Program Monumentul 2021 27 09

baumit.
com
Simpozionul Internațional
MONUMENTUL
TRADIȚIE ȘI VIITOR
Ediția a XXIII-a
Program
Iași
30 septembrie - 2 octombrie 2021
Organizatori:
Ministerul Culturii
Primăria Municipiului Iaşi
Muzeul Municipal”Regina Maria” Iaşi
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei
Institutul Naţional al Patrimoniului Bucureşti
U.N.R.M.I.
Episcopia Romano-Catolică, Iaşi
ASOCIAŢIA ACTUM
Muzeul Naţional al Literaturii Române
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Iaşi
Arhivele Naţionale Iaşi
Asociaţia DAR Development
Academia de Ştiinţe ale Moldovei
C.C.R. “Eudoxiu Hurmuzachi” Cernăuţi
Brigada 15 mecanizată Iaşi
PROGRAM
Joi, 30 septembrie 2021
Salutul oficialităților 9:00
Comunicare în plen prof. univ. dr. Ioan Opriș - 11:00

Reflecții despre demersuri de restaurare a monumentelor
ieșene
11:30 - Lansare volum ,,Monumentul 22” - prezintă dr. 11:30

Marius Chelcu
Prezentarea cății Grădini, case, piețe și locuri. Studii ieșene – 11:50

prezintă prof. univ. dr. Mircea Ciubotaru
Arhitectura de veci în România. Cimitire, mausolee, edificii 12:00

funerare în spațiul extracarpatic (1830-1939), autor Andreea
Pop prezintă – prezintă prof. univ. dr. Stefan Bâlici
Vernisajul expoziției Patrimoniul istoric balnear din Banat. 12:20

Nevoi și provocări – prezintă dr.Florentina Udrea
Asociația Actum – Intervenții de urgență ale Ambulanței 12:40

pentru Monumente – prezintă Celina Gora
Vernisajul expoziției Arhiva de arhitectură: Paul 13:00

Smărăndescu 75 si Prezentarea catalogului expoziției –
prezintă dr.Oana Marinache
Prezentarea expoziției ,,Monumente”, prezintă: Mircea Lețiu, 13:20

Evelyne Cușner, Gheorghe Baean
Vernisajul expoziției ,,În lumina culturii – opera lui Anghel 13:45

Saligny”, prezintă: dr. Cornelia Prioteasa, dr. Mircea Dorobanțu
In memoriam „Cei ce au iubit monumentele”, comemorare la 14:00

Biserica Banu
PROGRAM
Vineri, 1 octombrie 2021

9:00 Comunicări în plen
12:30 Vernisajul expoziției ,,Great artists of the World”- curator:

dr.Alexandru-Constantin Chituță
Prezentare catalogul expoziției – prezintă prof. univ. dr. Petru
Bejan
12:50 Tombolă expoziția ,,KABUKI Ukiyo-e Japanese Theatre

Prints”
13:00 Vernisajul expoziției ,,Lecomte de Nouy – novator în

restaurarea monumentelor ” prezintă : Tereza Sinigalia și
Alexandra Brutaru
14:00 Masa de prânz
15:30 Comunicări în plen
18:00 Dezbatere – Lecomte de Nouy- un novator în restaurarea

monumentelor
19:30 Cina
Sâmbătă 2 octombrie 2021
9:00 Vernisajul expoziției ,,De la Ulița Beilicului la Strada Ghica-

Vodă (1739 -1940)” – Prezintă: Ina Chirilă și Alexandru
Gorea
9:30-11:00 Vizită la monumente din Iași
4
PROGRAM
Prânzul 11:30
Vizită monumente: Mănăstirea Bârnova, Mănăstirea Piatra 13:00

Sfântă și la Asociația „Prietenii Bârnovei”.
Comunicări în plen – Mănăstirea Frumoasa 17:00
Concluziile Simpozionului
Cina
5
Joi,
30 septembrie Catedrala Romano-Catolică
Iaşi ,,Adormirea Maicii Domnului” Iași
Joi, 30 septembrie 2021

Secțiunea Tehnici și tehnologii de restaurare
Moderatori: dr.Carmen Solomonea
dr. Ionuț Iațcu
15:30 Eugen Răchiteanu

Cazuri de violență asupra vieții monumentelor
În prezentul simpozion internațional voi trata despre
însemnătatea monumentului istoric de cult și despre violența
asupra vieții monumentului istoric. Din cercetările intreprinse
în acest domeniu, vom vedea că există multiple forme de vio-
lență asupra vieții monumentelor.
Tema acestui simpozion internațional, “Viața monumen-
telor” este mai mult decât sugestivă, pentru că este vorba
despre sensul vieții, despre păstrarea cu sfințenie a patrimo-
niului cultural, mărturie vie a omului care trăiește într-un deter-
minat spațiu. De fapt, se spune că omul sfințește locul.
În conferința mea, vom face o analiză sau mai bine spus
o trecere în revistă asupra situaţiei monumentelor, a unor
monumente din Biserica Catolică din România din ultimii circa
100 de ani; vom constata o realitate nefirească, iar aceasta nu
este din cauza Bisericii, ci mai degrabă din cauza indiferenței,
a relei-voințe, a vandalizării în mod voit și repetat a locurilor
sfinte. Vom aduce în atenția dumneavoastră trei cazuri de vio-
lență asupra vieții monumentelor: 1) Biserica Sân Nicoară din
Curtea de Argeș, este vorba despre o biserică din sec. XIII,
reședință episcopală catolică până la jumătatea sec. XVI; 2)
Biserica Romano-Catolică (Bărăția), cu hramul Sfântul Iacob,
monument istoric (clasa A), construită în secolul al XIII-lea; 3)
Catedrala Romano-Catolică Sfântul Iosif din București.
Mai sunt multe cazuri grave în România pe care am pu-
tea să le prezentăm, dar considerăm că sunt deajuns cele eviden-
țiate. Îndemnăm autoritățile bisericești, să nu se lase intimidate
de acele persoane care își caută interesele proprii, încercând să
distrugă patrimoniul cultural ce ne-a fost încredințat ca să-l păs-
6 trăm cu responsabilitate și să-l oferim generațiilor viitoare.
Joi,
Catedrala Romano-Catolică 30 septembrie
,,Adormirea Maicii Domnului” Iași Iaşi
Ioan Sasu 15:45

Restaurare, consolidare si integrare turistică, catedrala
veche romano - catolică ,,Adormirea Maicii Domnului”-
Iasi.
Lucrarile de executie privind Restaurarea, Consolidarea
si Integrarea turistica a cladirilor cuprinse în Ansamblul Ma-
nastirii Frumoasa, cuprind : din punctul de vedere al obligati-
vităţii protejării valorilor arhitecturale şi memoriale.
Aşa cum s-a menţionat şi la capitolul - Scurt istoric, Cate-
drala, in urma degradarilor survenite in timp si a lipsei fondu-
rilor necesare pentru consolidare si reabilitare, au avut diferite
grade de degradare.
In anii 2015-2016 a fost intocmit proiect prin care au
fost accesate fonduri europene necesare consolidarii şi res-
taurarii Catedralei vechi Romano Catolice, Monument Istoric
de importanta nationala.
Lucrarile au inceput in anul 2018 si au fost finalizare in
data de 15 septembrie 2021.
Carmen Solomonea 16:00

Catedrala Veche Romano-Catolică „Adormirea Maicii
Domnului” din Iași – restaurarea picturii murale și aspectele
sale particulare
Ansamblul mural de la Catedrala Veche Romano-Cato-
lică din Iași păstrează picturi murale din secolul al XIX-lea, în
tehnica a secco - tempera, realizate de pictorul italian Giuseppe
Carta în anul 1869. Conceptul decorativ abordat de acesta era
specific epocii, dar l-a adaptat suprafeţelor de la interiorul aces-
tei biserici și tipologiei spațiului. Pictorul introduce în biserica
din Iaşi un tip de decor mural care era frecvent utilizat în
decorarea interioarelor baroce, având experiența necesară prin
realizarea altor lucrări laice și religioase similare. Decorarea
pereţilor a fost gândită asociind câteva teme religioase funda-
mentale, de mari dimensiuni (reprezentate pe ariile superioare),
cu porțiunile pereților pe care sunt pictate panouri ornamentale
ce includ elemente vegetale, florale și antropomorfe. 7
Joi,
Pictura a suferit intervenţii masive în secolul XX, repa-

rații și repictări care se regăsesc pe toate suprafețele murale. S-
a constatat că reparaţiile neadecvate executate în diverse ma-
niere şi cu materiale incompatibile cu natura celor originale,
deasemenea curățarea agresivă din secolul trecut, au contribuit
evident la modificarea aspectului estetic, a tipologiei specifice
și a stării de conservare a picturilor. Acțiunea umidității de
capilaritate care afecta grav partea inferioară a pereților înainte
de restaurarea arhitecturii a contribuit la degradarea și
pierderea unor porțiuni din decorații.
Comunicarea prezintă elemente specifice picturii care au
putut fi identificate și intervențiile realizate în cadrul proiec-
tului complex de restaurare a monumentului, recent încheiat.
Restaurarea picturii vechii catedrale catolice – un caz intere-
sant sub aspectele sale legate de starea pigmenților, a prepara-
țiilor, a identificării porțiunilor originale în raport cu repictările
(ambele în tehnici a secco), dar care a impus elaborarea unei
metodologii de intervenții delicate și etapizate care să permită
recuperarea porțiunilor fragile, să stabilizeze și să pună în
valoare pictura originală din 1869.
16:15 Florin Tuscanu

Biserica de lemn „Sf. Voievozi”din Poienari, județul Neamț -
220 de ani de tradiție, continuitate și spiritualitate creștină.
Se împlinesc anul acesta 220 ani de la construirea bise-
ricii de lemn cu hramul „Sf. Voievozi Mihail și Gavril” din sa-
tul Poienari, județul Neamț, prilej de pioasă aducere aminte
față de ctitorii, slujitorii și binefăcătorii acestui sfânt lăcaș de
cult, prilej de recunoștință dar și de reînnoire, un popas duhov-
nicesc ce ne permite să reînviem vremuri de mult apuse peste
care s-a așternut nedreapta uitare.
Satul Poienari se află la circa 20 de km de municipiul
Roman, fiind așezat de-a lungul pârâului Crăiasca, cunoscut în
vechime și sub numele de Crasna. Toponimicul respectiv este
atribuit locuitorilor aşezati într-o poiană, unde şi-au întemeiat
8 pentru prima dată vatra satului, fiind numiți „Poienarii”.
Joi,
Pentru prima dată satul este atestat documentar la 12 martie

1529, când Petru Rareş întărea nepoţilor lui Toader Drăguşanu,
satul Poienari „la obârşia Bârlăzelului”.
Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Voievozi” din satul
Poienari a fost ridicată la anul 1801 de către localnici și se nu-
mără printre puținele monumente de arhitectură populară din
zona Romanului clădite din bârne de stejar cioplite și încheiate
„pe canturi”. Tradiția spune că biserica a fost construită cu
lemn tăiat de pe locul unde a fost ridicată, pentru că aici se
aflau păduri de fag și stejar ce dăinuie până astăzi.
Fără a se impune prin mărimea și arhitectura ei, biseri-
cuța de lemn de la Poienari are totuși caracterul monumen-
talului, reprezentând pentru comunitatea creștină de aici, o
adevarată „vatră de spiritualitate”, de care și-au legat bucuriile
și amarul vreme de peste două secole, generații de-a rândul de
credincioși, păstrând aprinsă neîntrerupt candela credinței
străbune și frumoasele tradiții creștinești.
Costin Clit 16:30

Biserica Catedrală Din Huși
- prefaceri din secolul al XIX-lea -
Situat în depresiunea omonimă în ținutului Fălciului,
chiar în mijlocul Țării Moldovei, târgul Huși, asemănat cu o
cetate apărată de întărituri naturale, a stat în atenția domnilor
Moldovei, prima atestare certă datând din 17 decembrie 1487,
când Ștefan cel Mare trimitea probabil din curtea domnească o
scrisoare în limba latină brașovenilor în urma soliei juratului
Nicolae.
Pentru biserica cu hramul „Sfinții Apostoli Petru şi Pa-
vel” din Huşi construită în interiorul curții domnești de Ștefan
cel Mare este scris la 1493 un Tetravanghel (manuscris), păs-
trat astăzi la mănăstirea Sfântul Pantelimon (Rusikon) de la
Muntele Athos. Construirea lăcașului voievodal era finalizată
până la 30 noiembrie 7003 aşa cum reiese din pisania ce se păs-
trează şi astăzi al cărei text îl redăm: „Binecinstitorul şi de
Hristos iubitorul, Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu, 9
Joi,
domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod a început a

zidi această casă întru numele sfinţilor slăviţilor şi de toată
lauda apostoli fruntaşi, Petru şi Pavel, care <este> în Huşi pe
Drăslăvițe; şi s-a sfârşit în anul 7003 <1494>, iar al domniei
sale anul 38 curgător, luna noiembrie 30”.
Transformată în 1598 în catedrală episcopală, ctitoria lui
Ștefan cel Mare, supusă vitregiilor vremurilor provocate de
războaie și calamități naturale, mai ales de „cutremurul cel
mare” din 1692, va fi reconstruită din temelii de către episcopul
Inochentie (1752-1782) cu ajutorul domnului Matei Ghica.
În studiul de față urmărim, pe baza documentelor inedite,
restaurările din secolul al XIX-lea realizate în timpul ierarhilor
aflați în scaunul episcopal de la Huși: Meletie Lefter
Brandaburul, Sofronie Miclescu, Melchisedec Ștefănescu și
Silvestru Bălănescu.
16:45 Arcadie Bodale

Contribuţii documentare privind reparaţiile efectuate la
Episcopia de Huşi la mijlocul secolului al XIX-lea
Începând cu anul 1845, episcopul Sofronie Miclescu de
Huşi (1826-1851) a început demersurile pe lângă Departa-
mentul Averilor Bisericeşti pentru alocarea sumelor necesare
efectuării unor reparaţii în biserica şi la acareturile Episcopiei
Huşi. Aceste lucrări au continuat şi sub urmaşii săi, episcopii
Meletie Istrati (1851-1857) şi Calinic Miclescu „Hariopoleos”
(1857-1860), precum şi a arhimandritului Melchisedec
Ştefanescu (1859-1864), timp în care s-au efectuat lucrări în
interiorul şi la exteriorul catedralei episcopale, la iconostasul şi
icoanele bisericii, precum şi la acareturile acestui aşezământ. O
bună parte din aceste reparaţii s-au efectuat sub îndrumarea
arhitectului Anton Caetanovici şi prin implicarea lui Nicolae
Istrati, şef de secţie în cadrul Departamentului Lucrărilor
Publice din Moldova şi fratele episcopului Meletie.
10
Joi,
Ionuț Iațcu 17:00

Efigii în marmură şi bronz de la cumpăna veacurilor XIX-XX
din necropolele Botoșanilor
Efigia îşi are originea în epocile elenistică și romană, în
special în iconografia monetară unde portretistica trata chipu-
rile membrilor familiilor imperiale. În veacurile II-III p. Chr.,
efigiile devin o prezență obișnuită pe monumentele funerare
ale aristocrației din orașul sirian Palmyra. Acest tip de
reprezentare a chipului uman va fi reluat în perioada Renașterii
italiene și franceze, iar mai târziu în perioada barocului și
clasicismului francez.
Creaţiile sculpturale propuse spre analiză sunt me-
dalioanele-portret păstrate și astăzi pe monumentele funerare,
la rândul lor adevărate opere de artă, din două importante
necropole ale orașului Botoșani: Cimitirul armenesc și
Cimitirul multietnic Pacea. Dacă la cel din urmă se întâlnesc
doar două efigii de la începutul veacului al XX-lea (soții filan-
tropi Nicolae și Ruxandra Sofian), cel armenesc este depozita-
rul unui însemnat număr de lucrări sculpturale datând din
ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. Persoanele portretizate
sunt membri ai potentelor familii Manea, Ciolac, Goilav, care
s-au evidențiat ca binefăcători și ctitori pe plan local. În cazul
basoreliefurilor de pe monumentele lor descoperim că ele au
fost executate de renumiți artiști vienezi, reprezentanți de
seamă ai generației de sculptori și arhitecți tradiționaliști de pe
Ringstrasse. Realizate într-un stil rigid academic, ce se
limitează la folosirea unor linii clare, prin evitarea exagerărilor
și repetărilor, efigiile executate din marmură şi bronz oferă
privitorului pe lângă contemplare și o adevărată plăcere este-
tică. Privite la un loc, ele ne apar sub forma unei galerii de
capete fidel modelate după fotografii de epocă, pentru ca
imaginea să poarte ceva din sufletul persoanei reprezentate.
Noutatea pe care o conferă acest material este dată de faptul că
respectivele creații sculpturale, opere ale unor mari artiști mai
puțin cunoscuți nouă, sunt adunate pentru prima dată sub
această formă, venind să marcheze, totodată, „Anul comemo- 11
Joi,
rativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și cultu-

rală a cimitirelor”, una dintre tematicile principale ale Bisericii
Ortodoxe Române.
17:15 Dana Baran

Monumentul, ecou al memoriei colective
Grija pentru monument, reper identitar, exprimă o dato-
rie socială. Ecou al memoriei colective, bine „ascultate”, mo-
numentele transmit informația unui „inconștient colectiv”. De-
turnarea semnificației monumentelor și eterna războire cu isto-
ria reconfigurează dinamica patrimonială și conștiința colecti-
vă, distrug elemente ale conștiinței sociale sau îi adaugă sem-
nale-lecție.
Asemenea Zilelor europene ale patrimoniului, acest
Simpozion relevă participarea monumentului la educație, la
construirea sinelui social al individului, al unei comunități ori
națiuni, al umanității. Peisajul medical românesc, inclusiv cel
ieșean, încă păstrează clădiri cu valoare „muzeală”: fie reabi-
litate, fie abandonate ori „în adormire”, fie integrate strict func-
țional, ades lipsite de etica și estetica documentară. Universita-
tea de Medicină și Farmacie-Iași a redimensionat edificii pro-
prii: Universitatea Veche, Biblioteca, Institutul de Anatomie,
Centrul de Limbi Moderne și Integrare Culturală (Casa Miles-
cu). Dar Casa Bașotă, sediu al clinicilor chirurgicală și obstetri-
cală la 1890, ori turnul-clopotniță cu orologiu și cișmele ale
ansamblului „Sf. Spiridon” apar azi lovite de demonul risipirii.
Spitalele de Pneumoftiziologie Cantacuzino-Pașcanu și Dr.
Clunet, din aceeași urbe moldavă, ori Spitalul „Precista Mare”
din Roman, cândva sub autoritatea Spiridoniei ori „Casa
Creangă”-Socola probează o similară detașare de „cartea de
vizită” autohtonă. Societatea Medico-Naturalistă din Iași ar
mai putea însă respecta întoarcerea pioasă „ad patres lares”.
12
Joi,
Maria Urmă 17:30

Urbanismul contemporan şi peisajul cultural al oraşului Iaşi
In ultimii ani asistăm la o invazie a noilor construcţii în
ţesutul urban existent. Aceste noi ansambluri, cu volumetrii
masive şi siluete disproporţionate, apar fără a se respecta prin-
cipiile de dezvoltare urbană pe baza cărora s-au conturat
oraşele în trecut.
Se observă o tendinţă de a da primordialitate factorilor
funcţionali şi economici. Criteriile estetice de conservare a
unor imagini urbane valoroase nu se aplică întotdeauna. Astfel,
imaginea oraşului se transformă pe zi ce trece. Vederi care
contribuie in mod semnificativ la imaginea caracteristică a
oraşului dispar. Compoziţiile urbane care pun în valoare ceea
ce este definitoriu pentru o aşezare (monumentele şi relieful)
sunt perturbate de noile intevenţii constructive care nu ţin cont
de imaginile simbolice existente la nivel de siluetă urbană şi de
percepţie a monumentelor.
Valoarea oraşului Iaşi este dată de relieful colinar şi de
prezenţa monumentelor.
Prin noile ansambluri urbane în Iaşi este de multe ori
afectată percepţia monumentelor şi a elementelor de peisaj,
alterând în mod ireversibil peisajul cultural caracteristic.
Alexandrina Mustea 17:45

Restaurarea mobilierului din lemn din Biserica Evanghelica
Bistrița
Biserica Evanghelica din Bistrița, conceputa în stil gotic
are cel mai înalt turn medieval din România (75 m). Aceasta
figurează în dijmele papale începând cu anii 1332-1333. Turnul
bisericii a fost construit în mai multe etape intre anii 1487-
1519. Mobilierul bisericii a fost executat în timp. Cea mai
veche piesa este din 1507 (dulapul sacristiei), iar cele mai noi
piese sunt de la începutul secolului XIX. Restaurarea
mobilierului fără policromie s-a realizat conform proiectului de
restaurare și a constat în repararea și consolidarea acestuia,
înlocuirea elementelor care lipseau cu altele noi, îndepărtarea 13
Joi,
depunerilor neadecvate și aderente, subțierea straturilor su-

prapuse de lac, regenerarea lacului și peliculizarea suprafețelor
cu lac nou. Pt băncile care nu au fost protejate cu lac, s-a ales
curățarea suprafețelor și peliculizarea cu ceara de albine și pe-
trosin, aceasta etapa efectuandu-se ,,la cald” , folosindu-se be-
curi cu IR pt ca ceara sa impregneze lemnul.
18:00 Paolo Tomaseli

Un protagonist redescoperit al stilului Neoromânesc: Geniale
Fabbro, maistru constructor
Emigrarea muncitorilor italieni în România, din a doua
jumătate a veacului al XIX-lea şi până în primele decenii ale
secolului XX, este o filă a istoriei raporturilor italo–române ce
a rămas multă vreme într-o zonă de umbră. Curentul migrator
italian spre Valahia şi Moldova s-a accentuat după 1878.
Maistrul constructor Geniale Fabbro (Roma, 1879–Rauscedo,
1954) a emigrat de tânăr la Bucureşti, pentru a lucra ca mun-
citor necalificat pe şantierele gestionate de antreprenorii ita-
lieni. În 1910, Fabbro a fost implicat în restructurarea unor
edificii militare din Bucureşti. Buna execuţie a acestor lucrări a
condus la implicarea sa în lucrările de reparaţie ale unor clădiri
ale Ministerului de Finanţe. Imediat după Primul Război Mon-
dial, Fabbro s-a impus în scurt timp ca protagonist al lucrărilor
edilitare realizate în noul stil arhitectural cunoscut sub numele
de Stilul Neoromânesc, inspirat deci din tradiţia românească.
Din 1920, Fabbro a fost implicat în construcţia de clădiri pentru
Ministerul de Finanţe. Ca urmare, a avut oportunitatea de a
colabora îndeaproape cu Statie Ciortan (1876–1940), cel care
în acei ani era arhitectul şef al Ministerului de Finanţe, fiind un
promotor convins al stilului Neoromânesc. Pentru o lungă
perioadă, activitatea profesională a lui Geniale Fabbro a fost
strâns legată de proiectele arhitectului Ciortan. În anul 1924,
Fabbro a fost angrenat în construirea Palatului Vama Poştei din
Bucureşti. După finalizarea acestui edificiu, au urmat multe
alte angajamente în perioada 1927–1938. Printre construcţiile
14 ridicate de Geniale Fabbro se numără Banca de Credit din
Joi,
Bucureşti (1927–1929) şi Casa de odihnă a Ministerului de Fi-

nanţe situată în Predeal (1930–1933). Toate acestea sunt carac-
terizate de adoptarea unor soluţii constructive funcţionale, îm-
bogăţite de ornamente florale, sau a unor opţiuni arhitecturale
eclectice.
Alexandra Chiliman 18:15

Conacul lui Duiliu Zamfirescu din Faraoanele
Conacul Duiliu Zamfirescu este situat în zona viticolă
din jurul municipiului Focşani, în satul Faraoanele. Poziţia Co-
nacului lui Duiliu Zamfirescu este remarcabilă. Tinutul este
încărcat de istorie, pitoresc şi păstrează încă o notă de auten-
citate prin peisajele frumoase cu vii, dealuri şi păduri. Conacul,
prin volumetria, arhitectura şi elementele lui decorative are o
valoare arhitecturală mare. In urma distrugerilor survenite după
naţionalizare se păstreză o serie de detalii şi caracterul lui de
casă vernaculară
Importanta casei este in primul rând memorial simboli-
ca, fiind cea în care a trăit și a creat scriitorul clasic Duiliu
Zamfirescu. Binecunoscut încă din școala ca întemeietor al ro-
manului ro In casa conacul de la Faraoane, Duiliu Zamfirescu
a petrecut mult timp, astfel încăt locul a căpătat o semnificaţie
deosebită prin felul în care l-a descris scriitorul dar şi prin felul
în care s-a reflectat în spiritul unor personalităti marcante ale
timpului prieteni cu el: Nicolae Titulescu, Alexandru Vlahuţă,
Ion Mincu, Nicolae Iorga, pictorul Nicolae Grigorescu, perso-
nalităţi intrate de mult în istoria culturii romăneşti.mânesc
modern, premergător în multe privințe, al marilor scriitori in-
terbelici Fiecare casă în funcţie de personalitatea proprietarului
şi de amplasament avea trăsături caracteristice, iar concepţia
generală reflectă epoca şi funcţiunile pentru care a fost con-
struită. Personalitatea proprietarilor casei poate fi considerată
unică prin participarea generaţilor familiei Zamfirescu la isto-
ria noastră.
15
Joi,
18:30 Cristian Căldăraru

Dezvoltarea edilitară a orașului Galați în timpul arhitectului
Ignat Rizer. (1840-1856)
În perioada Regulamentului Organic, aplicabil în Mol-
dova, s-au stability prioritățile și liniile de dezvoltare edilitară
a orașului Galați, devenit porto franco. Cel care a primit însăr-
cinarea realizării planurilor edilitare din Galați după 1839 a
fost arhitectul Ignat Rizer. Planurile și toate ideile aprobate de
Comisia Înfrumusețării orașului Galați au fost trimise spre
consultare și aprobare la Departamentul Lucrărilor Publice din
Iași.
Discuții
19:00 Concert de orgă
Cina
9:00
16
Vineri,
Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași 1 octombrie
Iaşi
Vineri, 1 octombrie 2021,

Viața monumentelor I
Moderatori: Aurica Ichim
Ruxandra Nemțeanu
Sorin Iftimi 9:00

Planul locurilor de dughene din Târgul Vechi (Iași),
în prima jumătate a secolului al XIX-lea
Este prezentat un plan inedit, realizat de inginerul
Fotache Ghețu, păstrat în colecțiile Arhivelor Naționale din
București. Documentul cartografic nu este datat, dar momentul
realizării sale poate fi estimat circa 1843. În plan este repre-
zentată zona de la vest de biserica Barnovschi, astăzi intersecția
străzii Sf. Lazăr cu bulevardul Anastasie Panu. Avantajul pla-
nului este că are o legendă (în grafie chirilică) cu 35 de poziții
care indică proprietarii sau chiriașii locurilor și dughenelor din
această intersecție,ceea ce nu oferă nici unul dintre planurile
generale ale orașului, din acea epocă. Locul corespunde cu
locul Târgului Vechi din secolele anterioare, nucleu comericial
al orașului ce poate fi studiat retroactiv. Este arătată amplasarea
Hanului Paleologu și a dughenelor unor negustori greci, evrei
și români, care permit reconstituire mozaicului etnic al zonei
arătate. Planul include și zona în care au fost efectuate
săpăturile arheologice pentru realizare pasajului din fața Halei.
Mircea Ciubotaru 9:15

Grupuri etnice și ocupaționale în istoria denominației ulițelor
Iașilor (până la 1864)
Comunicarea își propune să evidențieze relația dintre
prezența unor grupuri diferențiate prin originea etnică (inclusiv
confesională) și ocupațiile lor (meșteșuguri și negustorie), care
au motivat în mod natural unele denumiri de ulițe și mahalale
din târgul Iași, până la schimbarea administrativă din 1864,
când, prin impunerea treptată a nomenclaturii stradale oficiale,
această relație a fost ocultată sau anihilată. Analiza informa-
țiilor documentare conduce la concluzii particulare privitoare 17
Vineri,
1 octombrie Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași
Iaşi
la etapizarea motivării / demotivării denumirilor în funcție de

preponderența numerică și importanța socială a grupurilor res-
pective, precum și de atitudinea autorităților administrative față
de tradiția istorică în raport cu nevoile actualității și
modernizării vieții urbane.
9:30 Ștefan S. Gorovei

Memoria locurilor: oameni, case și morminte
Comunicarea privește păstrarea și valorificarea memo-
riei localităților prin aceea a unor personalități legate de istoria
lor: primarii. Ideea s-a născut pe terenul concret al orașului
natal al autorului, oraș a cărui istorie urbană nu este atât de
veche încât să se fi pierdut informațiile referitoare cel puțin la
primarii dintre 1850 și 1950. Viața și dezvoltarea localității este
strâns legată de activitatea unora dintre ei, remarcați prin
inițiative pe plan administrativ, gospodăresc, economic sau
cultural. Cu toate acestea, memoria lor – parte integrantă a
memoriei locului – nu se păstrează, numele lor sunt uitate,
casele în care au locuit (câte s-au mai păstrat !) nu sunt marcate
în vreun fel, iar mormintele lor sunt lipsite de îngrijirea nece-
sară. Pledoaria autorului are, însă, în vedere nu doar exemplul
care a constituit punctul de pornire, ci toate așezările urbane
importante ale țării: în fiecare dintre ele, exercițiul prosopo-
grafic poate conduce la revigorarea memoriei locurilor, prin
îngrijirea caselor și mormintelor unor oameni a căror trecere
prin viață a lăsat o urmă și în acele locuri.
9:45 Emil Dragnev

Observații și precizări privind ciclul Faptelor Arhanghelului
Mihail de la biserica Sf. Nicolae din Bălinești după
restaurarea picturilor din pronaos.
Ciclul Faptelor Arhangelului Mihail este prezent în câte-
va ansambluri de picturi murale din Moldova, fiind de asemena
cunoscut și în pictura de icoane de aici. Recent, la cele cunos-
cute, s-a mai adăugat unul, cel de la biserica Sf. Nicolae din
18 Rădăuți (cca. 1488/89), care pare a fi cel mai timpuriu cunoscut
Vineri,
Iaşi
în Moldova, urmat la scurt timp de cel de la Pătrăuți (cca.

1489/90), și mai apărând în epoca ștefaniană la ctitoria
logofătului Ioan Tăutu de la Bălinești (dată cca. 1500). În
secolul al XVI-lea, mai este cunoscut în gropnița bisericii
Adormirii de la Humor (1535), în pridvorul deschis de la
biserica Adormirii a Moldoviței, la biserica Înălțării a Sucevi-
ței, precum și pe 3 icoane: din depozitul Mitropoliei Moldovei
și Bucovinei pentru județul Neamț de la mănăstirea Secu, inv.
42 (1525-1527), de la mănăstirea Humor (1535) și dintr-o
colecție particulară din București (publicată de Constanța
Costea, sf. sec. XVI). Ciclul de la Bălinești este cel mai vast
dintre cele cunoscute pentru Moldova medievală, compoziția și
particularitățile iconografice ale căruia pot fi precizate după
restaurare și respectiv integrate în contextul general al tradiției
de elaborare a Faptelor Arhanghelului Mihail în aria artei
ortodoxe. Această integrare presupune atât stabilirea surselor
unor teme, cât și evidențierea particularităților ciclului de la
Bălinești.
Mariana Șlapac 10:00

Moștenirea lui Alexandru Bernardazzi și Carol Schmidt la
Chişinău
La 25 iunie 2021, locuitorii oraşului Chișinău au celebrat
175 de ani de la nașterea primarului Carol Schmidt. Iar la 1
iulie anul curent, s-au împlinit 190 de ani de la nașterea celui
mai strălucit arhitect al capitalei Republici Moldova, Alexan-
dru Bernardazzi. Tandemul administrativ-creativ format din
primarul Carol Schmidt (aflat în funcţie 30 de ani) și arhitectul
șef al orașului Alexandru Bernardazzi (aflat în funcţie 22 de
ani) a contribuit la dezvoltatea arhitectural-urbanistică a Chişi-
năului în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Localitatea a
fost împodobită cu clădiri de valoare ce reprezintă astăzi cărţi
de vizită ale capitalei Republicii Moldova: Duma orăşenească
(astăzi Primăria mun. Chișinău), proiectată de arhitecţii Ale-
xandru Bernardazzi şi Mitrofan Elladi; Gimnaziul pentru fete
al principesei Natalia Dadiani (astăzi Muzeul Național de 19
Vineri,
Iaşi
Arte); biserica grecească Sf. Pantelimon; capela bisericii Li-

ceului pentru fete al zemstvei basarabene (astăzi biserica Sf.
Cuvioasa Teodora de la Sihla); castelul de apă (astăzi Muzeul
de Istorie al or. Chișinău) ş.a.
Alexandru Bernardazzi și Carol Schmidt au schimbat
complet aspectul orașului basarabean care a obţinut o fiziono-
mie europeană.
10:15 Inna Ostrovsca

Panoul de maiolică de pe faţada clădirii Băncii de Economii
a Bucovinei din Cernăuţi
Palatul Casei de Economii a Bucovinei din Cernăuţi (în
prezent Muzeul de artă) este realizat în anul 1901, de arhitectul
Hubert Gessner. Clădirea este clasificat monument de arhitec-
tură de importanţă naţională şi este unul dintre cele mai bune
exemple de Art Nouveau vienez din Cernăuţi. Elementul cen-
tral al compoziţiei faţadei principale îl formează un panou din
plăci de ceranică pictate.
Utilizarea plăcilor ceramice acoperite cu glazură a fost o
practică cunoscută în arhitectură încă din cele mai vechi tim-
puri (Egipt, Mesopotamia). La sfârşitul secolului al XlX-lea,
când în imperiul Austro- Ungar se desfăşoară stilul Art Nou-
veau vienez, ceramica arhitecturală devene extrem de populară.
Panoul de pe faţada clădirii Băncii de Economii Buco-
vinei din Cernăuţi (Ucraina), cel mai îndepărtat oraş al monarhie
habzburgice, a fost realizat în perioada de glorie a atilului Art
Nouveau, între 1900 şi 1908. Compoziţia policromă, semnată de
artistul Adolf Joseph Lange, ilustrează o temă mitologică, o
paralelă între Imperiul Roman şi Imperiul Austro-Ungar al epo-
cii Franz Joseph I. Plăcile de ceramică fabricate de firma Zsolnay
din Pecs, Ungaria, realizate cu o tehnologie inovativă (pentru
perioada respectivă), care le conferea o rezistenţă mare în timp.
Compoziţia reprezintă alegoric Austria şi provinciile, douăspre-
zece figuri ale zeilor Olimpului, care întruchipează douăsprezece
principale provincii ale imperiului habzburgic.
20
Vineri,
Iaşi
Ștefania Dinu 10:30

Monumentul lui Ion I. C. Brătianu operă a sculptorului Ivan
Mestrovič
În dorința de a-i păstra memoria și ca semn al recunoaș-
terii contribuției lui Ion I. C. Brătianu în procesul de unificare,
reformă și ridicare a societății românești, contemporanii săi, la
inițiativa soției sale, Elisa Brătianu, au decis să-i construiască
un monument. Ion I. C. Brătianu s-a stins din viață prematur, la
24 noiembrie 1927, la doar patru luni de la moartea regelui
Ferdinand I, în urma unei amigdalite infecțioase.
La 20 noiembrie 1935, Elisa Bratianu a adresat o scri-
soare lui Alexandru Lapedatu - ministru al Artelor și Culturii și
președinte al Academiei Române - în care propunea ridicarea
unei statui în memoria marelui om politic, cu prilejul împlinirii
a 10 ani de la moarte. În urma scrisorii Elisei Brătianu,
Alexandru Lapedatu i-a invitat pe unii dintre foștii colaboratori
ai lui Ion I.C. Bratianu pentru a organiza un comitet pentru
realizarea și amplasarea monumentului.
Construcția monumentului a fost încredințată sculptoru-
lui croat Ivan Mestrovič, cu care a fost încheiat un contract,
datat 12 decembrie 1935, și care prevedea obligațiile celor do-
uă părți. Monumentul trebuia terminat în 18 luni, fiind adus la
București în august 1937. Monumentul lui Ion I.C. Bratianu a
fost realizat din granit și plasat în piața special amenajată în
prelungirea Bulevardului Dacia (devenit Vintilă Brătianu), în
fața Așezământului Ion I. C. Brătianu .
Ceremonia de inaugurare a avut loc un an mai târziu, la
27 noiembrie 1938, și la care au participat Elisa Brătianu și alți
membri ai familiei, membri ai Guvernului, reprezentanți ai
autorităților statului și unii dintre cei mai apropiați colaboratori
ai lui Ion I.C. Brătianu, alături de delegațiile Partidului
Național Liberal din toată România Mare.
Statuia lui Ion I. C. Brătianu a fost dezafectată în anul
1948, fiind depozitată, până în 1988, în curtea Combinatului
Fondului Plastic. În anul 1988, monumentul lui Ion I. C. Bră-
tianu a fost transferat la Complexul Muzeal Goleşti, de unde a 21
Vineri,
Iaşi
fost adus în 1992, și repus, din iniţiativa Primăriei Municipiului

Bucureşti şi a Ministerului Culturii, pe amplasamentul inițial
din Bulevardul Dacia. Norocul acestui monument a fost faptul
că era realizat din granit, și nu a putut fi topit, ca celelalte două
opera ale lui Ivan Mestrovič – statuile regilor Carol I și
Ferdinand I. Reinaugurarea sa a avut loc în luna noiembrie
1992, monumentul regăsindu-se pe lista monumentelor istorice
de clasă B.
10:45 Daniela Mihai, Adriana Speteanu, Florentina Udrea,

Andreea Dumitru
Patrimoniul istoric balnear din Banat. Nevoi și provocări. La
Secțiunea I. Viața monumentelor
Resursele balneare ale României au fost și sunt remar-
cabile, aproape o treime din apele termale și minerale din
Europa, aflându-se în țara noastră. Primele stațiuni balneare din
țară apar în secolul al XIX-lea și se dezvoltă mai ales în a doua
jumătate a secolului și începutul secolului XX, odată cu turis-
mul de vilegiatură. În prezent, din cele 33 de stațiuni și locali-
tăți balneoclimaterice recunoscute la nivel național (potrivit
Master Planului pentru dezvoltarea turismului balnear - 2018),
doar 18 staţiuni balneare deţin monumente istorice clasate,
cuprinzând băi, izvoare, ştranduri, cazinouri, hoteluri, vile
rezidenţiale, etc. Multe dintre aceste ansambluri de arhitectură
balneară sunt abandonate, având un regim de proprietate incert,
investiţii insuficiente pentru restaurare şi punere în valoare.
Axată pe două stațiuni balneare importante – Băile Herculane
și Buziaș, prezentarea are la bază identificarea unor nevoi și
soluții care să conducă la adoptarea unor strategii de recuperare
și valorificare pe termen lung a acestui patrimoniu.
Cercetarea face parte din proiectul Patrimoniul balnear şi
de loisir din Banat. Nevoi şi soluţii inițiat de Institutului Naţional
al Patrimoniului, co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural
Naţional, în parteneriat cu Institutul Cultural Român din Buda-
pesta, Primăria Băile Herculane, Primăria Buziaş, Muzeul Turis-
22 mului şi Comerţului din Budapesta, desfășurat în anul 2020.
Vineri,
Iaşi
Attila Istvan Szekereș 11:00

Ansamblul de steme de jumătate de mileniu în biserica
reformată de la Daia
În sanctuarul bisericii reformate de la Daia (judeţul Har-
ghita) întâlnim un ansamblu de opt steme. Bolta sanctuarului
lăcaşului de cult medieval a fost decorată în stilul ”camerelor
verzi”. Pictura murală înglobează stemele: regelui Vladislav al
II-lea al Ungariei, a vicevoievodului Transilvaniei, vicecomite
al secuilor, Leonard Barlabásy, ale comunităţilor secuieşti şi
săseşti, ale oraşelor Braşov, Sibiu şi Sighişoara, precum şi a
dinastiei Arpadiene. Studiind stemele și prin comparație cu
altele asemănătoare din apropierea locației, heraldistul poate
veni în ajutorul istoricilor de artă şi al arheologilor, reducând
intervalul realizării picturii murale nedatate la doar câțiva ani,
în preajma anului 1510.
Sidonia Teodorescu 11:15

Evocarea arhitectei Virginia Andreescu-Haret (1894-1962)
Comunicarea evocă bogata activitate a Mariei Virginia
Andreescu-Haret (9 iunie 1894, București – 6 mai 1962, Bucu-
rești), absolventă a Școlii Superioare de Arhitectură în anul
1919, prima femeie din România care a profesat arhitectura, au-
toare a unor lucrări precum: Palatul Societății „Tinerimea Ro-
mână”, localul Societății Comunale de Locuințe Ieftine din Pia-
ța Rosetti colț cu Bd. Hristo Botev, Biserica „Sf. Treime Ghen-
cea”, realizate în colaborare cu arh. Jean Pompilian; Colegiul
Național „Cantemir Vodă”, corpul central; aripa dinspre Calea
Șerban Vodă a Colegiului Național „Gheorghe Șincai”, toate în
București, Teatrul-Cinema-Cazinou din Govora, numeroase clă-
diri școlare și locuințe pentru una sau mai multe familii, con-
cursuri publice, participări la congrese, expoziții, publicații.
Principalele surse de cercetare au fost albumul păstrat la
Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, realizat
de fiul arhitectei, inginerul Radu Sp. Haret, în iunie 1964, la doi
ani după moartea mamei sale, album ce cuprinde 43 de foi cu
dimensiunile 33 cm x 24 cm, pe care sunt aplicate 142 de 23
Vineri,
Iaşi
fotografii, 3 proiecte litografiate, 8 schițe de plan și alte piese

și dosarul pentru pensie de merit al arhitectei Virginia Haret,
din Arhiva Uniunii Arhitecților din România, ce cuprinde și o
listă de lucrări realizate de arhitectă.
11:30 Narcis Dorin Ioan

Castelul Foișor din Sinaia
Castelul Foișor a fost prima reședință de pe Domeniul
regal de la Sinaia, domnitorul Carol I ordonând în vara anului
1878 construirea unei cabane de vânătoare, ce va fi ridicată în
răstimpul unui an. Aici, în Casa Pădurarului, regele Carol I și
regina Elisabeta vor primi vizitele unor oaspeți importanți,
până în momentul mutării în Castelul Peleș. În timp, Casa
Pădurarului va fi extinsă, reamenajată și modernizată după
planurile arhitectului șef al Casei Regale, Karel Zdenek Liman,
transformându-se – în vremea regelui Carol I – în ceea ce va fi
numit Castelul Foișor de la Sinaia, devenit reședința principilor
moștenitori Ferdinand și Maria, până în momentul mutării lor
în Castelul Pelișor (1903). Vechiul Castel Foișor va dăinui până
în 18 aprilie 1932, când un incendiu îl va distruge complet.
Deși nu a moștenit Domeniul regal de la Sinaia – lăsat
prin testamentul regelui Ferdinand I direct nepotului său,
Mihai –, Carol al II-lea a fost foarte atașat de castelele de la
poalele Bucegiului și, în mod special, de Foișor. De aceea,
regele pasionat de vânătoare a ordonat imediat reconstruirea
Castelului Foișor din Sinaia, dar nu în stilul inițial, ci într-o
manieră modernă, lemnul sculptat al balcoanelor cedând locul
coloanelor de piatră și betonului armat. Carol al II-lea a
preferat, în locul vechiului chalet de vânătoare, o reședință
proiectată de Arthur Lorenz, arhitect diplomat, cu studii la
Paris. Noul Castel Foișor din Sinaia a fost construit între anii
1932 și 1933, de către antrepriza inginerului Emil Prager, sub
atenta supraveghere a arhitectului Ion Ernest, cel care a realizat
foișoarele, loggiile și terasele care îndreptățesc păstrarea
numelui de Foișor pentru această reședință de vânătoare ce
24 completează fericit ansamblul rezidențial de la Sinaia.
Vineri,
Iaşi
Naționalizat în 1948, odată cu celelalte reședințe regale,

Castelul Foișor va fi extins mai târziu, din ordinul lui Nicolae
Ceaușescu, prin construirea unei noi aripi, întregul ansamblu
fiind administrat de Regia Autonomă a Administrației
Protocolului de Stat.
Ruxandra Nemțeanu 11:45

Noi proprietari la doua conace boierești din marginea
Bucureștiului
Conacul fostei moșie Văcărescu de la Băneasa, azi în
București
Primele construcţii atestate documentar pe parcela
studiată fac parte dintr-o ampla proprietate medievală, plasată
de-o parte şi de alta a drumului care lega capitala de Ploieşti şi
Braşov, ce fusese denumită după Băneasa Luxiţa Văcărescu,
mama Mariei (Mariţica), ulterior căsătorită principesa Bibescu.
În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, Ştefan Văcă-
rescu, fiul fostului vistier al domnitorului Constantin Brânco-
veanu-Ianache Văcărescu, decapitat o dată cu domnitorul-
exilat în Cipru, în timpul domniilor fanariote (sub Constantin
Cehan Racoviţă), nu a reușit să finalizeze lucrările la moșia sa,
din Băneasa. Soţia sa, Ecaterina, va fi cea care va termina pa-
raclisului cu hramul Sf. Nicolae de la Miralichia (după 1761).
În 1778, vistiernicul și poetul, Ienăchiță Văcărescu, fiul
lui Ştefan şi al Ecaterinei, tatăl viitoarei soţii a principelui Gh.
Bibescu, a semnat un contract cu sasul Johan Ratner, care avea
o echipă formată din 12 meșteri nemți, ca să-i construiască o
casă nouă la Băneasa. Casa lui Enăchiță Văcărescu situată în
vecinătatea lacului Băneasa a fost construită pe locul unei case
vechi, care fusese devastată și distrusă în cursul războiului
ruso-turc din 1786-1774.
Conacul fostei moșiei Dudescu de la Dudești-Cioplea,
azi în București.
Dudeștii, la o depărtare de cca. 3-4 km de centrul Bucu-
reștiului (socotit de la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Cen-
trul istoric al capitalei) se afla la periferia orașului, fiind un fost 25
sat apropiat de capitală.
Vineri,
Iaşi
Primul boier cunoscut din acest neam de boieri este Du-

mitru din Dudești, mare vornic, ucis de Mihai Viteazul în 1596.
Radu (III) Dudescu, mare logofăt, conte al Sfântului Im-
periu Romano-German, soțul Mariei, fiica stolnicului Constantin
Cantacuzino și sora Domnitorului Ștefan Cantacuzino, moare ucis
la Constantinopol în 1716, împreună cu socrul și cumnatul său.
Constantin Dudescu, fiul lui Radu, a trecut prin toate
marile dregătorii ale țării până la aceea de mare ban și chiar
baș-boier. Nepot de domn prin mama sa și ginere al lui Antioh
Vodă Cantemir prin soția sa Maria, a fost încontinu împotriva
domniilor, năzuind și el la domnie.
Datează cel puţin din 1760, fiind dintre cele mai vechi
edificii din București şi se află pe strada Ilioara nr.15, sector 3.
El este fondatorul Bisericii Sfinții Apostoli din București,
construită în anul 1732, unde se văd și astăzi atât mormântul său,
cât și acela al mamei sale, Maria Cantacuzino. Tot el, după cât se
pare, era stăpânul caselor din mahalaua Sfinții Apostoli sau ale
Cilibiului, cum i s-a mai spus, ale postelnicului Constantin
Cantacuzino, bunicul mamei sale, de la care acesta le moștenise.
Cele două conace cu proprietari cu nume istorice, în prezent
au devenit anonime și sunt expuse dintr-o necunoaștere și delăsare
a administrației locale, speculei dezvoltatorilor imobiliari.
12:00 Irina Teodora Nemțeanu

Demersuri pentru conservarea arhitecturii din lemn prin
tratament în atmosferă controlată cu dioxid de carbon – punct
de vedere al arhitectului: Biserica de lemn Sfântul Nicolae,
Slobozia, județul Ialomița
Tratamentele cu gaze inerte − de tip anoxie sau gazare −
reprezintă procedee cunoscute în mediul muzeal și în cel al
conservării și restaurării de bunuri culturale de mici dimensiuni
(obiecte de mobilier, lucrări de artă ș.a.). Totuși, deși tratamen-
tele în atmosferă controlată sunt mai dificil de pus în aplicare în
cazul volumelor mari, obiectivele de patrimoniu construite
parțial sau integral din lemn au devenit, în ultimele decenii,
26 beneficiare relativ curente al acestor tipuri de intervenții realizate
Vineri,
Iaşi
in situ, în vederea eliminării atacului biologic activ. Procedeul

este ecologic, cu eficacitate împotriva insectelor xilofage (în toa-
te stadiile de atac activ) din interiorul lemnului, dar neremanent
și presupune „împachetarea” obiectivului într-o incintă etanșă
(folie specială din PVC), din care se elimină, pe cât posibil, ae-
rul, înlocuindu-se cu dioxid de carbon (gazare, hipercarbia) până
la sterilizarea elementelor constructive din lemn, intervenția fi-
ind urmată imediat de aplicarea tratamentelor chimice preven-
tive cu caracter remanent. Monitorizarea permanentă a procesu-
lui de gazare este indispensabilă, iar operațiunea devine specială
tocmai datorită posibilității incintei etanșe și a echipamentului
specializat de a face față amănuntelor legate de natura gazului
(asigurarea dispersiei uniforme și a concentrației de CO2 în in-
cintă), de valoarea culturală a construcției supusă tratamentului
(conservarea prin menținerea temperaturii constante și a umi-
dității relative potrivite) și de natura lemnului tratat (vechi, cu va-
loare arhitecturală și infestat).
În vara anului 2021 s-a realizat aplicarea acestui trata-
ment în cadrul proiectului de conservare și restaurare a Biseri-
cii de lemn Sfântul Nicolae din Slobozia, amplasată în incinta
Muzeului Național al Agriculturii. Descrierea intervenției,
având caracter de pionierat din punct de vedere al scării
obiectivului tratat, cât și demersurile făcute, greutățile întâm-
pinate de echipele de proiectare și execuție, precum și conclu-
ziile acestei aplicații practice stau la baza acestei comunicări.
Vernisajul expoziției ,,Great artists of the World”- curator: 12:30

Prezentare catalogul expoziției – prezintă prof. univ. dr. Petru
Bejan
Tombolă expoziția ,,KABUKI Ukiyo-e Japanese Theatre Prints” 12:50
Vernisajul expoziției ,,Lecomte de Nouy – novator în restaurarea 13:00

monumentelor ” prezintă : Tereza Sinigalia și Alexandra Brutaru
Masa de prânz 14:00

Vineri,
Iaşi
Viața Monumentelor II
Moderatori: Ion Giurcă
Andreea Pop
9:00 Andreea Pop, Felicia Waldman

Ansamblul Cimitirului Evreiesc din Iași – patrimoniu funerar,
clasare și protecție –
Cimitirul Evreiesc (Păcurari) este unul dintre cele mai
mari de acest fel din țară, constituindu-se ca un adevărat de-
pozitar al unor valori memoriale și culturale deosebite. Recent,
acest ansamblu a făcut obiectul unui studiu ce s-a finalizat cu
recunoașterea acestor valori și cu includerea cimitirului în Lista
Monumentelor Istorice. Prezentarea propusă aduce în prim
plan principalele etape ale studiului, analiza obiectivului, con-
cluziile rezultate, precum și principalele proleme cu care se
confruntă ansamblul.
Întregul demers s-a finalizat cu un Regulament privind
intervențiile în acest ansamblu și în zona sa de protecție, menit
să rezolve o parte dintre problemele existente și să prevină
unele dintre cele care contribuie la degradarea continuă a
monumentului istoric.
9:00 Ion Giurcă

Restaurarea Crucii Eroilor Români de pe muntele Caraiman
Crucea Eroilor Români de pe Muntele Caraiman,
construită în perioada 1926-1928, unele lucrări continuând
până în anul 1930, este un monument aflat în Cartea Recordu-
rilor ca fiind cea mai înaltă crucea metalică din lume amplasată
pe un vârf montan.
Starea tehnică a monumentului a impus începerea unui
amplu program de restaurare și conservare, dorit a fi finalizat
în contextul Centenarului Marii Uniri din anul 2018. Ministerul
Apărării Naționale, prin Secretariatul General, s-a implicat
direct în proiectul de restaurare începând cu anul 2016, când
monumentul a fost preluat de către stat de la Primăria orașului
28 Bușteni și dat în administrare acestui minister. Datorită dificul-
Vineri,
Iaşi
tăților generate de accesarea de fonduri europene și obținerea

aprobărilor instituțiilor românești pentru executarea lucrărilor
și stabilirea firmelor care să execute restaurarea, activitățile
concrete s-au desfășurat în perioada 2018-2020.
Restaurarea s-a executat de către firme specializate în
consolidări, restaurarea și conservarea structurilor de metal și
piatră, instalații de iluminat și climatizare.
Proiectul a inclus organizarea și desfășurarea unor mani-
fesări științifice, educative și comemorative, elaborarea unui
album și unei monografii, apărute în anii 2018 și 2021, coor-
donate de către autorii comunicării.
Cristina Verzea 9:15

Complexul memorial dedicate eroilor din Primul Război
Mondial din Cimitirul „Eternitatea” Piatra-Neamț - opera
meșterului Vincenzo Puschiasis. Studiu istoric
Printre cele 247 opere comemorative de război din jude-
țul Neamț aflate în evidența Oficiului Național pentru Cultul
Eroilor, la poziția 137, se află monumentul din Cimitirul Eroi-
lor, ridicat în cinstea eroilor din Primul Război Mondial. În
mod surprinzător, deși prezintă nu doar o mare semnificație
istorică dar și certe calități artistice, acesta nu este clasat drept
monument istoric. Promovarea patrimoniului comemorativ al
județului Neamț impune corectarea acestei scăpări, cu atât mai
mult cu cât monumentul constituie și astăzi, pentru spațiul cita-
din pietrean, locul în care sunt cinstiți, în cadrul unor
ceremonii, eroii neamului.
Ansamblul a fost ridicat prin contribuția oficialităților
urbei, fiind inaugurat în anul 1927, conform unor surse docu-
mentare, chiar în prezența regelui Ferdinand I. În componența
complexului intră mai multe elemente. Pe un postament masiv
din piatră, cu o lățime de 4 m și o lungime de 8 m, se ridică 6
coloane cu capiteluri corintice, bogat ornamentate. În centrul
postamentului pe un suport realizat din aceeași piatră se înalță
o cruce de mari dimensiuni, la baza căreia se află o compoziție
artistică formată din frunze de lauri, o cască militară și arme. 29
Vineri,
Iaşi
Brațele orizontale ale crucii se sprijină pe alte două cruci, pe

fiecare dintre acestea, într-un medalion, fiind inscripționați anii
1916 și 1919. Suportul are plasate central, de jos în sus, două
plăci, realizate tot din piatră, cu următoarele inscripții: Viteji ce
ați căzut pentru țară/Ostași ai credinței ostași/Vă fie țărâna
ușoară/Oriunde-n morminte voi stați; Aici odihnesc osemintele
eroilor căzuți în Războiul de Întregire/1916-1919. Pe latura
dreaptă a acestui suport este amplasat Semnul Aducerii Aminte,
creat de Societatea „Cultul Eroilor” pentru a cinsti eroii nea-
mului. Osemintele a peste 6500 de eroi au fost înhumate într-o
groapă comună, fiind adunate, de prin munți și văi și din spita-
lele militare din zonă, în perioada 1919-1926. Cifra regelui
Întregitor de Țară, Ferdinand I, este prezentă pe întreaga supra-
față a ansamblului comemorativ. La baza unei coloane a fost
discret înscripționat numele constructorilor acestui expresiv
monument de for public, Vincenzo Puschiasis și Gheorghe
Iconaru.
Studiul de față încearcă să atragă atenția asupra
necesității clasării acestui ansamblu comemorativ, având ca
surse bibliografice inedite arhiva familiei Puschiasis pe care
descendenții meșterului pietrar de origine italiană, Geovana și
Gheorghe Munteanu, au donat-o Muzeului de Istorie și
Arheologie Piatra-Neamț.
9:30 Cristian Scarlat

Oscar Han. Monumentele de for public – o încercare de
inventar.
Descris drept ”mare sculptor” în Enciclopedia României.
Cugetarea, Oscar Han (1891 – 1976) a avut o activitate artis-
tică fecundă, marcând definitiv sculptura românească a seco-
lului XX. Artist format în România, elev al lui Paciurea, Han
își va crea totuși propriul stil, exprimat în linie și forme de mare
forță plastică și simbolică, atât în sculptura de mici dimensiuni,
cât și în cea monumentală.
Deja autor al monumentului Eroilor 1877-1878 din Re-
30 gimentului IV Linie, O. Han a făcut parte din grupul artiștilor
Vineri,
Iaşi
mobilizați, în 1917, de Marele Cartier General al Armatei pen-

tru realizarea unor ”lucrări ce vor reprezenta paginile cele mai
alese ale războiului, clipele de restriște, ca și sforțările prin care
nădăjduim a se înfăptui idealul nostru național”. Experiența
trăită atunci se va regăsi în operele plăsmuite de artist în anii
interbelici.
Pierderea comenzii (poate chiar comanda vieții!) unui
concurs câștigat – ecvestrele regilor Carol I și Ferdinand – îl va
marca, deși renumele de sculptor preferat al Casei Regale i-a
oferit comenzi generoase în epocă.
Deloc puține, busturi și statui semnate O. Han împodo-
besc și astăzi spațiul public, unele bine puse în valoare, altele
ascunse privirii de vegetația necruțătoare. Personalități ale
vieții culturale, științifice sau politice se regăsesc în chipurile
lucrate de prolificul și iscusitul sculptor. O temă recurentă este
Eminescu, despre care Han spunea că ”însăși figura lui era o
sculptură”.
Printre cele mai vizibile lucrări de for public ale maes-
trului – prin amplasarea lor – cele dedicate lui Mihai Eminescu
la Constanța, Mihail Kogălniceanu la București, Victoriei la
Tișița și Giurgiu, Mihai Viteazul la Alba Iulia.
Noul regim, ”popular”, după ce l-a îndepărtat de la cate-
dră, îl recuperează, treptat, oferindu-i din nou șansa realizării,
printre altele, a unor monumente publice de mari dimensiuni.
Primește comenzi și este recompensat cu înalte distincții ale
republicii, dar nu și cu demnitatea de academician, precum unii
dintre vechii săi colegi de breaslă.
Laurențiu Chiriac 9:45

Un monument istoric mai puțin studiat –
Centrul Militar Județean Vaslui
Centrul Militar Județean Vaslui - fosta Casă a Dr.
Mihai Popescu - este inclus pe Lista monumentelor istorice
din judeţul Vaslui pe anul 2015, având codul LMI VS-II-m-B-
06707 și datând din 1891. Imobilul a fost construit de către
medicul Mihai Popescu, având destinația inițială de locuință. În 31
Vineri,
Iaşi
anul 1906 imobilul deja construit era menționat într-un act de

vânzare-cumpărare prin care BNR a cumpărat casa doctorului
Peride. Cert este că la data de 14 noiembrie 1910, clădirea a
devenit sediul Administrației Financiare a Județului Vaslui,
după ce Ministerul Finanțelor Publice a cumpărat-o de la dr.
Mihai Popescu.
Clădirea a fost construită în stil eclectic provincial, cu
elemente decorative neoclasice la fațade (compuse din fron-
toane, coloane adosate, ancadramente profilate, baluştri, bo-
saje, motive vegetale, geometrice şi antropomorfe). Pereții erau
din cărămidă, iar pardoselile și planșeele erau din lemn. Acce-
sul în clădire se făcea pe o scară din piatră. Impresionau feres-
trele rectangulare cu coloane laterale cu capitel simplu adosate,
dar și ferestrele cu deschidere în arc în plin cintru de la clădirea
detașată (spre strada Ștefan cel Mare). Inițial clădirea a avut
deasupra intrării principale un fronton triunghiular, dar care s-
a prăbușit în urma cutremurului din 1940.
10:00 Mircea Tănase

Restaurarea clădirii spitalului “I.C.Brătianu” din Buzău –
doar un vis frumos?
Spitalul “I.C. Brătianu” a a fost inaugurat, ca spital
judeţean al Buzăului, la 14 aprilie 1896. A cunoscut o frumoasă
dezvoltare în perioda interbelică, rămânând, şi după 1945, o
clădire emblematică, pe cea mai importantă arteră a oraşuluui.
După 1973, când a fost dat în folosinţă actualul Spital Judeţean,
vechiul imobil şi-a continuta activitatea cu câteva secţii până la
începutul anilor 2000.
În ultima perioadă spitalul a fost abandonat în totalitate,
starea de degradare a clădirii devenind vizibilă şi îngrijoră-
toare. În 2019, clădirea – înscrisă pe Lista Monumentelor
Istorice – cu o istorie şi un potenţial cultural deosebite, a fost
inclusă într-un amplu program de de restaurare şi transformare
a sa într-un centru muzeal şi cultural. Lucrările au demarat în
anul 2019, la iniţiativa Consiliului Judeţean Buzău, în cadrul
32 Programului Operaţional Regional 2014-2020, cofinanţat de
Vineri,
Iaşi
Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare

Regională.
Deşi s-au desfăşurat într-un ritm susţinut şi existau toate
premisele să fie finalizată în termenele promise – vara anului
2021 - din motive necunoascute deocamdată, lucrările au fost
întrerupte. Să sperăm că nu este decât o mică pauză operativă şi
că buzoienii se vor putea bucura din nou de strălucirea în urbea
lor a unei minunate bijuterii arhitectonice, încărcată de istorie.
Dan Prisacaru 10:15

Biserica din Lemn de la Mănăstioara, Suceava – ctitorie
ștefaniană ce va fi restaurată în cadrul proiectului ,,Aici l-a
salvat DUMNEZEU pe viitorul Voievod ȘTEFAN CEL
MARE”
Biserica de lemn cu hramul „Intrarea Maicii Domnului
în Biserică” din Mănăstioara, cunoscută și ca Schitul
Mănăstioara, este un lăcaș de cult ortodox construit în secolul
al XVIII-lea în satul Mănăstioara, comuna, județul Suceava.
Biserica este amplasată în cimitirul satului și a fost inclusă
pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul
2015, având codul de clasificare SV-II-M-B-05567.
Monumentul este construit din bârne de stejar, placate cu
scânduri vopsite pentru protecție împotriva intemperiilor și
înconjurat cu un brâu din lemnul sculptat al aceluiaşi stejar.
Acoperişul are două streşini după modelul bisericilor de lemn
din nordul Carpaţilor.
Potrivit mărturiilor transmise din generație în generație,
Biserica de la Mănăstioara a fost construită de Ștefan cel Mare
din stejarul în care s-a adăpostit de urmăritorii lui Aron Vodă
care tocmai îl uciseseră pe Bogdan al II-lea la Reuseni, la 15
octombrie 1451, la o nuntă boierească, unde fusese invitat
împreună cu viitorul Domn al Moldovei.
Specialiștii datează construcția bisericii actuale la
începutul secolului al XVIII-lea, în anul 1762 potrivit inscrip-
ției de pe Antimis. Aceeași cercetători menționează că monahii
au părăsit schitul imediat după 1775 când Țara de Sus a Mol- 33
Vineri,
Iaşi
dovei (Bucovina Istorică) a fost anexată de Imperiul Habsbur-

gic, ruine ale acestor chilii fiind observate până în anul 1926.
Urmare a demersurilor întreprinse de Grupul de acțiune
constituit în cadrul proiectului ,,Aici l-a salvat DUMNEZEU
pe viitorul Voievod ȘTEFAN CEL MARE”, la 6 august 2021,
în baza hotărârii IPS Calinic, Arhiepisciopului Sucevei și
Rădăuților, a fost reînființat schitul ștefanian de la Mănăstioara,
acesta intrând în subordinea Mănăstirii ,,Sf. Ioan cel Nou” de
la Suceava.
Se reia astfel tradiția monahală de la Mănăstioara, des-
ființată sub stăpânire străină acum 256 de ani și se va restaura
ctitoria ștefaniană ridicată acum peste 500 de ani din stejarul
care i-a salvat viața viitorului Mare Voievod al Moldovei.
10:30 Victor Dan Chisilevici

Reconstruirea fostului punct vamal, Cetatea Rakoczi, sat
Ghimeş, comuna Ghimeş-Făget, judeţul Bacău
Obiectul restaurării este ruina bastionului aparținând fos-
tului punct vamal denumit „Cetatea Rakoczi”, care se află în
intravilanul satului Făget, comuna Ghimeș-Făget, Județul Bacău.
Ruina din piatră a fostului punct vamal se află amplasat în
pasul Ghimeș-Palanca, zona de trecere a căii ferate între
Moldova și Transilvania, pe un promontoriu cu priveliște 360o,
al unei culmi stâncoase Ko-orr, pe malul drept al Trotușului, la
ieșirea acestuia din satul Faget.
Construit pe ruinele unei mai vechi cetăți de graniță
despre care se știe relativ puțin, (cetatea a fost probabil con-
struită de principele Gabriel Bethlen în prima jumatate a sec.
17, făcând parte din șirul de puncte de control vamal realizate
atunci), în 1780, ca punct de observare și bastion tip
„Blockhaus II” al imperiului Habsburgic, clădirea a jucat un rol
de pază ca funcțiune. În timpul construirii căii ferate s-a gasit
deja în stare abandonată și ruinată.
Construcția din piatră cu două nivele a fost înălțată din
stanca, la cca 25 m altitudine față de malul Trotușului. Un nr. de
34 96 de trepte din piatră, cu parapet zidit, conduc la ruinele
Vineri,
Iaşi
edificiului.
Astazi ruina se afla într-o stare complet degradată, unele
părți ale sale fiind în permanentă descompunere. Fenomenul
conduce la dispariția totală a monumentului, tendința trebuie
oprită prin intervenții urgente.
Prin proiect se propune reconstructia cetatii si aducerea
ei la forma initiala, urmand a fi introdusa in circuitul turistic
fiind utilizata ca muzeu.
Alin Spînu 10:45

Inaugurarea casei memoriale Gheorghe Gheorghiu-Dej din
Bârlad (1951)
La împlinirea vârstei de 50 de ani Gheorghe Gheorghiu-
Dej, liderul Partidului Muncitoresc Român și al României comu-
niste, a primit daruri peste daruri, de la scrisori la diverse obiecte.
Între altele, s-a propus inaugurarea unor case memoriale în
localitățile unde Gheorghiu-Dej a locuit (Bârlad, Moinești, Dej
ș.a.) și au fost inițiate demersuri de identificare a acestora. În
final, doar la Bârlad s-a realizat un muzeu, în casa natală, pentru
celelalte considerându-se suficientă câte o placă comemorativă.
Dr. Florentina Udrea, Andreea Dumitru 11:00

Patrimoniul istoric balnear din Banat. Nevoi și provocări.
Resursele balneare ale României au fost și sunt remar-
cabile, aproape o treime din apele termale și minerale din
Europa, aflându-se în țara noastră. Primele stațiuni balneare din
țară apar în secolul al XIX-lea și se dezvoltă mai ales în a doua
jumătate a secolului și începutul secolului XX, odată cu turis-
mul de vilegiatură. În prezent, din cele 33 de stațiuni și loca-
lități balneoclimaterice recunoscute la nivel național (potrivit
Master Planului pentru dezvoltarea turismului balnear - 2018),
doar 18 staţiuni balneare deţin monumente istorice clasate, cu-
prinzând băi, izvoare, ştranduri, cazinouri, hoteluri, vile rezi-
denţiale, etc. Multe dintre aceste ansambluri de arhitectură
balneară sunt abandonate, având un regim de proprietate incert,
investiţii insuficiente pentru restaurare şi punere în valoare. 35
Vineri,
Iaşi
Axată pe două stațiuni balneare importante – Băile Herculane

și Buziaș, prezentarea are la bază identificarea unor nevoi și
soluții care să conducă la adoptarea unor strategii de recuperare
și valorificare pe termen lung a acestui patrimoniu.
Cercetarea face parte din proiectul Patrimoniul balnear
şi de loisir din Banat. Nevoi şi soluţii inițiat de Institutului
Naţional al Patrimoniului, co-finanţat de Administraţia Fondu-
lui Cultural Naţional, în parteneriat cu Institutul Cultural Ro-
mân din Budapesta, Primăria Băile Herculane, Primăria Bu-
ziaş, Muzeul Turismului şi Comerţului din Budapesta, desfă-
șurat în anul 2020.
11:15 Suzana Bodale

Activitatea Comisiei Monumentelor Istorice Iaşi din anii ‘50
reflectată în documentele păstrate în Colecţia personală Ioan
Caproşu de la Arhivele Naţionale din Iaşi
Anul 2021 este unul trist pentru lumea istoricilor deoare-
ce academicianul Ioan Caproşu a trecut în nefiinţă. Însă, o mare
parte din munca sa a fost predată de către familie la Arhivele
Naţionale din Iaşi, astfel, patrimoniul acesteia îmbogăţindu-se cu
o colecţie personală impresionantă, de aproximativ 80 m.l.
Spunem colecţie şi nu fond personal deoarece, în cadrul ei, s-au
identificat, la o primă ordonare, şi documente care au aparţinut
Facultăţii de Istorie, Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice
Iaşi, Institutului de Istorie şi Arheologie “A.D. Xenopol” Iaşi sau
unor personalităţi precum Alexandru Gonţa, C.A. Stoide, Petru
Caraman, Teodor Balan, Dimitrie Berlescu. În cadrul colecţiei,
se regăsesc şi câteva dintre actele create de către Comisia Monu-
mentelor Istorice Iaşi în anii ’50, în special procese-verbale ale
şedinţelor, rapoarte de activitate, tabele sintetice cu lista monu-
mentelor din Iaşi şi din regiunea omonimă, fotografii, planuri,
notiţe istorice. Practic, aceste documente deschid o direcţie de
cercetare neaşteptată, deoarece oferă informaţii despre monu-
mentele aflate în prim-planul necesităţii de a fi conservate în acei
ani, despre ce s-a reuşit să se facă, despre preocupările comisiei
36 pentru lărgirea listei clădirilor de patrimoniu şi despre cataloga-
rea, introducerea lor în ghiduri, enciclopedii sau circuite turistice.
Vineri,
Iaşi
Alexandru Mexi 11:30

Parcuri publice municipale. Etape istorice de dezvoltare în
spațiul românesc extracarpatic în perioada 1830-1916
Primele parcuri publice municipale din Principatele Du-
nărene au apărut ca urmare a unor prevederi din Regulamentele
Organice și din regulamentele ce le-au urmat, iar în mai puțin de
un secol, între 1830-1916, au fost amenajate mai bine de 50 de
parcuri publice în mai toate orașele de la sud și est de Carpați.
Acestea s-au suprapus peste o perioadă efervescentă de
modernizare și occidentalizare a celor două principate, ulterior
Regatul României, și au făcut parte din eforturile municipalită-
ților privind dezvoltarea și înfrumusețarea, după model euro-
pean, a orașelor de la sud și est de Carpați. Inspirate inițial din
modelele occidentale din spațiul cultural de limbă germană și de
limbă franceză, aceste spații verzi s-au dezvoltat într-un mod
ușor diferit în spațiul românesc, iar forma, funcțiunile, scopul și
imaginea acestora s-a adaptat specificului local și particularită-
ților modului de utilizare. Dezvoltarea acestor parcuri s-a făcut
însă în mai multe etape, fiecare având propriile caracteristici și
fiind influențată de factori interni și externi. Lucrarea propusă
urmărește așadar să prezinte evoluția parcurilor municipale și
etapele istorice de dezvoltare a acestora în perioada dintre adop-
tarea Regulamentelor Organice (1831-1832) și intrarea Româ-
niei în Primul Război Mondial (1916), punând accent pe valo-
rile istorice și culturale ale unor obiective de patrimoniu imobil
prea puțin cercetate în România.
Cătălina Bulborea, Ioana Zbranca, dr. Arina Nițulescu, 11:45

Ana Jantea
Fostul Colegiu Reformat Kun, din Municipiul Orăștie
În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost
construită, în trei etape succesive, clădirea Colegiului reformat
Kun, clădire emblematică, aflată în centrul istoric al munici-
piului Orăștie, învecinată cu Cetatea Orăștie și cu bisericile
Reformată și Luterană. Cu o arhitectură sobră, în concordanță
cu funcțiunea sa, își marchează prezența în spațiul public, prin 37
Vineri,
Iaşi
dimensiunile impozante. Făcea parte dintr-un ansamblu care

cuprindea o clădire internat, o sală de sport, o sală de mese, o
infirmerie, un spital destinat elevilor și altele.
În timpul Primului Război Mondial clădirea devine lo-
cuință pentru militari și spital, iar după 1920 a fost confiscată
de autoritățile române, cu ajutorul armatei, și preluată de Liceul
de Stat Românesc.
După instaurarea comunismului, între anii 1940 și 1986
clădirea adăpostește Spitalul Orășenesc Orăștie, prezent încă în
memoria locuitorilor. În urma mutării spitalului, clădirea a fost
parțial abandonată, iar după anii ’90 parțial închiriată.
În vederea realizării proiectului de restaurare, conso-
lidare și reamenajare, au fost întreprinse investigații pe teren și
documentare, care au furnizat informaţii importante privitoare
la etapele constructive și la intervențiile realizate în timp
asupra clădirii, precum și la starea sa de conservare actuală.
12:00 Dan Ionescu

Arhitectura în stil neoclasic din România: ferment si factor al
unităţii naţionale
Arhitectura - artele, în general - reprezintă manifestările
cele mai vizibile ale spiritului omenesc. Fiecare regiune,
fiecare areal georgrafic, fiecare ţară are un anumit pattern. În
România se observă - pentru ultimii cca 300 de ani - că majo-
ritatea edificiilor reprezentative, publice şi private, au fost
realizate în spiritul stilului neoclasic. Fie integral, fie preluând
anumite elemente, compoziţionale ori decorative.
Fie că este vorba de conace de ţară, de reşedinţe urbane
nobiliare ori burgheze, sedii ale administraţiei publice locale şi
centrale (primării, prefecturi, preturi, cantoane, etc), ale justiţi-
ei (judecătorii, tribunale, palate de justiţie, sedii ale parchetelor,
închisori), ale armatei (garnizoane, sedii de comandamente,
şcoli militare) ori ale diferitelor culte religioase (capele, bise-
rici, catedrale, reşedinţe episcopale, protoierii, case parohiale,
cimitire) etc., toate, până la generalizarea manierei corbusie-
38 riste, prezintă caracteristicile arhitecturii neoclasice.
Vineri,
Iaşi
G. M. Cantacuzino amintea în scrierile sale despre clasi-

citatea arhitecturii româneşti. Continuând acest gând inspirat,
se poate afima că trama principiilor neoclasice este unul dintre
fermenţii şi factorii unităţii naţionale a românilor, în veacurile
XIX şi XX. Atât România Mică de la 1859, cât şi România
Mare de la 1918, sunt definite şi prin clasicitatea arhitecturii.
Comunicarea de faţă va puncta câteva momente şi
obiective definitorii perioadelor din preziua celor două uniri,
precum şi din intervalele cuprinse între 18591918 şi 1918-1960.
Sergius Ciocanu 12:15

Cimitirele istorice evreiești din Chișinău
Documentele istorice atestă existența pe teritoriul actual
al orașului Chișinău a trei cimitire care țineau de comunitatea
evreiască a orașului.
Două dintre ele, cele mai vechi, cu rădăcini istorice in-
certe, deja în secolul al XIX-lea nu mai erau utilizate. Cu toate
acestea, locul acestor cimitire a fost păstrat intact până la
mijlocul secolului al XX-lea, când ele au fost desființate de
către autoritățile orășenești sovietice de la Chișinău. Astăzi, pe
locul lor se înalță blocuri de locuit și case de locuit particulare.
Cel de-al treilea cimitir, unicul rămas în uz până astăzi,
a fost deschis în anul 1819 în valea pârâului Durlești. În anii
‘50 ai secolului al XX-lea, autoritățile au micșorat substanțial
teritoriul lui, unde a fost amenajat un parc urban și au fost
construite un șir de plocuri locative. În anii ‘70, cimitirul a fost
închis. În anii ‘80-90, drept consecință a exodului populației
evreiești a Chișinăului peste hotarele Republicii Moldova, par-
tea păstrată a cimitirului a intrat treptat în abandon și degra-
dare. În 1993, prin decizia Parlamentului, cimitirului ebraic i s-
a acordat statut de bun de patrimoniu cultural național, fiind
înscris în Registrul monumentelor RM ocrotite de stat. Din
anul 2018, acest bun imobil a devenit filială a Instituției publice
Muzeul de istorie a evreilor din Republica Moldova.
39
Vineri,
1 octombrie Sala Gotică a Mănăstirii Trei Ierarhi
Iaşi
12:15 Vernisajul expoziției ,,Great artists of the World”- curator:

12:35 Prezentare catalogul expoziției – prezintă prof. univ. dr. Petru
Bejan
12:50 Tombolă expoziția ,,KABUKI Ukiyo-e Japanese Theatre Prints”
13:00 Vernisajul expoziției ,,Lecomte de Nouy – novator în restaurarea

monumentelor ” prezintă : Tereza Sinigalia și Alexandra Brutaru
14:00 Masa de prânz
40
Vineri,
Sala Gotică a Mănăstirii Trei Ierarhi 1 octombrie
Iaşi
Secțiunea Tehnici și Tehnologii de restaurare

Moderatori: Irina Cîrstina
Cristian Ungureanu
Tereza Sinigalia 16:00

Profesionalism și creativitate. Arhitectul Lecomte du Nouy în
România
Amplul proces de modernizare a Principatelor Unite
după 1859 și mai ales după 1881 a inclus și problema restau-
rării monumentelor istorice, văzute ca un adevărat tezaur
național ce merita a fi cunoscut și valorificat.
Cel mai adesea starea de conservare a acestora era pre-
cară și chiar atunci când fondurile nu sunt chiar insuficiente
mai îngrijorătoare era lipsa specialiștilor. Înainte ca tineri
români să plece la studii în străinătate, în Franța mai ales,
autoritățile române au recurs la arhitecți străini veniți din țări în
care tradiția restaurărilor mergea în paralel cu nevoia definirilor
teoretice și cu elaborarea de metodologii de punere în aplicare
a acestora. Cel mai renumit și mai respectat dintre aceștia,
adevărat creator de școală, a fost francezul Eugène-Emmanuel
Viollet -le Duc. Teoria sa despre ”unitatea de stil”, ca și Dictio-
narul comentat (Dictionnaire raisonné de l’architecture) au
marcat generații de arhitecți din întreaga Europă.
Unul dintre cei mai talentați discipoli ai săi a fost Andre
Lecomte du Noüy, ales de maestrul său, care declinase oferta,
să restaureze Biserica Mănăstirii Argeșului, ctitoria lui Neagoe
Basarab voievod.
Privită din punct de vedere conceptual și analizată după
calitatea proiectelor și după punerea -lor în operă, activitatea sa
poate fi împărțită în 3 faze: 1. Curtea de Argeș și Sfinții Trei
Ierarhi Iași; 2. Sf. Nicolae Iași; și 3. Mitropolia din Târgoviște
și Biserica Sf. Dumitru Craiova.
Indiferent de acuzele care i s-au adus, admiratori și
apărători sau adversari înverșunați, nici unul nu a putut să nu
recunoască profesionalismul său desăvârșit, vădit în calitatea
design-elor, în respectul pentru punerea în operă, de la 41
Vineri,
Iaşi
stereotomie perfectă după modele existente, până la invențiile

minime sau normal acceptabile la monumentele din grupa1.
Pentru celorlalte grupe, fiecare edificiu reprezintă câte un caz
individual, ceea ce înseamnă că, păstrându-se gradul de
profesionalism care îl caracterizează pe arhitect, cu acceptul
total al autorităților statului și ale unor foruri de decizie,
derapajele arhitectului Lecomte devin tot mai acuzate și mai
condamnabile. De la Sf. Nicolae Domnesc din Iași la Sf. Du-
mitru din Craiova dărâmarea edificiilor originare și înlocuirea
lor cu structuri construite totalmente noi, răspunzând unei idei
ce ține de perfecțiunea formală a unei biserici, cea” a unității de
stil”, evoluția este spectaculoasă, depășind chiar formula
maestrului Viollet-Le Duc.
Dar chiar și acești hibrizi, perfecți în sine, au dat măsura
capacității arhitectului francez de a construi cu măiestrie în
România, dar nici talentul, nici cercetarea altor monumente, nu
l-au condus la ilustrarea ideii fundamentale de păstrarea
autenticității monumentului în sine.
Este oare Lecomte du Nouy singurul vinovat de acesta?
Există un răspuns la această întrebare, ca și la altele?
Voi încerca să avansez o ipoteză.
16:15 Mădălin Cornel Văleanu

Ornamentația exterioară a Bisericii Trei Ierarhi din Iași.
Original și reproducere
Asupra modului în care Lecompt le Noüy a procedat la
restaurarea ansamblului Mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, în cei
aproape 140 de ani de la acele evenimente, în societatea româ-
nească, mai mult sau mai puțin autorizată, au existat multiple
discuții și abordări, deseori înflăcărate și pătimașe, fără a se
face economie nici la cerneală. Nu ar fi fost însă nici normal ca
subiectul, de o importanță aparte nu numai pentru Iași și Mol-
dova, să rămână îngropat din diverse cauze birocratice, într-o
armonie și rigoare academică progresistă.
Dar în tot acest interval de tip, obiectul principal gene-
42 rator al discuțiilor a rămas tăcut, așteptând parcă momentul
Vineri,
Iaşi
prielnic descoperirii tainelor sale adânci.

Și acest moment s-a petrecut! În urmă cu câțiva ani, când
au fost redescoperite clișeele cu fotografiile Bisericii Trei
Ierarhi realizate înaintea începerii lucrărilor de restaurare.
Aceste fotografii, care ne-au fost puse la dispoziție de d-
nul Horia Moldovan, printr-o analiză comparativă cu situația
actuală a monumentului, dezvăluie singure secretul nedeslușit
de peste un secol: ce este original și ce este reproducere în
ornamentația exterioară a Bisericii Trei Ierarhi din Iași.
Crisitian Ungureanu 16:30

Reafirmarea artistică a unor monumente istorice dispărute
din orașul Iași
Orașul Iași s-a născut pe verticală - sub hărăzite stele,
asemenea urbelor tradiționale, cu părinți spirituali care au
descălecat ca să-l boteze și un genius loci care îi va transmite
vocația peste veac. Își trăiește destinul ca o operă de artă vie -
”din Înalt spre Înalt”, crescut din împletirea armonică a des-
tinelor și pasiunilor tuturor locuitorilor săi. Conștiința orașului,
ca și veșmântul architectural, i se schimbă permanent, ca să
reflecte spiritul definitoriu al fiecarei epoci, dar unele ”neste-
mate” din țesătura urbană au menirea de a străbate timpul ca să-
i fixeze, pentru totdeauna, momentele de strălucire, înțelepciu-
ne și frumusețe ale biografiei sale. Studii recente asupra unor
documente detaliate privind configurația Curții Domnești și a
întreg orașului Iași medieval din secolul al XVIII-lea, realizate
de către istoricii Laurențiu Rădvan și Anatolii Ciobanu, ne-au
permis dezvoltarea proiectului de reintegrare a unor
monumente artistice de mare relevanță istorică, spirituală și
cultural artistică, dispărute din peisajul actual al orașului. Ren-
așterea și transpunerea lor, sub forma unor instalații sculpturale
(cu texte explicative și sisteme de iluminare nocturnă) care să
înfățișeze machete atent documentate și detaliate formal,
precum și amplasarea acestora în locațiile originare, presupune
o cercetare colaborativă multidisicplinară între istorici, artiști
și factorii de decizie ai comunității orașului Iași. 43
Vineri,
Iaşi
16:45 Irina Cîrstina

Cartierul medieval moldovenesc de la Târgoviște
În ultimii ani și secolului al XV-lea, la Târgoviște, în
zona centrală, a fost refăcut un lăcaș de cult care prezenta plan
triconc și caracteristici ale bisericilor moldovenești. Alături de
alte aspecte, lăcașul argumentează prezența unui cartier moldo-
venesc în capitala munteană, iar peste timp, în 1711, el este
menționat documentar și localizat la sud de mănăstirea Stelea,
mândra ctitorie zidită de Vasile Lupu, aprigul domn al Mol-
dovei
17:00 Andrei Crețu

Biserica „Sfinții Trei Ierarhi”
din satul Muntenii de Sus, județul Vaslui
Satul Muntenii de Sus, atestat documentar la sfârșitul
secolului al XV-lea, este așezat în partea de nord-est a orașului
Vaslui, la o distanță de 5 Km. În a doua jumătate a veacului al
XVIII-lea aici au fost aduse familii de clăcași din zona Buco-
vinei pentru a lucra pământul în dijmă.
Biserica, așezată pe culmea unui deal, a fost construită
de enoriași în 1833 pe locul unui vechi locaș de la care s-a
păstrat piciorul sfintei mese, făcut din tulpina unui stejar bine
cioplit.
Locașul de cult respectă planul treflat și este construit
din lemn de stejar și vălătuci pe temelie de piatră. La exterior
este căptușit cu scândură de brad iar acoperișul, inițial din
șindrilă, a fost schimbat în 1880 cu tablă neagră. Turla, situată
deasupra pridvorului, adăpostește două mici clopote. În urma
lucrărilor de înnoire, din 1985, biserica a fost împodobită la
interior cu pictură.
Grija pentru întreținerea bisericii s-a concretizat în
renovări succesive; cu toate acestea nu s-au înregistrat
schimbări structurale, păstrându-se forma originală.
44
Vineri,
Iaşi
Anca Filip 17:15

Câteva considerații privind intervențiile asupra Bisericii ”Sf.
Nicolae Domnesc” din Iași
Biserica de Curte ridicată de Ștefan cel Mare în Iași, în
perioada 1491-1492 și mult modificată de Vodă Antonie Ruset
aproape două secole mai târziu, avea să fie supusă unor mult
disputate intervenții de arhitectul francez Emile André
Lecomte du Noüy, în perioada 1884-1904.
Rectitorită de regele Carol I la 2 octombrie 1904,
biserica avea să mai aștepte un sfert de secol până când pisania
în piatră a lui Ștefan cel Mare să își regăsească locul pe zidurile
sale.
Carmen Tănăsoiu 17:30

Monumente ale Regelui Mihai I
monumente vechi, monumente refăcute, monumente noi –
Centenarul nașterii Regelui Mihai prilejuiește o serie de
cercetări privind viața și toate aspectele celor două domnii ale
sale Astfel, considerăm utilă trecerea în revistă a monumentelor
din întreaga țară care au fost construite în timpul său ori îi
omagiază personalitatea, punând în valoare, în același timp,
portretistica regelui.
Studiul urmărește prezentarea monumentelor religioase,
mai ales (biserici, mănăstiri) dar și laice decorate cu portretele
regelui. O parte importantă a acestor portrete ale Regelui
Mihai, formal votive dar în esență laice, au fost redescoperite/
restaurate iar altele au fost refăcute în ultimii zeci de ani; le
enumerăm aici doar pe cele de la biserica Sf. Nicolae din Șcheii
Brașovului, de la mănăstirea Mihai Vodă din București și de la
Catedrala ortodoxă din Timișoara, printre multe altele.
În paralel, pentru a putea evidenția o cercetare mai
amplă de mentalitate istorică, studiul urmărește și prezentarea
monumentelor de for public – statui (busturi și figuri întregi)
care i-au fost dedicate Regelui Mihai începând cu anul 2000; le
enumerăm aici doar pe cele de la Timișoara, sculptat de Petru
Jecza, respectiv, de la București, datorat lui Valentin Tănase. 45
Vineri,
Iaşi
Portretistica Regelui Mihai din perioada interbelică și

din cea post revoluționară dau mărturie despre transformările
monumentelor din România.
17:45 Costică Asăvoaiei, Cosmin Niță, Adriana Miron

Rezultatele cercetărilor arheologice de la ansamblul bisericii
„Sf. Arhangheli” din Ceplenița, jud. Iași
Biserica „Sfinții Arhangheli” din satul Ceplenița, județul
Iași, a suferit mai multe modificări la nivel de elevație. Lăcașul
actual a fost zidit în anul 1802 și refăcut între anii 1836-1837
de către logofătul Iordache Cantacuzino-Paşcanu. Din cercetă-
rile arheologice recente s-a observat că la nivelul fundației au
fost două intervenții, ce marchează prima construcție din 1802
și refacerea bisericii pomenită anterior. Tot în biserică s-au
găsit mai multe morminte ce avea ca inventar funerar monede
emise în secolul XVIII, fapt ce arată că pe locul actualei
biserici a existat un cimitir. Existența acestui cimitir demon-
strează că în apropierea actualului lăcaș de cult a mai existat o
biserică anterioară, amintită dealtfel pe cale orală (în cercetarea
actuală nu a fost reperată). În interiorul bisericii a fost dată la
iveală și pardoseala veche din cărămidă, situată la 0,13 m sub
nivelul actual de călcare. Pe exterior lăcașul de cult a suferit
câteva modificări în cursul secolului XX. În anul 1947 s-a
adăugat pridvorul iar în anii 1970 fațada a fost retencuită, fapt
ce a afectat brâul de sub cornișă, acesta fiind distrus. Tot pe
exterior au fost adăugați, pe latura de E a bisericii, doi contra-
forți pentru susținerea elevației altarului.
Turnul clopotniță și zidul de incintă au fost construite
simultan, întrucât fundațiile celor două elemente sunt țesute.
Construcția acestora a fost concepută în anii 1836 - 1837 de
logofătul Iordache Cantacuzino-Paşcanu. Acesta deținea și
conacul Cantacuzino-Pașcanu iar biserica poate fi considerată
și capelă a curții boierești, cel puțin în faza inițială.
46
Sâmbătă,
Mănăstirea Frumoasa 2 octombrie
Iaşi
Sâmbătă 2 octombrie 2021
Secțiunea Tehnici și tehnologii de restaurare

Moderatori: Cristina Andrei
Daniel Vișan
Nicoleta Vornicu, Cristina Bibire, Alexandru Vișan, Sorina 17:00

Galearschi, Daniel Visan, Cristina Andrei
Cercetarea ”Bisericii lui Cujba” din Poiana cu Cetate în
vederea consolidării, restaurării și punerii în valoare.
Biserica Sf.Nicolae din localitatea Poiana cu Cetate,
județul Iași a fost ctitorită cel mai probabil în anul 1609 de
către Ionașcu Cujbă, mare vornic al Țării de Sus. Conform
surselor istoriografice biserica este un reper unicat pentru
trecutul județului Iași și are valoare culturală, monumentală și
spirituală inestimabilă. Este în ruină încă de la sfârșitul
secolului XIX fiind grav afectată de cutremure, a fost părăsită.
Rămasă fără acoperiș biserica a intrat într-un proces rapid de
degradare dar coloanele din piatră care susțineau bolțile,
fundațiile și zidurile bisericii din piatră mai rezistă încă. Partea
superioară a zidurilor, arcele și turnul sunt realizate din
cărămidă. Expusă intemperiilor atât la interior cât și la exterior
au rezultat degradări de natură biologică (cruste biologice,
vegetație) și fizico-chimică a calcarului din zidăriei atribuit
carierei Repedea. Rezultatele obținute de noi în urma analizei
mortarelor de umplere și de tencuială de la zidărie și coloane au
permis delimitarea zonelor originale de reparații. Studiile
noastre au contribuit la realizarea documentație de avizare a
lucrărilor de intervenție (DALI) realizată de S.C. Atelier de
Proiectare Vișan S.R.L.
Cristina Andrei 17:15

De la ruină la...o nouă viață
În Codrii Iașilor, pe un vechi traseu medieval, rar parcurs
de lumea modernă, există de ani mulți o interesantă ruină.
Spiritele romantice sau amatoare de locuri absolut neo- 47
Sâmbătă,
2 octombrie Mănăstirea Frumoasa
Iaşi
bișnuite se abat prin satul „Poiana cu cetate” pentru a petrece

câteva momente într-un decor inedit al unui ansamblu de ruine.
Biserica din localitate, părăsită și în continuu proces de
degradare, păstrează încă secvențe grăitoare din aproape toate
elementele care au alcătuit-o.
Un subiect provocator pentru restaurarea care îi va
dezvălui istoria și o va reda contemporaneității.
17:30 Elena Maftei

Unele considerații privind cărțile din secolul al XIX-lea,
aparținând Muzeului Memorial ”Alexandru Ioan Cuza” de la
Ruginoasa
Această analiză descrie frumusețea materialelor folosite
la legăturile de carte precum și unele detalii privind modul de
fabricare și tehnica folosită la procedeul de marmorare a hârtiei
pentru cărțile din secolul al XIX-lea aparținând Muzeului
Memorial ”Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa. Se fac
referiri la modelele de hârtie marmorată întâlnite pe coperta de
carte cât și la forzațuri, se prezintă caracteristicile legăturilor de
carte cât și materialele folosite la îmbrăcarea cărților din
această perioadă.
17:45 Adrian Puișoru

Soluții indicate pentru clădiri monumente istorice în vederea
satisfacerii exigențelor de confort și protecția mediului
Soluțiile indicate pentru clădirile monumente istorice în
vederea satisfacerii exigențelor de confort și protecția mediului
presupun realizarea: confortului termic - confortului vizual -insta-
lației de încălzire - ventilării naturale - iluminatului artificial -
asigurarea însoririi - creșterea gradului de confort acustic
18:00 Alexandru Gorea

Între sacru și profan - cazul Bisericii de lemn ,,Sfântul
Spiridon” din Comuna Drăgușeni, Județul Suceava.
Biserica de lemn cu hramul ,,Sfântul Spiridon” a fost
48 înălțată în Drăgușeni la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în
Sâmbătă,
Mănăstirea Frumoasa 2 octombrie
Iaşi
1780, de către paharnicul Iorachi Lazu. De-a lungul timpului a

suferit dferite intervenții, trecerea anilor lăsându-și amprenta
asupra stării de conservare a monumentului. În perioada
comunistă imagina lăcașului a fost obturată prin construirea în
fața ei a unei fabrici de bere. După mai bine de 30 ani de când
fabrica și-a încetat activitatea nu s-a făcut niciun demers de
reintegrare în peisajul rural al bisericii de lemn. Cazul acestui
lăcaș de cult va face obiectul rândurilor de față.
Aurica Ichim, Carmen Voroneanu 18:15

Strada Ghica-Vodă din Iași, repere istorice
Strada Ghica – Vodă, situată în vechime în Târgul de Jos
al Iașilor, este una din străzile cu mare încărcătură istorică din
oraș. În această zonă a fost înființată una dintre cele mai im-
portante piețe din Iași, pe terenul din fața Bisericii Barnovschi,
în continuarea căreia se aflau clădirile Beilicului, în care și-a
găsit tragicul sfârșit Grigore al III-lea Ghica. Zona o cunoscut
o evoluție urbană impresionantă, care poate fi observată pe
baza documentelor aflate în diferite arhive. Hărțile și dosarele
de imobil surpind coordonatele evoluției acestei stărzi. Astăzi,
puține dintre ele se mai regăsesc în țesutul urban al străzii, iar
suprafața de teren aflată la capătul dinspre strada Elena
Doamna rămâne doar subiectul revendicărilor diferiților pro-
prietari. Prin apariția în zonă a Muzeului Municipal ,,Regina
Maria”, trecutul străzii și a monumentelor sale trebuie readuse
în conștiința ieșenilor.
Cornelia Prioteasa 18:30

În lumina culturii - Opera lui Anghel SALIGNY, precursor
mondial al ştiinţei construcţiilor metalice şi de beton armat
Lucrarea reprezintă un demers științific documentar care
reunește într-un material unitar documente, imagini și poveștile
celor mai reprezentative opere de patrimoniu realizate de-a lun-
gul vieții de renumitul savant român Anghel Saligny.
In cadrul materilului vor fi prezentate imagini cu docu-
mente rare realizate de marele inginer, printre care schițele 49
Sâmbătă,
2 octombrie Mănăstirea Frumoasa
Iaşi
Silozurilor de la Galați si Brăila, ale Teledinamicului de la

Targu Ocna, șase imagini unicat de la construirea Podului de la
Cernavodă, puse la dispoziție de colecția de Stampe a Biblio-
tecii Academiei Române, Mesajul Regelul Carol I, rostit cu
ocazia inaugurării Podului de la Cernavodă, în octombrie 1890,
document comemorativ investit cu sigiliul Statului, zidit în
piatra fundamentală care formează cel dintai picior al podului,
pe țărmul stâng al Dunării, document întocmit în două exem-
plare, unul zidit la piciorul podului și al doilea exemplar depus
spre păstrare la Arhiva Statului.
Proiectul cultural are ca obiectiv promovarea activității
și personalității inegalabilului constructor român, Anghel
Saligny, cu scopul de a menține în memoria socială imaginea
sa, alături de cea a marilor personalități care au contribuit prin
operelor lor la construirea României Moderne sub semnul
istoriei, credinței, tradițiilor și culturii românești.
18:45 Alina-Mihaela Butnaru (Radu)

De la Palatele de Justiție construite în perioada dualismului
austro-ungar la Curțile de Apel ale Transilvaniei zilelor
noastre, câteva clădiri ce traversează peste o sută de ani de
istorie servind actul de justiție.
În perioada cuprinsă între 1868-1918, în principalele
orașe transilvane, orașe ale unei Transilvanii înglobată în acea
perioadă în Imperiul Austro-Ungar, sunt fondate, în cadrul unei
vaste acțiuni de modernizare, o serie de clădiri destinate
justiției. Aceste clădiri valoroase, de factură eclectică, au
contribuit atât prin proeminența arhitecturală cât si prin cea
simbolică la cristalizarea și modernizarea zonei centrale a
acelor orașe. Opere ale unor arhitecți de origine maghiară, ce
construiesc clădiri de același tip și în alte zone ale Imperiului,
Palatele de Justiție Transilvanene sunt un fenomen arhitectural
ce crează o punte de modernitate între localitățile Transilvaniei
și vestul Europei.
Aceste clădiri au rămas până astăzi elemente importante
50 ale infrastructurii sistemului judiciar, dar si remarcabile
Mănăstirea Frumoasa
monumente de arhitectură specifică sfârșitului de secol XIX și

început de secol XX transilvan. În cele mai multe cazuri ele au
fost utilizate neîntrerupt vreme de peste o sută de ani
menținându-și destinația inițială și servind actul de justiție.
Elena Monu 19:00

Casa Costaki Epureanu-Emandi din Bârlad
Referitor la această veche casă din Bârlad, care poartă
numele proprietarilor succesivi, precizăm că în martie 1943,
văduva lui Th. Emandi a vândut-o lui Emil Gudunoi, care
ulterior a împărțit terenul generos din preajma clădirii, de
10.000 m.p., în 12 loturi, pe care le-a vândut pentru construirea
unor noi case. Astăzi, vechea casă Costaki Epureanu-Emandi
se află în proprietatea familiei Cruceanu din Bârlad.
Filip Ciobănașu, Celina Gora, Radu Andrei, Nicoleta Caba 19,15

Valorificare prin cercetare şi conservare: cazul ansamblului
de la Hilişeu-Crişan, jud. Botoşani
În cadrul prezentării ne propunem să vorbim despre
întrepătrunderea a două culturi, care a dat naștere unui an-
samblu arhitectural unic, și despre experiența din timpul inter-
venției de urgență realizată asupra Zidului de Incintă al Bise-
ricii “Adormirea Maicii Domnului”, în cadrul proiectului „Am-
bulanța pentru Monumente”.
Concluziile Simpozionului
Cina
51
Note
52
Note
53
Note
54
Note
55
Şoseaua Păcurari nr. 139,
707410, Iaşi, România
Tel: +40.232.272.700
Fax: +40.232.261.833
E-mail: oﬃce@climatherm.ro

Program Monumentul 2021 27 09

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Program Monumentul 2021 27 09

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

baumit.

Joi, 30 septembrie 2021

Salutul oficialităților 9:00

Comunicare în plen prof. univ. dr. Ioan Opriș - 11:00

11:30 - Lansare volum ,,Monumentul 22” - prezintă dr. 11:30

Prezentarea cății Grădini, case, piețe și locuri. Studii ieșene – 11:50

Arhitectura de veci în România. Cimitire, mausolee, edificii 12:00

Vernisajul expoziției Patrimoniul istoric balnear din Banat. 12:20

Asociația Actum – Intervenții de urgență ale Ambulanței 12:40

Vernisajul expoziției Arhiva de arhitectură: Paul 13:00

Prezentarea expoziției ,,Monumente”, prezintă: Mircea Lețiu, 13:20

Vernisajul expoziției ,,În lumina culturii – opera lui Anghel 13:45

In memoriam „Cei ce au iubit monumentele”, comemorare la 14:00

Vineri, 1 octombrie 2021

12:30 Vernisajul expoziției ,,Great artists of the World”- curator:

12:50 Tombolă expoziția ,,KABUKI Ukiyo-e Japanese Theatre

13:00 Vernisajul expoziției ,,Lecomte de Nouy – novator în

14:00 Masa de prânz

15:30 Comunicări în plen

18:00 Dezbatere – Lecomte de Nouy- un novator în restaurarea

Sâmbătă 2 octombrie 2021

9:00 Vernisajul expoziției ,,De la Ulița Beilicului la Strada Ghica-

9:30-11:00 Vizită la monumente din Iași

Vizită monumente: Mănăstirea Bârnova, Mănăstirea Piatra 13:00

Comunicări în plen – Mănăstirea Frumoasa 17:00

Joi, 30 septembrie 2021

15:30 Eugen Răchiteanu

Ioan Sasu 15:45

Carmen Solomonea 16:00

Pictura a suferit intervenţii masive în secolul XX, repa-

16:15 Florin Tuscanu

Pentru prima dată satul este atestat documentar la 12 martie

Costin Clit 16:30

domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod a început a

16:45 Arcadie Bodale

Ionuț Iațcu 17:00

rativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și cultu-

17:15 Dana Baran

Maria Urmă 17:30

Alexandrina Mustea 17:45

depunerilor neadecvate și aderente, subțierea straturilor su-

18:00 Paolo Tomaseli

Bucureşti (1927–1929) şi Casa de odihnă a Ministerului de Fi-

Alexandra Chiliman 18:15

18:30 Cristian Căldăraru

19:00 Concert de orgă

Vineri, 1 octombrie 2021,

Sorin Iftimi 9:00

Mircea Ciubotaru 9:15

la etapizarea motivării / demotivării denumirilor în funcție de

9:30 Ștefan S. Gorovei

9:45 Emil Dragnev

în Moldova, urmat la scurt timp de cel de la Pătrăuți (cca.

Mariana Șlapac 10:00

Arte); biserica grecească Sf. Pantelimon; capela bisericii Li-

10:15 Inna Ostrovsca

Ștefania Dinu 10:30

fost adus în 1992, și repus, din iniţiativa Primăriei Municipiului

10:45 Daniela Mihai, Adriana Speteanu, Florentina Udrea,

Attila Istvan Szekereș 11:00

Sidonia Teodorescu 11:15

fotografii, 3 proiecte litografiate, 8 schițe de plan și alte piese

11:30 Narcis Dorin Ioan