ESEU

Care sunt valorile societății contemporane?

Societatea contemporană este tot mai mult definită în literatura de specialitate
ca fiind o societate educativă. Analizele comparative ale sistemelor educaționale
actuale evidențiază convergența existentă între gradul de dezvoltare socială,
economică și culturală al unei societăți și viabilitatea sistemului de învațământ pe
care aceasta îl promovează.
În mod similar se construieşte şi acel sens al conceptului de valoare care este
interesant pentru sociologie. Revin la definiţia din DEX 1, subliniind o parte a ei:
„însuşirea unor lucruri, fapte, idei, fenomene de a corespunde necesităţilor sociale
şi idealurilor generate de acestea”.
Valorile sunt în fapt relative la modul de definire a necesităţilor sociale şi a
principiilor generale ce structurează viaţa socială. Ele depind, prin urmare, de
reprezentările indivizilor despre nevoile pe care le au, despre obiectele şi scopurile
existenţei umane.
Filosofia a propus mereu această opoziţie între valoarea ca un dat intrinsec, ca
un adevăr absolut, şi valoarea ca o reflexie a unui mod specific de a privi lumea şi
viaţa.
În estetică, filozofie şi literatură, sensul normativ este predominant, valorile
fiind definite drept criterii pe baza cărora oamenii şi colectivităţile fac diferenţa
dintre bine şi rău, dintre frumos şi urât, dintre dezirabil şi indezirabil.
Există trei seturi de teorii ale valorilor extrem de influente în literatura
contemporană, toate trei optând pentru cercetarea valorilor la un nivel general, nu
în domenii particulare. Toate trei presupun analiza cros-culturală a valorilor şi
caută dimensiuni valorice comune care să permită compararea culturilor indiferent
de momentul istoric al comparaţiei.
Le voi descrie în continuare, precizând însă dintr-un bun început că cea mai
interesantă din punct de vedere sociologic, dar şi mai consistentă conceptual şi

1
Cristea S, Dicționar de pedagogie, Grupul Editorial Litera, Chișinău-București, 2000;

1
empiric este cea a modernizării şi postmodernizării. Celelalte două sunt teoria celor
5 dimensiuni ale culturii – propusă de Hofstede - şi inventarul valorilor sociale -
propus de Schwartz.
Ambele sunt interesante prin perspectiva propusă, prin modul de structurare şi
simplificare a înţelegerii spaţiului valorilor. De asemenea, ambele furnizează
comparaţii la nivel naţional între culturi, permiţând evaluarea modurilor de a gândi
şi a face din ţări diferite. Teoriile modernizării şi postmodernizării sunt însă mai
atractive prin capacitatea lor explicativă şi prin potenţialul comparativ pe care îl
includ2.
Deci, valorile au un impact imediat asupra a tot ce se petrece cu indivizii şi
societăţile. Familia, relaţiile sociale, sistemele legislative, modul de funcţionare a
economiei etc. depind de modul în care indivizii îşi imaginează că ar trebui să
fiinţeze societatea.
Sintetizând, valorile sunt realităţi latente, lăuntrice indivizilor, însă
determinate social, relativ stabile în timp, care direcţionează atitudinile,
comportamentele şi opiniile. Ele se constituie în sisteme consistente de valori,
susţinându-se una pe cealaltă şi determinând alegerile pe care oamenii le fac în
orice moment. Ele determină modul de structurare a societăţii, modul de formare şi
organizare a familiei, relaţiile sociale, relaţiile din interiorul organizaţiilor,
funcţionarea instituţiilor. Instituţiile, regulile nu sunt altceva decât o transpunere în
practică a valorilor dominante la nivelul societăţii sau comunităţii respective.
Atunci când entităţi exterioare colectivităţii impun reguli noi, respectarea şi
funcţionarea eficientă a acestora este dependentă de modul în care se potrivesc, se
suprapun peste valorile existente.
Schimbarea valorilor, reprezintă un proces de durată, însă continuu. În orice
colectivitate, mici comunităţi critice dezvoltă valori noi. Unele dintre acestea
dispar după un timp sau sunt însuşite de grupuri mici, fiind caracteristice unor

2
Socolov GR., Istoria și filosofia culturii, Chișinău, 1998;

2
subculturi. Altele sunt preluate gradual de către majoritatea colectivităţii, devenind
dominante, parte a nucleului valoric al societăţii sau comunităţii în cauză3.
Dat fiind însă tocmai acest proces de perpetuă schimbare, în aceeaşi
colectivitate vor coexista mereu grupuri cu valori diferite, iar diversitatea se
accentuează odată cu timpul, pe măsură ce apar noi valori, care se adaugă celor
vechi.
Ceia ce ține de valorile „vechi”, acestea îşi pot pierde rolul dominant în
societate, însă vor exista mereu grupuri mai mari sau mai mici care le vor
împărtăşi.
Modul în care valorile se structurează şi tipul acestora sunt influenţate şi
influenţează dezvoltarea socială. În construcţia modului lor de existenţă şi în
relaţionarea cu mediul natural, societăţile depind de valorile sociale dominante,
element fundamental al mixului culturii.
Teoria contemporană cea mai influentă în studiul valorilor, cea dezvoltată de
Inglehart, asumă în substrat înlocuirea valorilor materialiste, dominante în
societăţile moderne, cu cele postmaterialiste.
Se deschide astfel calea către o altă întrebare, mereu fascinantă în studiul
valorilor: Ce va fi în viitor? Ce valori vor împărtăşi generaţiile viitoare?
Lumea contemporană, prin complexitatea şi prin ritmul său alert impus
schimbării, prin noutăţile pe care le descoperă şi le prognozează pune în faţa
oamenilor de toate vârstele noi şi noi probleme de ordin economic, cultural,
ştiinţific dar şi educativ.
Valorile sunt realităţi latente, lăuntrice indivizilor dar şi determinate social,
suficient de stabile în timp, care direcţionează atitudinile, comportamentele şi
opiniile. Ele se constituie în sisteme consistente de valori, susţinându-se una pe
cealaltă şi determinând alegerile pe care oamenii le fac în orice moment. Ele
determină modul de structurare a societăţii, modul de formare şi organizare a

3
Pâslaru Vl., Drăguțan A., Grîu E. ,,Atitudini fundamentale. Constituire, formare, proiectare”,
Ed. Cartier Educațional, Chișinău, 1998;

3
familiei, relaţiile sociale, relaţiile din interiorul organizaţiilor, funcţionarea
instituţiilor.
Instituţiile, regulile nu sunt altceva decât o transpunere în practică a valorilor
comune dominante la nivelul societăţii sau comunităţii respective. Modul în care
valorile se structurează şi tipul acestora sunt influenţate şi influenţează dezvoltarea
socială. În construcţia modului lor de existenţă şi în relaţionarea cu mediul natural,
societăţile depind de valorile sociale dominante, element fundamental al mixului
culturii.
Teoria contemporană cea mai influentă în studiul valorilor (Inglehart) asună
în substrat înlocuirea valorilor materialiste, dominante în societăţile moderne, cu
cele postmaterialiste. Schimbarea determină şi este determinată de schimbări
structurale importante ale societăţilor, implicând postindustrialismul,
postfondismul, îmbătrânirea demografică, procesul tehnic, creşterea duratei şi a
accesului la educaţie şcolară, creşterea eficienţei.
Pentru unii, valorile materiale sunt importante: bani, mâncare, îmbrăcăminte,
locuință. Pentru cineva, se acordă prioritate valorilor spirituale: căutarea spirituală,
dezvăluirea și realizarea scopului vieții, dezvoltarea personală creativă, punerea în
aplicare a misiunii pământești. Dar există așa-numitele valori umane universale
care sunt importante pentru toți oamenii.
După părerea mea cele mai importante valori într-o societate contemporană
sunt: respectul; iubirea; libertatea; dreptatea; toleranța; echitatea; pacea; cinstea;
responsabilitatea; loialitatea etc.
Valorile sunt importante pentru o conviețuire socială armonioasă. Fără valori
ca referință împotriva modului nostru individual de a acționa și față de ceilalți,
relațiile umane sunt slăbite prin faptul că nu adăpostesc criterii comune pentru
viața în societate.
Valorile sunt caracteristici pozitive de mare importanță care ne ajută să fim
mai buni individual și social. Multe valori cheie pot fi enumerate pentru
construirea unei societăți mai bune, dar trebuie să se țină cont întotdeauna că toate
sunt legate între ele.

4
 Respectul este capacitatea de a recunoaște, aprecia și aprecia pe ceilalți ținând
cont că toți suntem valabili. Respectul este o valoare care necesită reciprocitate,
care implică drepturi și obligații pentru ambele părți. Respectul necesită învățarea
ascultării celorlalți, având grijă de toate diferitele moduri de viață. Este o valoare
importantă pentru societate, deoarece generează sprijin și solidaritate în grupul
social.
Iubirea este una dintre valorile fundamentale ale societății, deoarece ne
împinge să asigurăm fericirea celuilalt. Relațiile sociale se bazează pe
fundamentele afectivității în relațiile interpersonale care se mențin sub formă de
prietenie. Iubirea este o valoare care induce bunăstarea în ceilalți, deoarece ne
străduim să mulțumim și să iubim toți indivizii care alcătuiesc societatea noastră.
Libertatea este o valoare care ne ajută să ne realizăm pe noi înșine ca oameni.
Libertatea individuală este încadrată în cadrul socialului. Această dinamică este
strâns legată de respect și responsabilitate.
Dacă o societate nu are libertatea ca una dintre cele mai importante valori, ea
devine represivă și dictatorială, limitând împlinirea personală și socială.
Justiția este o valoare importantă, deoarece caută un echilibru între binele
propriu și cel al societății. Justiția oferă fiecărui cetățean ceea ce trebuie să
răspundă nevoilor sale de bază, pentru a putea contribui la societate. Justiția
implică combinarea libertății individuale, egalității și interdependenței fiecărui
membru al unei comunități4.
Toleranța este valoarea care dă demnitate, libertate și diversitate într-o
societate, presupunând că toți suntem diferiți. Toleranța înseamnă că îmbrățișăm
opinii, stiluri de viață și credințe diferite de ale noastre pentru a ne raporta ca ființe
umane.
Echitatea tratează pe toți în mod egal, indiferent de clasa socială, rasă, sex sau
religie. Echitatea este o valoare fundamentală pentru a consolida respectarea
caracteristicilor particulare ale fiecărui individ și a da un sens mai profund justiției
ca drept fundamental.

4
Larisa Cuznețov, Filosofia ș cultura educație, Suport de Curs, Chișinău, 2017.

5
 Pacea este o valoare care caută forme superioare de coexistență. Este un ideal
care evită ostilitatea și violența care generează conflicte inutile. Pacea este baza
armoniei cu tine însuți și cu ceilalți pentru a avea o viață senină și calmă
mulțumind existenței.
Onestitatea este o valoare socială care generează acțiuni cu beneficii comune
și se reflectă în coerența dintre ceea ce este gândit și ceea ce se face. Onestitatea
favorizează un mediu de încredere dacă există sinceritate pentru tine și pentru
ceilalți. Securitatea și credibilitatea pe care le generează onestitatea ajută la
construirea unei societăți care valorează adevărul, fără a înșela sau a înșela.
Responsabilitatea înseamnă asumarea consecințelor acțiunilor noastre și
îndeplinirea angajamentelor și obligațiilor noastre față de ceilalți.
Responsabilitatea ca valoare ne face conștienți de implicațiile, sfera de aplicare și
aspectele critice ale acțiunilor și deciziilor noastre, făcând cetățeanul mai matur și
mai etic.
Loialitatea este o valoare care se referă la construirea de personaje. Loialitatea
este fidelitatea pe care o ai în acțiunile și comportamentele individuale și sociale de
a fi proprietarii propriei voințe. Loialitatea conduce la atingerea obiectivelor care
caracterizează un antreprenor, de exemplu. O persoană fidelă păstrează prietenii și
relații pentru valorile pe care le transmite fără să se mulțumească cu plăcerile
trecătoare.
Este foarte important să înțelegem ce este cel mai valoros în această etapă a
vieții. Valorile mele în viață sunt un ghid care mă ajută să-mi fac planuri pentru
viitor și să le implementez cu succes. Poate fi dificil pentru oameni să acorde
prioritate corect, se grăbesc în căutarea deciziilor corecte, echilibrând pe scara
soartei. Pentru unii pare o incertitudine și deseori nu găsesc răspuns la cele mai
simple întrebări.
Una din cele mai dese ori întâlnite este afirmația ,, cum să definesc valorile
pentru a găsi armonie”?, însă neștiind că cea mai simplă opțiune este următoarea:
pe o bucată de hârtie, descrie totul fără de care nu îți poți imagina existența;
revedeți din nou lista impresionantă, ștergând din ea ceea ce mai puteți refuza;
repetați pasul anterior până când nu există mai mult de 10 articole în listă.
6
 Dacă m-ați întreba care sunt valorile pe care mizez în acest moment v-aș
răspunde: diferența și solidaritatea. În pofida a ceea ce s-ar crede la o privire
superficială, ele nu se exclud, ci se condiționează reciproc, pentru că aula bază
respectul pentru celălalt și capacitatea de obiectivare sau, altfel spus, percepția
interesului comun-așadar, alte două valori fundamentale. Atunci când vom învăța
să prețuim diferența, ca șansă a excelenței, și solidaritatea ca asociere voluntară în
numele unui scop constructiv, vom depăși minoratul sufletesc în care se bălăcește
societatea noastră, iar speranța va căpăta, în sfârșit, un temei.
Atâta timp cât o persoană trăiește în armonie cu principiile morale, se respectă
pe sine și nu merge împotriva atitudinilor interne, va face față oricăror dificultăți și
își va trăi viața fericit.

BIBLIOGRAFIE
1. Cristea S, Dicționar de pedagogie, Grupul Editorial Litera, Chișinău-
București, 2000;
2. Pâslaru Vl., Drăguțan A., Grîu E., ,, Atitudini fundamentale. Constituire,
formare, proiectare, Ed. Cartier Educațional, Chișinău, 1998;
3. Socolov GR., Istoria și filosofia culturii, Chișinău, 1998;
4. Larisa Cuznețov, Filosofia ș cultura educație, Suport de Curs, Chișinău,
2017.