Elementele culturii

• Principalele elemente ale unei culturi sunt:

• Simbolul
• Limba
• Normele
• Tradițiile
• Valorile
 SIMBOLUL
• Simbolurile sunt semne/ obiecte utilizate la nivel social pentru a exprima
altceva. De ex. Simbolul mamei, în afară de „femeie care are copii” desemnează o
mare varietate de sensuri. Însăși țara este reprezentată prin noțiunea de mamă.
• Steagul oferă identitatea unei națiuni, crucea este simbolul salvării prin
Hristos, cladirile monumentale au semnificația puterii sau a bunăstării.
• Culorile sunt folosite ca simboluri sociale
• Mimica are o impotantă funcție de simbol social deoarece ea exprimă starea
umană
• Gesturile – exprimă idei, sentimente;
• Omul are capacitatea de a crea, manipula și folosi simbolurile în modelarea
conduitei lor proprii și în influențarea altora.
 Limba
• Este un sistem alcătuit din modele de sunete-cuvinte și propoziții, cu înțelesuri
diferite.
• Limba este folosită pentru a exprima orice orice cu referire la tot ceea ce privește
găndirea, trăirea, acțiunea și viața umană. Are funcția fundamentală de
comunicare.
• Integrarea în grup și în societate poate fi posibilă numai în măsura însușirii
limbii.
• Există o limbă internațională. Latina a fost până în perioada modernă, franceza în
sec. XVIII-XIX și engluza în sec. al XXI-lea;
• Limbajul exprimă și caracteristici de personalitate; există un limbaj al grupului
sau a unei colectivități, cum sunt limbajul profesional, limbajul mahalalei,
limbajul științific, limbajul literar, limbajul artistic, limbajul medical, etc.
 NORMELE
• Sociologii impart normele astfel:
• Norme formale – sunt norme scrise care specifica sanctiuni stricte pentru incalcarea lor. Un
exemplu de norme formale sunt legile, dar si regulamentele interne ale unei institutii sau ale unui
joc sportiv.
• Norme informale – sunt norme cunoscute de societate insa nescrise sub o forma precisa si fara
sanctiuni stricte. Un exemplu de astfel de norme ar fi ce este acceptabil din punct de vedere
vestimentar in diverse situatii.
• Dupa importanta lor in societate normele se impart in:
• Moravuri(mores) – sunt norme considerate esentiale pentru bunastarea societatii si reflecta cele
mai pretuite principii si valori. Multe dintre acestea sunt institutionalizate devenind astfel legi iar
incalcarea lor aduce sanctiuni severe.
• Obiceiuri(folkways) – sunt norme ce reglementeaza comportamentul in viata cotidiana;este
improbabil sa fie formalizate iar incalcarea lor nu atrage o ingrijorare prea mare
 ACCEPTAREA NORMELOR
• Oamenii nu urmeaza normele in toate situatiile
• In unele cazuri nu urmeaza o norma deoarece acestea nu sunt aplicate strict.
Incalcarea normelor societatii poate aparea prin aderarea si conformarea la
normele unui anumit grup
• Unele norme intra in conflict cu altele iar respectarea uneia presupune incalcarea
celeilalte
• Exista exceptii de la norme, cazuri in care aceiasi actiune poate fi privita ca buna
sau rea in functie de circumstante
Acceptarea normelor se poate schimba in functie de transformarile politice,
economice sau sociale din cadrul societatii.
 VALORILE
• Desi fiecare avem un set individual de standarde si valori ,avem de asemenea si
valori comune cu restul membrilor societatii din care facem parte. Aceste valori
comune poarta numele de valori culturale.
• Valorile :
• influenteaza comportamentul oamenilor si servesc drept criterii de evaluare a
actiunilor celorlalti.
• nu sunt impartasite in egala masura de toti membrii unei societati
• sunt in stransa legatura cu sistemul de norme si sanctiuni al unei culturi
• Psihologul Shalom Schwartz a masurat valorile in mai mult de 60 de tari. El a
aratat ca binevointa, definita ca iertare si loialitate, este general raspandita iar puterea,
definita ca dominare sau control a oamenilor si resurselor, general respinsa.
 TRADIȚIILE
• Este un ansamblu de valori, norme, principii, concepții, instituții și acțiuni durabile ăn
timp, de regulă de-a lungul a cel puțin trei generații.
• Etimologic, prin termenul de tradiție este desemnată orice transmitere a moștenirii de
la o generație la alta.
• Cultura : reprezintă un ansamblu de valori
materiale şi spirituale , un mod de viaţă
relativ stabil , dobândit şi transmis de la o
generaţie la alta prin schimbări continue
şi fixate prin mecanisme conştiente sau
inconştiente .
 Cultura poate fi înţeleasă ca :

• a). produs – adică ceea ce se obţine în urma

producţiei culturale .
• b). proces de producere de bunuri , valori , norme ,
simboluri , semnificaţii .
• c). comportament uman – adică un” mod de a face
„ prescris printr-un act cultural
 Funcţiile culturii :
• funcţia de adaptare ( care asigură supravieţuirea , ca
răspuns la condiţiile de mediu ) .
• funcţia de socializare ( presupune transformarea
fiecărui individ într-un membru al comunităţii
prin însuşirea normelor , codurilor şi simbolurilor
specifice sistemului de valori ) .
• funcţia de reproducere a comunităţii ( prin memorizare , stocare şi transmitere a
culturii )
Prin procesul de socializare, cultura este diseminată în societate. Noi
învățăm propria cultură observând, ascultând, vorbind și interacționând cu
alți oameni.
Cultura implică împărtășirea de către o colectivitate a credințelor cukturale,
valorilor, amintirilor, așteptărilor și modurilor de gândire și de acțiune –
care există mai presus ca diferențele de perosnalitate dintre indivizii care
compun acea societate.
• funcţia de comunicare ( prin care se exprimă acordul sau dezacordul în
relaţiile interumane şi se împărtăşesc valori şi semnificaţii şi atitudini ) .
 • . Tipuri şi forme de cultură :
• Funcţia de reproducere generează :
• a). culturi tradiţionale ( folclor , tradiţii obiceiuri
, valori şi atitudini).
• b). culturi moderne ( specifice colectivităţilor
urbane ) .
• Funcţia de comunicare generează :
• a). culturi orale (al cărui suport îl reprezintă
memoria colectivităţilor ).
• b). culturi scrise ( istorie – tradiţii scrise ) .
• c). culturi multimediatice ( orale , scrise ,
consemnate pe memorie magnetică ,
bibliotecă , arhive sonore ) .
• Diferenţierea inter- şi intra grupală generează :
• a). cultura înaltă ( a elitei - este apreciată ca fiind mai
bună, grupurile sociale superioare monopolizând
puterea și autoritatea)
• b). cultura de masă – partea pasivă a societății, o
populație marginală
• c). contracultura ( subcultura – culturile pot fi mai mici
decât națunile)
• . Conştiinţa colectivă : Conştiinţa este un produs social ce se
formează în procesul interacţiunii omului cu ceilalţi prin
interiorizarea relaţiilor sociale , a simbolurilor , regulilor şi
principiilor care le guvernează .
• Conştiinţa :
• este un proces de conştientizare a situaţiei obiective .
• factor explicativ al realităţii sociale
• În acest proces se formează conştiinţa individuală prin care se
afirmă identitatea personală .
• În conştiinţa colectivă se exprimă particularităţile vieţii
sociale , care se transmit din generaţie în generaţie şi
care reflectă continuitatea vieţii sociale într-un spaţiu
istorico-geografic .
• Trecerea de la conştiinţa individuală la cea colectivă se face
prin intermediul relaţiilor sociale în care cele de
solidaritate , rudenie , muncă şi putere joacă un rol
important.