Investigarea empirică arată două descoperiri:

1. Granitele interetnice persista chiar dacă există miscări de populatie între grupuri.
2. Interactiunea dintre grupuri nu duce la aculturalizare și schimbare ci diferențele
culturale persistă în cazul contactului interetnic și al interdependenței.

Metoda

- Definirea grupurile etnice si autodefinirea apartenenței la acestea

- Nu se opreste asupra tipologiei grupurilor etnice ci asupra proceselor care le generează
și le mențin
- Studiaza granițele grupurilor și menșinerea granițelor nu procesele interne de
constituire și istoria grupurilor.

Definiția grupurilor etnice

Barth acceptă definițiile grupurilor entice făcute de predecesorii săi și care se referă la
următoare caracteristici:

- se perpetuează din punct de vedere biologic, - sunt suficient de mari din punct de
vedere demografic;
- împărtășesc valori culturale care pot deriva în forme culturale;
- realizează comunicare și interacțiune;
- membrii se autoidentifică și sunt identificați de ceilalți ca făcând parte dintr-o categorie
distinctă.

Simplificând : O rasă= o cultură= o limbă, acestă unitate care poate fi definită ca societate
are și caracteristica următoare : elimină și discriminează pe „ceilalți”.

Grupurile etnice ca unități purtătoare de cultură

1. a)Clasificarea grupurilor etnice în funcție de caracteristicile culturale pe care le arată în

urma observației/cercetării etnografice.
b) etnoistoria care arată modificările în timp ale caracteristicilor culturale

2. Formele culturale ca răspuns al adaptării la mediul înconjurător – efectul ecologic asupra

grupurilor etnice. Exemplul este al laponilor din Norvegia care trăiesc pe coastă, cei care cresc
reni, cei care trăiesc de-a lungul râurilor .

Grupurile etnice ca tipuri de organizare

Grupurile etnice pot fi considerate ca forme de organizare socială. Conținutul cultural în funcție
de care se fac identificarea și auto identificarea:

- semnalele externe și semnele = cum arată, cum se îmbracă, limba, forma caselor, stilul
de viață
- setul de valori de bază= standardele de moralitate și de excelență prin care
perforformanța este evaluată

Identificarea / ascription se face prin:

- continuitatea grupului etnic este clară și depinde de menținerea granițelor

- factorii sociali relevanți determină recunoașterea apartenenței

Granițele grupurilor etnice

Barth definește aceste granițe ca fiind de natură socială cu toate că acestea au și componenta
teritorială dar care nu este o caracteristică definitorie – popoarele nomade ?????

Identificarea unei persoane ca apartinând unui grup etnic implică împărtășirea criteriilor de
evaluare și de judecată.

Grupurile etnice nu sunt lipsite de contact dar contactele inter-etnice se bazează pe existența
unui set de reguli care împiedică confruntarea și modificarea.

Sistemele sociale poli-etnice

Sistemele sociale polietnice sunt descrise de Furnivall în 1944, în care am remarcat un

exemplu cel al castelor indiene care s-a modificat din punct de vedere al cooperării pe plan
ritual și productiv precum și al integrării politice, rămânând o trasătură de diversitate
cuturală pe plan domestic și al înrudirilor.Există aspecte ale identității etnice pentru care au
determinări sticte ale statusului social la fel ca si în cazul sexului și rangului.

Standardele asocierilor de identități și valori.

Exemplul pe care îl dă Barth este cel al societăților coloniale care pun laolaltă indivizi din
culturi diferite și cu istorii diferite și standarde de valoare diferite. Cu cât sunt mai mari
diferențele între aceste standarde cu atât vor exista mai multe constrângeri in interacțiunea
socială.Barth spune Așa cum dihotomia dintre activitățile realizate de femei respectiv de
barbați se adâncește, existența unor categorii etnice poate duce la proliferarea diferențierii
 culturale. Într-o astfel de societate vor fi sancționați atât barbații care au purtări feminine ca
și „proletarii care se dau mari”.

Interdependența în cadrul grupurilor etnice.

Complementaritatea poate duce la interdependență și simbioză care în opinia lui Barth

poate duce la interacțiune fără referință la identitatea etnică. Sistemele sociale pot fi foarte
diferite din punct de vedere al modului în care identitatea etnică îl constrânge pe individ să
își asume anumite statute și roluri.

Mecanismul menținerii granițelor este foarte puternic din mai multe considerente:

- existenta unor diferențe culturale complementare importante

- în cadrul grupului etnic trebuie să existe puternice stereotipii astfel încât interacțiunea
dintre grupuri să fie dependentă de identitățile etnice.
- Caracteristicile culturale ale fiecarui grup trebuie să fie stabile pentru ca diferențele
complementare să persiste.

În aceste condiții grupurile etnice fac adaptări stabile și simbiotice unul la celălalt.

Exemplu: India colonială în secolul al XIX-lea??????

Perspectiva/ abordarea ecologică

Interdependența ecologică poate lua diferite forme care poate crea tipologii primare

1. Populații care ocupă nișe distincte din mediu, care pot fi în competiție minimă pentru
resurse – care se poate rezolva prin comerț
2. Populații care monopolizează teritorii separate ceea ce poate duce la tensiuni cu privire
la granițe.
3. Grupuri care furnizează bunuri și servicii importate unul celuilalt aproape de
interdependență.

Perspectiva demografică

Adaptarea unui grup la condiții naturale ține de mărimea sa absolută în vreme ce adaptarea
a un alt grup etnic ține de mărimea sa relativă. Principiul autodeterminării ?????
Factorii aceștia sunt mai multi de cât fertilitatea și mortalitatea – emigrarea duce la
scăderea presiunii în vreme ce imigrarea rezolvă prombleme economice.

Migrația și cucerirea de noi teritorii au o mare importanță în redistribuirea populației ți

schimbarea relațiilor.

Daca granițele interetnice sunt destul de rigide, relațiile interetnice sunt influenșate de
fenomenele demografice.

Factori în schimbarea identității pentru echilibrarea balanței etnografice.

Barth dă exemplul studiat de Kandre în 1967 .

Yao organizați în clanuri și sate – asimilază 10 % din populație prin căsătorie

Membrii ai populatiei din Pathan de Sud devin populatie a Belucistanului și nu vice versa,
datorită politicii statului Belucistan.

În Darfur – membrii tribului agrar Fur devin crescători de animale nomadici

Persistența granițelor culturale

Dacă în exemplele de mai sus am identificat schimbări totale de identitate.

În măsura în care identitatea etnică este asociată cu un set de valori standard, modificarea
acestora se face într-o mică măsură.

Identitatea etnică și bunurile materiale

Exemplul dat de Barth din regiunea Darfur este foarte intersant, aici accesul la mijloace de
subzistență agricolă pentru tribul Fur și de creștere a animalelor pentru tribul Baggra se face
după nevoi , în vreme ce în zona arabă acesta se face prin moștenire, tranzacții și alte
mecanisme.

Grupurile etnice și stratificarea socială

Accesul la mijlocele de producție duce la stratificarea socială

Triburile Fur și Baggara nu au stratificarea socială

În Pathan stratificare se face în funcție de accesul la pământ.

Sistemul de caste din India pare să fie un sistem stratificat polietnic. Granițele castelor sunt
definite de criterii etnice, cei care nu îndeplinesc criteriile de performanță sunt scoși înafara
 castei nu retrogradați în această ierarhie. Acceptarea trburilor în acest sisitem ierarhic ține
seama de poziționarea acestora vis a vis de problema purității.

Problema variației.

În interiorul grupurilor etnice există variație în adoptarea stilului de viață acestea induc
dificultăți în categorizarea acestora, în măsura în care se tinde să se mențină definiții
convenționale care pot fi îmbunătățite pentru a păstra o codificare adecvată.

Minorități, paria și caracteristicile organizaționale ale periferiei

Grupurile pe care le putem denumi paria sunt respinse în mod activ de către populația
gazdă. În Europa ultimelor secole erau considerați paria, călăii, comercianții de carne și piele
de cal, țiganii.

- Ca persoane care încălcau taboourile erau respinși de societate ceea ce le făcea

împosibil accesul către alte statute,
- Granițele acestor grupuri sunt menținute în principal de către populația gazdă
- Aceste granițe sunt în permanență forțate de membrii acestor grupuri în dorința de a
scăpa de stigmatele acestei situații.

Exemplu

- Laponii din Norvegia al căror statut de cetățeni norvegieni îi fac să fie incluși în
societatea majoritară, acces nedorit dacă înseamnă pierderea propriei identități.

Contactul cultural și schimbarea

Spunea Barth în 1969:

Contactul cultural și schimbarea este un proces foarte răspândit în condițiile dependenței

de produse și instituții în cadrul societăților industriale

Cele trei strategii care pot fi adoptate de persoanele din grupurile care nu fac parte din
sistemul social dominant:

- Să fie acceptati si să intre în societatea „industrială” și în grupul cultural al acesteia.

- Să accepte statutul de minoritate căutând să reducă dezavantajele acestei situații
- Să își utilizeze identitatea etnică pentru a crea noi statusuri ??????

Variații în acceptarea relațiilor etnice

Factorii definirii și menținerii granițelor estnice sunt influențati de variantele moderne ale
organizării polietnice într-o lume a administrațiilor birocratice, comunicațiilor dezvoltate și
urbanizare continuă- de aici dificultatea analizei antropologice.

Barth – face o paralelă cu regimurile coloniale care impuneau reguli administrative ce duceau la
sublimarea relațiilor interetnice primare.

În prezent regimurile politice care reglează problemele de securitate și violență constrâng prin
măsuri specifice – sancțiuni- contactele interetnice.

Menținerea granițelor între grupurile etnice este afectată dar nu schimbată fundamental.

Grupurile etnice și evoluția culturală

Atunci cand studiem istoria unui grup etnic nu studiem implicit și istoria culturii sale. Setul de
valori apartinând culturii se referă la momente de timp, dar se modifică diferit in comparatie cu
aspectele organizaționale – criteriu de aderență la grup- care definesc granițele grupuilor
etnice.