Cum se nasc

apartenentele,identitatile,valorile,norme
le care devin vector eficient în
elaborarea gândirii comune

Realizat de elevii grupei

Amg-102
Tuceac Daria,Iurea
Bogdan,Suleac
Victoria,Popov Ion
Cuprins:
1. Ce este o identitate?
2. Despre identitate,cum se naște o identitate?Cum se dezvoltă?
3. Cum se nasc valorile și normele societății și cum sunt reprezentate ele?
4. Grupuri de valori culturale
1. Ce este o identitate?

Sentimentul de identitate este intim fiecărei

persoane și depinde de felul în care are loc în
cazul fiecărei persoane procesul de
interiorizare a reperelor identitare
reprezentate de „puncte comune” precum
limba vorbită, schimburile economice,
diversele practici sociale, simbolistica locală,
comunitară sau de stat, cultura, muzica,
bucătăria, istoria așa cum este ea povestită în
școli, la radio, la televizor. În culturile
tradiționale și în societățile închise, care lasă
puțin loc dezvoltării personale și care acordă
multă importanță sentimentului comunitar,
„punctele comune” și identitatea de grup
(dată de elemente comune precum
comportamentele sociale, credințele și
ideologiile dominante, religia, limba etc.)
formează o componentă esențială a
Însă de manieră generală, identitatea unei
persoane nu este fixată odată pentru
totdeauna, ci ea evoluează și corespunde
unui „parcurs al vieții”, înscriindu-se astfel
într-un proces mai larg al schimbării
specific erei moderne, proces caracterizat
de un avans fenomenal al cunoașterii și de
efortul de adaptare a individului (și a
omenirii) la această cunoaștere.
 2. Despre identitate,cum se naște o identitate?Cum se dezvoltă?

O persoană devine o personalitate în cursul dezvoltării sale, atunci când asimilează norme sociale, valori culturale și modele de
comportament în societate. Acest proces se numește socializare.Formarea activă a unei personalități poate începe la diferite
vârste. Depinde de caracteristicile individuale. Dar experții mai disting o anumită perioadă: de la 2-3 la 9-10 ani.Formarea
personalității este influențată de mediul geografic, național, școlar, familial, social. Acesta din urmă include caracteristici
precum sistemul social, sistemul de relații de producție, condițiile materiale de viață, natura fluxului de producție și procesele.
 3. Cum se nasc valorile și normele societății și cum sunt reprezentate ele?

Fiecare națiune își dezvoltă propriul sistem de relații cu natura, cu oamenii proprii și cu alte comunități, cu idei, lucruri etc. Pe baza acestor relații se
formează sistemul de valori al acestui popor și cultura sa. O atitudine valorică față de lume formează orientări și atitudini valorice, care la rândul lor
determină modele comportamentale și reglează comportamentul reprezentanților unui anumit popor. Engleza modernă consideră că autocontrolul este
principala virtute a caracterului uman. Cuvintele „știi să te controlezi” exprimă cel mai bine motto-ul acestui popor. Cu cât o persoană știe mai bine să
se controleze, cu atât este mai demn. Rolul valorilor în viața unui individ și a societății în ansamblu este extrem de mare. În conformitate cu acestea,
informațiile sunt selectate în procesul de interacțiune cu lumea exterioară, se stabilesc relații sociale, se formează emoțiile și sentimentele, abilitățile de
comunicare.
Dacă considerăm valoarea ca semnificația a ceva pentru
o persoană și societate, atunci acest concept este plin de
conținut subiectiv, deoarece nu există fenomene în lume
care să fie la fel de semnificative pentru toți oamenii,
fără excepție. În acest sens, cercetătorii disting diferite
grupuri de valori: personale, vârstă, valori ale oricăror
grupuri sociale mari și mici, valori istorice ale
diferitelor epoci și state, universale etc. Un grup de
valori culturale se distinge de întregul sistem de valori
al unei persoane și al societății, care sunt subdivizate în
două grupuri principale.
4. Grupuri de valori culturale:

•1. Colecția de lucrări remarcabile de creativitate intelectuală, artistică și religioasă. Aceasta include, de asemenea, structuri arhitecturale remarcabile, obiecte de
artizanat unice, rarități arheologice și etnografice.

• 2. Principii de conviețuire a oamenilor care s-au justificat și și-au dovedit eficiența în practică: moravurile, obiceiurile, stereotipurile de conștiință și comportament
etc., care conduc la integrarea societății, la creșterea înțelegerii reciproce între oameni, la complementaritatea acestora, solidaritate, asistență reciprocă.
 Conținutul oricărei situații de comunicare include în mod necesar norme și
reguli care guvernează interacțiunea și natura relațiilor participanților săi,
prescriind cum să se comporte dacă pozițiile acestora sunt suficient de definite.
Fiecare persoană, înainte de a interacționa cu ceilalți, corelează de obicei
acțiunile intenționate cu standardele de comportament acceptate în mediul său,
așteptându-se ca potențialii parteneri să respecte anumite norme și reguli de
comunicare. În absența unor astfel de idei, este imposibil să trăiești în
societatea modernă. Astfel de idei generale care reglementează
comportamentul oamenilor sunt dezvoltate în societate și se numesc norme
sociale.

Normativitatea este una dintre proprietățile esențiale ale culturii oricărei

societăți și popor, deoarece normele și valorile culturale determină granițele,
regulile relațiilor voluntare și conștiente dintre oameni. Acest lucru se exprimă
prin faptul că în fiecare cultură există un număr destul de mare de norme
referitoare la toate sferele societații.Normativitatea este una dintre
proprietățile esențiale ale oricărei societăți și poporții, deoarece normele
culturale și valorile culturale determină grani, regulile relațiilor voluntare și
conștienți dintre oameni. Acest lucru se exprimă prin faptul că în fiecare
cultură există un număr destul de mare de norme referitoare la toate sferele