legislativ .si insti- deri private (.si oricum stn,.
tutional, o anumita organizare a statului criteriile de eficienfli date de
.si administratiei publice, o anum ita fonna preturi al economiei de piat!)
de birocratizare .si un anumit grad de .si tot ce ii trebuie hiperetatizatei
eficienta birocratica, o anumita relatie functional structuratei economiei
lntre guvem .si econornie, o anum ita atitu- ne.sti? S-ar putea. Dar ar trebui
dine fata de consum .si economisire, un explice .si noua de ce. Sa ni se
anumit grad de capitalizare etc. Toate care este logica modelului pe
acestea sint, in literatura keynesista, in intemeiata aceasta credinta,
majoritatea covir.sitoare a cazurilor, pur fundamentele sale teoretice, care
.si simplu postulate, luate de bune, nemen- temeiurile ei politice. Desigur ca
tionate. Contextul institutional .si struc- masei monetare, diminuarea
impozitului sau manipularea dob-

103
102 Polis 211997---------. Polis 211997
 Filozofie politic~

Adriana Oprescu obi$nuit~ a lucrurilor" (1, 2, V, 288), de$i

"nimic nu este mai greu de apreciat decit
un fapt" (ibid., 305). Elva trebui, a~adar,
Democratia $i gre$elil s~ caute cu perseverent~ ~i sa ajusteze in
raport cu faptele principiile organizatoare
recuperabile: ale democratiei, chiar dac~ acestea se
fapt, cele citeva r'induri citate, inf~t.i$eaz~ uneori sub o form~ contradic-
lll imastinea contradictorie a unei torie sau stufoas~. Un lucru este ins~ cert:
avertismentul lui Tocque simpl~ ~i cl~. cu vocatie cu ajutorul "faptului american", Tocque-
cind intmt~ de predestinare ville caut~ principiul democratiei, sau mai
(reprezentat~ de imaginea
TocquevilJe's critical analysis of democracy is so persuasive that bine zis esenta ei.
reparabile) presupun citeva
can be discouraged by the picture it reveals: if democracy represents a
and perils-ridden regime, if America seems to have the monopoly of aaeau.. 1) Se poate vorbi de o demo-
0 inl~ntuire de principii
solutions, why should we try to build a democracy? The article tries to , chiar problematic~? 2)
and even discard this historical skepticism. A careful reading of TocqueviJJe constituie o exceptie, care
thesis demonstrates that America is nothing but an example, and not a Jeaoa1
Dac~ experienta lui Tocqueville
lllliditatea sa ca exemplu? 3) Ce
in matters of democracy; and that, from a specific point onwards, many of die- (origine aristocratic~. marturii despre
au rnspunsurile la aceste intre-
democratic errors are recoverable - democracy heals itself by giving the ._ Revolutia franceza) 1-a sensibilizat deja
a) conditia omului democratic
the possibility to be himself and fulfill his human nature. Tocqueville'a la ideea egalit~tii ~i la aparenta ei ineluc-
examples could be interpreted as a conciliation between the democracy 11111 democratiilor in lumea lui
tabilitate, studiul faptelor epocii sale ii
the modem liberal path. With one condition: in the real democracy, the citizen'
optimism should be tempered by the process of understanding the perils that a int~re~te, cu fiecare zi, aceste prime
democracy has to face. impresii. Democratia ca proces social -
egalizare a conditiilor, egalitate virtuala
"Guvemarea democratica, care se
ajutorul tabloului unei "de- sau imaginar~(II, 3, V)- sau,in traducere,
bazeaza pe o idee atft de simp/a $i de
actiune", a~a cum o putem . politica imediata (principiul suveranit~tii
naturafa, presupune tolu$i, fntotdeauna,
existenta unei societa{i foarte civilizate $i Statele Unite. lntr-adevru-, regJm populare ~i corolarul s~u. puterea opiniei
stituie, din acest punct de vedere, publice) cucere~te tncet-incet lumea, iar
foarte savante ( ..). Marele privilegiu al
rator de exceptie: de~i e o America ofer~.in acest sens, un exemplu
americanilor nu este, prin unnare, numai
ace/a de a fi mai luminati decft al(ii, ci $i Europei, ea nu s-a indeplrtat des~v'ir~it. Chiar'in America va descoperi
ace/a ca ei au posibilitatea de a face greyeli aceasta pin~ Ia punctul de a Tocqueville marele principiu care funda-
reparabile." comparaf,ie; originile sale au o 11C8Uap1e metodologice ale unei menteaz~ nu numai aceste fenomene
transparent~. iar in America generatoare de sthimbm, ci ~i. oda~ cu
Alexis de Tocqueville,
De fa democratie en Amerique (deci democratia) a f~cut citiva ocqueville accep~ de la inceput ele, ins~i societatea politic~ ~i civil~:
(I, 2, V, 298 ~i 318) 1
inte, in raport cu socie~tile provocarea unei astfel de cerce- "Providenta a dat fiec~i individ, oricare
o gru.im in toate fonnele sale: IIUpra democratiei prin care aduce ar fi el, nivelul de ratiune necesar pentru
~anse, nivelarea averilor, garantlniC 1ami o ~tiin~ politica noua, propu- caelsasepoa~conducesingurinchestiu
P entru cititorul care a interiorizat
temeinic sensu! principal al fonn~ a drepturilor politice. Pe d se de~eze de metoda filo- nile care it privescin mod exclusiv" (1, 2,
demersului tocquevillian- cu alte cuvinte America, democratia "e abando0818J1 secolului al XVTII-lea, a c~or
3
X, 520)
studiul democrafiei ca stare social!, impli- natiilor ei" ~i ~i-a luat "inflt~ nu era tempera~ de nici o expe-
fireasc~".
cind o egalizare gradual~ ~i irezistibila a "Toti se dezinteresau de ceea ce Democratia este complicata
conditiilor- cele dou~ remarci de mai sus Tocmai in acest sens
par eel puf.in ambigue. Se ~tie c! Tocque- "privilegiu" pares~ ascund~ o conbadll f1stir~eau prin a tr~i cu gindul in
. pentru a visa la ceea ce ar fi putut
Chiar daca democratia pare sa
ville i~i propune s~ studieze acest fapt izbitoare in raport cu intentia societate ideal~ ..."21n schimb actualizeze egalitatea natural a sau dac~
"providential" prin altemarea nivelelor lui Tocqueville, care face din :::~ille respinge sistematic oric~ este de~n~tl\ printr-u? num~r \imitat de
observabil, tr!it ~i a celui teoretic, cu Unite un fel de avanpost al Istoriei. lzare sau exceptie ~i consider~ c~ pnnctpn, smtem totu~I departe de transpa-
dac! exemplul american nu se tinw - "s~ judedm dup~ lnfMisarea ren\ll proiectului politic al secolului al
I 04 Polis 211997 ., 105
Polis 211997
 Filozofie politic~ ~ Filozofie politicli - - - - - - - - - - -

XVID-Jea- "o societate imaginar~ln care cum ar fi fractionarea puterii - 'incearcli

totul pc1rea simplu ~i coordonat, uniform, apoi, intr-o multime 'intr-o agitatie politicli, sli relativizeze influenta majoritatilor
echitabil ~i conform ratiunii"4 Dimpo- rlndul ei inf~ti~area in social~ si este sfisiat 'intre
opresive.
triv~. democratia pare s~ stlmeasc~ o 296). fn consecinta, este el nu stie aproape nimic b) Un alt pericol mortal pentru o
"teroare religioas~" atit In r1ndul specta- tamintele legilor s~ se si despre lucrurile pe care democratie este individualismul, dliunator
torilor, cit si al actorilor ei, ~i asta pentru "administratorii s~ invete legile nu-l ajuta nici ele, at'it ca principiu intelectual - "fiecare se
c~ e insotit~ de o anumit~ complexitate, celalalt" (ibid., 297). La un ansamblu uria.s si mereu 'inchide'in sine si pretinde slijudece lumea
da~ de elementele urm~toare: adauga ~i artificiile legisJatort Acum 'intelegem cu claritate de acolo" (II, 1, I, 10)- cit sica principiu
I) Omu/ democratic are o rela(ie cani care au conceput un este o inteligenta politic~ de actiune - "fiecare lsi ajunge siesi" In
extrem de problematica cu timpul. Intr-o eficace, dar nu neapclrat mai (o societate "foarte civi- s'inul propriei familil (ibid., 13). Egoismul
democratie, egalitatea accentueaz~ mobi- 3) Un atomism savantli", spunea Tocque- si materialismul lngust conduc 'in mod
litatea averilor ~i a statutelor, "societatea neste si Ia nivelul societltii a ne putea gasi repere si a inevitabil la o pasivitate generali~aUi In
pare s~ tr~iasc~ de pe o zi pe alta, ca o deoarece convi ngerea sl profitrun de sansa democra- sfera publicli. Dacli luam 'in considerare
armat~ In campanie" (I, 2, V, 297). "Insti- valoarea ratiunii individuale ldemocratia presupune si riscuri faptul eli rivalitatea celorlalti este din ce
tutiile democratice atlt~ ~i magulesc inclt fiecare "sA incerce sll-si dec'it deruta ... 'in ce mai greu de suportat (ca, de altfel, si
pasiunea egalit~tii, fc1r~ a putea vreodata (II, 1, I, 13). Individualismu]
opozitia constanta intre " instinctele pe
s~ o satisfac~ in lntregime" (ibid., 285), "face pe fiecare s~-si uite $i pericolele ei care le st'irneste egalitatea" si mijloacele
~i poart~ oamenii In urmc1rirea acestei ascunde descendentii si il pe care le oferli) , eli societatea e dominatli
egalit~ti ideale, fugitive (II, 1, VIII, 44). contemporanii sru; el iJ indreapq.; Suprema ironie a dificultatilor de conformism, atunci deznodam'intul
Gustul bum'lstmi materiale, durata scurt~ cAtre ellnsusi si ameninta sAil democratic este faptul c~ este previzibil: spiritul cautli sli se odih-
a vietii , mobilitatea social~ arunca socie- in intregime in singur~tatea ti tncurajeaza pe oameni sa-si neascli 'intr-o "egalitate 'in servitute",
tatea lntr-o stare de trepidatie nelnceta~. suflet" (IT, 2, II, 127). Dacll libertatea, adicli tocmai cetatenii isi dau ca stap'in un stat preve-
ziarele sau asociatiile pentru
Omul democratic este obligat s~ fie care le-ar permite sli le depa- nitor, dar letal; clici ei abandoneaza toc-
r~bd~tor, s~ bata pasul pe loc In fata oameni sa se caute, sa se CUDOIICI Cum se ajunge, totusi, la o astfel mai acea libertate politicli farli de care de-
concuren(ilor sru nenumara(i5 ~i, in acel~i se uneascA, democratia arinse~ Am putea sli rezumam scena- mocratia este incompleta si contorsionatli.
timp, sa se arunce in cursa "grabit", "de rarea unor universuri sociale 'in c1teva rinduri: Cum sli evitam ca democratia ,
teama de a nu rata cea mai scu~ cale c~tre si ignorarea total~ a intregului a) Printr-o perversiune aproape sau pasiunea pentru egalitate, sa nu
fericire"(II, 3, IX). Acest timp gurmand 4) Lectura atent~ a lui principiul suveranitatii poporului conducll. la despotism, ci la autogu-
nu inceteaz~ s~ tortureze: el nipe~te ville ne infati~eaza si o anume la tirania majoritA.tu.Intr-adevar, vernare? FariHndoiala, este nevoie de un
omului r~gazul de a se instrui ~i il obliga fn privinta interesu/ui general. ~entul'in care se accepta principiul popor foarte luminat, foarte lucid,inzes-
sa judece pripit ~i "sa se ata~eze de putin vizibil intr-o democratie, egale a ratiunii si sfirsitul
trat cu o inteligenta politicli extraordinarli
aspectele cele mai vizibile" (I, 2, V, 285). cetatenii sint sistematic orientad inegalit~ti, singurul criteriu al pentru a putea discerne mai bine si a evita
Transformat in girue~. Ia bunul plac al interesele si judecatile personale: este aditionarea opiniilor (de ceea ce e mai rau; trebuie "sli te servesti
~arlatanilor, omul democratic este prizo- nu prea intelege ce influenta ar greutatel) asupra unui subiect zilnic
de luminile ratiunii" (I, 1, VIII,
nierul unui timp punctat de int1'mplm; el destinul Statului asupra soartei majoritatii devine un succe-
243). Si iatli cum prima parte a textului
se simte dep~it de lucrurile care i se 2, IV, 133). "Cum oamenii nu IIIIi al unanimitlitii. De 1a conformism, de la care am plecat'isi dovedeste justetea.
intimpla pentru ca nu le poate estima in lega(i unii de altii intr-un mod solid pi teama de a reprezenta o diferen\li
mod corect: "poporul nu gi1s~te nicioda~ manent" (IT, 2, VI, 143), "ei nu-fi orice diferentli este consideratli in
timpul necesar pentru a cugeta asupra forma dinainte o idee clam despre abuziv ca o inegalitate) nu mai Americanii sfnt oare
mijloacelor" de a-~i atinge scopurile pe care ar avea-o daca s-ar uni" (U, 2. dec1t un pas pentru ca tirania
(ibid.). 148). De aceea ei rise~ sA rAminl sa se transforme 'intr-o tiranie de atit de savanti $i de
2) Intr-o astfel de societate agi- "independenti "' lnsi1 "izolati si
tinciosi" (II, 1, III, 24).
Mai exista totusi o sansli? Doar dad\., ingenio$i?
ta~. legile slnt, Ia rJndullor, instabi!e, de o parte, regula unei majorit~ti
Astfel, am putea spune ell hiar daca Tocqueville se decla-
pentru ca oamenii nu fac decit sa petreaca
un moment Ia putere "pentru a se pierde, democratic se gAse~te intr-un
aproape inteligibil: petermen scurt,el
mnrnre si simtul compromisului ga-
soarta minoritarilor. Pe de alta C ra impresionat de iscusinta cu
numeroase artificii democratice - care americanii se folosesc de un sistem
106 107
Polis2fl997----------------- - -- - - - - - P o l i s 211997---------
 Filozofie politica
~ Filozofie politic~ - - - - - - - - - - -

politic deja foarte complicat - "e$ti Ceea ce fascineaz~ in acest exemplu este
insp~imintat de muHimea diferitelor matii" (ibid., 55), asa iuct faptul ca democra(ia, care are un aer at1t
cuno$tinte si de discemanuntul pe care ceptiile simple cuceresc de simplu $i de clar cfteodata (lnlantuire
(Constitutia Federala) le presupune in rului" (I, 1, vm, 243). de principii, educatie politica participa-
rindul celor pe care-i guvemeaza" (I, VITI, mediocritatii democratice tiva, bagaj minim de cuno:;;tinte politice
inteligentei pure, iar la 'indemina tuturor), devine dintr-o data
243); chiar daca, in Statele Unite, $tiinta
politica pare sa fi coborit "pina in ultimele tuie in nici un caz o excep(i-- obscura atunci cind se incearcl detumarea
straturi ale societatii" (ibid.), ex is~ totu$i exista putini savanti, dar $i institutiilor democratice impotriva bene-
anumtte aspecte care limiteaza sau fie ignoranti (1, 2, IX, 409). ficiarilor lor de drept; democratia devine
contrazic aceasta lntelepciune politica 3) Tocquevil!e disuasiva. De aceasta data, complicatiile
americana. reflectij mai generaie, dar s1stemului democratic pe care le deplin-
E adevarat ca, spre deosebire de
sceptice: este important ..sl geam mai sus impreun~ cu Tocqueville
europeni, in America, intreaga educatie instrutrea poporuiui mai actionead in favoarea lui: principiile
este canalizata "nu catre viata privata", ci anumenivei"(I,I, V,284), democratice se autoprotejeaz~ printr-o
"catre viata politica" (I, 2, IX, 412): jurii, fel de greu sa-tJ imaginezj 0 strinsa retea de influente si deterrninisme
p1u1 american cape o aproxt-
asociatii, partide $i presa impiedica, Ia care toti ar fi foarte instruiti, 11111 imposibil de controlat pe o cale pur ratio-
(loPriilor intuitii ~i r~~ne ~del
rindul lor, izolarea sociala si familia- in care toti cetatenii ar fi nala. Acest exemplu este oarecum un caz-
(ibid., 285). iJbord&ilor teoreuce :;;1 practtce), limita, dar exista numeroase alte institutii
rizeaza cetatenii cu arta libertatii. Nu
Ce sa retinem din un astfel de caz-limit~ al c&ui care sint, in acelasi timp, faste si nefaste
trebuie sa uitam nici ca americanii s-au
cism? Educatia politica, defi sa fie subliniat. pentru democratie, astfel incit suprimarea
nascut liberi si ca, "nemaiavind nimic de
necesara societatii (indeosebi . Este vorba de capitolul VII, lor brutal a ar antrena consecinte imprevi-
invatat, Ie e de-ajuns sa nu uite nimic"
a1 volumului 2, p.l47, refe-
(ibid., 410). Totusi, ar fi greu sa ignoram proteja democratia de propriileei zibile. De exemplu, votul universal, de:;;i
dintre asociatiile civile
citeva deficiente structurale sau circum- i$i atinge limitele chiar si serv~te principiul suveranitatii populace,
lflditice. Tocqueville ne descrie 'in
stantiale ale educatiei democratice norocoasa $i "luminata" cum nu este in el insusi o garantie pentru
americane: rica. Dar daca ipoteza ca toti "groaza instinctiv~" pe care calitatea alegerii (I, 2 , V, 286); el produce
tan sint tot atitia pohticieni '1n lf"UDele democratice fa~ de aso- uneori genii (ibid., 287), dar, in general,
1) Ca pretutindeni, sensibilizarea
nolitice ("singurele persoane parti-
fata de interesul general urmeaz~ o cale dovedeste utopica, ce s-ar este moderat cu ajutorul unui al doilea tur
despre cei care ii guvemeaza? care aspira sa regie-
obligatorie $i, de altfel, destul de labo- de scrutin. !ntr-un mod asemanator, tribu-
statui" :;;i care se bucur~ de o li-
rioasa: "Cum cetateanul nu are nici un nalele evita si favorizeaza 'in acela:;;i timp
dintre cele mai "periculoase"), ca
motiv deosebit s~-$1 urasca semenii, Perplexitatile recursulla forta materiala in dauna fortei
lllllvointa lor naturala" fa~ de aso- morale a dreptului; presa insa~i este o
pentru c~ el nu este nicioda~ nici stapinul,
guvernantilor civile care detumeaz~ interesul
nici sclavul lor, inima lui inclina cu institutie de o utilitate indoielnic~ citeo-
de la treburile publice :;;i
usurinta catre bunavointa". Mai intii, el dat~. si despre care chiar Tocqueville
estiec~ votul universal
se va ocupa de interesul general din "nece-
sitate"; dar, ulterior, o va face ca o "ale-
S teaz~. in mod necesar,ci
intelepti vor ajunge s~ guverneze
guvernului si favorizeaza linis-
pasivitatea) poporului. Dac~
declara: "Mru:turisesc c~ nu nutresc deloc
pentru libertatea presei acea dragoste
-ainlrn ca, intr-o zi, un astfel de complet~ :;;i neconditionata pe care o
gere", din "calcul", "instinct", "obisnu-
2, V). Cum principiul suveraai vrea sa suprime asociatiile poli-
inta" $i "gust" de a sluji acest interes (II, acordam lucrurilor care smt bune intr-un
2, IV, 135). populace face din oamenii puterii el s-ar vedea prins intr-o dilem~: mod suveran, prin natura lor. Iubesc
homines democratici, in deplinul ci asociatiile politice se presupun
aceast~ libertate cu mult mai mult din
2) Pentru ca "se ocupa in general cuvintului, le-arn putea ~oli gratuite in care toti ceta-
$i de industrie si de comert, in acelasi perspectiva relelor pe care le impiedic~
exercitiul cotidian al cali~tii lor de vin sa i nvete teoria asociatiilor",
decit din cea a lucrurilor bune pe care le-ar
timp" (II, 1, IX, 48), oamenii nu mai au
teni, exact aceleasi dificul~ti si exact (tipic democratic) al celei
face!" (I, 2, ill, 264). De aici :;;i pina la
timp pentru meditatie si pentru "combi-
de a se repera ca $i celor pe care ii decizii de luat se dovedeste a fi
fecunditatea raului6 nu mai este ins~ decit
natiile patrunzatoare ale mintii" (II, 1, X,
neaz~. Exista, totusi, o circumstanti . "Evitind un rau periculos"
54). Actiunea este mai presanta, omul un pas: "democratia priv~te guvemul ca
singularizeaz~ in eel mai inalt IIIICia\iile politice), statul "se lipseste de
trebuie "sa se multumeasca cu aproxi- pe un rau necesar" (I, 2, V, 292).
statutul lor, mai precis tentativa de a _ lemediu eficace" (asociatiile civile).
108 - - - - - - - - Polis 211997 j ,___ __ _ _ _ _ Polis 211997-------- 109
 Filozofie politic~
Democratia $i site" (din conformism
gre$elile ei reparabile europene): "tn Europa,
considerelm c~ nelini$fea
~ ne amintim inc~ o da~. lntr-o rinta nemclsuratel de
S ordine aleatorie, principalele extremcl fatcl de indeJJenclll
vicii sau efecte perverse ale democratiei: pericole sociale" (I, 2, IX.
Ia nivelul societAtii, gustul nem~urat telm insel eel, 'in America
pentru bog~tie, mediocritatea, atomismul s~ lntoarcem aceste vicii in
("democratia rupe lantul si pune fiecare cratiei, celci americanii
verig~ de o parte"), apolitismul ("demo- numai de o garanfie Proprie
cratia sl~beste legclturile sociale si le ci si de una impotriva lor
lntelreste pe cele naturale; ea apropie clteva exemple de gr~
rudele, dar In acelasi timp, li separcl pe "reparabile".
cetelteni" (ll, 3, VIII, 245); Ia nivelul a) Se lntimpll sA
fonnelorpolitice, tirania majorit~tii. cen- semenii nostri "din purl
tralizarea excesivel, despotismul "soft". loace rusinoase, urn' "toate
Pentru a reveni Ia americani, am mari, flnlindoialli, dar sint
putut observa, in diferite momente ale timp ce binele care ia n3$ten
discursului lui Tocqueville, eel existcl, in rclm'ine" (I, 2, m, 132).
Statele Unite, numeroase mecanisme b) Dorin(a de a fi
democratice cu functie autoregulatoare: despclrfi in mod accidental
a) intli si intli egalitatea lnscisi, care, dlnd dar sistemul electoral duce
nastere "tendintei instinctive c~tre inde- Ia apropierea unei multimi
pendenta politicel, preg~teste remediul care, altfel, ar fi rclmas intotde..
pentru rnul pe care II provoac~" (U, 4, I, unii altora" (ibid.).
354); b) legea ce permite poporului ame- c) Pasiunea riscu/ui. "
rican s~ facA orice, lnscl "religia llimpie- faptului eel se bucurcl de o
dic~ scl conceapA orice si li interzice s~ culoascl (ca de exemplu cea a
1ndn1zneascA orice" (I, 2, IX, 398); c) n.n.), americanii pot invl&a
judeccltorii, juratii, asociatiile sau presa diminueze pericolele rP.nr,..AIIili!
(toti constituie un remediu provizoriu al libertate".
ingustimii preocupmlor individuate si al d) Egoismul luminat(II,
absentei - generalizate, uneori - de inte- 155) al americaniloreste mai
ligentci politic~ sau de capacit~ti empa- ipocrizia; In E uropa, ''inc! mai
tice); d) in sf'rrsit, libert~tile locale ce zi de zi devotamente pe care na
'indreap~ fclrclincetare oamenii unii ccltre impclrtclsim" (ibid ., 154).
altii, in ciuda instinctelor care li despart, e) lgnoran(a, creduli~a~e&:
si li obligcl s~ se lntrajutoreze" (U, 2, IV, porul conduce adesea foarte
133)- deci, scl descopere interesul general. burile publice", dar, astfel, "cercul
Exis~. totusi, si o alt~ categorie sale se extinde" ... si , "pentru c1
de remedii democratice, mai inedite si cearc! In fel si chip lnselarea lui, el
aparent mai eficace, care au ca resort ceea seste prin a se lumina" (I, 2, VI,
ce contemporanii lui Tocqueville ar fi f) "!nscisi violenta dori~
numit Inc~ "vicii", "erori", "judecclti gre- face pe americani metodici. Ea le
110-------
Polis211997----------------)
- - - - Filozofie politicrt - - - - - - - - - - -
le ordoneaza viata" (II, 3,
caci i se adauga principiile: "atunci cind
omul i::;i serve::;te semenii, el se sluje::;te
pe sine insu$i" sau " ceea ce e just este si
Gustul bunastarii materiale util in acelasi timp" (II, 2, Vlll, 153). Este
"mai degraba moderatia decit vorba, deci, de un egoism luminat, care
degraba dorintele marunte serve$te drept baza nu numai unui patrio-
extraordinare" , ca de altfel tism inteligent, ci $i religiei, asa cum este
fat! de ordine ~i fata de bunele ea practicatrt in America- $i 'in acest con-
Ca o regula general a, "este Ia text evocarea pariului pascalian de catre
sAte sustragi regulii comune Tocqueville este binevenita. Acest interes
viciile, c\t $i prin virtutile bine 'inteles declan::;eaza prin el1nsu$i un
(ll, 3, IX, 166) $i foarte cunnd, nou reciclaj al viciilor individuate. Fara
r.rialism onest" va domina toate indoiala ca o asemenea spiritualitate de-
mocratica poate parea saracacioasa si de-
precianta 'in ochii unui european, 'insa
l~fonmsm, care nu are numai timpul nu-i va da dreptate petermen lung,
De exemplu, "in tarile demo- iar Tocqueville ne-o spune la fel de expli-
ii fac adesea pe cetateni sa cit: "luati 'in considerare citiva indivizi;
in comun lucruri foarte nes~ ea (doctrina interesului bine inteles) ii
-.daca nu ar exista ziare, aproape coboarrt; pri viti Ia scar a intregii specii, ea
mai exista vreo actiune comuna.
li 1nalta" (ibid., 155).
11 fac este, deci, cu mult mai 1n fond, care sint principalele
eel pe care il vindeca" (II, 2, invataminte pe care le-arn. putea c'i::;tiga
alt exemplu: din cauza imensei din tabloul gre$elilor reparabile?
sociale, nici un cetatean nu s-ar 1) Mai intii, faptul ca,daca toate
IIIUStrage muncii (vezi ll, 2,xvm. acestea sint adevarate, daca $i viciile $i
vreunei credinte religioase. Daca virtu tile contribuie in proportii egale sau
c! un anume calcul poate, la comparabile la prosperitatea $i la sigu-
lui, s! fondeze aceste credinte reli- ranta societatii, atunci viata intr-o demo-
cu atit mai bine, pentro ca imediat cratie devine mult mai U$Or de trait, pentro
IIClan~eaz! un nou lant de efecte ca omul poate fi om in deplinul sens al
relig1a are un rol regulator, atit cuvintului, cu sui::;urile $i cobor1$urile
ce recomandrt (egalitate, inde- sale, 1ntr-un total acord cu propria sa
' cit $i prin ceea ce interzice -
religiei, imaginatia devine natura. 2) Dac!i din tot acest tablou reiese
.-m&pecta: nu orice este permis, nici "un fel de tendinta ascunsa care 'ii face
in interesul societrttii, iar omul nu adesea pe oameni sa contribuie (lntr-o
risd sa se degradeze e11nsu$i vdnd democratie) la prosperitatea generala,m
melioreze totulin jurullui (I; 2, IX, ciuda viciilor sau a gre$elilor lor, $i srt
n-am citat decit citeva binefaceri creeze binele fara sa vrea" (in timp ce,
intr-o aristocratie, oamenii publici fac rliu
i) Trebuie sa rezervam o men- fara sa vrea), atunci ar trebui s! avem $i
special! si "interesului bine inteleS'. un alt motiv de satisfactie caci, daca pune-
avatar al interesului egoist pur $i sim- reain practicrt a regimului democratic s-a
un avatar mult mai util societatii,
111
' Polis 211997 - - - - - - - - - -
 Filozofie politica - - - - - Filozofie politicl'l - - - - - - - - - - -

dovedit a fi delicata sau chiar periculoasa, pericolelor si incitruilor pe care le contine

este odihnitor sa te glndesti ca, statistic accepUi natura umana i interesul bine inteles se
vorbind, sansele unei evolutii "In sensu! po:e
de vicii si virtuti . Si ca principiu democratic;
latura nedesavirsitl'l a acestui regim
politic.
bun" par a fi Ia fel de mari , prin buna- sa cautam una din cele democratia reu~este sa-si Din aceasW. perspectivl'l, exem-
vointa unei "mlini invizibile" si justitiare. cauze ale succesului sau. rlitacite si s{l-si neutra- plul Americii, care isi propune sa exalteze
3) In sfirsit, am avut ocazia sa Din moment ce rnai de temut dusmani, este nu natura democratiei (egalitatea), ci arta
remarcam ca , "Ia neajunsuri pe care Ie tic nu i se mai cere sa fie un sA trl).im ca democrati pentru acesteia (libertatea), ne ofem, in lipsa unu i
lmpanasesc si alte popoare democratice, spunea ca democratia este sli dureze? Tocqueville nu model "necesar" al viitorului Europei,cel
americanii au aplicat remedii de care pentru zei. ..), ci doar un te cu atita suficienta... putin citeva materiale pentru a gmdi acest
numai ei au fost constien(i plna in pre- cu zonele sale de lumina viitor - fapte, principii, si mai ales o
zent" sica, "desi au fost primii care le-au referintele Ia Bernard de
lncercat, ei au reusit" (I, 2, IX, 420). lata, vorbeste de viciile private, tia difi.cila" imensl'l sperantl'l: "Americanii ne-au arntat
ell nu trebuie sll renuntl'lm Ia incercarea
deci, Inca un pionierat reusit pentru Ame- nate", de care depinde binele istoriei de a regia democratia prin legi si prin
rica ... Atentie, lnsa: In ceea ce priveste Ia Machiavelli si fee moravuri" (I, 2,IX,420). Pentru a reveni
propriile-i artificii politice, America, aproape automate. tntr-ad..._. frecventei cu care foloseste
la textul nostru de plecare, ce poate fi,
"polulluminos" al ideii democratice, scu- interesuluj bine lnteles, asa ca "providential", "prodi-
asadar, mai seducl'ltor pentru Europa decit
teste, lntr-adevar, Europa de o experienta Tocqueville, se integreazl fileZisttbil" cu referire la demo-
ideea di ne putem abandona democratiei
traumatizanta. Insa, In ceea ce priveste aceasta viziune realista, era departe de a fi un
pentru di ea se vindeca singura! Totusi,
natura democra(iei si miraculoasele sale ticii care vizeaza mediocrul a pastrat cu grija cuvintul "nece-
Tocqueville are grija sa semnaleze faptul
mecanisme, reusita americanilor dove- ge succesul si ia oamenii "C~$~1 a caracteriza si insoti for-
d, urmarind cu privirea "reparatiile ~i
deste numai ca, "daca democratia are mai departe de orice constructii ale democratice. Prins intre o
Interesul bine lnteles nu "reciclarile" greselilor' riscam sa pierdem
multe sanse sa se lnsele declt un rege sau "fatall'l" a conditiilor si a mora-
din vedere greselile 1nse~i. Inainte ca
un corp de noblli, ea are, de asemenea, si lnalte; el este Ia indemina ti intre neprevazutul politicului, europeanul sa fi interiorizat ~i consti-
mai multe sanse de a reveni Ia adevar, de mediocre (deci, ale tuturor) si lllmnocratic are sentimentul ca este
entizat derapajele posibile ale democra-
indata ce este luminata de inteligentcf' (I, pe singurul punct fix al sutl~lii istoriei (Manent); desi actio-
2, V, 318) . nesc: interesul personal. tiei, Tocqueville nu se poate resemna sa
c:aautor al proiectului democratic),
rosteasca formula magica a libera-
Sa schJ(am , la rlndul nostru,clte- Acceptarea VJciilor nu IC\ionat (pentru ca el constituie
lismului. Prin urmare ... "dati (mai intii)
va directii de reflectie lnainte de a trage totusi, cultivarea lor: "ceea ce docila a egalizarii sociale si cul-
concluzia. popoarelor democratice lumina instructiei
pericol societatea nu este atit lnsa, i n acest sens, intentiile
si libertatea" (II, 3, XV, 180) pentru ca,
ruptie a unora, cit del<lsarea ale lui Tocqueville smt mai
mai (trZiu, "e suficient sa lasi omu11n voia
viziunea legislatorului, explicite, caci, descriind "de-
Comp]icitatea fntre mult mai putin de temut decit in America", el i~i asuma cura-
lui pentru ca el sl'l faca minuni..." (I, 2 , I,

democratie $i natura
umana
P entru a continua prima dintre ide-
ile enuntate mai sus, am putea
spune ca, dupa ce repune oamenii lntr-un
fel de stare de natura (to(i oamenii slnt
egali si liberi), dupa ce dezvilluie buna-
tatea fireasca a omului (prin compasiunea
fata de semenii sai) si lucreaza Ia resta-
urarea si propagarea acestei naturi umane,
democratia face mai mult decit atlt, ea 400).
galante ... " (ll, 3, XI, 259). Sarcina
cratilor ramine uriasa: daca. cele
vicii person ale se topesc in div..~
numacul concetatenilor si pot,
sa fie detumate In folosul sociefitii.
ponsabilitatea generalizata este Ia
nociva ca si constructivismul ruptde
tate al glnditorilor secolului al
Numai ca obiectivul moral al politiciill
fractioneaza si lsi reduce preten(iile,
inclt "exista mai pu(ina perfec(iune,
mai multa rodnicie In actiuni" (II, 4,
lobiectiv de a avertiza asupra tuturor 260).
referintele trimit Ia editia De Ia
l.-dliJJocratje en Amerique, Paris, Ed. Gamier-
Plammarion , 1981, dup~ cum urmead:
tomul, partea, capitolul, pagina. Traducerea
Jlll&jelor ne apartine. Se poate consulta $i
editia romlln:i, ap~rut:i la Ed. Humanitas,
1995.
Citat de Pierre Birnbaum, in Sociologic de
Tocqueville, Paris, PUF. 1971, cap. 5.
3. Suveranitatea popularn decurge "in mod logic
din acest principiu.
4. Citat de Birnbaum, ibid.
S. "Egalitatea, care las:i fiecatuia facultatea de
a ajunge Ia orice,te impiedicli s~ urci repede"
(II, 3,1X).
6. Expresia ii apartine lui Pierre Manent (lstoria
intelectualif a liberalismului. Ed. Humanitas.
1992).

112
Polis 211997 113
- - -- - - - - - P o l i s 211997--------

Raluca Marculescu
Tema egalitatii la
In one fashion or another, Tocqueville is almost associated Wirh
entire generation of liberal thinkers of the early and mid-nineteenth
The author tries to emphasize the fact that Tocqueville innovates the
thinking by introducing the clear distinction between revolution and deiJIOcracy.
It Maly,., Tocq "evi Ue'' 'PProoeh of '"" ivid"ali>m ""' individ"a!i """"r.
for him, a society founded only upon self-interest is unhealthy. The
fragmentation of society, by rendering citizens isolated and by makj
associations of citizens increasingly difficult to sustain, smoothes the way for
mdividual possibility and eventual centralized despotism.
C eea ce atrage atentia in primul sint dovada- iar Carta din HH4
rind in opera lui Tocqueville, rea obsesiei liberale franceze
De Ia dtfmocratie en Amtfrique, este celor doi autori, care dorea: 11
vointa de a c4uta un model, model care, o Revolutie Glorioas4 in spatial
datA g<lsit, nu este In mod eVldent potrivit "da" egalita.tii sociale, "nu"
s~u
Frantei. politice. Tocqueville insusi a
Tocqueville i$i i'ncepe ca.Ia.toria In demersul intelectual, care
I 830, dat4 de o incontestabil4 importan(lt. spre America, de Ia compamjia
Tinl!ruJ aristocrat este indemnat de edu- ria Frantei si cea a Angliei, ~ unica asociatie care se tncadreazA ti predispune la o puternica autoafirmare
cafia sas~ intreprinda. voiajul, educatie sa ar~ti'nd
ca. momentuJ decisiv
care imbina. liberaiismuJ "bizar''' cu re- ci'ndva intre 1828 $i 1830,
flexele unui om a Cl!rui familie a fost dis- realizeaz4 c4 o intelegere compijl
trusa.in timpul Revolutiei. Ideea ca.Ia.toriei istoriei franceze, $i mai ales a Remlili
a ap<Uuti'n mod ftresc, ca.ci,ln acea epoca, nu e posibila. prin raportarea Ia
toate marile spirite ii recunosc calitAtile dincolo de Canalul Mi'necii.
de surs4 inepuizabi14 de inspira~e pentru Nucleul cilr(ii e deja -
o minte clara., ascutita. $i insetatA de cu- tinctia fundamentala. intre .. itf~
noastere - ca.la.toria este o vocatie a spiri- democrafje $i cea de revolutie- o . , . _
tului, iar marchizul de Custine este un alt in gi'ndirea liberal a., pentru ca. ea nu
nume, e drept, nu tot ati't de ilustru, care a nici la Constant, nici la Guizot. fn
observat si a ex ploatat aceast4voca(ie. cin(lt, exemplul democratic trebuie .
!nalt.ilordinedeidei,compara(ia intr-un sistem care nu-si are~
neincetatA cu modelul anglo-saxon este intr-o revolutie de tipul celei france&-"'
Ia ordinea zilei- Royer-Collard $i Guizot apare, asadar, ideea Americii.
114 -
Polis 211997
~ Filozofie politic~ - - - - - - - - - - -
dezvolt~ astfel o teorie constructivist~
se explic~ refuzul s~u asupra aparitiei noii democratii. 1n acelasi
pune semnul egalit~tii tntre timp, "el pune degetul, cu ceea ce numeste
tranced si cea american~.
1
reuseste, dup~ cum observa
egalitatea conditiilor, pe una din semnifi-
catiile-cheie din care se nutreste irepresi-
,sA disocieze "conceptul de bila din amid a societMilor'' C~i pro-
4
de referinta sa empiric~ . blema avut~ tn vedere este cea a indivi-
dului, tntr-o traditie liberal~ pe care o
[-Atoria 'in America devine o interpreteazA si o modific~. conform pro-
a schita o tipologie democra- priei viziuni.ln fapt, cbestiunea este cum
li.leVOlutionar~. la cares~ poa~ fi poate fi gtndit~ o societate al~tui~ din
cu care s~ poata fi compara~ indivizi liberi si egali. Si dadi Statele
revoluttonarn france~. C~ci Unite au fost luate ca martor al acestei
autorului este fixarea Revo- "anchete imaginate" pornind de la ele-
obsesie existential~ a unei mente furnizate de istoria Frantei, este
aeneratii. tntr-un cadru institu- tocmai pentru d\ Revolutia francez~. de
' adecvat conditiilor schimbate la 1789 ptn~ tn iulie 1830, nu permite
Vechiul Regim. decit rlispunsuri confuze si contradictorii .
111 Analiza sa pl'ltrunde direct la America i-a oferit o experient~
individual al socie~tii americane: conform~ princ1piului egalitMii: Hull o
prin tinutul situat pe malurile istorie aristocratic~ prealabilli, deci f~
Hudson 'in Noua Anglie, spatiu o revolutie necesara pentru a distruge un
al Statelor Unite, f~ s~ ajung~ V echi Regim, ea este o stare social~ apro-
Ia sfirsit la Washington, observ1nd pia~ de matricea originara~ din aceast~
ceea ce el numeste spiritul situatie unic~ in istorie a rezultat o socie-
, si vorbeste de comun~ ca de o tate de indivizi "mobili, interesati, neli-
n llifestare a naturii umane si ca de un nistiti si tineri, pe care nirnic nu-i leag~
exercitiullibertatii: "Comu- de o ierarhie preexisten~ si pe care totul
bine in fuea lucrurilor, tncit oriunde
si la coeziune sociala" .
5
mai multi oameni la un loc, se Egalitatea de care orice individ
de la sine o comunL. Institu- beneficiazli la nastere 11 tndeamn~ mai
comunale tnseamn~ pentru Hbertate apoi spre c~utarea, destul de dezordona~.
ce scolile primare tnsearnna pentru a viitorului optim, pe care 11 meri~ 'in vir-
3
ele o pun la indemlna poporului." tutea egalit~tii originare. Atunci intervine
Ideea principal~ care se degaj~ problema pe care o semnala si Roger C.
-aceste capitole ale primului volum din Boesche tn studiul mai sus amintit, si
democratie fn America este cea a anume fragmentarea socie~tii. Demo-
IDei societ~ti care se conduce singur~. cratia este gene~ de starea social~ (ad.ic~
8d a avea nevoie de o guvemare. Activi- de egalitatea conditiilor), este, asadar, 'in
, tllea individual~ a fiec~i cetatean alc~ acelasi timp si refuzul sau excluderea
tlliqte suveranitatea ansamblului- socie- aristocratiei, a inegalitatii conditiilor, si
tltea este un edificiu care se construieste suveranitatea poporului, afirmarea unei
pas cu pas gratie structurii egalitare a ordini politice care se confund~ cu cea
corpului social american. Tocqueville
115
- - -- - - - - - P o l i s 211997--------
 - - - - - - - - - - Filozofie poJiticA ------.J Filozofie politica

civilA. Teama lui TocquevilJe provine

al acesteia este, dup~ toate aparentele ,
tocmai din efecteJe pe care aceastA "pa- motivul principal care 1-a detenninat pe
siune egaJitar4"6 le poate avea: dorinta de Franta. mai degraba dedt 1n Custine, 1ncurajat de Balzac, s~ viziteze
a pune de acord realitatea sociaJA cu pro- pasiune egalitara este cu Rusia. Clarviziunea celor doi autori este
pria vointA si cu aceea a legii, "egalitatea L~-m 1 ca. "cu c'it ea preexista cu uimitoare. lata ca, 1n 1835, ei intuiesc si
si asem4n4rea, in acelasi timp, cu o con- , fiind favoriza~ de actiu- schiteazli schema unei lumi care va dainui
stientizare a diferentelor existente"7 a regilor absoluti" 11 Ame- pentru eel putin un secol- pede o parte,
Este cazuJ negustorului, pe care nu cunoaste nici admi- triumful democratic si individualist, pede
1l invocA Tocqueville, si care isi trateaz4 a., nici revolutia. alta parte, democratia tarista.
concurentul cape un egal, fiind in acelasi toate ca Tocqueville1si expri- Exemplul lui Tocqueville este,
timp constient de diferentele dintre ei. rezerve, elinfatiseaza demo- iata, urmat 1n acee~i perspectiva a lungh
Aceast4 balant4 reprezentat4 de comeq (a ca atotputernica la toate durate. Caci Tocqueville a surprins 1n
accepta si a refuza simultan egalitatea) incep'ind cu nivelul celular al modelul american (ca si Custine1n eel rus)
este fragi14, retinerea lui si a contempo- democratic, de la care debu- miscarea fundamentala a tuturor socie~
ranilor sc'ii fiind provocat4 de posibiJa Acest lucru demonstreaza tilor modeme. El face parte, asa cum spu-
rupturcl a echilibrului, ruptura avind drept guvernare prea puternict. sa puternica in faptul ca nea Marcel Gauchet, "dintre acei rari au-
consecint4 retragerea individului in sine individualism Iasel neocupat poseda o puritate democratic~ tori care au avut fericirea de a avea drep-
insusi: din cauza preocupclrii pentru res- blic, transformindu-I intr-o tiranin pe echilibrul pe care stie sa-l tate chiar1mpotriva lorinsile, istoria, fata
pectarea egalitc'itii, individul are tendinta riteltii. Individul se increde m $i asupra caruia vegheaza. buna de aceast~ data, evolu1nd 1n sensul
sc'i accepte numai propriile adev4ruri si scl publicel, instanta impersonalt fi Citiva ani mai tirziu, in 1835, un indicat de ei 1ndeaJuns pentru a rastuma
respingcl opiniile celorlalfi. Saint-Simon mai degrabel decit in el ins~. rat putemic marcat de Revo- si a trece peste marginile pe care nici ma-
deplinge dezordinea moralel a societ4fii in determinel cresterea "puterii steriJil marchizul de Custine, pleaca 1n car1n momentul celei mai marl cutezante
care trrueste, unde egoismul face progrese opiniei pubiice"9: "Consider sub influenta certa a aparitiei nu si le-ar fi imaginat depasite ..."
teribile, iar izolarea este crescindel. Vigny detestabilel maxima care Sustine lui Tocqueville. Succesul imediat
observa eel omul timpului selu se zideste materie de guvernare,
din ce in ce mai mult in propriuJ sine, iar toate drepturile." Democrapa ~
Balzac, prin personajul Rastignac al In acest fel poate deveni un desJ)Oiifjl
Comediei Umane, del sfaturi de supravie- catifea: "Ceea ce reprosez eel tiques", in Atelier de l'histoire, Paris, 1983.
tuire in Iumea burghezcl. guvern4rij democratice asa cum e C. Boesche, "The Strange Liberalism 5. Fran~ois Furet, op. cit.
fn acest torent de Iamentatii intrel nizat4 in Statele Unite, nu e sl~ of Alexis de Tocqueville", in History of 6. Pierre Manent, Histoire intellectuelle du
si Bonald, de Maistre, dar si Michelet sau ei, cum mai multi sustin in EuropllI l"ooitical Thought, nr. 3, 1981. liberalisme, Calmann-Levy, Paris, 1987.
~-..n;. Furet, "Alexis de Tocqueville", in 7 . Pierre Manent, op. cit.
Lamennais. Vocea lui Tocquevi11e nu este dimpotrivel, forta ei invincibil4. Si des oeuvres politiques, PUF,
8. Fran~ois Furet, op. cit.
prin unnare singularel, ceea ce demon- ce imi displace eel mai mult In Plris, 1995. 9. Pierre Manent, op. cit.
streazel importanta intelegerii sale nu nu este extrema libertate ce Alexis de Tocqueville, Despre democratie fn 10. Despre democra(ie... , I, pp. 326-328.
numai ca inovator, dar si ca ginditor in- acolo, ci pu~inele garantii impoUi America, Humanitas, Bucure~ti. 1995. 11. Fran~ois Furet, op. cit.
tiraniei." 10 Martel Gauchet, "Tocqueville, 1' Am6rique et
scris in timpu1 s4u - cu temerile, obsesiile aous, sur Ia genese des societes d6mocra-
si iluziile lui . Solufia sugerat4 de
Omul democratic nu mai are se Ieagel de libertatea politicll care le
incredere decit in el insusi, si pozitia pe mite indivizilor sel se priveascc'i in
care o ocupel in societate Ia un moment timp ca egali si distincti. E vorba
dat este numai un stadiu spre o etapel Iupta intre gustul Iibertcltii si pasiUJIIIII
superioarc'i, conditia de servitor este ega1it4W (pentru a utiliza
contractualel, provizorie si daca e adevarat Manent), si ceea ce surprinde in
ca orice servitor poate deveni st4pin, este magistral Tocqueville este faptul c4 ~
egaliteltii sporeste pe melsurel ce se

116 Polis 2 1 1 9 9 7 - - - - - - -- - 117

Polis 211997
 -~ Dezbatere - - - - - - - - - - - -

Victor Rizescu necesar, putem trage linistiti concluzia di

ofertele ilegale, vazlndu-si implicit este si bun. Suspiciunea noastdi
de treburile sale, cu con- fatll de ideea de natiune este 'indreptatitll,
si atentia adormita. Ea
Modernitatea nationalism vegheze de-a pururi ca pro-
deci, doar In cazurile 'in care ea este afir-
matll 'in forme exacerbate si c'ind este
sA nu fie deturnate spre utili- asociatll abuziv cu pretentii si comanda-
o dezbatere istoriografi . Caci, dacli sarmanii culti- mente, elemente de doctrinll si accente
mac au scuza candorii, sau eel pasionale pentrU care nu are nici un fel de
le putem refuza aceasta scuzli. afmitate intrinsecll. Nationalismul farll
poarta stigmatul omnisci- alte specificw nu face parte dintre cre-
sli suporte, In consecinta. zurile si ideologiile politice propriu-zise.
vigilentei permanente. Propa- El este locul geometric si punctul de
The social sciences have until recently taken for granted sornethiua nu este, deci, dublul convergent!\ al tuturor acestora, m1jlocul
that should have been considered a problem to be analyzed: the concept of
"nation". Not only ordinary people, but also a lot of scholars treated "the nation"
al istoriografiei autentice, pe care prin care ele se 'inrMacineazli in realitate,
as a basic datum of the social fabric, as a natural and thus objective fact. When sA'il poatli tine la distanta prin conditia minima pe care trebuie sa o
Lord Acton and others pointed to "nation" as a historical contingency, of recent unei deontologii elementare. 1ndeplineasca pentrU a avea vreo sansll de
invention and not at all "as old as history", they were still standing in a clear parazit cvasipermanent si nee- reusita. Nationalismul nu reprezintll
defiance of the common sense. The stake, we can say now, was not only a carui activare nu poate fi evi-
academic, but also political: in the words of Susan Reynolds, "since nations
altceva decit recunoasterea onesta a unui
exist, belief in it is seen not as a political theory, but as a mere recognition of a
printr-o profilaxie pretentioasa fapt obiectiv: acela eli natiunea exista si
fact".
ell lumea a fast 'intotdeauna compusll din
Since the nineteen-thirties, a sol1d tradition of research have succeeded De mai bine de o jumatate de natiuni, chiar daca nu a fost 'intotdeauna
in circumscribing the nationalist phenomenon: 11 became something peculiar istoriografia, stiintele sociale si la fel de constientll de aceasta ca 'in
to the modem eve, a political invention - like many others - of the Western
politica occideotala au desco- timpurile modeme. Dupa cum spune
World. Its recent universal spreading through the movements of independence
in the Third World obscured the context of its emergence. The author holds the vreme extrem de 1ndelungata, au Anthony D. Smith:
opinion that neither the Romanian public, nor the large part of the Romanian ca adevlir indiscutabil ceea ce, In "La jumatatea secolului al
scholars have seized this contingency of the nationalism. That is the reason ar fi trebuit sa coostituie 1ntot- XX-lea, ... exista 1n opinia publica o
why a historiographical debate on the modernity of nationalism is more than o problema. Comunitatea stiinti-
necessary. prejudecata foarte raspmdita, preluata de
vazut nevoitll. sa recunoasca faptul o bun a parte a comunitatii academice, di
' 'R ~i
elatia istoricilor fata. de pro- folos trecuta. in panoplia titlurilor
blema nationalismului este de glorie $i a insemnelor sale de
..rmis de mult timp, a cultivat cu natiunea era ceva la fel de natural
,.up1ezenta o opinie conventionala: precum familia, vorbirea sau chiar corpul
asema.na.toare cu cea a cultivatorilor de Nationalismul nu mai este asimilat IJaceptia dupa care natiunea si nationa- 'insusi. PentrU multi,'impartifea pe natiuni,
mac din Pakistan fata. de consumatorii de a$a cum este obiceiul , unei forte Sint niste daturi primare ale alclitu- caracterul national si nationalismul erau
heroinii: noi furnizam principala materie devine diiuna.toare decitin exces $i sociale si niste constante ale istoriei, de la sine 1ntelese ... Permanenta natiunii
1
prima. pentru piata.." slujire este condamnabila. doar in existentli trebuie luata ca de la sine si a unei lumi de natiuni nu era,1n mod
Aceasta nu este, probabil, decit din urm~ cazuri. El este comparat in ~leasli. Nationalismul, se presupunea, serios, pusa la 1ndoiala. Chiar si 1n smul
cea mai recenta. dintre metaforele pe care ra.spicat cu o substanta. nociva., ale un nivel zero - pentrU care este prefe- comunita.tii academice ... multi tratau
2
le-a sugerat raportul privilegiat al pro- virtuti otra.vitoare sint prezente chiarsi sl folosim termenul de "patriotism" natiunea ca o constanta umana."
fesiei de istoric cu ideologia nationalista.. concentratiile slabe in care nu care este situat sub altitudinea de la care Cuvmtul "nationalism", se consi-
Cu inten~e sau nu, ea are insil o rezonant4 provoca simptome vizibile. $i d~ dezbaterea politica propriu-zisa. El dera, are o ambiguitate incurabila si o
mai ciudata si niste implicatii mai neli- cA orice complicitate cu filiera de f~ parte din inventarul de plecare, din pluralitate de sensuri nu totdeauna consti-
ni$titoare decit majoritatea celorlalte catie a acestei latente ucigase este lU$1- capitalul garantat sau din balastul inevi- entizata. El are aut anumite conotatii des-
aflate in uz. Si nu mai pare potrivit~. ~i
noasa. pasibila. de pedeapsa.. Pentru a tabil al acestei dezbateri . Si, aut timp cit criptive si neutre, c'it si altele valorizante
asemenea acestora, pentru a fi i'nsu$ita. de evita o asemenea complicitate, nu este ~ It mentine la acest nivel, nationalismul si peiorative. Si se refera at'it la lucruri
c~tre disciplina istoric~ in propriul sau ficient ca istoriografia sa. refuze inregJ- este inofensiv si neproblematic . Ba mai situate 'in spatiul alternativelor care ni se
mult: din moment ce este natural si, deci,
118 119
Polis 211997 - - -- - - - - - P o l i s 211997--------
 Dezbatere - - - - - - - Dez.batere - - - - - - - - - - - -

oferii spre alegere si care ne solicitii tatie ~1 de investigatie, ~ezmdu-11n locul

discemiimintul, punindu-ne Ia incercare a fost inventat, Ia sfiqitu) comun . mai putin pentru 1n care, 1nainte, strtteau 'in fata cerceta-
liberul arbitru, cit si Ia altele care nu XIX-lea, pentru a desernna . :Natiunile, stim acum - torului doar istoriile particulare ale diver-
depind citusi de putin de alegerea noastra, manifestiirile exagerate ale eforturilor epocii Hayes-Kahn16 selor natiuni, cu perioadele lor de "de~tep
Ia care trebuie, cu alte cuvinte, sane adap- fata de natiune.3 Atunci {el de vechi precum istoria .' tare", "'incercari", lupte pentru "nea(lf-
tiim prin exercitiul instinctului de con- Lordul Acton - una dintre oar dificultMile pe care le-au nare" ~i pentru "emancipare". Si a aratat
servare. Iar discursul despre nationalism distonante din acea perioadl. t tD{rUntat pot fi apredate usor din ca solidaritatea de tip national nu trebuie
- inclusiv eel al istoricilor - are toate adversar al oricaruj fel de rnulti ani dupa aceea. autori care asumata necritic ca inerenta legaturii
inconvenientele si trebuie sii facii fatii lsi identifica obiectuJ criticilor_; aceasta traditie si acest efort sociale ~i prezenta1n egala masura1n toate
tuturor dificultatilor care decurg din de "principiu nationaJ"4. $i, inc~ s~ avertizeze asupra epocile.1n ciuda faptului ca ultirnele doua
aceastii situatie. Ciici nu exista un marcaj etapii a raportiirii adecvate fa(i foarte rasp1ndite de a privi secole ne-au obi~nuit sa ne-o reprezentam
precis si usor de recunoscut, comun este aceea de a-i acorda o istorie prin prisma ideilor natio- astfel , ea a pare 'in realitate, asemeni regi-
tuturor nationalismelor, care sii departa- fapt este extrem de concludeat a distorsiunilor care pot rezulta mului parlamentar, capitalismuhii sau
jeze ceea ce este benign de ceea ce este inrlidiicinarea prezumtiilor religiei monoteiste , 'in conditii istorice
maladi v, ceea ce apartine stiirii naturale parcursul secolului aJ XIX-Iea. "At unci c'ind antropologia si particulare. Universalizarea recenta a
de ceea ce lnsoteste denaturarea. Astfel lismul "pur si simplu" nu era specifice nationalismului s1nt "formei-natiune" ne-a facut sa o conce-
lnclt acestea nu pot fi lnsiruite pe o unicii dualizat ca o categorie de ginaue interpretarea trecutului, istoria pem ca exist1nd dintotdeauna ~i pretu-
axa, pe care analistul sii poatii insemna cum ne spune Ernest Gellner. o cu totul altA complexitate. Acei tindeni. Trebuie sa 1nvingem aceste 1
punctul de inflexiune precis din care dintre presupozitiile pe care care credeau ca actioneaza pentrU reflexe de gmdire pentrU a-i sesiza contin-
discursul neutru sii se transforme In raJ le inoculeazii individului Vointa lui Dumnezeu, pentru a genta si vechimea limitata. Abia atunci
discurs demascator, iar simpatia legitimii aderenta atit de mare ca ideea de adevarul sau pentrU a promova ne vom putea pune problema cauzelor si
si fecundii fatii de obiectul de studiu sa "Desi omul modem unei anumite dinastii, sau poate originilor sale si vom putea sa hotanm ce
lase Joe suspiciunii si criticii. Aceasta considere statui centralizat... un pentrU a se apara pe ei insisi 'impo- atitud ine fata de ea este recomandabila 'in
granita trebuie descoperita in fiecare caz presus de orice discutie, el este, , s1nt dintr-o dat~ perce- continuare. Privata de caracterul natural
in parte, dupii criterii care ii sint proprii capabil, cu relativ putin efort, sl-i ca agenti 'in slujba geniului unei si inclusa printre artificiile si conventiile
si care nu pot fi extrapolate. Nu exista, ceapa contingenta si sa imagineze MIOftalitati particulare.''
7 umane , natiunea va putea fi supusa
deci, un nationalism generic cu care tuatie socialii in care statui sii fie "Premisa fundamentala a ideilor evaluarilor ~i pronosticurilor.
istoriografia sii trebuiasca sii isi regleze Dimpotriv:I, ideea unui om fan1 .-..uualiste este ca natiunile s'int realitati "ln fapt, natiunile, precum sta-
conturile o data pentru totdeauna. pare sii impuna un efort de imagintie obiective ... Credinta1n realltatea tele, s1nt ceva contingent si nu o necesitate
Comandamentul abstract al unei distan- mare ... Un om trebuie sii aibii o a natiunilor distrage inevitabil universala. Nici natiunile si nici statele
9
tari critice fatii de nationalism exprimii o litate asa cum are un nas si doull de la miezul problemei: inuucit nu au existat din totdeauna." "Natiunile,
exigentii inutila si imposibila care ras- Atunci cind, in perioada nea ex.ista, credinta 'in ea nu mai este considerate ca un mod natural, de sorginte
punde unei false dileme si este de naturn lica, un grup initial restrins de .. ca o teorie politica, ci ca o simpla divina, de a clasifica oameni, ca un ... des-10
sii provoace in continuare eschivan gra- lansat un program de cercetari sistemadil D,Jecunoastere a unui fapt. lstoria nationa- tin politic inerent, nu smt decit un mit."
tuite, intreban insolubile, tribulatii epui- asupra nationalismului ~i a fonnu' Jilmului devine mai putin o parte a istoriei8 "Precum cei mai seriosi cercetatori, nu
zante si prehozitati ridicole . 0 datii dezideratuJ unei distantiiri critice fati politice, c'it a geografiei politice." consider natiunea ca o entitate sociala
provocatii, aceastii eroare ne-ar angaja pe el, ei s-au angajat astfel intr-o . Aceastl'l scoala de g'indire a par- primara sau imuabila. Ea apartine exclu-
~
o irezistibilii spirala a exagerarii ce ne-ar constientii si metodicii a simtului comua. curs drumul invers: de la defonnarile siv unei perioade istorice recente si parti-
conduce, in cele din unna, Ia postura rizi- P'm:I atunci saturate de certitudini, exttemiste ale nationalismului - care se culare."11
bilii de a nega cu vehementa opinii pe care ceptul de natiune si sistemul de idei caae impusesera deja ca teme de cercetare Natiunea si nationalismul au fost
continuam sii Je nutrim fara sa stim si de se revendic:I de Ia el au devenit supraso- clasice - spre nucleul s~u extrem de identificate ca probleme, smulse din fun-
a con testa nominal pozitii de care, in fapt, Jicitate de scepticism. Yncercarea a avut aezistent si. in acelasi timp. extrem de dalul nemiscator pe care se desfl'lsoara
nu ne putem dispensa. In cele din unn:I succes, daca il credem volatil, care nu fusese mai niciodata privit miscarea istorica si integrate fluxului
...._\ Ynsusi tennenuJ de "nationalism" pe EJ. Hobsbawm care ne asigurll cA: tn acest fel. Ea a circumscris fenomenul acesteia.I-au fost integrate ca niste cate-
"Principala inovatie a perioadei... a deve- nationalist in genere ca subiect de medi-
120 121
Polis 2 1 1 9 9 7 - - - - - - - -- - -- - - - - - - - P o l i s 211997--------
 Dezbatere .~ Dezbatere - - - - - - - - - - - -

gorii generale, ~i nu doar prin avatarurile nationale" din cadrollnternationalei an-a

lor particulare care au fost concepute mai P~t ~ cit.ite decit in filigraq. $i,'in special, cMtile lui Karl Renner (Staat
totdeauna ca supuse transformarii ~i Vlton av,zati. Prima und Nation, 1899) $i Otto Bauer (Die
evolutiei. Am invatat sa gindim ~i sa logii a nationalismului este ~Dil\unitatea cercet.atorilor natio- Nationalitatenfrage und die Sozial-
identificam poqiuni de istorie in care ele stn'lbate prin stratul de nu-$i recunoaste decit o istorie demoJcratie, 1907).19 LucrMi1e lui Stalin
nu figureaza ca protagoni~ti ~i am inv<'itat universaliz:trii sale recent obisnuind s~ se mindreasc~ (Marxismul $i cbestiunea nationalil 20
$i
. I e,
sa recunoa$tem vtrstele istoriei in care a Junge a simburele tare si cu aceasta. lstoricii americani colonialil, 1913) $i Antonio Grarnsci sint
localizarea lor este indreptatita. Dubletul sale aparitii in istorie, de aici J.H. Hayes $i Hans Kohn sint tratate astni, 'in general, ca simple docu-
natiune-nationalism a fost ata$at astfel sa coborim spre etapeJe de cvasiunanirn ca "pMinti fonda- mente, fiind treeute totu$i, uneori, in cate-
categoriilor de gindire care pot sluji sec- constituire treptata. ~ctndiului $tiintific, obiectiv $isis- goria studiilor critice, datorita faptului cA
tionani transversale ~i diferentierii longi- In Europa de Est si in acest domeniu, iar cM\ile lor, au oferit cadre1e unei mari pruti a istorio-
tudinale a epocilor istorice, care pot folosi toate acestea nu sint, dupa on Nationalism (Hayes, 1926), grafiei $i sociologiei marxiste postbelice
compartimentani ~i. deci, mai bunei inte- rentele,la fel de evidente side LM;..tnrical Evolution of Modem consacrate nationalismului. Friedrich
legeri a timpului istoric. Operationalitatea alte paqi. A tit inainte , cit si (Hayes, 1931), The Idea of Meineke, cu Weltburgertum und Natio-

~
~tiintifica a acestor concepte a crescut, (cu "resurgenta national ismului 11 m. A Study in its Origins and nalstaat (1907), se afl~ la granita dintre
astfel, direct proportional cu subminarea urmat), unii autori au sugeratct nd (Kohn, 1944), sint indicate bibliografia documente1or si cea a autori-
lor metafizica. recent<'i a Occiden tului fata de W.Ctoalele repere ale acestei faze de tatilor viabi1e. Unii autori tl revendic~ 21
Nationalismul a fost astfel ireme- nationala exprima intrucitva Se admite ca ele ii ilustreazil ferro pentrU cea de-a doua categorie ,22dar
diabil "straneizat", exclus dintre determi- unor nevoi satisfacute. Solid de bine maniera dominanta de scorol indecis al "Historikerstreit" $i
nanle general-umanului ~j indus in inven- identitatile lor nationale neam~ tabloul problemelor si rezulta- asocierea sa cu o traditie de g'indire ce face
tarul de "ciud<'itenii" ale conditiei omului savantii occidentali ar uita, se ltesentiale , fiind cele mai vechi dintre parte din originile intelectuale ale "cata-
modem, european, occidental. Dar a- in Rasantul supus unifonnizani incluse in bibliografti1e si anto- strofei gerroane"23 impiedid1 o hotru.ire
ceasta comprimare a istoriei sale nu echi- ~i marxiste, recuperarea identitAtij recente la robrica "studiilor", $ide
definitiv~.
valeaza citusi de putin cu o depreciere sau rale ~i instaurarea democratiei :tncep~torol trebuie s~ se apropie cu "Scolii Hayes-Kohn" is-au adrm-
o s ubevaJuare. Caci intreaga aceasta opera presupun una pe cealalta. 13 Pe de .-enta cuvenit~ unor autoritMi inc~ gat, atit inainte, cit mai ales dup~ a1 doilea
demitologizanta, contemporana cu deco- parte, exista ~i avertismentul nu cu aviditatea critic~ pe care r~boi mondial, numeroase figuri impor-
lonizarea intreprinsa sub stindard na- potrivit caruia, in Europa de Est, tiber s~ $i-o dezlantuie asupra "sur- tante: Alfred Cobban, Louis L. Snyder,
tionalist, posterioara raspindirii ideilor lismul si liberalismul au fost intotdemlii , a "crutilor-document". Aceastadin K. Minogue, John Bowle, Peter F. Sugar,
nationale in Orientul Apropiat turcesc si combinate intr-o propoqie net categorie cuprinde, deci, practic George L. Mosse. Acuzatli uneori pentru
arab ~i. mai ales, profund interesata de primului 14
~i asfixianta pentru eel pronunt~rile despre nationalism a fi promovat o istorie unilateral~ a
nationalismele "clasicizate" est-europene, urma.. In orice caz, este indiscutabU 'ti~Rrioare apelului la obiectivitate lansat ideilor ,24 ea a accentual, de fapt, prin E.H.
face parte din descendenta legitima a lui ideile nationale au o relevanta speciaiAti Hayes-Kahn" $i, [1!e$te, multe Carr, Boyd C. Shafer sau Hugh Setton-
Max Weber ~i a celebrei sale interogatii. Est ~i ca evaluarea lor critica este cele care i-au unnat. Citeva, extrem Watson, dimensiunea istoriei politice si
" ... Ce inlantuire de factori a dus urgenta aici decit in orice alta regiune.~ Ule pu\ine, dintre reflectiile $i teoretizArile chiar sociale, prezente deja in opera inte-
tocmai pesolui Occidentului, si numaj pe lumii. Or, in ciuda caracterului end~
15
_. vechi asupra nationa1ismului contin meietorilor. tn orice caz, in perioada
acesta, Ia aparitia unor fenomene culturale al unor discutii de genu! "exista sau a Jlllllfe de vedere care au putut fi valori- urmMoare s-a impus obiceiul de a se face
care totusi - eel putin asa ne place sa ne con~tiinUi nationala in timpul lui Mibai ficate in etapa "$tiintific~". Ele formeazA distinctie intre dou~ nasteri succesive ale
inchipuim - se situeaza pe o directie de Viteazui?", este u~or sa ne convingemcl. poistoria acestui domeniu de cercetare, nationalismu1ui: cea in care ideea natio-
dezvoltare de insemn<'itate ~i valabilitate in publicatiile istorice romane~ti, refe. fiiDd supuse spre atentie novicelui cu o nal~ s-a instalat la nivel elitar si cea, mult
universala?" 12 rintele Ia bibliografia recenta a problemei mentiune speciaa: John Stuart Mill, decalata 'in timp fa de prima, in care
Creatie a modemitatii si a Occi- nationalismului sint aproape inexistente, Considerations on Representative Go- identificarea patriotic~ a diseminat in
dentului, nationalismul a fost transfigurat ceea ce ex plica probabil monotonia exas- vr:mment, 1861; Lord Acton, eseul Na- ad'incimea corpului social - si care,
de zelul imitativ al non-occidentalilor, peranta a unor astfel de discutii. Ne pro- tionality, 1862; Ernest Renan, Qu'est-ce singur~. poate fi echivalat~ cu na$terea
propriu-zis~ a natiunii. 1n ultimele
18 25
17
astfel incit insemnele originii sale nu mai punem, de aceea, sa intreprindem, in qu'une nation ?, 1882; Max Weber;
paginile urmatoare, o scurta incursiune documentele polemicii asupra "problemei
122 123
Polis 211997 - -- - - - - - - P o l i s 211997--------

Dezbatere
decenii de cercetrui s-au configurat douA
tabere. Prima, care reprezintA versantul avanseze ni~te criterii urnv..
ascendent al raportArii critice fatA de care sa ne pennita sa rec.---
asumptia perenitAtii nationalismului , ~erent d~ ~oc ~i de timp,
grupeazA perspective interpretative ttonale SJ Jdeologiile nation-a:~
numite, de obicei, "modemiste". Ele su- bindu-Ie cu strictete de tot
bliniazA discontinuitatea totala ~i deose- comun ~i perceptia neaviza-
birea radicalA dintre napune si vechile includem, gr~it, in ac~
forme de asociere umana. Au tori precum al doilea rind, sa ne indice
Karl Deutsch, Elie Kedourie, Ernest de factori a caror intrunire
Gellner, Tom Nairn, John Breuilly, deau~a conditJa necesara fi.
Benedict Anderson, EJ. Hobsbawm, Paul sufic1enta a aparitiei
R. Brass, Walker Connor, Liah Greenfeld Atributia istorio~
fac parte din aceasta categorie. Cea de-a schimb, aceea de a explica
doua grupA reprezintA contraofensiva "pri- particulare, prin descoperirea
mordialista" sau "perenialista": perspec- specifice. Ea se abtine de Ia
tive sociologice, antropologice ~i istorice Iatie despre ce s-ar putea
recente care recupereaza Partial viziunea eventualitatea recurentei acestor~
traditionala, amendind-o si argumen- Chiar alcatuind istoria
tind-o consecvent. Ele accentueaza ror natiunilor ~i nationalismelor
asemAoarea ~i relativa continuJtate dintre identificind apoi elementele
solidaritAtile sociale mai vechi si natiunile tuturor aces tor istorii, nu
modeme si indicA nucleul arhaic ~i/sau titi sa afinnam ca nucleul de
determinarile sociale obiective, inde- obtinut explica nationalismul in
pendente de alegerea umanA, care stau Ia ~i cu atit mai putin, ca u va explicallll
baza acestora din urmA . Aici intllnim momentul imediat ulterior. 0
autori ca Edward Shils, Clifford Geertz, versala nu este inca o filozofie speculjli
Francis Robinson, reprezentanpi "socio- a istoriei, atlta timp cit nu af~nnl
biologiei'' (ca Pierre Van Der Berghe), ceea ce s-a intimplat pina acum,
Fredrik Barth, John Armstrong, Anthony eel ceva anume se va intimpla cu necesilill
30
D. Smith, John Hutchinson .26 Extrem de in viitor. Jar istoria general! a
influentul istoric marxist Miroslav Hroch chestiuni, oricit de amplu ar fi ea
ocupa o pozitie ambiguA, fiind greu de -de exemplu, nationalismul- nu
plasat in mod clarintr-una din aceste doua tuie o teorie atita timp cit opera nu .
27
a1temative. Daca cercetAtorii primului tin de scl fie o contribupe Ia stiintele socillt-
val au adoptat in mod decis o perspectiva si nu satisface exigentele minime
istoricA, multi dintre autorii recenti se acestora.
recomanda ei in~i~i ~i sint desemnati in Este u~or scl ne convingem cl
antologiile recente ca "teoreticieni"28 Dar respectarea strictcl a acestei distinctii arfi
cred ca este nevoie sa clarificam ce se poa- prea pedantcl ~i poate chiar imposibiJI.
te intelege printr-o asemenea sintagma. ~tiintele sociale ~i istoria sint adinc inter-
0 "teorie" in sens tare despre penetrante, asertiunile primelor fiind foJo.
nationalism ar trebui sA satisfaca unna- site de cea di n urma ca instrumente eu-
toarele doua conditii: in primul rind, sa ristice, ea facili tind in acest fel testarea
lor sistematica. fn plus, operele istorice,
124-
Polis 211997
[ - - - - - - - - Dezbatere - - - - - - - - - - - -
factori dec\an$atori $i $tim d\ nu se poate
cele care trateaza despre vorbi despre nationalism pentrU portiunile
roarte vaste, s'int 1ncfu"cate mai de istorie 'in care acest complex de factori
probabil chiar inevitabil, cu ju- - bine circumscris $i greu de confundat -
~rale.ll Cele mai multe dintre nu poate fi identiflcat. Nu avem de-a face
de ansamblu ale nationa- cu reductionisme . Diversele aspecte ale
stnt prea teoretice pentrU a fi in- nationalismului - politic, economic,
probleme 'in categoria istorio- emotional- s'int dispuse 'intr-un ecbilibru
ti prea inconsecvente sau circum- dinamic $i formeazl'i o strUcture cu cau-
to formularea generalizarilor zalitate complexl'i. Ele nu smt 'incastrate
drept teoriei. Este deci liniar pe o unicl'i axa de determinarl cau-
s:i ap\ic:lm 'intelepciunea zale. Si nu este vorba nici de determi-
ic:l dup:i care nu trebuie sa nisme grosolane.1n maniera clasici\ pen-
'intr-o cercetare dec'it ace\ grad trU ceea ce s-a convenit a se denumi "so-
ciologie istoricl'i", astfel de teorii indica
lfpctitate care i se potriveste.
Aceasta nu 'insearon:i ca distinctia doar cauzele necesare pentrU producerea
abolita cu desav'ir$ire . Sub'inte- unui fenomen, cu alte cuvinte, ni$te
sensul slab 'in care folosim ter- orizonturi de posibilitate care delimiteaza
. putem sa vorbim despre o etapa acele sec vente istorice 'in care fenomenul
2
(sau mai apasat teoretica) 'in 'in cauzl\ poate exista.3 Existenta sa
efectiva depinde, 'insa, 'in egal:i m~sura,
nationalismului. Ea 'incepe, pro-
cu lucrarile lui Karl Deutsch (Na- side cauzele suficiente, care s'int produse,
-...Jism and Social Communications, 'in fiecare caz 'in parte, de accidente isto-
si Elie Kedourie (Nationalism, rice particulare side evolutii specifice.
Prin contrast ($i retrospectiv)
, prima dintre ele oferind o carac-
$i o explicare a natiunii ca forma- putem alc:ltui portretul-tip a1 unei abordari
sociall'i, iar cea de-a doua faclnd pur istorice. Aceasta priveste nationa-
&~t8$i lucru pentru nationalism ca for- lismul cape un complex neierarhizabil de
IDI\iune culturall'i. Principala noutate fenomene $i considera c:i el apare la
lntrodusa acum este 1ncercarea (inerent:i, jonctiunea, produsa de hazardul istoriei,
4le altfel, nivelului minim de teoretizare dintre mai multi factori cauzali cares-au
tD disciplinele umaniste) de a descom- dezvoltat relativ independent. Atunci clnd
pane fenomenul nationalist'in elementele toti ace$tia apar simultan 'in acelasi loc
sale componente $i a recompune apoi putem spune ca nationalismul exista fn
acest ansamblu 'in mod ordonat, cu sta- conditie deplinlL Dar, de-a lungul
bilirea raporturilor ierarhice si cauzale timpului, unii dintre ei s-au mai cuplat $i
dintre parti. Unele dintre acestea s'int au mai interactionat, forro1nd diverse
desemnate ca determinante, ele alcatuind fragmente din suma de conditii prielnice
tnveli$ul exterior prin care nationalismul aparitiei nationalismului. Aceste crista-
lizari favorizante au fost 'insotite, even-
este fixat 'in realitatea istorica 'inconju-
dtoare si prin care reactioneazl'i cu ea. tual, de elemente inhibitoare. Atit coagu-
Problema departajl'irii dintre natiune- larea incompleta a factorilor favorabi\i, cit
na\ionalism $i fenomenele doar aparent $i prezenta celor pertnrbatori ne 1ndri-
identice lor este pasibila acum de rezolvari tuiesc sa spunem cl'i, 'in aceste epoci mai
mai tran$ante. Avem un numar limitat de
- - - - - - - - - P o l i s 211997 125
 Dezbatere __ _ _ _ _ - Dezbatere - - - - - - - - - - - -

indeplirtate, nu putem vorbi despre primitiv~ si inapt~ de disocieri supli-

nationalism a$a cum if intelegem asthi. un concept sau 0 definifie alternativ~. deftnind natio- mentare:
Dar ne obliga totodata sli recuno<l$tem eli lismului. intr-o maniera cit mai ampl~. "Pentru textura sa compozit~.
avem de-a dace cu aproximciri ale sale, Optiunea este te perrnita un decupaj stratigrafic nationalismul a uti\izat in dezvoltarea sa
din ce in ce mai apropiate de rezultatul determina 1n bunii m4sura sale si reconstituirea unele dintre cele mai atavice si mai pri-
final. Nationalismul apare, astfel, Ia cercetani. NationalismuJ COrnnn.iil istoric prin care aceste straturi mitive sentimente ale omului, apMute,
capatul unui lanf de tatonm, inaintm, o parte, o doctrina politic4 $i treptat, de trUnchiul central. de-a lungul istoriei ca factori importanti
retrageri si achizitii succesive. Este impli- un sentiment impclrtflsit de ..__..tjsmul este, astfel,'in primul nnd in formarea grupurilor sociale. Exist~ o
de spirit", o predispozitie com- tendint~ natural~ in om ... de a se atasa de
0
nirea unui mare curent istoric. La rindul dintre membrii unei comunifiti.
sliu, acesta nu reprezinta, poate, decit o rea unei analize stiintifice. 5i plurivalenta a membrilor unei locul s~u de nastere, de locurile copil~ei
nervurii a unui vector de evolutie istoricli specie $i diferente specifice, de a acorda o mare valoare sale, de imprejurimile, de climatul, de
inca mai important. Ciici nationalismul strinsi, in consecinta, sa facem1111 distinctive ale acesteia. Diver- conturul dealurilor si v~ilor, riurilor si
este el insusi, probabil, doar o aproximare una dintre fatete trebuie aleas4 copacilor ... Omul are o preferint~ usor de
a altceva, materialul ce va fi incorporat nanta, iar cealaJta trebuie sa-i fiellllhli inteles pentrU limbajul s~u ... El prefer~
intr-o formatiune istoricli viitoare: even- nata. Si asta cu at1t mai mult cu traditiile si m1ncarea strnmoseasc~ celor
tual statui mondial, realizarea idea1u1ui doua dimensiuni se pot combina tn str~ine, care ii apar ca ininteligibile... Nu
33
cosmopolit . "Natiunea" si "nationa- portii variabile, in unele cazun iiJOCallzai cu precizie: este de mirare dac~ el se va mindri cu tra-
Iismul" sint formule semantice care de- gindu-se pincl Ia completa disoclll "Nationalismul este o stare de sMurile sale native, daca va ajunge s~ ere-
semneazll niste caracteristici ale modemi- Exista nationalisme inarticulate. care cuprinde marea majoritate a ada in superioritatea lor ... Aceste senti-
tlltii. Dar, insotite de ghilimelele de expresie teoretica, si altele eterice, popor si care pretinde c~ 'ii cuprinde mente au existat din totdeauna. Nu ele
rigoare, precautii si nuantm, ele pot fi ecou popular. Trebuie sa decidem toti membrii sai~ recunoaste statul- formeaz~ nationalismul~ ele corespund
aplicate si predecesorilor premodemi care dintre ele Je decretam autentice $i ca forma ideala de organizare anumitor fapte- teritoriu, limbaj, descen-
nu au denumiri proprii. Nationa1ismu1 si contrafacute sau ne1mplinite. Cele si nationalitatea ca surs~ a tuturor denta comuna - pe care le regasim in na-
antecesorii sru nu sint delimitati in istorie serii de fenomene au avut trasee de ~uor creatoare si a bunastarii econo- tionalism . Dar aici ele s'int complet trans-
prin linii de contur nete si nu sint separafi lufie disjuncte Si viteze de CCP.t.....ii Loia\itatea suprema a unui om este, formate,'incarcate cu emotii noi si diferite, 34
prin suprafete impermeabile. Marginiie diferite. Trebuie sa hotanm care ad'el, datora~ nationalitatii sale, asa cum si dispuse intr-un context mai larg."
lor se intreplltrund , apclrindu-ne ca niste cele doua filiatii este arborele genealonil propria sa viata se presupune ca este Teoreticienii (sau istoricii care au
fine degradeuri . Nationa1ismu1 actual se al nationalismului si care o planta taridacinata in ea si f~cut~ posibil~ de adoptat puncte de vedere ale unor teorii)
exprimli cu un timbru inconfundabil, in toare sau 0 ramificatie. cltre buna ei ftintare."
34 au favorizat 'in schimb prima altemativa,
care putem distinge inscl sunete care au Alegerea nu este usoara. Prima "Nationalismul este un crez poli- strMuindu-se sa constrUiasc~ un concept
mai rclsunat de nenumclrate alte ori. EI a altemativa ne-ar oferi niste criterii ell tic care accentueaz~ coeziunea societatilor cit mai restnns, deseori foarte abstract si
rezultat din trierea numerica, transfor- identificare prea firave. Cea de-a modeme si legitimeaz~ pretentia lor la greu de "vizualizat", ba aparent chiar gol
marea calitativli si imbucarea specifica a unele prea echivoce. Este clar ell natiOIIIt autoritate. Nationalismul centreaza loiali- de continut. El a fost obtinut prin decan-
unor elemente strnvechi. Nu este produsul lismul , redus Ia simburele sllu ideologic, tatea suprema a majoritatii coplesitoare a tarea manifest~rilor mai vizibile, dar
unei generatii spontane, ci vlastarui eel este o bagateHl in comparatie cu structurile populatiei pe statul-natiune, existent sau totodata mai evanescente:
mai reusit al unei vaste genealogii si impresionante ale celorlalte ideologii. doar dorit. Statul-natiune este privit nu "Doctrina tmparte umanitatea 1n
detine toate genele acesteia. Este clar, totodata, ell sentimentele nu siDt numai ca o forma ideal~. naturala sau natiuni distincte si separate, pretinde ca
DiverseJe interpref&i teoretice au un obiect de cercetare comod. fn plus. DU cnonnalro> de organizare politica, dar si asemenea natiuni trebuie s~ constituie
selectat un fascicol din factorii care, in se poate nega faptul ell productivitatea ca un cadru indispensabil pentrU toate state suverane, aftrma c~ membrii unei
marile lucrm istorice, intervin in geneza intelectuala si fervoarea, respectiv steri- activitatile sociale, culturale si econo- natiuni ating libertatea si 'implinirea prin
nationalismului in succesiune sau in Iitatea $i apatia, pot caracteriza faze succe- mice."ls cultivarea identit~tii proprii natiunii lor
complementaritate. Dar ambele tipuri de sive ale unuia si acelui<l$i nationalism. Trunchiul central1n jurul caruia si prin scufundarea persoanelor lor in
31
abordm - cea istorica si cea teoretica - reprezentind, deci, doull tipuri de pulsatii se string componentele nationalismului marele intreg al natiunii."
sint obligate sa opteze in prealabil pentru ale unei singure artere. este, la nndul s~u. o dispozitie comporta- "Termenul nationalism este
Istoricii au preferat, de obicei, cea mentala multidimensional~ si fluid~. dar
126 127
Polis 211997--- - -- - - - - - - P o l i s 2 1 1 9 9 7 - - - - - - -
 Dezbatere
utilizat pentru a descrie miscan politice
ce urrn~esc cucerirea sau exercitarea pu- Iitic" nationalist. Ele elirnint
terii politice, justificlnd astfel de actiuni articole de doctrina care sint
printr-o argumentatie nationalistil. 0 mari variatii de Ia un caz Ia
argumentarie nat(onalistil este o doctrinil rur~I~ exterioare ale nattonaJ~
politicil construitil pe trei aserriuni de mat tmportante dec!t structura sa
bazil: a) Existil o natiune cu un caracter Circumscris ca un ansambiu
specific explicit. b) Interesele si valorile nom si caracterizat Prin clteva
acestei natiuni prevaleazil asupra altor esentiale, nationalismul este siru.L.i
interese si valori. c) Natiunea trebuie sil tie cu factorii sai genetic( si cu
fie dt mai independentil. Aceasta impune, mediului silu de inseftie. fntreaga
de obicei, eel putin obt(nerea suveranitiltji este privitil eel mai adesea ca un
politice. "38
al unui ansamblu structural, in
"Nationaiismullocalizeau sursa tinutul specific al
identitilt(i individuale lntr-un popor afecteaz;I propriet<ltile i'ntreguJui.
care este considerat purtiltorul suvera- din urmil slnt determinate excJIUI.dil
nitilt(j, obiectul central alloialitiltii si baza modaiitatea de relattonare a
solidaritiltii colective."39
individuale, care slnt tratate ca PillhlliH
"Nationalismul este, In primuJ indivizibile, ca nuciee n
rind, un principiu politic care susfine cil Aceastil tendinta este foarte bine
unitatea poiiticil si nation alii trebuie sil se de ciltre Liah Greenfeld:
suprapunil. Nafionalismul ca sentiment,
"Definitia nationalismuJui
sau ca miscare, poate fi eel mai bine de- pusa aieL. II recunoaste ca un f~
finit In termenii acestui principiu. Senti- emergent, adicil un fen omen a
mentul nationalist este sentimentul de naturn- ca si posibilitatea de
furie pe care II provoacil violarea acestui elementelor din care este compos -
principiu sau sentimentul de satisfact(e determinata nu de caracterul
provocat de lmplinirea sa. 0 miscare na- sale, ci de un anume principiu organizarai
tionalistil este o miscare care areca resort care reuneste aceste elemente lntr-o
un sentiment de acest tip."40
tate, conferindu-Ie o semnifica(ie spe.
"Utilizez termenuJ de nationa- cial;l."
42
lism In sensul definit de Gellner (vezi Numilrul si aranjamentul exactal
mai sus) ... As adiluga cil acest principiu componentelor acestei rela(ij s
implic<l, de asemenea, cil datoria politic;} diferil. Dar, In mare, putem spune c4 ideo.
a ruritanilor fat;l de sistemui politic care Iogia nationalistil este i'ntotdeauna veiJi..
cuprinde si reprezint;l natiunea ruritanil cuiul care asiguril translatia unui ideal,*
prevaieau asupra tuturor celorlalte obli- unei reprezentan sociale difuze- na(iunea
gatii publice si, In cazun extreme, precum - i'ntr-o realitate politicil efectiva - statui
r<lzboaiele, asupra tuturor obligatiilor de national. Dupil caz, ea poate asigura fi
orice tip."'
difuziunea in lntregul corp social a unei
Toate aceste abord~i se stra- idei - tot natiunea - imp~ita initiat de
duiesc s;l degajeze o definitie formala, cit o elitil, care poate sil coincidil sau nu cu
mai pufin dependenta de continutul ideo- elita conduciltoare a statului. Ea este
logiei, "crezului" sau "principiului po- Iiantui miscanj nationaliste, factorul mo-
bilizator care-i sporeste rlndurile, actio-
128-
- Polis 211997-
- - - - - - - - Dez.batere - - - - - - - - - - - - -
sociale, intotdeauna ~i 1n orice ambianta
ca diz.olvant al unor mi~cari istorica, la fel de u~or perceptibile ca 1n
Este apoi o parte sau chiar prez.ent? Existenta lor s-a impus 1ntot-
ldalttatea discursului legitimator al deauna membrilor lor cu acee~i forta a
national constituit sau, mai bine evidentei pe care le-o asociem astazi? 1n
statului care se define~te ca atare. al doilea rind, ne referim la aspectul activ ,
din nou un factor mobiliz.ator , eel a\ nationalismului: chiar admittnd ca
acum de acest stat1n confruntarile natiunile au facut parte din formele de
-aatale. definite ca "intemationale". relief ale tuturor v1rstelor civiliz.atiei, au
Arn afumat ca explicatia nationa- ocupat ele1ntotdeauna acel~i loc 1n scara
este determinata,1n buna masura. de valori a indiviz.ilor? Au fost onorate
~itia sa. Aceasta dependenta nu tre- 1ntotdeauna acela~i pretentii ~i au fost
exagerata. PentrU a ne convinge, slujite cu acel~i devotament?
>--nnatitn citeva consideratii prin care Limba este unul din cele mai in-
-Hans Kohn ~i EJ. Hobsbawm discutabile marcaje ale grupului national.
propun definitii foarte diferite (vez.i Este evident ca ea a functional ca un
sus) ~i care scriu la interval de aproa- mijloc de delimitare a comunitatilor uma-
de ani, argumenteaz.a modemitatea ne de-a lungu11ntregii istorii ~i putem fi
. Pentru a 1ntelege corect siguri ca 'intotdeauna a focalizat, 'intr-un
~amentele lore nevoie ins a de citeva fel sau altul, a~amentul indivizilor. S~
vedem care a fost rolul pe care 1-a 1nde-
'._ciz.ari preliminare.
Na(iunea este un tip de comuni- plinit 1n cadrul solidaritatilor sociale mai
tlfe umana, iar nationalismul este un tip vechi ~i 1n ce mod difera acesta de eel pe
de raportare a membrilor unei comunitati care 11 1ndeplin~te 1n cadrul natiunilor
f"'
- indivizi iz.olati, elite sau masele largi- modeme.
de comunitate ca 1ntreg. Nationa-
lisrnul este o raportare activa fata de na- vorbit~
1n societatile tradittonale, \imba
de marea majoritate a populatiei
\iune, disponibilitatea de a 1ndeplini era di viz.ata1ntr-un moz.aic de dialecte cu
anumite actiuni 'in folosul ei, obi~nuinta o arie de rasptndire minuscuUL Vorbitorii
de a-i acorda un anume loc 1n viata inte- lor erau extrem de rar con~tienti de faptul
lectuala ~i emotionaHL Veriga dintre ca faceau parte dintr-o arie lingvistica mai
natiune ca entitate ~i nationalism ca acti-
larga:
vism social este con$tiinta nationalA: Kohn: "1nainte de epoca nationa-
simplul fapt de a percepe existenta enti- lismului, masele deveneau foarte rar con-
tltii nationale, abilitatea de a-i sesiz.a con- ~tiente de faptul ca aceea~i limba era
tururile care se suprapun ~i se intersec- vorbita pe un teritoriu mtins.1n fapt, nu
teaz.a cu cele ale altor formatiuni sociale. era vorba de aceea$i limba, existau mai
Atunci cmd vorbim despre necesitatea sau multe dialecte unulllnga altul, citeodata
contingenta, vechimea sau modernitatea incomprehensibile omului din provincia
nationalismului, punem 1n discutie doua 1nvecinata."43
serii de probleme care se prez.inta, 1nsa, Hobsbawm: "Limbajele vemacu-
ca doua etape ale acelei~i chestiuni. Ne lare neliterate nu smt decit un complex
referim, mai int1i, la aspectul pasiv al de variante sau dialecte locale ce comu-
raportarii fata de natiune, eel al con~tiintei nica 1ntre ele 'in grade diferite de u~urinta
nationale: au fost natiunile , ca entitMi
-------129
- -- - - - - - - P o l i s 211997
 ~Dezbatere
Dezbatere

sau dificultate ... Unele pot fi Ia fel de consideratll fie ca stat, fie ca popor aspi-
incomprehensibile ca si cum ar apartine declt perceptia insasi a acestor ai bun criteriu de apartenentllla nnd sa edifice un astfel de stat, diferllin
unei alte familii lingvistice."44 ti~ri. Or, n.u p~tem vorbi despre
111
altceva ce oamenii au in co- marime, proportie ~i natura de comuni-
precum picioarele. Acolo unde mai tlltile actuate cu care fiintele umane s-au
Singurele limbi rasplndite pe dme propnu-zts nationalist! in
teritorii mai lntinse erau cele folosite In limba atit timp cit nu putem }imbi coexistll, multilingvismul identificat de-a lungul unei mari pllrti a
administrarea statelor sau ca vehicul al tenta acestei tendinte, inerente fi at'it de norrnalincit sa constituie istoriei, impunind exigente complet
culturii lnalte. Inaccesibile maselor, aces- lismului, de a face ca granitele po~i~i.ii;i ~tificare exclusiva cu un idiom arbi- 52
diferite asupra lor."
"Limbile nationale nu sint, astfel, Natiunea s-a dovedit a fi, astfel,
tea erau cpmune, de regula, mai multor se suprapuna cit mai bine cu
unitati politice. In viata de zi cu zi a oame- limba. Limbile nationale trebuie --inritatea cazurilor, decit constructii o comunitate umana de un tip nou aut sub
nilor obisnuiti, o astfel de limba oficiala mai degraba ca niste COnsecinte
~i adesea, chiar inven- raportul fizionomiei, cit ~i sub eel a\
(sau unul dintre dialectele mai "vigu- tuirii statelor nationale, decit ca ftziologiei; ea are ni~te contururi inedite
roase") putea fi folosita, altemativ cu idicr preconditii ale acestora. Ele sint, fa Dupa cum putem constata din si este strabatutll de un suflu aparte.
m~ura, rezultatul unor gigantice anterioare, deconstroctia viziunii Dintre valorile morale ~i catego-
mul matem, eel mult ca o "lingua franca"
utila In tranzactiile economice sau in orice tiuni de inginerie sociala: despre istorie a maintat pe riile politice moderne, "natiunea" este
alt prilej In care era necesar sa se cornu- Kohn: "Limba vorbitaera directii pe care le-am mentionat. singura care capllta demnitate si consis-
nice peste granitele interdialectale. tata ca un fapt natural, si nu ca un ari,tat, maiint'ii,cll natiunile nu au fost tentll prin simpla sa invocare, chiar atunci
la fel de vizibile ca 'in epoca cind aceasta nu este insotita de O ple-
Kohn: "Limba In care au fost p~ politic sau cultural, cu atit mai J>UtiD:JIIi
trate si transferate comorile civilizatiei... un obiect de confruntare politic! sau ~em~. s-a demonstrat, apoi, ell, de~i doarie. lar dintre ideologiile ~i crezurile
nu era, In general, limba vorbitcl de popor: turalii... Inainte de aparitia !.._umite repere ale lor au fost percepute, politice moderne, nationalismul este
era o Jimbcl erudita, accesibilcl doar clasei mului, limba a fost foane putin co~/ intensitati vanabile, ~i 1n trecut, ele au singurul care 1si amplificll pretentiile in
educate. Chiar daca nu era o limba de rata ca un fapt de care depinde Prestigilf. fost interpretate 'in alt mod, nu li s-a raport direct cu numarul atestllrilor sale
origine diferita, era, In general, atit de si puterea unui grup. Limbile strtine a 100rdat aceea.si semnificatie, au fost altfel in timp ~i spatiu. Desigur, to ate ideo-
arhaiccl si de bogata in asocieri clasice, rclmas, pina in ultimile secole, limbileati! logi ile se prezmtll, cu o mai mica sau mai
18loriflcate:
pur Jiterare, incit era inteleasa doar de o lizate de corpul oficiaJilor, in lumea.,... Kohn: "Nationalismul nu este, mare insistentll, ca revelatiile urzii ale
mica minoritate."45 catcl sau in intertorul c laselor su~ l$icum sugereazll anumiti anali~ti inspi- unor adevruuri eterne. Dar ele 1si limt-
rioare."47 [8\i de Aristotel, un produs natural armo- teaza, 'in general, cronica de 1mpliniri ~i
Hobsbawm: "In epoca ce a prece-
dat generalizarea invcltclmlntului primae , Hobsbawm: "Nu se poate negac:l nios, identic calitativ cu dragostea fatll de esecuri intre granitele acelor perioade ~~
nu exista si nu putea sa existe o limba vor- oamenii care vorbesc limbi reciproc familie si casa. Se admite frecvent ca regiuni in care revelatia in cauzll s-a pro-
bitcl "nat_ionalcl", cu exceptia idiomurilor incomprehensibile si care tr!iesc alatud omul iu~te 'in cercuri concentrice- fami- dus.ln afara acestor arii, ele nu revendicll
literare sau administrative ... 0 autentica se vor identifica, unii ca vorbitori ai unei lia, satul, tribul sau clanul, natiunea ~i,in dec1t aproximari sporadice ~i antecesori
limba nationala vorbita dezvoltata pe limbi, iar membrii ai altor comunitiiti ca final, umanitatea ~i binele suprem. Numai care nu inteleg semnificatia deplinll a
o baza pur orala, alta decit ca ... o lingua vorbitori ai altor limbi ... Dar nu aceasta ell dragostea de casa side familie este un propriilor gesturi . Campionii acestor
franca ... nu se poate concepe pentru ore- este problema. Problema este daca astfel sentiment concret accesibil oricui 1n expe- ideologii 'inteleg sa se recomande tocmai
giune de lntindere geografica semnifi- de bariere lingvistice sint considerate a rienta cotldianll, in timp ce nationa- pnn relativa noutate a crezului lor sau, eel
cativa. "46 separa entitati care pot fi privite ca natio- lismul... este un sentiment abstract, putin, prin noutatea expresiilor sale ela-
Existenta unei "limbi nationale" nalitati sau natiuni potentiale, si nu doar extrem de complex ... Nationalismul - borate ~i con~tiente. Ei se autositueaza 1n
nu era, deci, citusi de putin evidenta ca grupuri care se intlmplii sa aiba pro- identificarea noastra cu viata ~i asptratiile punctul final al unei evolutii indelungate
pentru marea majoritate a oamenilor. bleme in intelegerea cuvintelor ceJui- a nenumarate milioane pe care nu ii vom ~i se legitimeazll prin invocarea unei as-
Lim bile nu erau percepute ca niste blocuri lalt."48 "De ce, oare, a trebuit limba sA cunoa,ste niciodatll, cu un teritoriu pe care cendente venerabile. Dar subliniazll toto-
masive si omogene, separate In mod clar constituie un criteriu de apanenenta Ja nu 11 vom vizita niciodata 1n intregime - dat!i numarul relativ restr1ns al protago-
si susceptibile de a fi adoptate ca referinte grup, in afara, poate, a cazurilor in care diferll calitativ de dragostea pentrU familie nistilor acestei cauze drepte, trecuta fragi-
ale gindirii si organizani politice. Ten- diferenfierea lingvisticcl coincide cu aJte si imprejurimile casei. El este de aceea.si \itate a acestei traditii, faptul ca ea s-a aflat
dinta de a valorifica politic diferentierile motive de demarcare de alte comuni- natura cu dragostea pentrU umanitate si deseori 1ntr-o defensivll deznadajduitll,
51 uneori fiind amenintata chiar cu extinctia.
lingvistice era chiar cu mult mai slaba tati? ... Acolo unde o alta limba nu a tinge pentru 1ntregul pllm'int."
urechea vorbitorilor, propriul idiom nu Hobsbawm: "Natiunea moderna,

130 -------131
Polis 211997- - - - - - - - - - P o l i s 2/1997
 - - - - - - - - - - - - - Dezbatere ,. Dezbatere

fortul nationalismului. Nationalismul a

Ei isi purific~ cu grij~ istoria apologetic~.
eliminind orice intruziune compromita- si mai uman. Aparent mOdest
sa internl!., modeUndu-i limbajul , reus it sl!.'imbine pretentia noului venit de
interesele, imprimmdu-i re- a i se ceda un loc ocupat cu pretentia de a
toare, chiar orice prezent~ ambigu~. ba realitate profund orgolios, el se '
se fi aflat tntotdeauna 'in acelloc. lstoria
chiar orice episod sters si inutil. Panteonul ca o meditatie, o investigafie ~i
obiceiurl si convingeri. Osmoza
0 nationalism si istoriografie a de- ultimelor doul!. secole i-a satisfl!.cut din
acestor ideologii este un club exclusivist, nenta atentionare asupra unui
aproape perfectl!., atenumd consti- plin prima dorin\1!.. iar istoriografia ace-
in care nu slnt acceptate decit figuri active metapolitic de care politicuJ trebuiell.illl
cotaborl!.rii, stergtnd sentimentul leiasi epoci i-a tndeplinit-o docil pe cea
si luminoase. Extinderea sa nu este nicide- seama, asupra unei configuratii
i si amintirea unei trecute de-a doua. E timpul ca plantatorii de maci
cum un scop in sine, cares~ fie lndeplinit a terenului pe care se cladeste COrlslll.l
chiar prin scMerea calit~tii membrilor. politic~. si care impune o
Nationalismul a devenit sunetul sl!. fie supravegheati mai tndeaproape.
al istoriografiei, iar istoria contra-
Nationalismul se poate dispensa de obligatorie a contractului SOCial.
asemenea exigente. Chiar somnolente si nutuJ concret si detaliat a! 3Cestei
vegetative, manifestanle sale trecute si poate fi lasat, eventual, Ia latitudirlll
prezente fac dovada coplesitoarei sale ras- celorlalte ideologii concurente. AuJbidi (ed.), L 'Heriwge de Ja Revolution fran~se,
pindiri, a lnc~p~tlnatei sale persistente. esentiai:I a nationalismului este ~ Hachette, Paris. 1989, pp . 211-212; Ghia
EJ. Hobsbawm. "Etnicitate si nationalism in
Chiar isterice si abominabile, ele dove- prin simpla recunoastere a necesit4dj Europa contemporan~", uad. de Daniela
Nodia, "Nationalism si democratie", uad. de
desc caracterul s~u natural si, deci, inevi- Dozajul precis de angajare nati~ C~talin Pird!.labu,in Polis, nr. 211994, pp. 87-
Rusu ,in Polis, nr. 211994, p. 59.
tabil, rM~cinile sale profunde si miste- Iocul natiunii in ierarhia de valori aCOOiri 2. Anthony D. Smith, The Ethnic Origins of 105.
rioase, imposibil de cuprins cu privirea nit~tii pot constitui obiect de dispua
14. Paschalis M. Kitromi1ides, "Modernisation as
Nations. Blackwel\, Oxford , UK &
an Ideological Dilemma in South-Eastern
in intregime si, deci, imposibil de neglijat. Acest consim~int minimal echiva~eazt. Cambridge, USA, 1993 (1986), p. 7.
Europe: from National Revival to Liberal
3. EJ . Hobsbawm, Nations and Nationalism
Ele acrediteaza ideea c~ avem de-a face pentru adversarii sai, cu o capitulare. $i Since 1780. Programme, Myth, Reality, ReconstrUction", in Revue des Etudes Sud-
cu un interlocutor care nu este nevoit s~-si chiar dac~ natiunea a irupt in istorie second edition, Cambridge University Press.
Est Europeennes, tome :XXX. 1992, No. 3-4,
justifice dreptul Ia existen~. Aceasta ar uneori, cu o intensJtate fatal~- chiardacl,
pp. 183-189); Peter F. Sugar. "Continuity and
Cambridge, 1992, p. 102. Change of Nationalism in Eastern Europe",
trebui deci acceptat~ ca evident~ si de Ia in numele ei, s-au savirsit fapte repm. 4. Lord Acton, "Nationality", in Essays on
in Revue des Ewdes Sud-Est Europeennes.
Freedom and Power, The Free Press, Glencoe,
sine inteleas~. noi neputind sii negociem babile, realitatea ei trebuie acceptatt.
llhnois, 1948, apud Hans Kohn,Natio-nalism:
tome XXXI. 1993, No. 3-4, pp. 305317.
cu el decit intinderea exact~ a perimetrului Incercarea de a o disimula sau de a o its Meaning and History, D. Van Nostrand 15. Ernest Gellner, "Ethnicity and Faith m
Eastern Europe", in Stephen R . Graubard
pe care este indrept~tit s~ II pretinda si pe neglija ar antrena pericole inca mai mari. Company. Inc., Princeton, New Jersey etc.
(ed.), Eastern Europe ... Central Europe ...
care i-1 putem lasa Ia d1spozitie. Nationa- Dupa cum tot periculoasa este si incer- 1965 (1955), pp. 121-126. Europe, Westview Press, Boulder, San
lismul nu acceptii nici macar cu titlu de carea pedant~ de a distinge cu exactitale S. Ernest Gellner, Nations and Nationalism.
Francisco, Oxford, 1991. pp. 267-282; Vla-
ipoteza de lucru ideea c~ ar reprezenta o i ntre aparent~ si esentil In cazul mani-
Basil Blackwell, Oxford, 1990 (1983), pp. 5-
dimir Tisml!.neanu, "Fantasies of Salvation.
component~ temporara sau episodic~ a festanlor de nationalism din trecut, pentnJ 6.
6. EJ. Hobsbawm, op. cit., p. 3.
Varieties of Nationalism in Eastern Europe",
in Michael D. Kennedy (ed .). Envisioning
nnduielilor politice, cares~ poata fi inde- ca, Ia sf'rrsitul cercetilrii, o parte dintre 7. Elie Kedourie, Nationalism, Hutchinson,
Eastern Europe. Postcommunist Cultural
partat~ dupa ce si-a indeplinit menirea sau acestea s~ fie private de dreptul de a se London, 1960, apud John Hutchinson and
Studies, The University of Michigan Press,
Anthony D. Smith (eds.), Nationalism,
sa fie exclusa In cazurile in care nu este intitula ca atare. Nationalismul are o pa- Oxford University Press, Oxford, New York,
Ann Arbor, 1994, pp. 102-124; Nicolae
obligatoriu necesar~. El considera c~ nu leta inepuizabil~ de expresii si, pentru a-i Harsanyi ~i Michael D. Kennedy, "Between
face declt s~ canalizeze in scopuri politice reconstitui infiltisarea general~. trebuie ~i
1994,p.50. Utopia and Distopia. The Labilities of
8. Susan Reynolds,Kingdoms and Communities
si in forme benefice, sau macar supor- sintem indrept~titi s~-i colect~m si sa-i
Nationalism in Eastern Europe", in Michael
in Western Europe (900-1300), C\aredon
D. KennedY (ed.), op. cit., pp. 149-179.
tabile, o fort~ primarn, activ:I oricum in suprapunem cit mai multe intruchiplri Press. Oxford, 1984, apud John Hutchinson
and AnthonyD .Smith(eds.),op. cit.,pp.137- 16. Harry Ritter, Dictionary of Concepts in
interstitiile sau in substratul socie~tii, si particulare. El este extrem de generos in History. Greenwood Press, New York,
138. Connecticut, London, 1986, pp. 294-299; EJ.
care, In caz contrar, si-ar face oricum sim- acordarea dreptului de a face parte din 9. Ernest Gellner, op. cit., p. 6. Hobsbawm, op. cit., p. 3; Boyd C. Shafer,
ti~ prezenta intr-o manier~ dezordona~ propria sa istorie. Manifest~ chiaro volup- \0 ./bidem, pp. 48-49. Faces of Nationalism. New Realities and Old
si distructiva. El nu se autodefineste ca o tate mistuitoare in a absorbi intreaga isto- 11. EJ. Hobsbawm, op. cit., p. \0. Myths. Harcourt Brace Jovanovich Inc., New
clauza suplimentar~ a contractului social, rie, si a o contopi cu istoria sa personala.
12. Max Weber, Etica protestantfl $i spiritul
York. 1972. p. 510; Andrew Vincent, Modem
capitalismului, trad. de thor Lemnij,
o lmbunatilfire modem:I a edificiului po- Pe tot parcursul secolului al XIX-Iea na- Political Ideologies, second ed . B1ackwell.
Humanitas, Bucuresti, 1993, p. 5.
litic, cares~ II faca pe acesta mai locuibil tionalismul a penetrat si a inundat nestin- Oxford, UK & Cambridge, USA, 1995. p
13. Bronislaw Geremek, "L'Etat-nation dans
gherit istoriografia, difuzindu-se in struc- \'Europe du XXe siecle", in Fran~ois Furet
133
132
- - - - - - - - P olis 2 / 1 9 9 7 - - - - - - - - - - -Polis 211997
 - - - - - - - - - - - - - Dezbatere 'l - - - Oezbatere

244; John Breuilly ,Nationalism and the State,

second ed., Manchester University Press, and Ethnicity, Macmillan, 1992, pP
Manchester, 1993, p. 443. 29. K.arl Popper, Societatea deschiSIIi
17. Andrew Vincent, op. cit., pp. 243-244; EJ. et, trad. de Dragan Stoianovici
Hobsbawm, op. cit., p . 2; Hans Kohn, Bucure~ti, 1993, pp. 285-293. '
"Nationalism", in Dictionary of the History 30. A~thur Danto, A~alytical Phi! 1'/1Jtij D . Kennedy (ed.), Envisioning Eastern
of Ideas (ed Philip P. Wiener), Charles Htstory, Cambndge Univerity 080 , peter, Nationalism, Edward Arnold, Europe. Postcommunist Cultural Studies, The
Scribner's Sons, New York, 1973, volume III, Cambridge, 1965, pp. 10-30. University of Michigan Press, Ann Arbor,
~,..ondon, 1979.
pp. 324-339; idem, "Nationalism", In 3 I. Hayden White, "Historicism, H1story IDd , MattheW S., The Ascendancy of 1994.
International Encyclopedia of the Social Figurative Imagination", In Trop;~ Eu!OfJC Aspects of European History 1815- Iggers , Georg , The German Conception of
Sciences (ed David L. Shills), The Discourse. Essays in Cultural Critici6nJ. .... 1914. Longman, London, 1972. History, Wesleyan University Press, Middle-
Macmillian Company & The Free Press, New John Hopkins University Press, Baltirnon,ti!IJ John, Nationalism and the State, second town, Connecticut, 1968.
York; Collier-Macmillan Publishers, London, London, 1978,pp. 101-120. edition. Manchester University Press, Kellas, James G., The Politics ofNationalism and
1968, volume II, pp. 63-69. 32. Ernest Gellner, Plough, Sword and Boot. 711 Ethnicity, Macmillan, 1992.
Manchester, 1993 .
18. Vezi Max Weber, "The Nation", 1n From Max Structure of Human History, Collins ....,.. Arthur. Analytical Philosophy of History, Kitromilides, Paschalis, " Modernization as an
Weber: Essay in Sociology, trans. and ed. London, 1988, pp. 13-14: "(...)some at Jeiit Cambridge University Press, Cambridge, Ideological Dillema in Eastern Euroi>e", In
H.H. Gerth and C. Wright-Mills, Routlege & of the later developments in human history Revue des Etudes Sud-Esc Europeennes. tome
Kegan Paul, London, 1948, apud John !965.
seem to presuppose the earlier ones, and COUld (Jeltner, Ernest, Nations and Nalionalism, Basil XXX. 1992, no . 3-4.
Hutchinson and Anthony D. Smith (eds.), op. not have preceded trem. Human history ia a Blackwell, Oxford, 1990 (1983). Kohn, Hans, The Idea of Nationalism. A Study in
cit., pp. 21-25. its Origins and Background, The Macmillan
play in which the cast tends to increase OYer Gellner, Ernest, Plough, Sword and Book. The
19. J.L. Talmon, The Myth ofthe Nation and The time and within which constraints seem to be Structure of Human History, Collins Harvill. Company, New York, 1946 (1994).
Vision of Revolution. The Origins of Ideo- imposed on the order in which chlll'acterl London, 1988 . Kohn, Hans, Nationalism: its Meaning and
logical Polarisation in the Twentieth Century, appear (...) certain transformations are only Gellner, Ernest, "Ethnicity and Faith in Eastern History, D. Van Nostrand Company, Inc.
Seeker & Warburg, London; University of possible on the basis of earlier ones (...)". Europe", in Stephen R. Graubard (ed .) , Princeton, New Jersey, 1965 (1955).
California Press, Berkeley and Los Angeles, 33. Hans Kohn, The Idea ofNationalism. A Study Eastern Europe ... Central Europe ... Europe, Kohn , Hans, "Nationalism", in lntemational
1981, pp. 160-165. EJ. Hobsbawm, op. cit., in its Origins and Background, The Westview Press, Boulder, San Francisco, Encyclopedia of the Social Sciences (ed.
pp. 2, 101-102; Andrew Vincent, op. cit., p. Macmillan Company, New York, 1946 David L. Shills), The Macmillan Company &
247. Oxford, 1991.
(1994), pp. 21-24. Gellner, Ernest, "Mitu1 natiunii ~i mitul claselor", The Free Press, New York, Collier -
20. Vezi Antonio Gramsci, Opere alese, trad. de 34. Ibidem, p. 16. trad . de Aorin Berindeanu, in Polis, nr. 21 Macmillan Publishers,London,1968, vol. 11.
Eugen Costescu, Ed Politicli, Bucure~ti, 35. Idem, "Nationahsm", in International Kohn, Hans. "Nationalism" ,In Dictionary of the
1969, pp. 190-292. 1994.
Encyclopedia of the Social Sciences ... , Geremek , Bronislaw, "L'Etat-nation dans History of Ideas (ed. Philipp P. Wiener),
21. Peter Alter, Nationalism, Edward Arnold, volume I I , p. 63. !'Europe du XXe si~cle", in Fran~ois Furet Charles Scribner's Sons, New York, 1973,
London, pp. 30-40. 36. Idem, The Idea of Nationalism. A Study in (ed.). L 'Heritage de Ia Revolution franyaise, volume m.
22. Ian Kershaw, The Nazi Dictatorship. its Origins and Background, The Macmillan Hachette, Paris, 1989. Kershaw, Ian, The Nazi Dictatorship, Edward
Problems and Perspectives of Interpretation, Company, New York, 1946 (1994), pp. 4-6. Hamson, Norman, The Enlightenmnet, Penguin Arnold, London, 1985.
Edward Arnold, London, 1985, pp. 1-20. 37. Elie Kedourie, op. cit., p. 49. Books, 1986 (1968). Lovejoy, Arthur, "The Meaning of Romanticism
23. Georg Iggers, The German Conception of 38. John Breuilly, op. cit., p. 2. Hobsbawm. EJ ., Nations and Nationalism Since for the Historian of Ideas", in Franklin L .
History, Wesleyan University Press, 39. Liah Greenfeld, Nationalism: Five Roads to 1780. Programme, Myth, Reality, second Baumer (ed.), Intellectual Movements in
Middletown, Connecticut, 1968, pp. 174-288. Modernity, Harvard Univers ity Press, edition, Cambridge University Press, Modem European History. The Macmillan
24. Miroslaw Hroch, Social Preconditions of Cambridge, Mass., apud John Hutchinson and Company, New York, 1965.
Cambridge, 1992.
National Revival in Europe, trans. by Ben Anthony D. Smith (eds.), op. cit., p. 166. Hobsbawm, EJ ., "Etnicitate ~i nationalism in Eu- Lee, Stephen J ., Aspects of European History
Fowkes, Cambridge University Press, 40. Ernest Gellner, Nations and Nationalism, ropa contemporanl", trad. de Daniela Rusu, 1789-1980, Methuen, London & New York,
Cambridge, I 985, pp. 6- I 2; John Breuilly, op. Basil Blackwell, Oxford, 1990 (1983), p. I. in Polis, nr. 2/1994.
cit., pp. 12, 16. 1982.
41. EJ. Hobsbawm, op. cit., p. 9. Hrocb, Miroslav, Social Preconditions of Nodia, Ghia, "Nationalism $i democratie", trad.
25. Walker Connor, "When isaNation?-",inEthic 42. Liah Greenfels, op. cit., p. 166. Nationalism Revival in Europe. trans. by Ben de Otl}in P'udlabu, in Polis, nr. 2/1994.
and Racial Studies, 1311 (1990), apud John 43. Hans Kohn, op. cit., p. 6. Fowkes , Cambridge University Press, Popper, Karl, Societatea deschisA $i du$manii ei,
Hutchinson and Anthony D. Smith (eds.), op. 44. EJ. Hobsbawm, op. cit., p. 52. Cambridge, 1985. trad. de Dragan Stoianovici , Humanitas,
cit., pp.154-159; EJ. Hobsbawm,op. cit.,pp. 45. Hans Kohn, op. cit., p. 7. Hutchinson, John , The Dynamics of Cultural Bucure$ti, 1993.
101-130.
46. EJ. Hobsbawm, op. cit., p. 52. Nationalism, Allen & Unwin, London, 1987. Ritter, Harry, Dictionary of Concepts in History.
26. Anthony D. Sm1lh,op. cit.,pp. 7-13; 210-212. 47. Hans Kohn, op. cit., pp. 6-7. Hutchinson John and Smith, Anthony D (eds ..), Greenwood Press, New York, Connecticut,
27. Ernest Gellner, "Mitul natiunii ~i mitul 48. EJ. Hobsbawm, op. cit., p. 51. Nationalism, Oxford University Press, London, 1986.
claselor", trad. de Florin Berindeanu, In Polis, 49. Ibidem, pp. 56-57. Shafer, Boyd S., Faces of Nationalism. New
Oxford, New York, 1994.
nr. 2/1994, pp. 47-57. 50. Ibidem, p. 54. Realities and Old Myths, Harcourt Brace
Harsanyi, Nicolae $i Kennedy, Michael D .,
28. James G. Kellas, The Politics ofNationalism 51. Hans Kohn , op. cit., pp. 8-9. "Between Utopia and Distopia. The Labilities Jovanovich,1nc., New York, 1972.
52. EJ. Hobsbawm, op. cit., p. 46. of Nationalism in Eastern Europe" ,In Michael
134
----------------Poils2~997------------------- Polis 211997
135
 Dezbatere
Smith, Anthony D., Nationalism in the Twentieth
Century, Martin Robertson, Oxford; New
York University Press, New York, 1979.
Smith, Anthony D., The Ethnic Origins of Na-
tions, Blackwell, Oxford, UK & Cambridge,
USA, 1986
Strauss, Leo $1 Cropsey, Joseph , History of
Political Philosophy, third edition, The
University of Chicago Press, Chicago and
London, 1987
Sugar, Peter F., "Continuity and Change of
Nationalism in Eastern Europe", in Revue des
Etudes Sud-Est Europeennes, tome XXXI,
1993, n. 3-4.
Talmon, J.L., The Myth of the Nation and the
Vision of Revolution. The Origins of Ideo-
logical Polarization in the Twentieth Century,
136
Polis 211997
Seeker and Warburg, London, Uni~-tl
Califomia Press, Berkeley and Los ~
1981.
Tismllneanu, Vladimir, "Fantasies of SaJYIIioa.:
Varieties of Nationalism in Eastern Euro,e-,
Hotul in casa goal8
in Michael D. Kennedy (ed.), EnvisiotJbw
Eastern Europe. Postcommunist Cui,_,.,
Studies, The University of Michigan Pre.._
Ann Arbor, 1994.
Vincent, Andrew, Modem Political Ideo!.._
second ed., Basil Blackwell, Oxford, UK a
Cambridge, USA, 1995.
White, Hayden, Tropics of Discourse. sap it Cu o solida educatie clasica ce
Cultural Criticism, The John Hopkiq razbate 'in citatele din antici pe care le da
University Press, Baltimore and Londoa,
1978.
Jean-Fran~tois Revel, Memoires. Le cu vMita placere, fidel unor principii ce-1
,----
voleurdans Ja maison vide, Paris,Plon, fac sa nu dispretuiasca omul (care nu se
1997,651 p. arata'in ceea ce are el roai bun atunci cmd
face politica, mai ales "progresista"),
'int tot mai rare prilejurile de a autoru\ nu se lasa fascinat de cei puternici
S tnulni un autor care sa stie sa sau \a moda. Analizmd rootivelecare \-au
povesteasca si sa dezvaluie sensu\ eveni- determinat sa p~rraseasca postul univer-
mentelor pe care le-ai trait si le-ai descifrat sitar pe care-1 avea 'in buzunar, dupa absol-
doar partial. Majoritatea memoriilor vire, el arunca o sageata la adresa criticii
scrise de oamenii prinsi tn jocul politic "deconstructiviste" care a facut furori to
nu izbutesc sa se desprinda de un "wishful critica literara de acum cttiva ani: mi-am
thinking" si de irttentia de a justifica actele "deconstruit cariera, ~a cum spune turma
autorului. Jean-Fran<;ois Revel este mult de oi a criticilor avansati, gasind, fara
prea inteligent ca sa se preteze la ase- 'indoiala, ca distrus este prea banal" (p.
menea manipulari ale cititorului: el tsi 156). Tot astfel, el scrie memorii nu pen-
revede traseul vietii cu de~are si afirm~ tru a-si constrUi un soclu, ci pentru a
senirt ca propriul trecut devine pentru tine reface o aventura intelectuala branita de
'insuti istorie, atunci cind te-ai distantat contactul cu imediatul: "Am fost adesea
de el. hi reconstituie prirnii pasi ai vietii, desemnat drept rationalist, eufemism
cu vivacitatea si vioiciunea oroului din deviat pentru a-mi indica limitele, tntr-un
Sud, dar fara sa faca autobiografie: me- secol 'in care prestigiul s-a atasat mat
moriile lui refac un traseu intelectual si cutind de irationalisrn, adica de irnpostura
un destin care 1-a purtat tn preajma unor confuza. Or, mai cutind decit un raison-
oameni care au ajuns s~ decida si s~ neur, ma consider un intuitiv, 'in sensul
guverneze. Punctul forte al clrrtii ni se pare etimologic al termenului, tn sensu\ ca
a fi reflex.ia mereu prezenta 'intr-o istorie vad mai 'inainte sa analizez sau sa
care devine astfel meditatie asupra unui deduc. Arn tnvatat multe din zbor. Daca
secol care se 'incheie. Cine va scrie istoria se poate vorbi de metoda, atunci ea consta
secolului al XX-lea va face apella Revel 'intr-o viziune simpla", adica directa, fara
pentru a reconstitui evenimente si, mai prejudecati, de unde prospetimea
ales, pentru a face coerenta ex.punerea lui.
137
----------Polis 2/1997--------

naratiunii (p. 178).
Recenzii
Implicat in Rezistenta franceza, o.lectie in clasli inseamnl{ "grija esenciall
ca patriot ~i democrat, simpatizant al ~~ const~ntli de a te pune In locuJ c:etc.
stingii, Revel a trecut prin experienta care te cttesc sau te asculta, de a vorbj
catedrei, a scrisului pentru sine, atunci pentru tine,cipentru ei ,de anu Presu~
clnd faci caqi, ~i a scrisului pentru altii, ~iciodat~ ~a ei ~tiu ceea ce au dreptuJ Sl
tgnore, ntct ca este de Ia sine inteles ceea
atunci cind faci articole. A calatorit prin
toata lumea, cu stagii indelungate in ce trebuie explicat" (p. 415)- un Principia
cetatea artei $i a reveriei, care este Flo- pe care ar trebui sa-l invete toti cei can:
renta, sau In Mexic, unde a inceput sa fac reclamele incomprehensibile de Ia
inteleaga o lume complicata pe care o televiziune sau cei care-ti vorbesc despre
simplifica cei care nu vad decit Iovituri evenimente a~a cum le-au lnteles ei.
militare ~i revolutii in continentul sud- Cititorul intllne$te in aceste capitole pe
american. Tot timpul, reflexia discreta Jimmy Goldsmith sau pe JJSS (Jean-
insote~te naratiunea, nu ostentativ, cain Jacques Servan-Schreiber), pe Claude
Istoria ierog/ifica a lui Cantemir, dar Imbert sau pe Franyoise Giraud, pe
tenace, pentru ada un sens celor vazute. Olivier Todd ~i pe Raymond Aron de care
Spectacolullumii este fascinant ~i amar, 1-a Iegat o salida prietenie.
iar cititorul regreta atunci cind a ajuns Ia Elogiul conversatiei, pe care-I
capatul celor peste 600 de pagini. face pe larg (aftrmlnd eli Etiemble a fost
Fostul director a1 prestigioasei ultimul trubadur, iar cine a avut prilejul
reviste I 'Express (pe care ne-o treceam din sa-l cunoasca pe profesor, l~i amint~te
mina in mincl, atunci cind cite un numar cit de fascinanta era discutia cu el), are
se strecura prin cortina defier) vorbe~te, cintecul lui, pentru ca in aceasta arta a
in primul rind, despre jumalism. Capi- conversatiei se inscrie $i ~iaristica (care
tolele aces tea ar trebui citite de orice tinar nici nu merita acest nume atunci cind
de Ia noi doritor sa faca o meserie dorni- coboara Ja vulgaritatea Evenimentului
nata inca de vechi racile ~i deprinderi care zile1). Ziarul- ~i. cu aut mai mult, revista
aduc in prim plan cite un condeier vulgar - provoaca discutia ~i comunica mi~canle
ce se prezinta lider de opinie, expli- spiritului. "Civilizatia conversatiei, ne
cindu-ne ca poJitica este arta ~mecheriei. spune Revel, a strlilucit o ultima data intre
Revel a!.trma dezinvolt ca, dupli stagiile cele doua razboaie mondiale ~i s-a stins
in Italia ~i Mexic, nu s-a mai putut Iipsi pe incetul in anii '60. Anii de dupa razboi'
de Iectura presei cotidiene italiene ~i dogmatici ~i ideologici, au inlocuit arta
spaniole: atunci cind descrie un moment conversatiei cu epoca notificanlor. Clnd
de rezonanta intemationalli, II simtim pe interlocutorii se informeaza asupra po-
eel care a trecut prin California ~i prin zitiilor lor, ei nu o fac pentru a le modi-
Bucure~ti (din Statele Unite i-a rnmas fica dupa ce au ascultat pe celalalt, ci
necunoscut doar Arkansas , declarli el pentru a $ti unde se situeazcl>> acela, in
ingenuu). De aici, Iectiile placute, farli vederea inregimentarii sau s uprimani lui"
morga, pe care le dli despre deosebirea (p. 487). Revel se adreseaza cititorului cu
dintre un cotidian ~i un saptaminal, despre vcldita intentie de a-1 atrage pe terenul
sinteza ultimilor ~tiri ~i anticiparea pe care discutiei: fraza este nervoasa, plinli de
o a~teapta cititorul. A face un editorial sau surprize, cu o boglitie splendida a lexi-
cului. La caplitul celalalt se afla faldurile
138
Polis 2/1997
-----------------R~nzii--------------------------
---- (p. 364). Clnd criza economica s-a agra-
,.ediocritMii ~i ale arogantei, a~a cum vat, 'in 1994, pre~edintele Frantei a tinut
tntelegem din trimiterile rapide la cite un un discurs care "i-a 'imbrobodit" pe ascul-
votbitor "care m-a amortit 'in plictisealli tl'itori; francezii se puteau felicita ~i lini~ti,
prin platitudinea sa pompoasa" (p. 266). 'introcit "erau singurii, binemteles datorita
Presa, am putea spune, apara pre~edintelui lor, ~ef al Statului de doi-
drePtul la conversatie $i dizolvli m~ina sprezece ani, care nu purtau nici o raspun-
liile care se ascund sub stilul copiat dupli dere pentru cre~terea continua a ratei
rapoartele forurilor intemationale (~a ~omajului, cea mai ridicata din tarile
cum vedem la urm~ii nomenclaturi~tilor industrializate, dupa cea din Spania" (p.
care vorbesC mai frumos ca predecesorii, 235). 1n 1972, Mitterand a tacut pactul
gtndind la fe\). Dar, pentrU a-~i 'indeplini cu comuni~tii care a dovedit ell "se preo-
rolul, presa trebuie secondata de opinia cupa putin de a ~ti pentrU ce guvemeaza.
publicll $i, 'in primul rind, de justitie ~i numai de dragul de a guvema" (p. 381).
parlament: vorbind despre Watergate, Autorul nu se lasli amligit de dejunurile
Revel afirmll, pe buna dreptate, ca nu a somptuoase date de pre~edinte 'in cam-
fost o simplli victorie a presei, ci o dovadli pania unor intelectuali de marca, folositi
a intransigentei justitiei. Ascultlirile ca simple "plante omamentale" (p. 385),
telefonice operate sub regimul Mitterand a$a cum judecli fara drept de apel st'in-
au dimas farli urmari: '"in Franta, Water- gismul acestora, care consolida politica
gate s-a sfir~it repede" (p. 439), ~a cum lui Mitterand, ~i acea stingli franceza care
la noi dezvliluirile presei nu au deranjat este "mare specialistli'in revolutia prin
pe vinovatii care controlau fostul parla- procura" (p.435).
Si mai dur este portretul lui
ment ~i justitia.
Presa semnaleaza opiniei publice Georges Marchais pe care revista lui
jocul incorect al clasei politice ~i ex.cesul Revell-a dovedit a fi fast angajat voluntar
de propagandli 'in dauna eficientei. De la la o fabrica de armament 'in Germania
Machiavelli 'incoace, oamenii politici s-au nazista: "Arogant, tiranic, vanitos, min-
specializat 'in captarea simpatiei concetli- cinos (un atribut care tinea organic de
tenilor, chiar atunci cind faptele nu con- functia pe care o mdeplinea), Marchais
maltrata, umilea, insulta jumali~tii cu
cordli cu vorbele, iar noi, "simplii ceta-
teni", ne-am obi~nuit sale tolerlim piru- toata grosollinia aparatchicului ~i cu toata
etele, preflicindu-ne ca ne-am lasat con- suficienta mediocrului. 1n loc sli-1 punli
vin~i de demagogia ieftina. Existli, 'insli, la punct, pentrU a-1 convinge de inutili-
o limita peste care nu se poate trece decit tatea arogantei lui, presa francezll, chiar
cu mari riscuri; aceea trasata de principiile $i cea care 'ii era ostila, 'i~i pleca ~ira spi-
morale care nu 'ingaduie \ipsa gratuita de narii sub insultele lui, merg'ind pma la a-1
scrupule. Portretullui Fran~is Mitterand tam'iia ~i a-1 elogia drept formidabila
este exemplar ,'in acest sens. Revel i-a fost fiara televizata)), dupli cli~eul uzual...
apropiat ~i 1-a vazut la lucru: "Mitterand Numai eli multimea care voteaza se lasa
era, desigur, pasionat de instrumentele mai greu epatata decit condeierii care-~i
politicii, nu de obiectivele ei; de mijloace dau cu presupusul" (p. 425). Cei care au
~i nude obiective; de cucerirea ~i conser- trecut prin ex.perienta comunistli ~i
varea puterii, dar nu ~i de eventualele postcomunista regasesc aici un portret-
scopuri ce pot fi atinse de clitre putere"
139
- - - - - - - - - P o l i s 211997--------
 Recenzii

robot al activistului de partid care nu se

schimb! nici atunci cind participa Ia de ale lui LeRoy Ladurie, Fran~is Furet
---
5
Recenzii - - - - - - - - - - - - - -

tocmai cum srt folose~ti clipa. Altfel,

peciali~tilor. Exista la noi tendinta de a efortul nobil al unei vieti 'intregi apare ca
cultiva o generalitate care duce direct la o zadarnicli incursiune 'intr-o casa goala.
alegeri democratice si trebuie scl afiseze ~ier~e. Nor_a int~reseazcl nu numai ~ superficialitate ~i mediocritate, datoritrt Revel are dreptate atunci c'ind
un zlmbet permanent. "Fostul salariat de IStoncJ. MaJ detahat este chipul lui slll'lle faptului ca profesiunea nu este direct vorbeste despre "oboseala 'in fata
Ia Messerschmidt", cum II denumeste care a considerat revolutia ungarcl din \egatrt de rrtspunderea personala si de sistemelor filozofice" care ~i-au pierdut
concis Revel, nu a putut fi scos din viata I 956 o consecinta a "greselii enonne"
dominarea unui c'imp de activitate bine substanta sau c'ind condamna conceptiile
politica, datoritcl complicitatii clasei care fusese raportullui Hrusciov, ceea ce
precizat. La noi, specialistii se afla pretu- care "'incearca sa 'inlocuiasca tehnicile
dorea sa spun a ca "poporul trebuia mintit
politice. in schimb, partidul comunist si-a tindeni ~i un autor care s-a ocupat de rela- empirice ale cercetarii individuale a 'inte-
pierdut din credit atunci clnd, cu o admi- in continuare pentru a salva socialismul"
\iile Bizantului cu cultura romana devine, lepciunii". Dar problema este cum am
rabila constiinta profesionala, Revel a (p. 208). Autorul nu se sfieste sa afinne peste noapte, specialist 1n imagologie ~i reusit sa pierdem credinta 'intr-un Adevar
publicat in /'Express dovada materiala a c! "Sartre a fost lncamarea deplina a 'in isihasm . "Anii lumina" au ad us la etern? lntelepciunea nu se reduce la
faptului ca partidul era stipendiat direct dezastrului cultural francez de dupa suprafata personaje ciudate care se pricep 'insu~irea unor norme morale, ci la 'inte-
de Moscova. Clteva pubele scoase pe tro- razboi" sica analiza cauzelor pentru care la toate ~i care au dirijat cultura romanll, legerea misterului vietii pe care l-am redus
tuar de greva gunoierilor, pe bulevardul un filozof al libertatii a ajuns sa urasca f~ sa aiba echilibrul necesar ~i farrt srt-~i la c'iteva aspecte care ne 'imputineaza
Haussman, contineau acte doveditoare ale libertatea trebuie efectuata pina In punctul asocieze experti. "Oameni universali" au sufleteste. Este, probabil, o explicatie
fondurilor transmise prin Eurobank in care apar in lumina "aberatiile unei pl!trons 'in toate domeniile, 'incurajati fiind posibilrt a saracirii spirituale care ne da
intregi culturi" (p. 395).
partidului "incoruptibil" (fapt confrrmat de primitivismul clasei conducatoare senzatia, ~a cum spune Revel, ca i~im
acum de arhivele KGB). Autorul inre- Aici Jean-Franyois Revel atinge
comuniste. din secolul al XX-lea mai saraci dec'it am
gistreaz! cu fidelitate IasWitile colegilor o problema artiitoare care ne poate explica
Dar specializarea excesiva nu intrat. Capitolul final trebuie citit cu mare
soli de breasla, protestele vehemente ale ceea ce ne-am permis sa numim "impa- este cheia misterului care ne 'invaluie si
celor prinsi cu mlta in sac si care faceau surile civilizatiei corpului" (In studiul pe care trebuie sll-1 descifrarn pentrU a nu
atentie.
Vizitatorul (pentru ca hot nu a
din nou apella "interpretarea conspirativcl nostru din volumul Societes bureaucra- crtdea din nou in teroarea comunista. fost!) din casa pustie a secolului al XX-lea
a istoriei", modul In care stirea senza- tiques contre revolution de I 'mtelligence. Specializarea se 'insote~te cu un refuz de oferrt cititorului sau c'iteva piese esentiale
tionala s-a diluat faclnd uitati pe vinovati. Paris, I' Harmattan, 1994). Autorul vor- a accepta provocarea metaftzicrt ~i spiri- pentrU 'intelegerea procedeelor folosite de
Tot fragmentul de carte dintre paginile beste de climatul mental de dupa rnzboi, tua\li. Nici cartea aceasta splendida prin cei avizi de putere, care au preconizat
461-480 se inscrie in dramatica istorie a dominat de existentialism, psihanalizcl, reflexiile ei nu merge p1nrt la capat ~ires regimuri ce se dovedeau teroriste J:n Est,
razboiului rece si a conspiratiei comuniste marxism (p. 34), teorii care pretindeau ca pinge, drept irationale, tentativele de a ~i c'iteva repere majore 'in activitatea
ex plica viata, desi se intemeiau numai pe
impotriva Europei. El confirma, In acelasi privi lumea din afara ei. Politica provoacrt societatii civile ~i a oamenilor politici.
timp, faptul c!, asa cum ne dovedesc si o realitate redusa. Metafizica este elimi- suficientrt tocmai pentru ca asociazrt Autorul vorbe~te cu fermitate despre
sacii Securitcltii gclsiti Ia Berevoiesti, nata treptat si specializarea excesiva duce specializarea cu exercitarea puterii, ceea "rezistentii care au aparut duprt disparitia
istoria partidelor comuniste apare din Ia restringerea orizontului, extrem de ce drt senzatia falsa ca ideea devine fapta~ ocupantului" (frtc'indu-ne sane gJ:ndim la
gunoaie. periculoasa in filozofia politica axata pe
organizarea existentei private si colective. tehnica politica trebuie sa aiba autonomia eroii Revolutiei din decembrie care au fost
0 galerie ilustra de personalitati ei, dar politica nu poate fi desprinsa de prezenti nu pe baricade, ci la televizor)
se aflHn paginile memoriilor, de Ia Louis "Ceea ce distinge pe generalist de spe-
cialist este ca generalistul rllmine coerent moralll, de vreme ce politica se ocuprt de sau despre duplicitati, ca aceea a lui
Althusser (a carui "Incredere in fabricantii om ~i nu de "forte de productie". Revel Guttoso care a publicat desene antiame-
de camasi italieni si in capacitatea lor de in aproape toate imprejurarile, pe cind vede clar problema ~i dm'ine atasat ricane 1n timpul razboiului din Coreea, dar
a reinnoi moda mi se parea mai justificata specialistul, mult mai riguros decit cela~ principiilor transmise de cultura clasica, care fusesern publicate anterior, c'ind ame-
declt cea pe care o acorda ginditorilor din laltin fata obiectului sau specific, ajunge
dar el refuza pasul urmrttor care, purt'ind ricanii debarcaserrt J:n Sicilia dezrobind-o
partidul comumst italian si capacitatii lor un agitat plin de confuzie atunci cind se omul spre resorturile sale spirituale, 'il de tirania fascistll! (p. 300) Revel constalrt
de a relnnoi marxismul"- p. 210) pin! Ia indeparteaza de el" (p. 179). Seriozitatea ajutrt sa vada cum se imbinrt aparenta cu ca Franta este cea mai revolutionara tara
Lacan, marcat de un "vid intelectual", sau pe care o impune rigoarea rationala esenta ~i efemerul cu etemitatea. Bu- conservatoare (de~i votul recent, cu o
de Ia Bertrand de Jouvenella colegii din modema, care cere fiecaruia sll-si faca
profesiunea cu perfecta responsabilitate, dismul propune precepte 'intelepte, dar el mare alunecare spre solutii extreme- 25%
redactie: Olivier Todd sau Raymond
nu este completata de o deschidere spre nu poate fi pus pe acel~i plan cu traditia din corpul electoral! - nadeaza o putemica
Aron. Desenate In pen ita, portretele rapi-
misterul vietii care s-a sters din mintea cre$tina pe care am uitat-o ~i care 'invata
141
140 - - - - - - - - - Polis 211997--------
Polis 211997
 - - - - - - - - - - - - - - - Recenzii
traditie jacobina), asa cum observa si
aspecte ce se regasesc si aiurea (oferind
consolare tarilor in curs de dezvoltare):
in Franta, spune el, este mai uti! sa ai
relatii decit argumente. Pasiunea pentru
putere nu este monopolul nici unei na-
tiuni: cind Mitterand a fost ales prese-
dinte, in 1981, multi "culegatori de po-
zitii , stringatori de subventii si invitatii
Ia receptii au trecut dintr-un singur salt
de Ia pompidolism sau g1scardism Ia
protectia socialista. Bunica mea spunea
ca schimbarea de pasune inveseleste pe
vitel" (p. 393).
Daca Iru-gim cadrul si ne intrebam
de ce democratii din Est s-au aflat singuri
in fata represiunii comuniste, vom intilni
explicatii convingatoare in carte. Revel
vorbeste despre conspiratia intelectualilor
stingisti , in frunte cu Sartre, des pre
"terorismul stingii" care ii infricosa pe cei jam nodulla cravata de om de stinga>>,
ce gmdeau ca o victorie sovietica ar fi ad us
automat Ia putere partidul comunist fran-
cez (p. 430), despre trisorii care dezin-
forrnau opinia publica. "Adevarata moste-
nire a comunismului ... rezida In persis-
tenta obiceiurilor grave de necinste inte-
IectuaJa, apreciate drept legitime si care
iau de Ia sine locul discutiilor loiale si
competente de idei" (pp. 639-640). Ulti-
mele pagini elogiazA rezistenta democrata
fost acoperit de glorie (p. 553). Si cu alte
din Est si a refugiatilor de dincolo de
prilejuri (p. 343), Cioran intervine cu
COrtina de fier Si este pentru prima oarn,
autoritate in naratiune, invaluit de
simpatia autorului.
din cite stim, ctnd cei din tarile "foste
comuniste" nu sint prezentati in Franta ca
niste simpJi agrama(i in ale politicii sau
ca niste colaborationisti, ci ca oameni
care, in tragice imprejurari, au aparat li-
bertatea spirituala a omului. Mai ales ca de vreme ce "ura fata de libertate ia
luptatori solitari, sprijiniti nu pe ecourile adeseori masca apru-atorilor ei" (p. 420).
142 Polis211997--------------------
--
razlete din lumea Iibera, ci pe constiinta
lor si pe sentimentalismul r!spunderii in
t.tarius Turda
fata lui Dumnezeu. Pentru ei, paginile lui
Revel, ale unui intelectual de in alta tinutt
morala, reprezinta un atestat.
Cu atit mai placut cititoruJui
roman , cu cit el este consolat de aparitiile
In "flash" ale unui ginditor Ia care autoruJ
tine, in mod evident: Emil Cioran. Clnd,
in 1960, i-a trim is cartea sa despre Proust,
Cioran i-a adresat o scrisoare in care-i spu-
nea ca i-a citit cartea seara, cind se lntor-
cea din plimbru-ile pe care iubea sale faca
in mijlocul naturii. L-a intrebat cind va
inceta sa mai fie un "intelectual de
stinga". "Am simtit bine ca formula nu
avea, sub pana lui, nici un continut tehnic
politic. Inti semna]a simplu ca, Ia inter-
vale regulate si adesea fru-c'l rost, imi aran-
Datorit~. pede o parte, polifunctionalitAtii schemele mentale in care societatea roma-
pentru a rna face simpatic clientilor
cititori" (p. 297). Vorbind despre puterea
limitata a mijloacelor de informatie,
autoru] aduce de indata marturia lui
Cioran care-i spunea ca daca trimiti unui
profesor specialist in asirologie un ziarin
care a fost facut impostor, else sinucide,
asa cum, daca-i trimiti un articol in care
este proclamat unicat, va considera ca a
Cei care au iesit din ghearele dic-
taturii comuniste g!sesc in carte si un
avertisment discret care Ie spune ca pas-
trarea pluralismului este o Jupta continua,
RomBnii ardeleni $i fabula
identitatii
inceputul secolului al XIX-lea, reu~ind,
prin ceea ce antropologii numesc cold
empathy, s!\ ofere o interpretareplauzibil~
genezei identitAtii nationale la romanii
ardeleni. Spun plauzibil!\ pentrU c!\ imi
rezerv o sceptic!\ motivatie,la care voi re-
e mai bine de dou!\ secole ro- veni, asupra univocalitatii acestei inter-
D manii isi constrUiesc prin isto- pretAri, de altrninteri serioas~ ~i indr~
vitoare tribulatii identitatea lor national!\. neat!\. Autostereotipiile nationale ~i
terrnenilor in discutie, Identitate si Na- neasc!\ invat!\ s!\ "sa se descrie ~i s!\ se
pune, iar pe de altA parte, excesivei folo- valorizeze" sint, in optica lui Sorin Mitu,
siri a lor in spatiul romanesc, asistAm lao coordonatele care primeaz~ ~i contureaz!\
preeminent! a studiilor despre identitatea intelegerea genezei identitAtii nationale.
national~ in peisajul studiilor culturale de Altfel spus, in constrUirea "imaginii de
la noi. sine" se afl!\ investit~ (in sensul fou-
Cartea d-lui Sorin Mitu, care stA cauldian al cuvmtului) intreaga economie
la baza acestei reflectii, se inscrie in dez- a identitMii nationale. Trebuie, ne averti-
baterile endemice des pre constrUctia iden- zeaz!\ in continuare autorul, s!\ renunt!\m
tit!\tii nationale roman~ti. Alegindu-~i ca la a mai vorbi din "interiorul legendei"
subiect romanii ardeleni din prima jum~ nationale, s!\ relativiz!\m discutia despre
tate a secolului al XIX-lea, istoricul clu- natiune ~i s!\ admitem c~ aceasta, impre-
jean ne ofere prin cartea sao remarcabil!\ un!\ cu valorile ei asociate, "nu constituie,
analiz!\ a rolului autoperceptiei in con- in primul rind, decit constrUctii de nature
strUirea identitAtii nationale ~i a imagi- ideologic!\, realitAti de la nivelul irna-
narului nostrU modem. Ceea ce ne pro- ginarului social, a c~or existent!\ obiec-
pune autorul este o lee~ contextual!\, tiv!\ este instituitA, de fapt, de vointa
singura care poate clarifica complexitatea circumstantializatA istoric a unor grupuri
constructiei identitare. Bine documentat de oameni de a le conferi consistent!\ ~i
si cu o serioas!\ lecture a surselor, Sorin
sens" (p. 6).
Mitu exploreaz! imaginile de sine atit din ln cele ce urrneaz!\ m!\ voi ocupa
exteriorul (de~at ~i flirn judec!\ti precon- de demersul intelectual al autorului ~i
cepute), cit ~i din interiorul (fiind arde- plasarea lui cultural!\; apoi, voi schita
lean) Weltanschauung-ului ardelean de la
143
- - - - - - - - - - P o l i s 211997
 principalele teme ~i mize teoretice ale
Recenzii
-
Sorin Mitu de a oferi o "analizA descriP-
--------------------------Recenzii----------------------------

romanii ardeleni, cele mai reprezentative Mizele teoretice

crutii, pentru a incheia cu scurte consi-
tiva a imaginii de sine" Ia intelectualii variabile sint numarul populatiei ~i pri- entru definirea modelului de ana-
deratii asupra particularitAtilor feno-
menului identitar ardelean. ardeleni, creatori ai unei identitAti na(io-
nale noi ~i diferite, de a descoperi geneza
matul ei istoric (ei sint cei mai multi si
cei mai vechi pe acele meleaguri), stadiul P liz~ amintit, autorul foloseste un
amplu suport metodologic, recurgind la
principalelor motive ale constructiei lor dezvoltmii culturale (ei sint pe ultimul
informatii interdisciplinare care confer~
Demersul $i plasarea identitare ~ide a descrie functionabilitatea Joe), rolul politic jucat in lume (scl nu
soliditate sistemului conceput. Astfel,
intelectuala ~i rolul ideologic al temelor, reprezen- uitclm c~ ei sint ~i salvatorii Europei cre~
primul capitol al cartii formul~ succint
tWor~i cliseelorcare genereaza imaginea tine'm Evul Mediu), la care putem ad~uga motivatiile identitare ale autorului, con-
A
de sine a comunitAtii roman~ti. traditiile specifice religioase (vechimea ~i ceptele de baz~ ale demersului s~u ~i
I n primul rind, trebuie spus eel meta-
dele de analizA folosite sint predo-
despre
Nu intru aici in teoriile clasice
identitatea nationalA sau natiune.
puritatea cre~tinismului la romani) ~i traiectoria intelectual~ pe care se inscrie,
culturale (cele patru formule identitare ale
minant sincronice, ceea ce dA o evidentA explorind cuceririle ultimelor analize ale
cursivitate argumentatiei autorului. Ele i$i ~ invita mai curind Ia un traseu (mai) pluri-confesionalismului romanesc), ceea
fenomenului national, precum si desco-
propun sA identifice anumite structuri neobi~nuit prin metodologiile elaborate ce confern acestui popor o amprent~ parti- peririle recente din domeniul sociologiei
recurente intr-un corpus dat de opere de teoreticienii structurali~ti despre iden- cular~. ~i etno-psihologiei. Al doilea capitol se
literare, istorice ~i filozofice. tn al doilea titatea naratiunii, cu un fragment inter- tn al doilea rind, remarcclm pla-
ocup~ de interactiunea perpetu~ dintre
rind, prin apelulla terminologia imago- pretativ suplinitor din psihologia socialel. sarea d-lui Sorin Mitu pe un traseu
"imaginile de sine ~i imaginile striDne",
logicA, central Ain intelegerea demersului Aceste modalitelti ne-ar putea revela eel cultural remarcabil, al~turi de figuri ca
de construirea ~i reflectia imaginii de sine
crutii, aceste metode opereaza Ia nivelul identitatea poate fi privitel (~i) ca o desfa- Sorin Antohi (de la care preia articularea
a romanilor ardeleni ca replic~ la ima-
cercetArii imaginilor, mai precis, ale ace- ~urare progresivel sau regresivel a unei ~i functionarea mecanismelor identitare, ginile celorlalti. Remarcclm astfel c~. in
lor imagini care se constituie in referinte vieti, reflectatA in anumite aspecte siste- analiza stigmatului in cultura roman~
economia constructiei identitare de la
pentru constructia identiUi.tii unei natiuni. matice, ceea ce o face transferabilA in modern~ sau efectele radicalismului
lnceputul secolului al XIX-lea transil-
Ele i~i propun sa realizeze o sin taxa iden- termenii tramei narative. Analizele lui etnicit~tii), Claude Karnoouh (rolul v~nean, imaginea de sine a romanilor are
, de exemplu, infelti~eaza folclorulului ~i arhaidt~tii in construirea
1
titara flexibila, care sA identifice! intr-un Paul Ricoeur
tendinta de "a se configura intr-o maniern
corpus de naratiuni de Ia inceputul seco- constituirea identitAtii cape o operatiune identitMii nationale, critica modelului
concurential~. ca replic~ vehement~ la
lului al XIX-Iea, elementele ~i regulile narativel. Individul se indentificel cu ceea etno-lingvistic, herderian, de concep-
imaginile ostile ale observatorilor strltini"
elementare definirii unei identitAti natio- ce poves~te despre sine ~i cu ceea ce altii tualizare a natiunii), Katherine Verdery
(p. 26). Ei sint cei care ofer~ prima gril~
nale. Imagologia ne ajutA sel nu intelegem povestesc despre el. Putem spune, dintr-o (dimensiunile si implicatiile raportului de referin~ pentru definirea imaginii unei
univoc un inventar de imagini ~i stereo- astfel de perspectivel, ca identitatea este o dintre identitate si ideologie, rolul inte-
socie~ti inexpresive p1nli atunci. Acest
tipuri construite de o natiune/comunitate negociere perpetua, un proces in cadrul lectualilor in formarea si transmiterea
lucru ii va surprinde pe intelectualii tran-
despre sine sau despre o alta. Trebuie sel cclruia un individ sau o comunitate semi~ discursului despre identitatea national~)
silv~neni si ii va determina s~ creeze
procesam aceste imagini primite (ramase) cA sau nu, intre ni~te puncte de referintel, sau Klaus Heitmann (instrumentalizarea
polemic o con~tiint~ si o culturn national~.
printr-o reflectie in oglinda, care ilus- exact ~a cum un personaj romanesc evo- metodelor imagologiei). Prin maniera de
sursele inmuguririi germenilor identitari
treaza dorinta de afmnare a comunitcltii lueaza de Ia o situatie initialella una finala a respinge automatismele interpretative la noi. Astfel se 1ncheag~ o retoric~ iden-
respective. Este ceea ce s-a intimplat cu printr-o serie de medieri . Ajungem astfel ale cercetmi istorice, dar, mai ales, prin titar~ romaneasdi, ca raspuns la "adev~
comunitatea romaneascel din Ardealul Ia concluzia eel identitatea poate fi autore- postularea variabilit~tii subiectului ales,
rata urn national~. mve~una~ si iratio-
primei jumcltelti a secolului al XIX-Iea. feren(iala, adicel structura sa mizeaza pe Sorin Mitu percepe, discut~ si trnieste
nal~. motivat~ doar de resentimente ~i
Figuri reprezentative ca Samuil Micu, AI. un cimp de referint;l intern (auto-ima- geneza identitli(ii nationale Ia romnii prejudecliti de natura etnic~ ~i confesio-
Papiu-Darian, Petru Maior, Simien Bclr- ginile) sau bireferentiala, adica simultan ardeleni1n contextul ei natural: relatia cu
nal~" (p. 37), a autorilor strruni cu ale
nutiu, George Barit, Ion Budai-Deleanu autoreferentialel ~i deterrninatcl de referinte identi~tile concurente din Imperiul habs- c!\ror scrieri intelectualii ardeleni intr~ 1n
sau Ion Codru-Drclgu~anu sint macerate exteme (imaginile celorlalti despre tine) . burgic, contaminarea permanent~ dintre contact. Avind de-a face cu o diversitate
de dificultatea de a construi o imagine Din punctul de vedere al psiho- discursul identitar si eel generator de auto- observabil~ pe aceea~i ax~ identitar~.
identitarcl nationalel, legitimel ~i func(io- logiei sociale, in studierea identitcltii na- imagine, pluralismul si confuzia doctri- aceasta prim~ lectie a alterit~tii este
nabiiA. Aici se plaseazel ~i incercarea lui tionale avem de a face cu un sistem inter- nar~ a marilor figuri ardelene. fundamental~ pentru romanii ardeleni.
dependent aJ mai multor variabik?. La

145
144 Polis211997---------- -- Polis 211997--------
 - - - - - - - - - - - - - - - Recenzii ---------------------------Recenrii

Duritatea ei li lnvata regula simpla a a-si delimita un Landesnationalismus

rezistentei fata de deznationalizare, ca secolului. Expresiile evidente sint repre-
detasarii de esentialitatea unicitatii si a (nationalism regional) de un Verfassungs-
tema a imaginii de sine. A fi roman cu zentate de cele doua confesiuni definitorii
cautilrii realiU!tii negative din societatea nationalismus (nationalism constitu-
orice pret si a nu fi roman deloc sint cele pentru romanii ardeleni,ortodoxl!.si unita.
romaneasca (George Barit), caci nu doar tional).
doua repere privilegiate care jaloneaza 0 tecta cale este cea ale asa de cei (deopo-
Noi, ci si Ei se definesc prin "stereotipuri spatiul gol dintre o mare teama si o mare Drumul parcurs de Sorin Mitu
si imagine etnice deformante, care privi- triva greco-catolici si ortodocsi) care
speranta" (p. 251). avertizeaza asupra unei alte probleme
legiaza diferente si specificitati imagi- mizeaza pe caracterul rnsaritean al comu-
Ultimele doua capitole, foarte fundamentale care greveazlt procesul de
nare" (p. 68). nitatii romanesti, identificind in ritualul
consistente si, din punctul nostru de ve- constituire a unei imagini de sine a socie-
religios elemente particulare de identitate
AI treilea capitol insista pe anate- dere, cele mai interesante, interogheaza tatii romane$ti ardelene: "in majoritatea
mizarea si dimensiunea negativa a ima- nationala. Exprimarea, de multe ori in
dimensiunea istorica si valentele pozitive cazurilor, scrierile romane$ti din epoca nu
ginii de sine, pe autodenigrarea recurenta contradictoriu, a acestor identitati reli-
ale imaginii de sine, atit de necesare abordeaza pe cont propriu, frontal, pro-
a romanului. Daca una din sursele tfn- gioase diferite, coroborata cu pluralismul
construirii unei identitllti nationale. Chiar blema specificului si a felului de a fi al
guirii noastre este, In viziunea lui Sorin
politic si cultural al Transilvaniei , suge-
daca, In general, imaginea de sine aroma- romanilor, ci pleaca de lao referinta stra-
reaza care sint, de fapt, parametrii identi-
Mitu, traditia lamentatiei greco-bizantine ina, de lao descriere deja existenta a unui
nilor ardeleni comporta o dimensiune tari ai comunitatii romanesti la inceputul
pe "marginea decaderii prezentului In negativa dominanta, acest lucru nu trebuie autor alogen~ pe urma, fie i se evidentiaza
raportcu trecutul" (p. 89), motivele auto- modemitatii . greselile, exagerarile si deformarile, fie
sa eludeze caracterul ambiguu al con-
denigrarii slnt, lnsa, mai numeroase.
struirii imaginarului national. Promo- este acceptat~ ca atare, incercmdu-se, mai
Unele deriva, pe filiera discursiva a Scolii
varea unei imagini de sine negativa Un model ardelean a1 ales, motivarea roai nuantat~ a unor trasa-
Ardelene, de Ia lnapoierea culturala. turi negative ale imaginii" (pp. 397-398).
suporta, In oglinda, o reversibilitate
Altele, mai msinoase, exprima, intr-un pozitiva si invers. A existat un proces de identitatii nationale? Tot acest proces este unul de natura pole-
mimetic top al natiunilor, o carenta de inventariere calitativli pozitiva a roma- autarea de sine, incercarile de mica, bazat mereu pe ofensivlt si retractari
participare, o !ipsa de relief european Ia
nilor ardeleni, declansat (cum altfel?) tot
un popor asemuit adeseori cu tiganii sau de Scoala Ardeleana. lngrediente precum C autodefinire, soldate nu de dibace. Mesajul simplificat al cartii este
putine ori cu esec, jaloneaza experienta
urmatorul: geneza identita(ii na(ionale Ia
evreii. Ne intrebam cum se integreaza o romanii arde/eni se afla la confluenta
originea latina a romanilor (elementul personajelor ardelene de la inceputul
astfel de pozitionare identitara, deloc central in discursul cultural din Transil-
secolului al XIX-lea, ca si tentativa lor dintre realitate si imagine. Trebuie, insa,
magulitoare, cu o traditie militanta a elec- sa evitam plasarea 1ntelegerii fenome-
vania in prima jumatate a secolului al de a-si imagina sau de a-si impune anu-
tiunii nation ale cum este cea romaneasca?
XIX-lea, model si argument al emanci- mite roluri strategice in cadrul unei cons- nului national pe o scara esentialista, unde
AI patrulea capitol urmareste parii nationale) com pun alaturi de caracte- tructii identitare de modificare a condi- valentele pozitive ne apartin In exclusi-
pozitia mediana a plasarii identitare a
ristici mai pedestre ale romanilor, instru- tieP. Transilvltnenii au fost primii care au vitate. Intelectualii ardeleni din prima
ardelenilor,ln care modelul viu II repre-
mentalizate de teoreticienii virtutiilor instrumentalizat geneza identitatii natio- jumMate a secolului al XIX-lea, care au
zinta rezistenta Ia dezna(ionalizare
ruralitatii romanesti precum modestia, nale si cei care au contribuit fundamental construit primii un modelul modem de
(formula ambigua pentru multa vreme in
buna-cuviinta, ospitalitatea si, destul de la diseminarea ei in Principatele Dun~ natiune, au reusit sa treaca peste capcanele
Transilvania). !ntr-un proces pasiv de
curios, inteligenta nativli a acestui rene. Putem vorbi, asadar, de un model unei definitii elective a corounitatii lor.
ardelean al identitatii nationale? Poate ca Ne aflam. asadar, In fata unei arheologii
retragere In propria carapace, intilnim Ia
Bauemvolk romanesc, o anume solida-
romanii ardeleni valente deosebit de de
ritate nationala, asimilatli structural de da. Se poate, insa, ca acest lucru s~ nu fie a identitatii nationale, ramificata si
semnificativ. Particular si interesant este complexlt, care nu exclude ins~ obiectiile.
diferite cum ar fi: capacitatea de rezistenta
identitatea colectiva etno-lingvistica, de
etnico-rasiala, respingerea casatoriilor
factura herderiana. Din aceasta perspec- acest caracter evident polemic al constru- Revenind, astfel,la scepticismul sugerat
mixte (desi exceptiile au dus Ia cea mai
tiva, autorul recupereaza pentru imboga- irii imaginii de sine ardelenesti. El pul- la 1nceputul acestor rinduri, rna intreb
variata comunitate posibila din Romania),
tirea argumentatiei si alte elemente seaza in competitie cu eel al comunitatilor daca ne putern rezuma la o singura tra-
stigmatizarea eli tel orca vectori ai asimi-
definitorii identitatii nationale ardelene$ti, etnice concurente pentru ocuparea spa- satura defmitorie (construirea imaginii de
lilrii si deci, ai deznationalizilrii sau, in sine) in conturarea genezei identit~tii
cum ar fi biserica si confesiunea. A vern tiului simbolic al Transilvaniei. Aceasta
extremis, rusinea de a fi roman. Cum ar
de-a face cu un sistem pluriconfesional, permanenta confruntare a imprimat o nationale sau trebuie sa i se mai adauge
spune Sorin Mitu, "pe aceste coordonate si altceva, astfel incit rnodelul sa fie c'it
care gireaza diferite formule identitare, osatura diferit~ identitlttii nationale a
se deruleaza de altfel lntreg scenariul mai complet? Nu credern ca un fenomen
fiecare dintre ele valabila Ia inceputul transilvanenilor fata de incercarile lor de

146 Polis211997------------------- 147

- - - - - - - - - - P o l i s 211997
 Recenzii
polifunctional, precum geneza natiunii,
poate avea o explicatie univocA ~i singu-
Iarn, adicA Iegata fundamental doar de
construirea imaginii de sine. Poate ~i de
aceea am ales un termen literar pentru a
defini acest model ardelean al natiunii.
Forma ambiguA a fabulei (lat. fabula
NOTE
1. Temps et Rtfcit, Paris, 1983, vol. 1.
2. Vezi, de exemplu, Peter R. Hofstatter, Das
Denken in Stereotypen, Gottingen, 1960.
148
Polis 2 1 1 9 9 7 - - - - - - - - - -
inseamna "povestire") este cea care
exprimA eel mai bine estomparea limite!or
dintre imaginea pe care ceilalti ~i-o fac
despre tine ~i propria constructie iden-
titarn, adicA tocmai dialectica modelului
identitar aJ romanilor ardeleni, istorisit cu
atita mAiestrie de dl. Sorin Mitu.
3. Zustandsveriinderung, in terminologia lui
Wolf-Dieter Stempel, Geschichte - Ereignis
und Erzlihlung, Munich, 1973.
Radu Carp
Discursul constitutional al
liberalismului $i influenta lui
Benjamin Constant asupra
organizarii politicului
Benjamin Constant, Despre libert11te ]a
antici $i Ia modemi, I~i. Institutul Eu-
ropean, colectia Civitas, 1996, tradu-
cere de Corina Dimitriu, studiu intro-
ductiv de Anton Carpinschi, 233 p.
enjamin Constant, unul din pri-
B mii mari teoreticieni ai libera-
lismului francez, a mteles ceea ce nu parea
evident 'in epoca, anume ca experienta
revolutionara reclama o reevaluare critica
a mostenirii secolului al XVlll-lea. In-
sistind asupra incheierii Revolutiei,
Constant pune bazele unui stat bine fondat
din punct de vedere constitutional, in care
principiile liberalismului clasic (regim
reprezentativ, egalitate civila etc.) s'int
disociate de excesele Terorii sau de abso-
lutismul lmperiului.
Gindirea politica a lui Constant
se raporteaza Ia diviziunea cetatenilor 'in
guvemanti ~i guvemati, diviziune ce face
posibila determinarea limitelor de exer-
citare a suveranitatii poporului, dar si, tn
ega! a masura, riscul aparitiei regimurilor
aparent democratice. Aceasta diviziune
constituie, de fapt, mesajul celebrului dis-
curs "Despre libertatea Ia antici ~i la mo-
demi", rostit Ia Ateneul Regal din Paris
in 1819 .In timp ce libertatea Ia antici re-
prezenta "exercitarea colectiva, tnsa
directa, a mai multor. parti din intreaga
----------Polis 211997--------
suveranitate", Iibertatea modernilor
'inseamna, tn viziunea lui Benjamin
Constant, "dreptul de ate bucura in lini~te
de independenta personala..., siguranta 'in
ceea ce prive~te viata privata ... , garantiile
acordate de catre institutii pentru a o
proteja" .In timp ce, in antichitate, avem
de-a face cu o libertate politica (puterea
poporului), libertatea la modemi este
libertatea civila a indivizilor fata de
puterea politica; altfel spus, asistam Ia o
evolutie organica a lipsei de interes fata
de participarea politica, paralel cu o afir-
mare din ce tn ce mai putemica a indi-
vidualismului, manifestat in cultul pentru
organizarea eficienta a libertatilor. Este
ceea ce Georges Burdeau numea "cele
doua fete ale libertatii": libertatea-par-
ticipare ~i libertatea-autonomie. Cea din
urma este vazuta de liberalism (inclusiv
de Constant) ca o disponibilitatc, facul-
tatea prin care omul poate dispune de el
insu~i. fara a se aduce 'ingradiri optiunii
sale. Libertatea-participare ar reprezenta
acea forma a autonomiei individului care
ti permite acestuia sa se asocieze pentru
exercitarea functiilor politice. lnsa nu
numai individualismul fundamenteaza
libertatea modernilor, ci ~i constitu-
tionalismul. Aici inttlnim manifestarea
deplina a conceptiei liberate, datorata lui
Benjamin Constant: liberalismul nu este
149
----------------------------- Recenzu
doar derivarea contractului social primar,
Ia el ad~ugindu-se ~i anumite principii de
organizare a societ~tii.
Libertatea-autonomie nu poate
exista separat de Iibertatea-participare:
prin exercitarea libert~tilor ce ii revin,
individul (~i. implicit, libertatea sa) se
instituie in lume, cap~t~ garantiile ce ii
sint necesare: "libertatea individual~.
aceasta este adevMata libertate modem~.
Garantia ei este libertatea politica; in
consecin~. ea este indispensabiHi". Pro-
blema ridtcat~ de Constant este, tocmai,
ce fel de garantii se cer a fi acordate: sint
suficiente cele de tip constitutional sau
este nevoie ~i de o garantie general~.
venit~ din partea intregului corp politic?
Organizarea statalli cea mai via-
bill!. pentru imbinarea eelor doua tip uri de
libert~ti este, deci, statui liberal, mani-
festarea mimmei guvemm, avind un sin-
gur deziderat: activitatea legislativ~.
efortul de a reglementa principalele di-
rectii ale dezvoltrni statulm.
Daca raportul intre cele doua ti-
puri de libe~ti transpare cu deosebit~
claritate in discursullui Constant, bino-
mul public-privat nu poate fi identificat
decit Ia o lectur~ de profunzime a textului.
Domeniul public este eel al "competentei
politicului" (Julien Freund),locul in care
indivizii se reunesc, dar nu i~i pierd iden-
titatea, lsi as urn~ rnspunden, conservindu-
~i. ins~. drepturile. Modul privat de
existen~ este complementar celui public,
reprezentind spatiul in care individul i~i
poate proiecta proprietatea sa particularn
in mitologia patrimoniului, deopotriv~
sacru ~i legitim. Benjamin Constant,
atunci cind com para libertatea anticilor cu
cea a modemilor, are in vedere tocmai
raportul public-privat, a drui modificare
antreneaz~ o schimbare a perceptiei
libert~tii in decursul istoriei: "Ia antici,
150 ----------Polis 2 1 1 9 9 7 - - - - - - - - - -
individul, aproape in mod constant
suveran in afacerile publice, este sclav in
toate relatiile sale particulare... ; Ia mo-
demi, dimpotriv~. individul, independent
in viata privat~. nu este, nici m~car in
statele cele mai libere, suveran decit in
aparent~". Explicatia const~ in conceptia
de ansamblu asupra vietii private: daca,
in antichitate, aceasta avea un caracter
privativ, o inl~turare nedorita de Ia admi-
nistrarea treburilor publice, pentru mo-
derni, liberalismul redimensioneaz~
spatiul privat, evidentiindu-i caracterul,
deloc preferat, de manifestare a autono-
miei individuate.
Pentru a adapta un tip de libertate
Ia celalalt, discursul lui Constant intro-
duce un alt concept, eel de "sistem repre-
zentativ", definit ca "o organizare cu aju-
torul c~eia o natiune trece asupra unor
indivizi sarcina pe care nu poate sau nu
vrea s~ o due~ singura". Guvemantii sint
"intendentii" poporului, cei care trebuie
s~ due~ Ia indeplinire un mandat ale c~i
limite au fost riguros fixate. Institutiile
statului trebuie sa-si asume sarcina ce le-a
fost delegata, anume chiar "destinele
speciei umane". Cu cit exista mai multi
ce~teni ce devin, prin intermediul institu-
tiilor pub lice, con~tienti de drepturile lor
personate, cu atit scopul acestor institutii,
acela de a garanta, in ega!~ masur~.
independenta opiniei ~i exercitiul puterii,
este satisf~cut.
Partea a doua a selectiei de texte
din opera lui Benjamin Constant este for-
mat~ din lucrarea "Principii de politic~
aplicabile tuturor guvemmlor reprezen-
tative ~i in special Constitutiei actuate a
Frantei". Este vorba de Constitutia din
1815, mai exact,"Actul aditionalla Con-
stitutiile Imperiului", din 22 aprilie 1815 .
Pentru a evita formarea unei Adunari
Constituante, Napoleon incredinteaza
--------------------------- Recenzii---------------------------
redactarea unui nou act de organizare a
puterilor lui Benjamin Constant. Para-
doxa}, dac~ lu~m in considerare faptul eli
acesta fusese exclus din Tribunat in 1802,
pe motiv c~ se impotrivea Imperiului.
Chiar ~i in 1815, Constant il com para pe
Napoleon cu Attila sau Gingis-Han .
Totusi, preia sarcina, amendind Carta
Constitutional~ din 4 iunie 1814 potrivit
criticilor liberale. In ceea ce priveste
organizarea puterii legislative, Constant
propunea o Camera a Pairilor ereditar~
(art. 3), lovindu-se de ostilitatea sefului
statului. Explicatia acestei optiuni o g~im
in "Principii de politic~": "pentru a da
monarhiei mai multe puncte de sprijin,
este nevoie de un corp intermediar".
Num~I membrilor acestei Camere nu
trebuie s~ fie 1imitat, deoarece limitarea
aduce dup~ sine ~i formarea unui partid
in interiorul Adunmi, o grupare a cMei
influent~ va fi mai mare decit cea a
Constitutiei.
Camera descris~ de Constant este
"un organism pe care poporul nu are
dreptul s~-1 dizolve", un pol de putere
independent de posibilele influente
nefaste ale corpului social. Divergentele
dintre Constant ~i Napoleon in redactarea
acestui act politic s-au resimtit chiar si in
alegerea titlu1ui: in timp ce primu1
urmMea s~-1 numeasc~ "Constitutie",
datorit~ prevederilor de contmut, Napo-
leon insista pe denumirea de "act adi-
\ional", cu scopul de a demonstra Frantei
continuitatea puterii sale, si, in cele din
urm~. a avut cistig de cau~. "Benjamina"
va fi aproba~ de Consiliul de Stat pe 21
aprilie si va constitui o mare deceptie
datorita mentinerii colegiilor electorate si
neacceptrni sufragiului universal, dezi-
derat anuntat inc~ de la prima Constitutie
francez~. cea din 1791. "Actul aditional"
nu va rezista o perioad~ prea indelunga~:
- - - - - - - - - P o l i s 2 / 1 9 9 7 - - - - - - - - 151
in iunie 1815, Ludovic al XVIII-lea
repune in vigoare Carta din 1814, incer-
cind s~ o aplice intr-o manier~ liberalli.
"Principii de politic~" reprezint~
o incercare de explicare a marilor principii
pe care "Actul aditional" din 1815 le-a
avut in vedere. Constant afum~ c~ mo-
narhia ereditarn este preferabil~ republicii,
deoarece monarhul ereditar "nu poate ~i
nu trebuie s~ fie responsabil", iar persoana
sa este "inviolabila", in timp ce o putere
republican~ "nu are de ap~at nimic mai
pretios decit autoritatea sa".
Autori~tii reprezentative trebuie
s~ ii fie impuse anumite limite ~i , de
aceea, 1mp~atul are dreptul de a dtzolva
Camera Reprezentantilor (art.21).1n caz
contrar, afirm~ Constant, am asista 1a o
'inmultire nejustificat~ a numMului de
legi: "multimea legilor este boala statelor
reprezentative, pentru c~ in aceste state
totul se face prin legi ... absenta legitor este
boala monarhlllor fM~ limite, pentru ca
in aceste monarhii totu 1 se face prin
oameni". Trebuie, deci, stabilit~ o JUSt~
proportie a legilor pe care corpul politic
le consider~ necesare. Reprezentantilor
poporului trebuie s~ h se asigure posi-
bilitatea de a-~i duce pin~ Ia capM pro-
iectele: "nimic nu este mai potrivnic
libert~tii ~i mai favorabil, in acela~i timp,
dezordinii" decit excluderea lor fortaU\.
Realegerea nelirnitat~ a acestora are un
avantaj, faptul di "favorizeaza proiectele
de ordin moral". Membrii Camerei
Reprezentantilor trebuie s~ provin~ din
r'indul proprietarilor funciari, ins~ ~i
proprietatea "industrial~" prezin~ interes:
"proprietatea funciar~ garantea~ stabi-
litatea institutiilor; proprietatea indus-
trial~ asigur~ independenta indivizilor".
Proprietatea funciar~ este, deci, pentru
Constant, corolarullibertatii-participare,
in timp ce proprietatea industrial~ este
- - - - - - - - - - - - - - - Recenzii
modul de manifestare, prin excelenta, a
libertAtii-autonomie. ExisUi, deci, o influ-
enta a modului de a concepe libertatea
asupra alcatuirii unui sistem constitu-
tional coerent.
Ministrii pot fi pusi sub acuzare
de catre Camera Reprezentantilor si ju-
decati de Camera Pairilor (art. 41) pentru
abuz de putere sau pentru edictarea unor
"acte ilegale ce prejudiciaza interesele
pub lice". ins a, daca acestia atenteaza
asupra libertatii individuate, competenta
trebuie sa apartina tribunalelor ordinare.
Constant ofera o interesanta justificare
primei solutii: punerea sub acuzare a
ministrilor este "un proces 'intre puterea
executiva si cea a poporului, de aceea
tribunalul eel mai indicat este eel ale earn i
interese nu apartin nici guvernului, nici
poporului. Exista si un alt mod de sanc-
tionare a ministrilor: neacordarea 'incre-
derii de catre electorat - si este "inutil sa
se mai caute o alta". Constant, ca repre-
zentant alliberalismulut, nu putea sa nu
fie influentat de tezele dreptului natural.
De altfel, mai departe, va afirma si ca
"legea scrisa nu poate sa patrunda printre
152 Polis 2 1 1 9 9 7 - - - - - - - - - -
toate nuantele" - un mod de a justifica
necesitatea juratilor, ca reprezentanti ai
"ratiunii comune"; dreptul de gratiere al
suveranului trebuie sa existe din aceleasi
motive: legea generala se cere a fi con-
ciliata cu echitatea particulara. in mod
firesc, Constant va critica si conceptia lui
Jeremy Bentham legata de introducerea
utiliuttii 'in aprecierea drepturilor naturale,
deoarece utilitatea implica pericolul "de
a trezi 'in min tea oamenilor speranta unui
profit, si nu sentimentul unei datorii".
Yn concluzie, datoram lui Con-
stant fundamentarea constitutionala a
naturii puterii politice. Daca, p'ina 'in
secolul al XIX-lea, liberalismul avea
conotatii economice s~u insista pe ideea
starii naturale, schimbarea de obiect de-
vine vizibila: un curent de idei are nevoie
nu numai de explicarea unor fenomene
sociale, ci si de o anum ita originalitate 'in
interpretarea rezultatelor. Benjamin
Constant reuseste sa ordoneze libertatea
individuala In canoanele intereselor po-
litice; este concilierea ce permite evolutia
doctrinara a oricarui sistem constitutional.
Note despre autori
Vladimir
Tismaneanu politolog american de origine romana, Associate Profes-
sor la Department of Government and Politics, University
of Maryland. Absolvent al sectiei de sociologie a Fa-
cultatii de Filozofie a Universitatii din Bucuresti, unde
si-a sustinut si doctoratul. Emigreaza 'in 1981 din
Romania si se stabileste 'in SUA unde va Iuera mai 'intii Ia
University of Pennsylvania, in Philadelphia. ColabOrator
important al posturilor de radio Europa Libera, Vocea
Americii, BBC in timpul razboiului rece. Carti publicate:
Noua StingA si Scoala de la Frankfurt (1976); The Crisis
of Marxist Ideology in Eastern Europe (1988); Latin
American Revolutionaries. Groups, Methods, Goals
(impreunli cu Michael Radu, 1990); In Search of Civil
Society. Independent Peace Movements in the Soviet
Bloc (1990); Ghilotina de serum (1992); Reinventing
Politics. Eastern Europe from Stalin to Havel (1992);
Arheologia terorii. Experimentul stalinist in Europa de
&t(1992); Fantoma lui Gheorghiu-Dej(l994).
Mircea Boari absolvent al Facultatii de Filozofie a Universitlitii din
Bucuresti, master in teorie politica la Universitatea din
Manchester, actualmente doctorand la Universitatea din
Hawaii, SUA.
Aurelian Craiutu doctorand 'in stiinte politice la Universitatea Princeton. A
tradus Edmund Ilusserl, Meditatiile carteziene, Huma-
nitas, 1994, si a editat, 'in 1997, lmpreunli cu Sorin
Antohi, la editura Nemira, un volum de eseuri 'in onoarea
lui Mihai Sora, Dialog si libertate.
Venelin I. Ganev cerceuttor bulgar, doctorand in stiinte politice Ia Univer-
sitatea din Chicago.
Polis 211997 - - - - - - - - 153
- - - - - - - - - - - - N o t e despre autorl------- - - - - -

Drago$ Aligica asistent la Academia de Studii Economice din Bucuresti.

Doctorand in sociologie la Universitatea din Bucuresti si
in ftlozofie politiclt la Bowling Green University, Ohio,
SUA. Domenii de interes: istoria economiei, filozofia
sociallt si politiclt, analiza sociologiclt si economiclt a
institutiilor.

Adriana Oprescu absolventlt a Facultlttii de Stiinte Politice si Adminis-

trative a Universitlttii din Bucuresti si membru al Obser-
vatorului Social din cadrul aceleiasi universitltti. Domenii
de interes: socializarea politiclt, antropologia sru-batorii si
constructia simbolica a Europei.

Raluca Marculescu absolventa a Facultatii de Stiinte Politice si Adminis-

trative a Universitlttii din Bucuresti.

Victor Rizescu absolvent al Facultatii de lstorie a Universitatii din Bu-

curesti, master in stiinte politice la Central European Uni-
versity, Budapesta.

Tiparit Ia

Calea Plevnei 136, sect.6,

m1n1@ Bucuresti
pr1nt tel. 63 8403 5, 6386190

154 - - - - - - - Polis 211997

-P{)LIS ~OLI11CAL SCIENCE JOURNAL

ASPECTS OF TRANSITION
VLADIMIR
TISMANEANU After Marx: The Return of the Political Myth
MIRCEA BOARI The Social Origins of the Totalitarian Order. Democratic Scepticism
in Post-Communism Era
AURELIAN CRAIUTU "A Tunnel at the End of the Light?". Notes on the Rhetoric of "Great
Transformation" in Eastern Europe
VENELIN I. GANEV The Constitution as a Script. Notes on Constitutionalism and
Constitutional Learning in Post-Communism
DRAGO~ ALIGICA Keynesism and Economic Policies of Transition

POLITICAL PHILOSOPHY
ADRIANA OPRESCU Democracy and Recoverable Faults: The Tocquevillian Warning
RALUCA
MARCULESCU Tocqueville on Equality

ON DEBATE
VICTOR RIZESCU The Modernity of Nationalism: a Historiographical Debate

BOOK REVIEW
JEAN-FRANCOIS
REVEL Recollections. The Thief In an Empty House
SORIN MITU Romanians of Transylvania: Genesis of National Identity
BENJAMIN
CONSTANT The Liberty of the Ancients Cc!Tlpared to That of the Moderns

NOTES ON CONTRIBUTORS

IMllS
=--=-
===-===