I't fl$ntm* cnmfnrlils trhlttsr*nl*,

nlqqc$$tlui +f, fremn

,&rhlo nrm ln iorel
[r n oUorei e$inqfufrilo,
,alt ii'oqf vqlsrlrslor li
ntl rirttlltsil r,rtrod$;
ttSE?il$ds*susffi
oriFqkfuoj'*tlsfim
 I

lrCon|isfff Formtr fo Arlritecturtr

dE propoglonftrfl fli de xcar$,.,ynr fi rtgdiao in c$$iltl .ut!0r

Iil
6

/
t

,t.
iltpgpirpi,m, E$sqirm
l[ cdntoffipqrdhil"

f,t ia *r,mr*, #r *ao#

tn .aie si comUinU eternul,tsle unui sietcm p€ un sgpoft geofilctric' o:aslfal'qc:p.t!lp1q:

nivelUrile nlstemului, de la coordonarea modul*[. construc$vA fl
fpaFeB
angaieazU toate
.1 .. rL ,i:i,'/r .t
* ottelytt ili3- urh*i!$"
ffiilI,fi{Sfr,*S*l
ffi#?lilffiiteulilo
iii,lii,ir"ilI'+pntempqrsn{,cs'edi&iu' o' *a'$ 4l'*'Pn
fa$
a, inre#:r;#ffiffi;ffii-, irr.liojra*ipri*ur"i"onp*siei tibers si.persorializate
;; ffiffi;;;;;;,s,ria;;;'ut*
de .Irlsusiroa ur-ror,r.egFli generale tn cr"uliu
crEalia arhit"stu9!1
SrrutegHr-ila' A:elt
Acesr fopt
rElPr :Iru .rpuuw'"rrrlE
lu,,fdryl-1n'l
plritiiiili;; v"r""iicirrti Tegilor de :bazfl'ale cornpoziliei clqsice printl:un proces"de
rei*terprem-re o volu tiv6, tdapraiiv 6'
 i,*
ti#
ti&
ll
.i*
li/,
.r$
economice gl culturale, se constitule drept confinut utilitar at obiectului arhitectural
Revenind la elernentele definirorii ale ConlinulplUi li Formfi, rehuie remafcat6
.G
'ce se exprimf, intr-o anumitil <

a rormel cu
,ll urmeazil a fl reallzat, continut rezolvare (elemen
incorectitudinea identifictrrii Conginutului cu Utilitatea (necesitatea) .$l ,Ji componentc, suprafefe, relalil etc.), intr-un partiu deci, care rcprezintd forma utilitari,
ri{i
':li Condigiile particulare ale partiului gi cele alc flmplasamentului, care interesea;
!*
l,E
realizarea concret[ a proiectrtlul arhitectural prln construclle (natura terenului de fundar
i&
:#
tegtmul'selsrnlc il cel hlgroternjc), la carc sc adaugI reiursele tehnico-matbrjal
;$.i coistltuie conflnutul con$truQtlv ce se materializeazlinlyo anumittr formtr construqtivl.
iiii
Momcntul gl locul ln care are loc actul concep[iei gi edific6rii se caracteriies
iri prlntr-un Enumit orizont cultural gi spidtual, printr-un ldeal estetic, coordonate car
Dezvoltarea tehnictr, potenlialul ccg4ollt!9, iata$I. Al fo,friplulyi'1111 '.,:i imprcuntr cu pcrsolalltatea creatorului gi posibilitdlile dc mdnifestare novatoofe pe caft
ractori detcrminan$ ai aitriteciurii, qq popderri ii,aci[upe irrli jtj le ofEtl climatul sooial, constltuie conlinutul estetlc, ce lqi va glsi materializarca ln forn
l;il',*T'il;"hli",i ili""l;'ili;;iiid;#i"i,ipdq:'ii''i! *siiii$olp tliy.l,ul
rL.i

plrstlctr propusl, Aceasta, fllnd expresio voinfcl creatoare a arhitecrului, a opfiunilor sal
continutului arhitcciura!. ,. , ,'' .,-; ,,,, .
""u"iI'rffi;ii#lti;, utilltatea ca rtrspunsi tq ccrintclp-' p":lf: lf -:g-:l!,-i"-
i,t
-i",-i., loate lnfluen1a, uneorl declslv, concepfia de partiu qi constructiv[, deci forma ritilitarf,
f$: l1f5}l
:1
:;
i'orma consiructlvtr.
conlinutuluii forma schemet nrnctioriale.B:pirtiulul.(i$fl1fi1u j:!g',lrti
id rf,urol i,jlll
'Evldent, lnstr, c[ tot acest proces de lntcrcondillonilri:gi finalitatea sa calitati,
rh
,,

funclionale dintre componentcle spaliale obicctufui r arhiFq!I:111' 9eJ!$n0 .

,ii.
runt fetlstc de potenlialul economic pe suportul c{ruia se dezvolt6 atet concepl
oerciotibiltr senzorial in organizlrea adecvat[ a forniei ftz;ipe col{Bfltc.a. .r.'). ,
.
'". , .].:, ,'
,
't;
uhitcctirail cit gi maoriali zarea eiefectiv[.
Dar nici identificarca Formei cu.forma fizictr.a hroduaulul'nrniEgur4J.nu
c :
'Dln analiza raportului dintre Cpnlinut qi Form[ r€zultfl, tncfl pdatf,, cil latu
c[ propriettrti ale formci nu cunt''parccp$bile'4f1gqt'scnzonflfi c .{ fl
corecttr. oentru snumitc .;: matcridltr gl cca splrltualtr ale arhitecturii nu pot disjunctc. ele rcprezent0nd un cumul
;ffiffi '#-';;'ft;;[tti;-.r[ i''t"uiiqsc lnuc tsihril' ionstltu$Y :!-'" . yi1t't ]i valori lntcrdependentc, dar c[ sunt totu$i pa4ial produse ale unui proces cu momen
r

relatii care nu apartin con$nutului, ca atare, Forma nd poate fi'redu-s[ le "ceea co 6! '' speclallzato, ln care go manifestd o relatlvtr independenl[ a formei estetice.
ffir:,;;';ainJJii ;#;idil compozilia arhirccturalr fac lnel lPElf.rlt"u vizualtr' din
toflllcl,
Acoasta pentru c[ modelarea Formei arhitecturale nu se lnscrie intr-un trasr
pafte potcnfa[u! cxprcsiv fl intormsn-on8l llnlar, cu ctap€ stab.illte lrcverslbil; util-tchnic-estetic (aflistic), exist6nd, de fapt,
"*'""-cii;ffi; dffi;e;ffhi;ffilon;r e.rniia
care cmantr 3n cea mai msrc
in Erhi'trcturl gsq cel dlnrro uril pcmancnti iutercondllionare lntre aceste momente, lntr-un proces iterativ orientat sp
$i estctic, cvalunrea critic[ arhiiecrurall va viza cu
prec[dqro.d3tt]fr*!1,fft1111f.1: lnovare, ln cars calltatea eetetlcd se institule ca mtrsur[ a.valorii actului de crca1ie.
Dopcndent do oxlgenlete care s-stl lrnpus diferongiat pe acest trascu, Forr
arhitccturall Be poate, lnsd, afirma propondercnt ca form6 util6, tehnicd, gau estetir
cfltsialFormeierhitccturqlc. .':. 1".,:: -i-i. Slmpllffclnd, ee lncadrcaztr ln llmltcle firescutul fqph{ ctr, ln dcfinirea Formei, in caz
@nntr
Asadsr. tn corceDondcnE cu conslituentcle co'qllnutu$i,,s-qs.putia -Pur cltrdlrll unui depozlt s[ predomine utilltatca, in col al unei slti de sport, tehni
triig[plqsii Bl3 resPectiv forFl
Fgnfrei, l!p,"ll1tv utilitsr[' fopal lfirl'liL;trif$,1i,}!i,[1 tl
Forma u+lqrylnr,,{8ffi fphnfc'cPltlgiqfIYl consuuctlvul, larln cel al unol blsedcl, eststlcul'cu valoare dc simbol.
rcoreiic, rrolsrprfiffh,
tcorqrie, ete f,CInrmir Ii
F-'qIm*Grfffi'Pff:#ilf#de Dar, dlncolo de asemrnea exigenlo, Arhltccturalmodorntr gi contcmporanl
cerinre prsciice tcgare'dc ac*lc viegi qrnaner de ia'cctc Edoptat ql adoptl atlhrdlnl dlferltc fa1il dc lnterPretarga Conginutului in geneza Forn
,,.*"n,#i,'*;i;T;;::#;;[ffi'; ,fii'i,rri ;l ry*:' ^9: comploxihe ^$ arhltccturale. Astfel, Func;lonallsmul d[ pdoritate udlitarulul, Arhitectura High-Te
i,t
;ilffi;r; fti[- ,ni#, pa care se va dezvolta
manitcstlri alo culturii si clvilizrtrei: llf::::, tchnlc-conetructlvulul, lu Fosrmodernlemul 9l Deconptructivlsmul cxpresiei, metafor
construiesro suportul obiectiv fgfme" gliJiQ$'
-qIIn cgq-gl?qz$a rn
slmbollculul, lnlelegdnd, W beae doctrlnarc, Arhitectura ca Arttr, iar operele
ffiffi}[ ;ffi;il; il;Gi;,;.r,ia.,1"'
cd exigentele utif itarr.
i-onsonarifC
ii oo',fritoiti' rcsi;;a relaliilor
Ftrrl a relua alcl problema sensiblltr a rclalei dlntrp Arhitecturtr 9i Arltr, ne putr
il;;-d;ffi r;uriLt. *attital prin a,ctul edific&ii, ceea cc lmplicl tntreba c0nd devine opora arhltectural[,forml artlstic[. fu devenirea istoric[, opera
proior,*"ili;ffir; il ;P*n-; unot trtu"ti"i fonlquciivet: ".it'^-"Yi::* :llt arhltecturl prlvclte spre lnlllimea artei in momentul ?n car6; deptrgind planul practic $i (
iubanramblc' di construcgii fi a unor dispozitivc 1[ echipamentc FF!.e' .prcc$rn tchnic, reupgte, asemenl artcl, s[ simbolizoze, s[ transcrle ln mintea gi suflerul omu
;#;;;r-til"r"gi'rpecifice. Toato ar-cstea-slructuri. matcrialc, echi;4pente,
I
valori mctaforicg, care transcend condi;ia matedall 6i ae rldicd ln universul emol

CAr dcsore fo*u ffiiiii, a-iiliu o rczultanttr:a conjug[rii

primelor dou[? Se form{ 64iStici'? , ] '
Estc orice formfl arhltecturatl o ,i
csteticl l-a tnsopt co4g11uu pc
poate rdspqnde'af-nniativ Oolar ln'm{sura in cqff, inlPntia E greu de cr€zut, de ptld[, c{ un bloc de loculnle tip, din prefabricatc, a c{l
*t itrot, i. reper axiologic de orientarc $i control,lrtffip(rcperea accsmra' .-
-^'-*;;;;i;eJ,'d.i*"'n;io,' arhltectur[ este sever determinattr de exigenle practice ale unui minim exiqtential.
r. p.ii..r.u o'ffii4H, *rinple do {u.p,o$y ri $o constr8ngerl economlce gl tehnic.congtructtvc, ar putea fl pofceputtr ca o fonntr artisti:+6,
q€ cOnOlltoDFn gocto-' I ;r tl '
unui mod de tocuire rpecifib, dependent de o sdrie {ntfEngf
, . I ' : .,-rit,r; ,,1 , :
 ,,,rff i
i
t2 lFs
4.S
I
I
13 !
i

Aceasta nU inslamn{ cfl nu-gi poate revendica apartenenta la lumea eSteticuiui,

ffi
i# Opusul variet5lii, uniformitatea e lncompatibili cu unitatea.
dactr are calitf,file care sd i-o ateste, ori, asemenea 'pro<luse" s-au incadrat prea adesea ln
categoiia dc nonarhitecturl. ,i#
" iii# identiflcarea, individualizarea, gradarea, selectarea, induce confrrzia, deeirlteresuln apati
-D.r,*;* *"rpie[i"ii,. de confinut pi lncdrcdtura semantict a:aoestuif, sutt ftal il.riS rr9!1ie. insd.refinut cr, dac[ unltatea presupune existenfa ,ari"ta1ii, ea Joii
ridicate, cu at6t'valoarea spiriiualtr devine mai pregirante, iar rotul formei estetice mal totodattr stipSnirea abiltr a acestela.
evident, ln acesi caz finalitatea spirituald constituind factorul director al procesulul de
ii#
.ffi t-,gaz:cgnFr, e[ppsul de varierate devine dEuntrtor instrgi ideii de compozilit
crealie, din car-e se poate.na1te Forma artistic[. iffi ..las{ loc haosului.eln,tronll:1,
rl,ffi
Valorile rnnteiialc gi spirituale (tn primul rtnd cstctice) ale arhitecturii rezulttr din i:m 'l , .,
rezolvarcl raportului dintre- Conlinut gi Form[. ln cadrul procesulul complex al
.ffi
r'.ffi
compozi giei arhitecturalc.
i
Iaptrl ctr istoiicii, teoreticienii arhitecturii 9i inqigi arhitecfii creatori au acordat pi i:ffi ,; univqrsul
,a.fost
penffu om o,sursl conlinri[ de,descoperiri qi inspiralie.
acoqd[ gi
!n pqqzent o importanftr primordialtr problemelor vizAnd Forma estetic[ nu este iiq univers guvernat de legi, printre cafe gi ccn a contrariilor, generatlare a miqcErii mapr
r

burpritrziltot, depi dimenqiuiioi foflnal-e$toticI e dqar o parte a fenomenului arhlteptural, gl mod.,de existerrlfi al acestein. un an*amhlu unitar,-ln care aclioneazr'$i i;s
Ca generatoare de "opere artistice'l, creulia arhitecturall e firesc s[ fio centrat{ pe ilt
i,t !rr!t;g jl"'plrifuli.l9 o.e malifeqtl{i: lpmin[iiiUA."l.urd9ii'-r,r*,
dimJnsiunea foniiald. Ast&i a devenit evitient ctr ineercarea stabilirii de repere formate "c.o".1j1astslor,
liniqte, contraste de form{ de mlrime, de culoaie, etc.
lgr";
. uniVersale, pe suportul unor idealuri estetice abaolute, dste sortitl eqecului, Idealurile sunt , ,.i in favoarea Formel aceast[ caracteristi
Compozilia arhitecturaltr valorlfictr
desigur relative; tn consecint5, teoria arhitccturii. referindu-se,la Compozlgic, nu trebuie i'i universaltr,contrastu['careac1ioneaz[ca,olegeobiectivtr"
str impuniformule ci s6 idc4tifice posibilittrll, alternative; variabile. ,.ii!

Dar in timpurlle trecdte, din epoca clasic[ pfn[ ln cea premodern[, au fost !iirl. " prin, !,1,:l"rll
ctr
pe care-l prezintd contra.rtul consttr, pentru forma arhitecturolti, in fapt
el trtrsrturile unui obiecl, inclusiv cele de ordin estetio, pot fi.accontuate. In ace
con?|ir(dttg gptie dp leg! de compozilie, p{n a c&or apllcarc Fprmci I se confer[ i, sens, contrastele cromatice, care qpun culorile complementare
$i.reg$li :1I
iro$,,,-ye.de, galben-violt
a priori valoare esteticl. 'r ',ti
albastru-orange) ilustreaztr cottcludent punerea reciproctr ln valoare a unoicaracteristi
Cunoscfindu-lc,,chiar gi situAndu-ne pe pozitia unui rclativism de principiu, nu 4 formale prin intermediul contrastului. ----
-"
."
putem sE le contesttrm viabilitates tn geneza Formei, cel pulin "legilor" de Cornpozlgie. iiJ
ln.consecinlr' g[ementele eontract sunt concepute ca rn(jloace compoziliona
'}{ {9
t ' .!..:' :- .: -. de intensificarc ,$*ttlite[!gr unui ansambiu arhitectural. ca arari, dactr se unnuref'
.r'I Leglle compozlflet arhltecturiilt-- ,. ';{{rlt 1+ occentuarea calitdllloi uii-ui element nou introdus ln compozilie, se vor identifica i
' t "* t',
.I._3:
" l:L.il anaamblu colltdfile co vor determina conlrastul vizat,
:j . - - -':-'"'
i.,
,Compozipia tradigionaltr de arhitectur[ dezvoltatd pe baze fie lntultive, fie i
'r' ,
.:I!
ill
, Pentlu ca legea contrastelor s[-gi poatd pune ln valoare potentialul formal esr
mltematice, cu rezulteh verificate empiric, a consacrat ln timp o serle de lcgi Ol ruguli l, i irl ncce8artr ordinda ierarhicl a elemegtelor compoaifionale, difcrenlierea lor in element
care s'au constiruitln tot alAtoa condifii de implinlro estotic[ a formci arhitecturalc. i,.q domlnante gi elembnte dominate (rubordonate). Aceasta, deoarece ln cazul unoi egalitur
i,I de pondere a elementelor contrastante, efectul vizual al conrastului se anuleazil.
,/. t.f. Legee rihttlflt : 'iirri Rp,ortul de mtrrime lnrre doud votume pot clefini, il il; ;
prl*$te reatizare
J:J co[trastului, trei situagii posibile, cu care opercaztr compozitia arhitecturalH: '

l.i
, lll
[dpntitatea _(In cazul repetdrli de douil volums ogalei car6 pot fomia r
oualrtste).
f:l Difqrenple sau nuanfele (c&nd volumele sunt inegale, eltrbind legdtura dintn
elc. .-
rt ti
contraqtul (care so realizeaz[
: _ volumelor).
in situalia unei puternice inegalitdgi r
' ti,
,)1
, Dari evident, contrastele dlmensionale nu sunt singurele care actioneaztr in
i, fuhitccturtr. Existr conbaste direcgionale (ln plan orizo-ntat-rerticd, iliirrr).;ontraste
tri
,r
lntry.a|lggqr pi goluri,'ctintiabtri'de foifre gegr-rletrice, contraste intrc curb qi plat, intre

ij
,TI
.i i
opac ai transparent, intre lumintr gi umbitr, coniraste de texturtr clgmatici et;. '
Ei
, . ... contrastele, utilizate cu discernlm8nt, au un puternic iii"t uit liraor asuDra
eipresivittr;ii arhitecturale, ceea ce face din ele un instrument conroozitional.foarte
prclios. lnabilitatea, abuzul in folosirea lor au ins[ conseciite dintre cele mai neeative.
,i Unitatea se realizeaz6 ca o sintezl de elemente variate, upele dintre ele aflate in raiorturi
i,$ ';l

'ii,t
r''.t
I '
"-".'i'
 I
l4 '{rl 15

ii
i$
sB devlnl
de contra$t. Dar excesul de contrast! poate face _ca elemenlele compozlllel ,i
Dar echilibrul arhitectural se realizeaztr gi in condiliile in care elementele vizuale.
;irt"*;,", unitatea, aeci annontu,
qi ,a t, plardil. Forma devinc confrtzil' lnaptt de it nesimilare, implicate in compozigie se afl[ inrr-un bglens.,bine cqntrol.qt, lntr-un intreg
comunicare a unei idei ."*prriiirrlft maJore, clare' De aceea
este necesur ca dln armonios, .-
mri1ir"" de elemcnto *" .",ip"iiti"i, unul-din ole.s[ se aflrme ca domlnant, celelalte
fiindu-i subordonrtc.ContraSiri UoLute tnletes ca tiihd expresia cen mal vle a varlet[fll 1.3,5, Integrarcs tegilor de compozlfie ln prolectsreq de qrhltecturfr r , i

6au, altfel spus, variFtateB lrg,dglfi {9.!q ll",tq!. unitrfii.

l*gile..pe cyd',lg,;p cqpenlt ,ugrtiii/*tioneaz[ ca atire tn compozigia
,,f,,, r.r.r. Legen domlnantol arhitectural4 din vechimed tlmpuritor afirr.n{rii arhitecturii ca arttr, ca prcgnant[ valoarc
emolional[" ca cxpresie $i totoda]tr ca faqtoi modelator al spiritualitfgii umaie.
pontru accontuafoa vsrictllii qi lnlaturnrea monotonial c*t9 .neccsarl decl ch!* dacd opliunile estbtrice cvolupaz[, cum e firesc, gi odat[ cu ele elementele de
realizarea unei domi[ant" .ornpozitionute, de cole mal .mul1e.
ort rczyt-t1tl-aln tema- limbaj arhitcctural, lcgile compoz(lei lgi ptrstreazfl valabititateq apte de inrerpret$ri intr-o
;;rg;;'; prczinttr tunclluniie g'irrpliclt ougorcu[ o leiorhle a aceBtota ln ruport cu
qi
rolul imPortanla for. Chiar dactr Post-mo{cfnismul practipe, urntigu]fut"r gi disona4lq, gtis6nd uneori
t
Prin modul ln care reallzcazl'compozllia, de lt cea planlnietricl la cea ln kilsch, iar Deconctrustivlsmul igi'rqvendic[ o lib'crtate t ital-t
.r'riti"; ;i;i.;;;;
,orur.iira t-iJJioludU, arhttectut poato s[ exprimi o idee
formdl ln care dominanta s[' acttrzi moda, cfemcrul ii motivalia comerqialtr a gucceeului imcdiat rr ru. iiAt de simgite,
si sHseascd imaginea cc i sc cuvine' lcgile compozillci lgi plstrcaz[ puterea ginoratoaro do vrloarc autenric[ pi durabiltr in
'' "---1;;;;1;;ir*i" ;t rcalizenz[ Ein $-fqrynllcre dimpnslq4sld' prln volum' arhltcptur[, \
.uporu 8ii'i'Irci 5-[$#il" LEffi;;,i"6ibi iili ibaa aastuiii sf,pctru
de la Roma De pild[, ctruturoa unittrlii nu vB putca riiciodattr lipsi din demersul compozilional
fiind astfel de excmPle. f[r[ a.ayea coneccinle negailve asupra calittrlii formale.
gotlcc' ln
Dar dominanta 3e poate susilne $i prin mijlSryg dirccliorple;.c"::1#:1,: UnirsEa (armonia) nu e6tc nici un princiSilu porim4l gi nici ugor de realiza[ ln
carc domin[ vertlcala, J;-; ;[titie'a mOduiui'cum o volnl6 epirltuall poate.fl prqctica proicctrrif de arhitecturtr ce resimte direct aceagttr dificultatc, chiar si qtunci c6nd
Ilpriiiii:'ii.i;fi;; Jii"prrlriiiJi prhrtc lurr,contratr pe exaltarca sentlmeniulul numtrrul do elcmente vlzuale implicate nu este foarte mar€,
------'-$,'in
religios. . . .P?nq tnceput,.ccl mai impoptant cete 'tr tngcblory modul in care acgoneaztr
compozi;iile ,de ansambtu, atet volumele (masclo) ctt 9i mijloaccle pnnclpiul unittrfii tn diversitate, iar apoi s[ invlltrm s[ lrrpfiBim congrient clementele
directionale
-------pootrotrebui;ste0enlte, orients{c pentru a pune ln valosrc dominanta' vizualc-prin carc sc rcalizeaztr unitatea (armonia) compoziflci.i.formc; direclii, raporturi
ca o dlminani6 volumetric[ si fic bine cviden$attr, avantajoE3€ Euht plitt/gol, malcriale, t6xturi, culori,ctc. \
,'*rtou;il ;idrr ri ;r-nfr+ier'ros1pt,, un*"enffi B lTul sltmf E{ ry:..t -qlT$-l:t, stlm, ca rogul[ gcneraltr, c[ proiectrrea de arhltootura angajeaz[ ln proportii
r*i*il*ii-Ir,Iii'riur,,,li"[oi'i#hiiiri"qE$irlg1i]9*1,Tlm"**:]1*0fi cllnd una dln
variablle, do la caz la caz, at6t intuilia clt $i cunoattercs-dpbsnd.iti prin tnvllarc gi
pominanta se mal poitc'rcaliza gi pdn ieU 4p eXqr{, ,i oxpcr'lcn;l qi mocanismclo de analizfl 9i sinteztr alo intelectului, dar poate-ctr lndeoiebi th
alc8to c4raqteprtiii re montfgq,$ mei plternlc ctrutsfes unittr;ii (armoniei), cu alte cuvinte a coerenpi, se v[degti mai deplin aceastd
ri
conlucmrc tnfie lntuijic gi cfomrl congtient al creatiei.
clt privegte dominan&a, (volumctrica, direc$onala, cromatica, etc.), de multe ori
I
rtabllirca occgtoia conctiluic dccizia din care decurgc dczvoltares compoziliei gi
1.1.4. LOgea ochlllbr,ulul realizucs unittrdl.
, Dc oxcmplu, unclc opcro ale lui F.L.Wright ('Cssa,Boblc',, Cbicago
- 1909;"Casa
DacI 9I lcgilo da.compqzilic prezent4to p6rr{ acum sollcittr: oapaclt{ilc de pe caecad[", Bear Run, Pcnnsylvania - 1936) gi Mios van der -Rohc ilusucazl
noastrp
tat-e'
tntuitivc Ue tniclegirc, legea cc'hindruhl facc accastalntr-o mtrsurtr il.T:l tmplinirca unittrtii compozilionale tr primul r8nd prin inrcrmcdiul unel domiirante
Unei com;qziti! vglorQ$gp pu-l poap liPsl crlttstca de s fl e€hiubrartr'.dlc.{' de a
dircclionale (orizontalc), pe l0ng[ elemento dc detaliu - matpriale, texturi, culoare,
nuo. dliptll"- (repaitizarei suprafetclor' muelor.' culo-r{lor'
dtmuri.
"Eri.of,[-iqiipoiiinE"
*ut"riifeloit. tn asa feiinc0itntregrrt rezultat s[ ne sulqfrpl slmlul l$eIloJ 9p -erElllEru' hrcrucn$e elqmentclor dc conuast conferl vialitate compoziliei, ceea ce, degi
;;;;;;ir;;='i"t*i"""te" di[ acest punct de vcderc conduce la compozifll pareo conradiclie, rcprczint[ tot un aspect al unit{ii, al armoniei. In r"uliilt", armonia
ii
#;rit#.fid;;-p".""p"." gencreazd insatlsfaciie. Flregtc c[ ln cazul gp'g;Boziliilor
iqasrnl,
vitalitalca runt furuditc, gi dactr fiecare din cle se rcgtrse$te ln proiect, b cu discernlmant
;ffiffi. il;;r"^.,'rr,it"*"rituni"sur rcpartizaL fap di un plan vertical, pnvllp slmat ln
urmrritr gi inspirat instrumenrattr, ln mod corelaf cq ccalalt[, sL ajunbe Iq sitrralia idealtr"
resimlit{, cel pulin dlntr-un punct de
imlii6Jii"O" echilibru este mai uqor cu
llalc c[ dc obicei eristtr tendinfa ca una din ole s[ se piardtr fn'timp ce tncerctrm s{ o
planul de simetrie.
 l7
l6 IH
r#
lfl
ii Dutert $ Contamin; "Reliancc Building-, Chicago - D.H.Brrmlram gi J.W.Root (I8%I
Repetareaexcesiv6,firavanalie'aunorforme'culori'textuliinvedereaobfinerii ' _il
fapt unitarea, iar contrastete prea .,4
"Casa Poporului", Bruxellcs - V.Horta (1899)
armoniei, va duce r, *#ii"ri",'.lJi,rri"iiara "de
'x
de stimtili vianali' ce€a ce va impieta Asteui ets cunoac rointerpretlri gi de,zvoltnri in con*onantd cu noi ooordorffie
tumeroa$e vor duce r" J'*ffi0i"!;*tt+l
i$
tehuologicc Ai estotice in opera unorr dinfie cele mai imprtante personalitllfi: N.Focter
i,ix

ffi; ffi#.i,urtitoturti, .'i.i.i;ti."

prL"a. chiarinlocui cu haosulimasistic'
de pildn,-ofer6 rnulte exemple de corelare
,.*
,"'{ (Cl6ilirea IBM, Casham, Hampshire, l97l; Clfidirea Willis Faber & Dumas, Ipswich,
Istoria
remarcabiltr a unitlfii 9i vitalitafii'
H iuffolk - 1975; Aooportul de Ia Stan*e4 Esscx - t99l; Cenrul Culturat'Carrf d'Afi-,
Astizi, sunt .r;;;;;, in urrele cladiri vitalitatea primegte accenle
ostentative' .ilt
Nimcs - 1993; Facultatea de Drept Camb,ridge Cambridge - 1995), C.Bennish (Muzcul
de elemente formale, in mare parte ,il Poltci, Frarr*firrt - 1990), J.Nouvol (CIndirea Societltii Carticr, Pads - 1995; Galeriile
in detrimentul unitIlii, tr.iur"-ion-o" amalgam compoeilionate care aclionezi legic' .s
l,afayette, Berlin - 1996), R.Vinoly (Forum lnlernational, Tokyo - 1996), D.Perrault
rezulrar at inabititf,fti, o" i",iiriir*rriiii prircipiilor ,s
de diversi in expresii, duno0tte (Bibliotcca Franfei, Paris - 1997), otc.
Dar esretica *t iti"t*nilonteniborani,. ettt
:$
a" *it" aog'atism' de mare forp vitald' Degi extrem de complexl, campozilia este in more parte g p_1gb"!gqr{ $.aml&
:l;
exceplionale realiztn#;;ti;;i;';ii'bilt combinarea materialelor pentru ci forma arhitecruraltr e$c p€rc€putl ln primul rllnd ca imagine. faptui ca ins{i
in care torul, ae U moOelaiffi;liil;; h *ti.rlarea.volumeior 9i ,
,
",ilr
rl,'5
proiectul de arhilecturl constituie o rcprozeniare convenfionaltr a conccptului realizati
coercntr'
rir"iUi"i'* csracteriz€azil prin unitate 9ip';itl1", |,j.

' in ecest sens, dir#;;il

;i;mpiti se poi cila opere de unor' arhiiecfi
ca '.t prcpondercnt prin imaginc irdicd dot{ qocte cdr€ ar treboi rolinute, Mai lnt6i, rclalia
l'd0i'R' Meier lMuze{l de Arti din dinfe compozilra reprezanl$i gtaffc prin proiect gi rpalitator ei concretizattr prin acttrl
M.Graves (cetrtrul ciuio-'poiaitio,"6'rion'
Attanta, Georgia - rSAil;'i.'Ara,i Utrrlr'$
ftoilt Naoshima - 1995); F.O'Gehrv 'fi
il conctruirii.
remarc6ndu-se printr-un Un factor oritic ln dezvolturcs proicotului este problema aprocierii, judecirii
(Muzeul Guggenheim, ;iib;; rl99ri,-ur,iri_ai*re scesrea
1l

exnregionism dramatic il;;'r"ire'*iiili,:nrrcnp spaliale 9i volumeaic&, unitate 'ilill imagduilor graffce po carc le produccrn pontnt a descrie, rtlrii lntdi pentru noi tngine,'
' 'll slidir€a pe ctre o coltcep€m, Utilizfu formo de exprimoro mo cuprind o infourafie
compozilional6 desivirgii[' tutt' degi nu :tl
ineront limita6, chiar 9i ln cazul prolcc6ri asistate do calculdor, pertru a reprcmilta o
Lucrfrrile citate se-remarcd 9i prin actri[ipruf 'cpmpoziliei' ':rytt, I
;i';d*porif*i rdt,1e totusi ei reslltate fofie cornploxtr.
ooate fi independenr d;";;r;;r; il,firr -considerat liii
ii

o!
irrmrrit ca un obiectiv ddi#; A#tt";;; ti
ilr"iTt.Poate s[ satisfaci anumite (
,:
Pontru avem
judcom a$fel de rqramol&i
o reac$o imcdiqtf, ta imaginilo grafioe, sunlem indemnafi sd
lipsit dc echilibttt' ca p0 nitte cornpozilii in sine gi, in consecinfi, s6 le gi
rrp*" **p"zi[ionale, Aar sa fle in acelagi.timp a maselol pTn ajulari minore e
,i ca'obiocte fiumooto'.
Posibilitrtea d. il;cti -di;i itp-tot *t'itibru il rpalizfm cB Btaro.
ln principiu, nu o nici un motiv ca o idoe compozifionali de calitate si urr-gi
r""n" ;ii.ii, or;;;r; i}.],i1 '- t**tiJtt,'.a lnlresii idei compozilioriale' it
, printrs *t.*rn,.ili,i il;-;;; fiiimicc efecro asufira formai ,artritecturale
ln . lit
,-i gnrcsc[ m co,rerpondent pe m6sur6 ln rcgtczantaea ei grallC[, dar existfi in schimb
ai plin li gol' poribilitrtca producerii dc imagini abil desfltate ji bine compuse, din care e{ reatlte
general ei asupra imaeinii;;;; in spccial' sttni ietalia ig1a1^{11e
categoriile dc relafii tI totugi alldid de slab6 catitate compoziliolrali, ca urmaro a unei esenfiate edr6cii
reqpecriv cea dinhe #il;dii.LrJ, irti una dintre ,'
"0"9d;';i ,{iJ*a
formale care disting ,.tlf,idC*tu
i*oric6, prin schimbucs raportutui conceptuale.

ffiilffi' "d;i'ilffi;;;'i"ili' ui:ii

de. cea i

ooitoa tn consecinie' prin amplifi carea

ii, I Anticipuca leafifilii prin convenjia deesnului comporltr un anumil relativism gi
ln roal sunt apte de a
doar oxpcrienfa, cxsrciliul repotat al tronspunerii virtualului
iri*oil*iiitiT
intetiot'o*teiiot' rtl
cotihui anbMdt|isl, ?n proccsul de proiectarc, la oeenree pmi$llor ca, prin grrfie6, de
ce efecr in"rliiiitnoir.ln relalia cu plinut golurile (fcrcrtre, derc.hideri),
constituie ca
.rl
la primolo crochiuri ds idce la dascncle elaborate, s{ po6te fi controlate sfodele
apar intunecat.
"i*rr,
proor"'o-oittt-iti'ir8r' ric pot' de arcmcnea'
* ss.ge ;i

eccenre sau chiar dominantc direcgionale li

ge'"o'ftii if,' ;;iil
ailiiectunt p€ntru il matoielirf,rii conooptului ln ooncrctul fmrbal al viitoarci plldiri.
i Apoi, ioffiri dia lnplegerm limitds reprezont{rii grafic€, sc dosprinde
ffi;;; Fl il"p" Jniairr propo4iiior, ritm urilor' decorafiei'
raportului ptir/gol are consecinp deosobit
de 1
necegitatea con*ituirii $ lnsugirii unui sigtem de cvaluare oriticl a unei cmrpozifii, mai
Domihanla unuia sau #;;til;rhcnii ln cre 'll
iJ

.,r pulin depcndeut de cafitatoa ln rinc n imuginii dose,nate, cue rI ne permitl idontificarea
importante. se por ,*p.;;;i; ;il;-""Iil * tr* alitttfi oport' de
H
la situa6a
la dualibtc, ,t{
" punctelor slabe ele ideii compozifibnrlc $ intervenfia punctual! pe prcursul dezvollnrii
efectul vizual ,f pfinului'prrJ,-'fi';hi :: .duce
"t iolutri,a unuia dintre ele ei reducue*
.\
ori schimbarea ei radicali.
pur.-'ita
IJfijrjtffi'rfi;ffiili.i;;q* dominanla
viarale a cctuilalt'
t
-1

:,
I
sale
Un rstfel do sistenr critic de evaluare nu sE poate alotrtui filrl o bauf, teoretica
"-" -'
r",, rrirlrt", fo4ei
{T'p'rfivf,"
ou: cel de tr)
vizAnd compozifia, principiile gi rcgulile (procedeela) sale.
S" poute agfcl tr",, de masd' greutate gi opacitate
l..egile po carc le-am cornontrt sucoint aclionead ca atare in oompozilia
,:1

demarerializare, i*ponffiii:ffi;#?":'rft;;;;;;,
"zut"f Jeji caractsristiie arhitect,rii ,
,r urhitccturall din vochitrsa timpurilor afirmlrii uhitpctrrii oa qr!{, ca pregnalte valode
modeme $ii ir tot ,* mtllmlsili;; ;dr,"d;;;;lade cristal", I-ondra
uu'inr.p,,ttttit"
!n
- J.hxtou
' a{rlecturp
ornogionaltr, ca erpresie + totodafl ca factor modelator al spiritusliA$i umane.
fierului qi a stictei,,d;-r*offit;-iii:iil;ilratul Paris - I
(ls5l);".Hatele c.rr.u[]ili'ir,fr,i-'v.iurruii'iiisai'"caleria'Masrnilor-, ;i
' lli
'.,:l

l':

i]
 t9
i$
,s
.fli
l8 H
,s
::!.I ln arhltectura modern[,.ln.care axlalitatea stmEiiica a compoziliei gi centrarea
rj:'l ,q"

htfddi l$t plerd iqtetesdl, regula ltnparitdtll numtrrului de travei ale faladei nu-Ei ,m6i
q tiresp' $i odatd cu' ple'plemeqlple rlp
,t

Deqi opliunile ostetice evoluepztr' cum $

'*fl gtrseqte gplicarE consecvcntE, vlla Savoye de la Poipsy, fiind unul din exemple. ,'' ,,
limbaj arhitqCturot, Iegile -l*p,""rii,ffii6uf#ii vqlat'iliinteq, splp tlp inl$prpt{riintr'p ,B
Daf lh orlce cazi duaUtfltea, ftagmentarea compozil[ei de fn1adtr sau de volum tn
varietalo netimitatl- .,, '' 'l!
{s dou6 pdfll egale trebtrie evitatI, lar utlllzaren nrtm{nilUl impar de travei, ftgi. Eit --d{e!
nd Ineofi
ChiardactrPost-modernismulapracticalqrnbiguiratcsqirlisonnnp,glioat
; fl*rtare totBl[ in creslie' chlqr dnc6 $ eo{$!tl ax' ff$e p tegulf, valabiltr. -
in kitsch, iar Deconstrucffil;ffi;;fu:" sBcce6ului
,,:ii
fac.at6t de slmpte,
astAzi moda, efemerul Ei motiva[io
comercial[ a |mpcliat se
i# "a 1.4J. Regula ordonorrfcl
de valqare cute.tipr ti dur+hil* in
ilffi;;ffi!;;;;il ft;o;;;,;il'epq;rrto" .1,1
.E

arhitecrur[, ' I
.:,ri
:tt,iil

(Procedee) utl[zate in compozllls do lrhltccturfr . ,tn!,

"'t' '-.'rr*1ufl
-.
in
iii
Pe fansl l.Fl" de compozilie, cu gradul lpr dc gpncralitaf maxim4' .,r,li
n."[*plci' fiI maplqatic (intuilis avflnd $i ln acest ccz 0
orrlit".rurrl-'uo-o"tnnii ,iil

;;;;;;r i; impo rtan dr i';;ffiiil,' ; ;n. .oi y

'lltl

l,lf,f .:'ffi.fdf fr
q ,,,

elementele de configurare a ii'#l :*ru:f

Ottufiu, tare implic[ prcplztri rerminologlce'
;{
-"m cipva rI),
volumete. inainte de #;;;,;;t"-r.g,ii,
rare
(. O comporilie, ;; ffi;;j*fl"r;
" [pr"rintl un lntrei paractcrizat prin ordinc al $ I :i'i r:llir
inrre-ca;E exisJ1_$Fansp rclslil de
'
"
I 'rmonie, " un u*urrrtiu-.""itiirit'ainqtoat'ntitila
"r"rn-ot, debeu;a $ compozitiei' In cazul
In
Procqsul de elaborare a compoziliei arhitecturale; se precizeaztr uu nuurui
"l inrercondilionarp. Eh#ililpre;.fr refllitfrra o-flerle, clementul
rj
",iii
raporturi cantitative lnhe elemente, ci gl raporturi calitqtive, compatibilttilli $i
aau iilnti.;
unei gruprri ordon&.e i.'.r"r.ii, i*udire
se
I nina de$cmn*rprin rcrmenuldc mpllv.
n
i ftcompatibilltEll func[ionale, dispuneri logice ale elementglp.r.ln cadrul qompqziliei nt0t
i ffi;;ffihi, "ra*r
irr"iu t dln acest punct'dC vedere c0t $i din acclq ql efectelor fofmalq. fn intercondilionarc cu
ordonan[a, ea participl decl la configurarea imaginii arhitecturale, la coerenlo, unitatea Ei
1l t.l.l, R*$uln llmttlnt (lnlrcrnpriil pnel rprll ds ofernenh eg h, ,
11,
, '
r{

expresivitatea acegteh, precum Ei la asigurnrea satisfacerii exigenlelor utilitare de c{tie

foms orhltc*turalfl.
r'
numtrr ,&
'fi :'
'Pa efectului de monotonie Ptovpcai de rePptarea-fflE-un ,t Ca flusuare a upllclrll ordonanlel ql dlspoziliei ln rezolvarea compozigionattr, sd
,*. #T#lfffi;;
ut"rn nt"ro,
;;;;r-unei serii. L'iororrprc miiloSci
a" i*"*, irr* ccle.,m;-ftecverite
intriruperen.al',ilii'pJn- \
fllnd ingoduccrca
.
#
,tt
analiz6m exetnplul unul teatru. Dln studlul tomel program vor fezults ierarhii cantitative
gi calitatlve, Elementele prlnclpale vor fl cele destinate prinrldi publiculul (hol, foaiere) 9i
intcrmediul it
unor dlterenlierr Oe trailrei,flitUlli;.+rt un"i-i*rii, prin rlccntc ?l pswo' O sstfcl ,u. cel major, sala de spectacole, care va domina compoziXia" Va exisaa o disprrnere logic[ a
fapif
de eitualie se poare d;'; fi ;*;;iib;irri;;ttt.l d r" cea dc cu rezultatc
itffi . Ecestora, dupd crlterll funcflonale dar ee va urmlri ln qpelagl timp, prin parcursul
benefltce asupra-crprcsivittrlii' vnloriticqrpe accentulul. ln timp cc
;H arhltectural propu$, o gradare n spalillor gl punerea ln valoare a elementuiui maior, sala
falatut Dogitor dE la Vene[ia excmplifit ;[ ;i|
,iI do rpectacole. In rclafle cu elementele principale, se vor defini cele secunJare, fie
ia-*-iri", p'littl"a tit Leborburi'r' cpnstituip o dcmonsra$e de .
unltatea de locuit a" r" dortinate servlrll spectstorllor (garderobe, grupuri sanlFre), fle pregdttril spoctacolului
pfa*icU, tn contliliilc unei eompozltii de ,:rillli

m4iestrie f, urilirr"u AiiJrn't'i.riior-Ot ttutur" secretaria*lui do la

rti[ (apalll p€ntru 4ctorl, decorurl, costume etc.).
faradr destrv,rrit oe ui'i'i'rl'Tru;,[.,;l.i
.uilrt iil*
clAairit l,llll
,t{
!1
Iorarhlzarca funcliunilor gl studiul compatibtllttr;ilor accstora re va reflecta doci in
Chandigarh, opcrl a aceluia$i autor' .rl cotnpozllla planlmetrlc[, volumetrlctr 9l de fafadtr. Va exista o cliferengiere & ace$tora
.$
,,itr'
(princlpal-wcundar), o trdtare volumeFicl ln care clementul major lqi va glsi
.rx corrspondenfa formalE flreascd, sS& cum gl modul de trataro plasticd a fagadolor va trebui
,}
,.11
s[ facd u$or InteUglbll[ dlferenflorea dlnue princlpal qi secundar, toate elementele
Aplicatdinc[dinAntichitate,seasigqrlplinrealizareaenl.imqaat*teonum[$lui
Acessr[ regull asigurl continuitatea ,iff
oe travli care -attf ,t

ritmiit a ralaari, p""*ih#rf;#;;;,iri!rr{a"

oi-pl#;i;;,t{ up""puhuuiiiulli, p" .t" Parte' Situar'a inbtrrii 'i[
l; 1.4.!. proporfta
in'axul de simetrie toffii1iii" trttG' mLu *.:":"tt[ frylfl
s[ devinl ,1&

"l'f;6;;'i;
obligatorie, ea,conferind un spor de unitate f'ftnru"n'u1i1qf& comPozi$ei' qqzql r1
Proporfia este un concept comun attt matematlcii ctt pi contpozi;iei arhitecturale,
Parthenonului liind eremplar ln acest sens' ,.,lii
i
r ,,,' constltuindu:se ca o categorie fundamentaltr a acesteig din unnd. , ', I ' , 'l
,,.1;,

,d
:t:fi
ti*
i:t,
 20
Irr aritmeticll gi geometrie, intre doUtr numele sau clou{ mtrrimi geometrice se. pot
stabili relalii cantitativJexprimate prin raportul dintre ele (ln cazul arltmeticll, exprimdt
prin fractic ordinartr).
' dgalitatea a doul astfel de rapoarte, lntre termenii clrora se stabilesc relalli de
interdepei<ten;i, <Ie intercondi{ionare qi slmilitudlne, aonstituie o proporllc' Asemenea
legdturi, care se'stabilesc lntre numere $au figuri geometrlce, .pot tcprezenta ln compOzl;la
arfritectural[ manifestilri ale unittrtii gi armoniel, dactr proporliile satlsfac aruthite lalori'
In cQmpozilia arhitecturalil, proporfia exprimd raporturile de. mcrlme dintre
elementele acesteia'9i cele dintre elemeniul-parte pi ansambiu (intrcq), reglarea relalillot
cle mdrime dintr0 elementele compOzitriei fitcandu-se decl prln propor$onnre,
i sntice utillz8ndu-se Pentru
folosea c6 unitate de mtrrlme
fifetatitU, ordonatoarQ, modulul. Prin-multipiicarea controlattr a acesteia se aslgrra
pioporllonnrea modulartr a elementelor componentc ale ordinelqr clasice exprimatfi tr1
iaporturi dirnensionale avSnd ca unitate comunI modulul.
Antichitatca romanl a adoptat la randul cl modularea cn metodl de dimensionare
gi propo4ionare a eleinentelor in compozilia arhitectural[, termenul de modul rlminind
de altfet de la romani, transmis prln scrierile lui Vltruviu.
Modularea a fost integratX ca procedeu principal, cu efccte est€tice, lr slstemele
de propo(ionare prcmovatc canonic de compozi;la acadernlstl, p6ntr Ia sftrqitul sec.XIX.
- -Ea
a fost aplicat[ si ln arhitectura tradillonal{ japonezl, modulul ("ken" ql
.'tatami") av0nd un rol ordonator gi unificator al compozilici, remarcabil. Procedeul a
cunoscui noi interprettrri in arhitcctura modemtr firncfionalistA,- care gi'a .orientat
cercettrrile spre adaptarea dimensional{ a spa[lilor gl elcmentelor de arhltectur['
construclii ia exigenle rezultate din , date ansopometflce, crgonometrice
cornDortamentale, prJcum ti la cele impuse de lndustrializarea construcllilor.
Arhitectura din a doua jumltate a secotulul XX, dezvolttndu-se tot mai mult pe
cu
baea tohnologiilor industriale de constructie, utlllzeaz[, ncc33itatc, pqntru
dimcnsionare un sistem modulu lnscris ln standarde natlonalc ql lnterna;ionale (60 cm'
., rrUroUofi gi multimoduli), aplicat stet etomentelor pianc, cet $i, fntr'o concepflo mal
+ u"iiia, unoi unittrli 5pail;l-f;ncionale asamblate prln tehnlcl combinatorii de o
{ ;;ilffi:,;;;,''iii'[r"'I?i-Mffi;;i:-;i; rearizril ale 'rr{etabolismulul" Japoncz.
Rcfintnd cazul partitular al operel lui Mies van der Rohe, ln care modularpa se
institul"'cl'ril-i.;*rn1;-;; ili
;'.il constituirea unei stilisttcl ce dezvoltl la un
maximum de rafingment tema ordinei, a simplitllil gi a economiei mijloacelor de
lll BtusrrrE
ie, mebulg,.ad.{ps?,!
exprcsle. I
cil
tfeuule Soaugat pi;i mooularea esle
ca, rq1
modularoa fu,esc ptezentf,
este rlre$c PrEzenE !n tl in
qfiIdlllg vr ru
arfitecturale care p/romoveazl ideea flexibilittrtii spalillor, a interganjabllittrlil,
coordonarea dimensionald a spaliilor, a elementelor de construcfll-rhltecturl gi a celo-r de
mobilier. Libcrtatea compoziiionalil, interesul pentru. unicat, pentru hepetabll, manifeste
fn caaruf Post-modernismului gi Deconstructivismulul, corelate cu lnalta adaptabilltate a
tehnologiilor din tlrile dczvoltBte, fac ca modularea s[ nu mai poatl avea un rol imporlant
jn concepfia arhitectural[, ci doar unul auxiliar.
F in'ti*p ce Ordoriallla p.tabileEte valori cantitatlve lntre elementele Compoziliei,
I
I Proporflile stabilesc valori ealitative.
2t
in Antichitatea greacil ,-u ln....ut descoperirea unei modalitEli de proporfior
geometrictr, apttr s[ a,rlgure crearea armoniei absolute in arhitecttrr5, ca reflectar
armonlel matematlce universale. Astfel s-a realizat calculul SecU[nii de aur, consider
timp de secole drept princlpiu funcl,rmental ln explicarea qi ln crear8a armon
de_strvf,rgirii estetice in artl qi in naturtr.
Secfiunea de nur (Numitrul de aur) este o metod{ de proporflonare arnt{rtu
"..!.,
Tazate pe imptrrfirea unui segment de dreaptd in doutr plrli inegale, lncAt raportul dir
degmentul scurt $i cel lung astfel obfinute str fie egal cu raportul dintre cel lung $i lntrel
b
b a
A#Dba+b '=
Din aceasttr relalie, prln calcul se oblin doufl valori:
I
9= 1,6180339 qi -= 0,6180339
Rezulttr o cxprerie apropiattr de valoarea gi prin seria de flaclii
"Num[rului de aur"
2 3 5 8 13 a.'..-.. ,1"'
;;;i;, ;;'..;. lui Fibonacci.,i
,
'Proprieielih particulare ale Secliunii de rur a ftrcut ca filosofi ai Antichitl
Pitagora Ei Platon, s[- vadd in ea esenla frumosului gi armoniei, relalia fundamentalil,
ordine divlntr, aflattr la baza tuturor structurilor naturale gi a color create de om, de la c
arhitecturale la cele muzlcale.
Interesul pentru "Num[ru] de aur" este reluat ln Renagterea italian6 prin stud
ql
lul lronardo da Vincl, El cunoagte o noul revenire, ln Estetica secolului a[ XIX-lea, cl
T.G,Fechner, pe baze experimentale, lncearc[ s6 demonstroze prin studii statistice
accastu propo4ie satisface sensibilitatea estetictr a majorit[1ii oamenilor, iar Zeisinl
consider[ cd reprezint[ "un numdr fundamental al vie[ii". In practica arhltecturii, rdmr
o metodfl slgur[ pentru propo4ionores armonic[ a elementelor de formtr dreptunghiul
cUprinse ln conetruclll, de la pereli la uql gi forestre, dar dat fllnd salacterul s6u canot
rriUrl, tn condifiile ciutlrilor de continui innoire a mijloacelorde compozilie 9i implic
lumii formelor arhitecturale, se remarc6, mai cur8nd, lndep{rtarea de regularitate
amonie, tn favoarea unel expresivit[1i origlnale, puternlce, Adesea frapant[,
Preocuparea lui Corbusler pentru studiul proporfillor, exprimatI in n
Ir
expliclt in "trasegfe reguiatoare", ca metod[ de compozilie cu valentil eEtetic[ utilizatl
pmiectarea vilei Stein de Garches (1929\, sau ln lncercarea de a structura prin 'Modul
(tg+S) un sistem de propo4ii antropomorfice,-bazatps seria lui Fibonacci; a constitui
exceplie ln contextul secolului XX.
Modulorul a fost conceput de [.e Corbusler ca sistem de proporlionare apt
satlsfactra$t exigenle funcfionale diverse cet li estetiee prin stabilirea dimensiuni
spafiilor, elementelor de arhitecturl-construclii gl celor de mobilier t1r relalie
dimensiunile gi propo4iile corpului utnan Ei cu "armonia matgmaticf,", defi4rn{ir-l
 'r7

23
insugi drept "O mlsurfi armonioasil la scarl umantr unlversal upllcablllt lu udrltectut[ gl
mecanisme".
Bun cunosciltor gi mar€ admirator al arhitecturii Antlchltflfli, [,e Corbusler fpl r:ff#ii:1'#',;rJ:,'#llffiHoPonotfice si conceplia tuncrionarisr{ deterministtr
explica valoarea estetic[ a acestela prln "bogtr;la gi subtllltutea" compozlflonall pe cate o au
ofereau proccdeele de control dimensional utillzate'de eglptenl 9l de grecl, bdnfioat[,
procedee de proporfionare ln care l9l gtrsca expresla 'tonstruclia metem&tlc['t a corpulUl
srabiresy;frft :',#?Til:,i1il.3ilxffi,HPalrrror.in a*rirec.ura diverse'ror qry,, ;
uman.
ilffi'd;},,ff T#ffi ;.:h jil,f#*,';.",3i1"ir:,{'flJ'l"ffrHfi -',::'*:'fl
Sistemul numeric propus confine o armonle lntrinsec[ pentru c[ este structufet F€
'ili,rd#fl,Jtrxixf,#'fll-,r,,if,,,*,;
temeiul l'secgiunii de aur-, dar constituie totodat[ gl un lnstrument utll de m[st rare, l&
scartr umanil, aplicabil,
combinaIii".
ln viziunea autorulul, "oriunde" El "lntr-o lnfinltate de **,,r:rxll;ffde-relafia
,-efccretor
ffi{fl
generare
srhlicctura, penru aceasra':
ffi
di,n;ffiiiiii:'ii'rnru u.der" nrira, corp uman_
"Infinit6tca" s-a dovedit firegte doar teoretictr, lucrarea la a eurel proiectare tn d"u*iliffid;.':,1,i^EiJilldi"dtffi
"*"iusi"
Corbusier a utilizat Modulorul fiind "Unitatea de locult de mildtne confon-n[", dp la ;r ds mnlr d in perricut*;r
ffi;il;ffi.r* cqre em mcnfional.o
compozipie, cer
deja rn context.
Marsilia, cu rczultute remarcabile in plastlca arhificruraltr, de mare rafinament ln '1.4.6, gcsrs
compozilia de ansamblu gi de detallu, gl ln asigurarea sctrrii umane, pentru un volum
construit de 137 m lungime, 56 m lntrlfime d 24 m l[ltme.
Asernent propo4iei,.rcora
,:,j:l:I.dtmensional, dar,
repnez,,,,n
Proporfllle antropomorllce, cele bazate pe dlmenslunlle 9l propotfllle corpulul
proporrrq e un raport dimensionar
trtri"iir"r" ln timp ce
are a-ceruiagi ciffi.;;; I*"rpru
unui dreprunghij ecnrq e rarurire
uman, lfli g{seic aplicare'ln arhiteeturtr pl numalln scopuri practlce, utllltare, ln afara rypofuf atnt r-rir[mu Oim"nrionurr.;iffi (de exemptu
rafiunilor e$tetice explicite, ca In cqzul arhitecturii Oreclci antlcp gl Rpfla0toril, sau a celot
implicite, ca in cazul sintezel intre armonie ql utilitate pe corc a f€nllq8t.o I* Corbueler :fl"EffUf#L?di?;iffi tHl;h'li,:y1: ;F;i#
sli*o cu a,e
uncl fqrne s4u unqi spn
prin Modulor,
Nu ne vom preocupo deci de antropomorflsmul tn arhitecturtr, dc lnterpretarea
rsport,ri re o,,u,i*, ",itll;u#:*jffi :iJ#::Jii1[:ffi: xff iffi:;:x',?
estetictr gi simbolicl a corpului uman ln acest domcnlu, tem[ seducltoare de alfel, pe
rnu,*ii:,Hffitfr I'J'u,,:Itr'i*H'#ifl
carc o vom aborda ln alt capitol, cl de m6rura ln care dlmenslunlle gl propo4ille corporale :,,.1"*tlmcedcurdomtrsurare,,consrd
mcnte aflete 3n contextul
ale omului, mecanica gestuall ln care ac€sta cste angajat do procdca actlvit{llor sale
m4rimc ne csrc rrro*tft1, fsmiliarl. s6u, a cdror
:91 ln cazul arhirecnril astfel do etemente
afecteaztr E$ritectura, ca Fnvelopanttr protcctoart gl qppo-* vlclit umanc, tetne alc conparflfiv{ sunt celp dr lmolicarc ?n h;^--..r
proiectlrii normativ€ ln arhitectura modern[.
''-'-;;i;;;il;;i;dil;;;i;;;;p"ttllor, a elementelor eare ll dcflnccc, a cclot de --'y"ffiiltrJ#ffi

**
lnchiderc qi deschidere, a ctrllor qi miJloacrlor de clrculafle, a elemcntelot dc moblllcr 9l u
echipamentelor tehnice cu care omut se afll ln contact dlrect, nu se poate face flr[ a s€
flcarq unrnl.
]#$}f1",$ffiH\t#j,H::,..f#;
lua ca bazE de calcul, ?n primul r0nd, dimensiunlle corpulul uman, E drept c[ nu poate ft deni,ltx'i"-;;:::.ltT- -:i
stabilite o baz[ de calcul preclstr, qi c[ so opcrcozl cu valorl mcdli, dar variabllltatea
cuaitedsticilor :antropomctrlce In funcfle de v8t'stf, sex, ratl nu 1ps91mr-r[ dcc8t ptr
soluliile de dimensionarc gi propo4lonare propuse trebule acomodate pentu a fl
comoatibifecuanumiteparticularitf,li. "i ;rl,' ' '- '"
#ffi'##ffiij
Obiectele amplasate ln spallu sunt dimemlonat€ 9t propo4lonatc, conffEursto pE
mf :*':m;nU#Cr;mm"*l,,xTffi
baze ergonomeuice, astfet lnc0t s6 poatl fi foloslte 9l manevrate de c[tro om. In ecuasa
dimensiondrii qi pmpo4iontrril spalillor gl subspaflilor, ln afartr do corpul uman gl ile
obiecte, intervine neccsitatea deplastrril oamenllor ln apa$u, dtferen$rtl dupl actlvltlfl
**,f I;,t,#Ht
j; ;il;
(tuncliuni). $ffil*iffi fii:r:,ffin;Jn*#m,-#;niffi
' De rceea, cu cflt funcllunlle locate In spa$u qunt mql Ulvoc dgflnl.tp. r. pplrertra
dimensional[ s Bce$illa e mnl preclr determlnat[. Astfcl, ln srhltccturs modmo[, carp a *i direieqe,
.Uffi rt;;1i,ffi
I*Tts.1-
;ffi
;';,r='ilH,;"ffi'#fflHtrH'ffi
.1"j.ffi";ffi'#:f
tr*Iifl:"q;ffiTi
::ffiiirt,f;,r*fat" '*und, u,si,i"u il.,ui p,o"o ri
flcut din rezotvuea prugrdmulul loculnlql de Etdsl.o problcml 'priorltsr[, pentru Existr un
ilabllirea coordonalelor dlmenslonale alc opallulul loculnfel, sHct controlate dln punct de ccdnl6.
.-.-, oin*--iJ'j"-.iiu";t#,:;:"ff-c_1muriqe.
-..r-urr de care se percepe ,tcoarcrca
il;il.',frlru -r*ii p."s;;
de citre
Elomenele de constructie,all
c{ror-n$1lmi ne sunt
Ierrshc lt u'i ote tocuialet, farniliare pnn conractul
*pd;iffiil;r'IlllL",",,, ;;r;"";;;
picee dc mobitier, ne ajurtr
ts
 dou[.Dezvoltsrea vectorlqid ln plan a timplelor ogiptene, dia lungul unei axo orizontale
{e c{@ziji6, pilternic afirmate, e lnsolitil de o configurafio telescopicl, intr-o
de in{Iime gi lunrinozitato, clfre elementul terminal al compoa{iei,

Un alt exemplU o fetedrs[a 8J.Pi1tudLtt-flglnfl, c&rs se lnscrie planimeric in

'
cslesoris pdificillor de tip central. Nu reprezint[ numai dn ltrcag do culq oste gi simbolul
dtintrldi gl centralirmului puterli papnle ?n lumsa cmolic[,
[$tructursreo echlllbrflt[i inchcgatfi, ou o clrtrslitote binc exprimaH, a fost
,: rtFmfiM do tcrli coi es su dezvolttt pi{mclo plnnurl ele lui Ht4mff*m, facilitflnd
cxprlmnroe nxol verticqlc, cqre sG va tmpllnl ca doriinantl ln cupola roalizattr de
I{lcholatgolo, devonltil somn $i *imbol nl Romel, o prezen$ inccnfundabilil ln silueta
ofsfuhti./Un sstfel de rezultat nu ar fl font poribil flr[ consecvents diferitelor
psrgoflBlit4l implicatc in proce*ul de crealle,ln aecvonle tcmporalc deparate, faf[ de ideea
compozllionnll de baz[, fllril preocuporea ocegtora ca lmagincr do ansamblu ryl de detaliu,
- la rocfluni
de ln plon fll.flltd.: s[ fie ln rcord cu tcopul idoolo$e inilial propus.
Rolalin cu daichiderlle epro Tihru so va face prin epaJit succe$ivo,'de configuralii
oorhastmte, qi elomeno de mflrcaro Blo unor momento do prrcufs, inr-o compoailie
Bxl4l{, cere urrnili'ofte punoroa in valoare s dominsntei de ansamblfi: Catsdrala Sf.Petru.
Acp*tn pnla uili,l dlfi rnodelolo cfle mol izbr,rtlto nio inplcgoril rolului a,relor de
, ddmppsiil& Si sl$ tusflflotll unni idsi primire valtrosro prifi t4fi${v$ntii inrpir*to, care i-au
rumodnl la lntervslo mui do tlmu, t , .

G"orlwit celor dr mai lr,r rrtu cl,1fuoompozitie arhltociinall de calttato nu se

poato n-hliza f[r[ rlmulrnncitatEa vlzlunii o-iuprr color trci diinorrsiuni (lungimc, l[1ime,
tnll$me) gi colci d6 B p8tr0, spaliu-timp contlnuu. sau f[r[ scfltrsrea compositici s$upra
unel ldol clqrg, romnlfioatfvo./
Chlor dnc6 tn orerolllul practic ol compodlin oo expriml ln planuri,
0l concsptiei. comporlfin
'" [tclluol, eleva;ll GE., deci ln reprozentki dlntincto, uparent.ropamh, Saoqtea nu pot fi
nlcldgcum rezulmtul uncl gf,ndlrl frrgncntare. Iil rcalitato, piqsole de reproiontare graficl
Fnumcmts ro lntorcondlflonolu[ rooiproo. ca oxprcolo s uflul Fro06s dr g0ndirc lntegrator
, dc 4fler-rsiorif lntre lnerlor gi cxtcrior, di ptrrrrnent control sl conoecinplor po c,ue
orlco lntntvcntie punaualtr lc poote sv6n 88upfa &rrsarrtblulul,
Degi nu pot fl motorinlizste dccit fu doaeil, axele 0e afiiml de fapt cu cloritate $i
,,'.j ii{iil .ry,,tir*1i[,$i1$4ffi
o,voiun*3lui, ii
'(0eimpozi;lih ai
' ''.",',','; , oe pot dozvolta dupil rm fldt.muJto
oau sxo; lcostcrr put8nd fi
:;lfpctiliil4ro, frBnte, curho. paralelc, convorgento, ascendento cau dercsndente, orizontale
veiilcnle, tncllnatc ut$' tn anssmblurilo cu dou[- sau mnl mutte axc do compozilie, se
I illueflrml ln mod curent un frx prlncipal g[ unul griu mai multe axc secundare. Axul principal
,glT:fjr::1t1::jttTeflrul de lnteter, apre dominantil, traeeul slu tndicilnd tn mod
 .27
26 1t 11,

cunt oderivat[ 4modelulul bazilical, reunlrul lns[ mal multe axe in plan orizontal, celel
parcursului arhitectural consacrat de 4rhitectUra pefigioasfi egipfean{ F6[Q exllem verffcale tevenlndu-l rolul de marcare a domlnantel, tlp care utilizeaztr planurl circulare.
I tlo,{"trt putrlts, t[ .TT Fl..[: lstoria arhitecturil ne ofertr muite exemple de compozilie cu plan
i ;[dsemnificativ in acest sens.
de tlp central; Templul Vestel, Pantheonul dln Roma, etC.
O varlantE (4) a tlpulul central esie cea care confertr unula dintre axele orizontale
Il*"{ -*"::l:ry :?rPe:itfe*lq-sllts . un rol preponderent, axs vertlcal[ pi$rendu-fi ln acelogi timp valoarea de suport al
Vom preeinta c0reva din modelele de bazil ale oompoziliei arhifscturBlc dezvoltJirll dornlnantel spullale gi, volumetrlce (cupola
' ln cazui Catedralei Sf.peiru din
structurate cu ajutorul axelor, flctnd apel pentru ocpqst4 lq exemPle cufloscule din istofiS Romr).
arhitecturii,
" Modelul care combihtr ttpul bazilcal, generar d9 predorninarla -unui ax
Compozilie dezvoltat[ pe bazaunui eingur ex ordqnator (l), tn eccast4 csleSode lon{tu{inal, cu p.lanul dp tlp central ln ,;;i;;u",rd-rulr. Jifr*ni!'il';rd;;ri;
se lnscriu r:omoozitiile ftnalizate cu elementul dominani, PrecHm cele din tipul evocat longitudlnal, angaj!1d astfel.gi axe secundare, perpendlculare sau nu pe acesta, 1s; e cel
anrerior al teirpleior egiptene, care prezinrl o ruccesiune de , spafii gi elemonte duptr care s-au realizat catedralele romanice,gotice ori cele bizantine cu plan treflat.
stmboiice ae-a iurn#r paiJiiiutui, sau cele,dln cozul tempelor gr*cefti,
cazul cated.ralelo.r romanlce, gotlce snu al celor bizantlne se poaie ?ntalni
modelul-
.. I9ll,
(6), al dezvolttrdi mai multot axe longitudinate
paralelo; cu diferenpierea celui
I prlncipal, carc se pot intersecta cu axe perpendiculare transversale.
-. ,.
t,i. [/tu,
tt'
, -$i
fn- arhitectura modern[, ca qi ln cea postmodernI, arele de compozilie igi vor
plstry de multe orl rolul structurant. Unul dintre exemplele ?n carr acest rol devini evioent e*
cel ul 'caselol preerlei" conc€pute ln primul decenlu al secolutui XX de cltre F.L.Wright pe
plaruri cruciforme rlmple (7) sau complexe (8). In mod obignplt, la intersectia axelor
odzontalc sltuat "utility core", nucleu cuprinzind ctrminul, ,.vatro" cafe are qi
TE?r"
alrlbutp elmbollcc, ".rq.
de "axls mundi", centru vital dln care lradlazd modelul spalial.

o o
uyl t,M^s!.! u t^ani( t qo/tk,
(.

oil," W ;lturnt
{*tu
,^w{^"
+ _\k_u{,go,,o}.,0,,
1.4.8. Slmctrh. Aclmeh:la
',-.,.,-.'.l].,.";;i]:.'il;.T;:;-:::;.,.l
a$a cum cra ldtereastr de vechll grecl, deflnea "armonra propo4iilor,l
... PureFrg. 9i era-
socotlttr surs[ a Frumusegll,- denotErrd concordanla armonloas[ a mat niuttor
decl, un scns mai larg decflt cel pe care t-a surprlns mai ttrziu .onr"ptul giomEri.
;u4ili"
o,
rljnrnie, sens ?nsuglt de lumea moderntr. Acesta deiemneaztr, htr-un.nrni o;ri*. reDetarea
figntictr gl lnvcrsattr a unul element Bau grup de elementp fn raport cu un punct, o ax[,'sau un
PHfl.,r":"
Este lmaglrleo rlqpHel bllotcrale pe cFI-E o ofertr Etrugtura formelor organige
rugqrlor oryanlzatc, 9l tn cor9;rl om11Lec. Intr-un mai euprlnztrtor pi rotodattr
mdldgtttos, re allrm[ c! 1run1
dactr
slno

,Wprt.ttkbtt! , J*dIg[L lor, p.oliedrek..(tp.Usfdgrf,inh,rt. gqtrgdrul, etc) sunt volume slme-tricq-

e rpzullatul compunerii o dou[ are o.rimntate per-pendictllare' la
Acest model (2)'dczvolt[
l*i :t
interseciio on ,*'ve$ic4l, cqre mafchoezt dominirnta Spgtial- iri
volumeirictr."frotn
Din aceaetl catcgoie fac parte bnzilicile san clldirile de tip central (3)' care ii
..!i
;j
 I
Din,ce!u ppure risrlrilc pi eorp. urlte.Bppmelrtce {:$!t$:j,f \*Jf:"tH j
flF3lfrpr* deci nrai sqogtand" maip
pElrl mel bogattr ln stlmuli estetlcl, genereazil rfial variats $i mfli difif,firioe, sui
ndluElE d slmgffipl - actlv $ mai complex peteepfia vlzualil.
[' tn lbtql roftrtt'
erlcl n nredsrtlnPt ln somPol
"rrutectutili'echif I, f+'"r,rpfu nmarcuirlte di, eonrpuri$i drlrnetrJco nc arf,tlliffi* aoitre[i
dfrt $i istorio urhadbmr.ului #
roventtiePisodlco El ln cadrul
...;' al juuttf,eq.sC-

[iiri,dl se

qi
cazuri"
prirti,gl I

eu oentrul de $eulple

1,iLljri;
rffi
ir ,,il,i
1l:

,,ii:
ritl:1ffi uifltfit afrilb
,i,'l,iil:,|
siip, prer Upune exisiUn
, factui' unlfimtot.al rtn
,' (rnuzlc& plf,rt*),
c
gi tn alteane.vieuale
 30
3l

Inducerea migclrii prin morlul de tllstrlbu;lc a elttneutr:lor arltltecturale'

se realizeaza
qnumlt[
a suprafefelor qi vofum"ioi.lJn orfirnirflre1. $l arfltofllz'fcq-spuflllot ltrr-o geometrice dintre componente $i intreg, generatoare de armonie, controlul rational
si
succesiune, c*e
.'tnsro*nt',i;fu irganlzatE, adlcll rlim"'. Canlacuzltlo g:*1,:rU.
aensibil al 4cestor raPoarte ff,cAndq-se prin structurarea formei pe baza unei figurl
mal 0par:11 I geometrice care se regtrsegte at6t tn Intreg cAi pi in plrgile componente,
"Dintre toate arhitecturile ceq'cgtic4-Este pa8le B$-e-Qg h cgre rltmul este cel. ll
;Xtfr6-"4i" ffi
iapori ai atmtnilunl in armolig' ldr -1!Iru! {ezv$t[ t'ui!l,",f,fpi4"'g PIn r Traseele geometrice-i[-arhitechrr[.surt-d.ci-schsgui iegr,netriptsimple (drentun&i,
elt-Iffigg reoffiffi '3;H3illf }|,fi - ,ffr
l tH-ll''
tiUffil p:F:f *.-"llglL.'q'quuzerIffi .
'f, iJ,t[*f prop.o1,
1 ' "elrnE-r.e.
scp$e|fl.
arhitecturat4 fiind un t"p"rt iit"t'"tiJnui tn ut*rnit cu corpul .uman, iar fitmul dezvoltAnd :::: cotcgoda studiilor
In lsre au evidentriat utilizarea tr$eefor geomerice in compozifia
:;ffii;-;;il;i" pru prrt"fii succe$ive', Este ttecesar, agadar, pentru a lnlelege €$Brla pl4nirn6rric[, de. fsladd. 9i ln cea volumetric[, se tnscrlu $i c;lo ;;;Gre de Adrian
de serla lul Flbonaccl' de Oheorghiu' av6nd ca obiect fie afiitectura casslor tlrIne+ti trad4ionale, fie arhitectura unor
notiunii de ritm in art irc.tu6] strne amintim de Sec;irtnea de aur,
Irlffi;ffiffii#;il;ni"r, * le compun, pe c.re s[ ne-o.reprezerrtrm apoi ln
fel putem fpe, in prrmut rendl {istinctln.dlnrre caderfr,
mqnumcnte Blc Antichitllii sau Evului Mediu.
ffiffi,il;dftrrd.H;;;;i cadenla cflt rlftnul ll
prezentd de aser.nenea fr;,np*Ui, Ue uhiteOuri, ql ritm. At6t.
gucoesiune,'; ;il"tare de elemente, dar spre deosOblre de cadenttr, undo
reorezinttr o
(?n$lrulre de cqloane esale, lE lnteraro.egalS'
#ffiffi-;fi;;il;;r;.;;i;ni suni esalesucceslunli se afltr ln raporturi armonice de
de exemolu). in cazut ri*ri"i .f"rente-le
;#;',,t#ii";*;;, "u uii".r"ir,", ulrnul.!:gqnlnd cadenla 9l proporlia' 6c.99-*9e1191
ne@r:Eu1$Iiili'::""::::licl'FroFusd ','l E
firpsc cq, elibsrqrea de constrfurgcri, dog{nqigliotcrcotipii arhitectura ln
aj-lr",rriurrjri,r*UrguryAelr,.GEn"il cp.lEm,por8nl sr aibd prinlre consecinle 9i abandonarea unop,pmcedee compozifionale de
ds"fr^M,Criots0Ufrlflg, I , -,r---ir-- br--..
nt[ o dispozllie rltnricl a opa$ilor 5l volumelor' Elipsa' lstura trBseelor geomelrice; insb aceasta nu diminueaz[, aga cum o dovedegti vil; s;in;;
riqe, potenlial gtnerattare de suprafele rltmlce'
volut'a lonictr lfl Gafches, cslilsleE eoestora cq i6$trum€nte ale armoniei formei arhitecturale.

ffiffi spiraielIntsttt'uuryi-fo.'l11 .Tltt'ii3tt:.::plt::I

ffii;. il;;a'plastice a milcurii, pe cue o realizeaztr 1narhltectura gotictr, estc poate l',,,. Corccfl optfce ,,,.
_,i,ir_,.
,

:**r1u.i!il|} ;;pii"ta ; r;i"'l,i compozllional ul rttmulut arhltectur[. .

I
Creafia ietoricl de arhitecturtr consacrat 6i o serie dp procedee Drin care sunt
goqocqle optic. defecliuni. de propo4ionare, efecti ate tuminii 'ruu
, .l.lO;,Ttgtec SeomctrtoQ fl corecfll optlce ur".
pErcePpa. vlzuala 0. tormelor' Accste procedee ee aplictr liniilgr, suprafegelor, volumelor,
;;;;il;J-i;
"f ,
Trnree geffitrlce rn0teflslelor' cuforllor' prln ele control6ndu-se mecanismelo unor iluzii dptce pe care Ie
f nreChfrgsztr aparatul oculer.
in parcursul istoric al arhitecturii,fscheqPlerryrylSe,q:'q"BtT ,gl{l**l;:* ' inflec?lIn cpleInct
ce $meaztr vom prezenta c8teva artfel de iluzii optice si de corectii. care au
or mai putca
exemnlu-au ayut un rol de seamd tn modbJirea formel uhltectutale' !n slqFilltgs ProDo{uloL _0i
interesa plastica arhitecturaltr detdcraliu sau compozilia de
ffiiilr-:;i, ramin;rmminplan ctt gl tn sec[lune ql ln fnpdu decl tn armonla **'=-
flrtllccturl ori do urhanism.
-bofipozifonali
--'-- a iii{ffioiinterloare volumerlel exterloare'
gi a c, ;j;il"ii il#iiilor
5E pot diminua sau anula neconcordan;ele care 8r purea
dro*ruia,^ r;, pffii;r* traseele goomgtrice. dp proporflonultaq .11 srll.l: gy.:!,f.: tlg..,gbiecr et iyaqngala
aparonttr, tn tunc1io de poziiia pri"ito*r,ii, i"
ur"*rn* potitiil fu;; pe tercn a coniiruclilior chlar 5l tl.lpy^u{*'"t"1i1,qry.1 onenl{r-c, de unghlul do ctrdere a luminii gi intenritatea acertcla..
;'.
datorir[ duratei de percepgie mE,
ryljul*givizat, fungr, Sn primut caz; o iluzie opiic{ ce
p"rtti y:U pf1fff1gep-rc poslc ti de interes in alungirea aparentl a constiri4iei gi ?n ritrrarea elementelor
n"n,'.i{ffi $-!ffi Ei4iiildffi p-au
*11i.11u,
amire-
$hit&cilrtr. : '"-':,' de
ffi hg*#filf*ffirffix;JTl'ffi:i$l'Hffifjrfl *,,po,ru",,,.p,u,,"P
i

inor*,'uirilil'*X* pr"i.","r", dacii acertea pot fl apreclate ca factor de b) Curburr rprrcnli a unei orizontale. Esrc cunoscut cd, la formele triunchiulara-
.JJrr*"lrrI * ""tiff*rn-ai
rrrioriat postbiie miJloace de verificaxe a calltlglor umonlce ale unsi
ll8 9um sunt fronto4ncle clasice, dsrorittr paralolelor obtice=eimetri;; ;; U;;;;;ii
compozilli arhitecnrrule. fiqsta pare curbE, pare ctr are capetele ridicatc. coreclia, prin modul de a conslrui, este
----'"-?*te-airt,
ln c[ studii f6cute asupra operelor de uhl.tecturtr din matc
scesf sens, ivident necesartr pontru a contracara aceasttr iluzie optictr. i

timpudlc- iu reLvat existenp unor ftrstrturi somune rezultate dln ac$unea rslpartelor Ca atare, in Grecia antictr, orizontalele fungi a'fc art itrayolor sunt tras-ate cp o curburtrl i

ln sus, pentru a p{rea perfect orizontalo. La parthllron, de pildI, diferenla de'nivel Eringe in
 "1J

care se corecteaz[ efectul de perspectiv[, astfel incit imaginea Palatului pare mai apropia
gi deci participarea sa la spaliul pielei ca dominantb compozilionaltr este mai bine suslinuttr
ounctulmaximalcurburii6,5cmlnfaladeleprincipalEEiposterioqrl,qit2,3cminfa|adele
il:;;;k;6;ifuTli];' in arhitectura Greciei ::ffi#,1!:',x';11i,ll;'*[f]rfiIil:li g) Cormfll optice prln culoare. problema gtoballt a culorii ca mijloc de expresie
arhitectuf[ v& face obiectul subcapit0lului urmf,tor. De aceea, aici ne linritdm la a re[ine rol
aulqrilor ca mijloace de coreclio utilizate in arhitectura m0clern6, ln acest sens, folosin
*"t"-[ i*fi
::t,x"x[iiijirTi*:n*q,;iIfi fi:Tfiffi',?*ff
deci
rHHtlill"ui'fefectul
erpresr'-:n:ilffi;ii"l* de culorilor vii, calde gi naturale, care par mai apropiate dec8t ln realitqte, lalnctrperi mari, dar
il;;riii;""
perrectr a coloanelor, $i se 6nu' curbe'
se doregte diminuarea impresiei de mlrime, sau, foloslrea culorilor luminoase, deschise, ca
;;i;;il",, ingroqarcar-ttt5f$iffi'tr1,*ai;;l.lilJ;t""'" dau impresia de mlrime, senzafia deplrtirii, la spalii mici, sunt exemplele cele mai comune
care
curbare inversil
, ^---^ ^,,rnril,
l,t. [,umlna' culo$re0, ornamentul in compozlfla de arhltecturl

iif *******t",'"* ,lif-,H,,."ffiiF[t",,il"[]$#

lnointe de a analir.q acost$ trei mijk:nce de expresie plasticfi ln arhitecturd, vor
ppzenta cAtev0 aspecte, de bnz6, privind elementele de morfologie ln arhitectur8,
Am definit Forma c4 motl de organizare a constituenlilor obiectului arhitectural, c
ilrli* i"r.n" r-" rt iltt,:fffite I oarpnle dqtorltl
c[ unelt arhltecturale fliod scopul gi rezullatul compozifiei de arhitecturl. Ea nu este o crealie abstractl
FaPtului
lmaginnliel noastre, e o form6 concrel[, in care fuzioneazil spaliul qi timpul, se exprimx pri
Bnumlle materiale 5i se realizeazl prin tehnici qi tehnologii de constnrclie potrivite.
rrr;ixi{i}:ifiifttru,;n'x;#"#s#*"'i{#l[x,J*"':l,tr:ffi
aparenta In geneza formei arhitecturale rolul primordia! revine ideii, care-qi gtrsepte implinirc
pentru 0 se crea 3n raalitatea sensibil[ prin intermediul rnateriei modeltrte prirr tehnic[. Penh'u a lnfelege cun
or 4vea npafBnlE
ile loc modelarea rqateriei pentru a se rliunge lq formfl ca expresie tehnic corectfl a ideii, q
lotodatd ca imagine gimboiic{ n acesleia, e. necesar a se aborda problema elementelor dr
.,**"G*1d::j#I$l'ffi lq*:ll?;}li:iilfidwfi r"stlll,r'llr";ll morfologie arhi tectur{l[.

::,X#,5,11"'#;t'Hi#1iffi ;:';;;ir"r""Iliffi ,trt1l1tqifi :: Elemontc df; morfologls arhlleclurqt6

o vertical[
Pe de alt6 parte' deoarece
par-e

in,"tu"ni pentru t"t"::lt:::1., vizgnd

*!}it'*f a$t tn t
*oi ,*1,'r.-io.:, dezvoltarea pe verticaltr' ',:, ,
Arhitecturo modetoaz[, tntr:un proces oimultan de deterrrinare biunivoc[, attlt masr
il;;r*train*limorrnu (forma 'plinului") - elcmerttul pozitiv, cit qi spa;iul (forma "golului") - elementul negativ,
i:H:q:$h":ir'#,i-:lhgiil:qiiiliJ,1;Tx;*':t;fi
au tost mosElarE rrrcr
F'FrrEr--. Arhirccturg defincqte spalii interiosre comunicante intre ele gi cu exteriorul, care protejeazd
apu6- diminuate'
- - qnmpni, activittr[i, bunuri materiale o]c. Aceste spalii, pentru a fi viabile, trebuie luminate.
"'* r !

A":u lry:1,"Jir?,i1,1, ll;:!J't#lllffi[:ll Rozultl c[ elementele principale ale morfologiei arhitecturale sunt: masa, spaliul Ei lumina.
ur,*ctur de sd0ncrme' lf fitt$il MEsn eete elementul pozitiv al morfologiei arhitecturale, in timp'cd spailul, eminamente
iiil";il'1"'5'i"iti"n'iarr'atlt'1.'* toceptor, Este etementul negativ, lar lntrc ele, unindu-le gi individualizindu-le ln acelagi
:15:tfl.,iilflnlxlfl',ll?3,T,"*i'3'nl'ilfi
Li;?fiffi;d-""- *-urui ae. a{a1c1ry,*-ll'#i:inJffit !imp, lumlno, care relevenz[ suprafe[ele, dd formtr volumelor, care inglobeaz{ spafiul.
pooarecc prin calitfiile sale fizice - coeziune, rigiditate, duritrite, greutate * masa are
clpaeitatea de a tnchide spalii, de a le acoperi, protej8nclu-le, ea reprezintl $i e,lernentul activ
il*,'.k#J;;l'i'"ff#1"fiiil*r1[Jffi"ei#iru;faoenivordrntre il nprfologiei arhiteclurale, in timp ce in raport cu masa, spaliul este un element pasiv, iar
ffiffi ; biserica Mlntrstirii qlngo*i*1^,-t
artu totar'i"ifffi:ilil#"
succeslvc' l'?0m' lllFtf no rtmfne neutrl.

"*".';;**:.*i"r*lll;E:ti,xtu#r$i;'qlf,i:$d'trff
exonartex 9t
,.1 Dar, ln cluda acestui fapt, lumina are, aqa cum vom vedea, un rol major ca mijloc al
crplcsivitilii, ln vltalizarea alributelor estetice ale masei gi ale spa;iului. Este cert cI spafiul
#iiiJ,[lilli oonrtituie elementul specific, definitoriu al morfologiei arhitecturale, al formei in ultimE
Inttanp, dar aceasla nu reduce importanla pe care o au mflsa gi lumina.
rssare,
ilTfl ffiyffi'3:'J."#;1i3"fi ffi fi'ft J,;J,'5;ffi i;;"iili$,]]lp;""ffi ii.:" Spa$ul esto imperceptibil vizual, in sine; ii congtientiztrm fiintarea 9i calit{ile
sraficf, a tridimensto
:;;;;,; ;;
-,

","n
ii3lli"J",ill,fiil'JiXk"f
n.13',
ffiiff'ru;;;;;ffi
Iffi ;,tit*};l:#1f,*ul[ffi
;;itffi i;;*,#iJi[[ffiii,i3,
eelcilce tocmai datorittr masei, care-l

ii:;::
rl
delimiteazl, gi luminii, care trezelte Ia via;tr forma.

i,:t
 35

Palace,LondraJ.Paxton-185 l), magazlne unlversale (Bon Marchd, parls - G.Elffel gi

1'5'l.Lumina L.A.Bolleau - 1876), pune ln evldetrfd valorlle expresive ale lunrlnli, odar2i cu cele aie
dematerlallztull 9l transparenfei, in opozille cu efectele de masd qi opacltate dezvoltate de
spaliul6imnsl{evin,alndar,..pcntru0oi,reqlit4leperceptihil4vizualnumaiin 'e$eflc.d arhitecturll ln trecut, Pdvlleglerea desubstanflalizflr-it Ei atitUutelor estetice aie
se percepe doar ca imagine de
prezentaiuminli, pacu p" tirpur'noplii'lbrmt unei cl[diri acdsleia de cfltre nrlitectura contempomn! este, prln urmare, nrii pultn original6 decitt se
contur, de situeril, in pfini fu*ini o ritli ,a se plecizeazdin toalp detaliile sqle' se sniml' se p,retinde.
imt'linita, cu o vislu substnnfial nqanlattr de jocuf Vorn aborda lnal t0rzlu tema relallel opacltate-transpafenp, a evolufiel sale qi a
il{;;|frililtal;;;ffi;'o'ganiruta, ,,rrodululln care sp regtrsegte-earn artrit""irira d-Jud, ceea cc considefdm c[ trebuie refinut
'-"
-- lumini Ei umbre.
de
;;i i;minu iEi dep{5eqte rolql.de simplu elemenl revelBror 4l formei. Hot{rfuea acum,- este concluzla cd dlferenla de lumlnozltrtte dintre exterlor gl lnterlor. fu*fnareu
biblicd "str fie lumin[", toi. L **tut ziua dintii a Crealiei' 9i cuvintele de.sf8rqit.Gqu-deq 'sFaffufuJ
lnterlor, e-trecesar a fl reglate, dozate gi dupd criteril foqnnle de expreslvitate, nq
illffiriitJ-rri'a*rtr;r',1ui-morta.lumin4;, pot fi inierprctalp ccs6q' in cqre e cuprins4
Euse$tie nimbolicfi numai de funcliolalltatepractlc-utllitartr. lntr-adevtrr, poate c[ nimic nu a fost mai importanr
import4nlei pe gare o *t tu*ino irl exiitsnla omiilui li a unlversului ln geneza.codurilor estetlce_ale arhitecturil moderne dec8t schimbarea moclului rle a concepe
gl reallza. ilumllrareq naturald a spa;iulul lnterior. DeSi motlvatia lgienlstt era cea'preze ntatll
arhitectura.
fi"*'-"-6mu
este ccl care, prin pvpluila sa-fn spa[iu oi rrJnP' inlr:fl:: jlJP{ explicit ca- prloritarx, ln. realitite, estetlca arhitecturil noi se n6gtea, ln mare parte, dintr-o
srhitecturall ln secvente reihterpretare a rela[lel J-ugrjn4:*ltiU--fpr$[.
*l9r**'i,ioUi"rU a, *i,ir"ttute, static. Omul-porcope formn
rrerulate tn rimp. atfu din rir"ri* cai qi din interior, oi di acaeu cB Febuie 80n4ittr ln funclie . . Existtr prograrn€ de nrhitectur6 ln care, prin soluliile speciale de lluminare naturatil a
il.;ffi#,iffi ffi ' ;;il;'r"imlii nqn nrivit'rieres unui Plq -t,ry.,t:"p1ie
rix' fi lnd
pa.i"m"n[ prin Lxcchnlt viu al morfologici
ffllllului, se obfln cfecte de expresivilate deosebit{ prin accasta fllnd satisflcurE lnsttgi
firnclla de bazd.
inacceptabil[. Pe de p"lt,
qltifimina t"'aRtrirn
*nir"riurut", p.ntr, ea sB introOuce timpul ql'implicir$igcBreq, ca valoare ' .. Este, de eremplu,..ca?Ul.spalillor dp.C$lt creqtipe, $i fircpte nu nurnai al flcestora,
"l'frin
;";;;;rilttt in 'trtrirea" "rnti a$itectuiqle' InteniltateE luminii, directia sa' spagii p-roplce.reculegqrii, medltatlei, in care turnina in ipostazele ei de muxinrtr scrnnil'iculic-
"*p"ritnte
,, ,"p."i,ir"i!. olir.*lor, efeclutpeasupra culoritor,contrastele dintre yryW'1ne{i*f de vitralil are o contrlbulie detetmlnantd la crearea urrei lrntrirrrr;e rle
-
ffi;,liffi #r".ia"r[ pa obiectului
I,ffio5 ii ,*urr, *ir"Lu p. l,nalttr lncfucitur[ spiritual[, caro stimule azd trillrpa $entimc;hllul religicrs, colrrunicureq 06
parcureul zllei, ceoq fa*e imagigii de
Bceasla putf,n4 ostfel
pq[os'E o Ihnscendentul. Opere_de arhitecturd religloastr ale unor marl arhttecli*al iumii nrodcrnc
ililil6,'i,"r6il, r[ i rr r"i,f"r! o dilomic[ specific4, ai

"-"- intreagA
ierie de metamorfoze qi noi identit6$'
"'iil:;derer,
contemporane ca - F.L.wright, A.Aalto, Le corbusier, M.Botta, R.piano sunl nrodcle
clar gi ohscur str[luclte, care dczvoltd tenra fuminii ca mesager al transcendentef ln spafiuiarhitectural.
i ,ootrart ir'Ai tuminf ii umbrl, tonurile de lrecere dintre
.urrinj'ilrii"in;; ;lo; t*anr cum ll definea condi[ia [r corbqsieF' Senemtor ft emolie . - Bte gi cazul unor spalli culturale-bibliotecl, muzee etc.'- ln cLe lumjna naturultr, ln
sfeglalqga zenital[,-dlftrzd gl uniformtr, satisface ln mod ideal exigenlele pracric-urilirure ulc
;ilri;, i"rrnrri.J_r, oanau_i o viag carc-i transcende pur marerialil.
i --'-'-;;ti;nul tu*inii ru m*,nirrrh atat asupra irnaginii elrfoale 1 lln:i, tq 9i nsuprS
.

'octlvltl1ilor dln astfel de spa|ii, dar igl aflrmfl totodatd vatoaria ixpresivu remarcahilit:

".r"i
ini"rioare, Dac[ in-aceiaii spatiu rlefinit geomJnic, decl av6nd aceleaqi. dimensiuni" .EllFtff dln Vllpurl tn.eatto-lsrs), Muzeul Guggenhelm dtn New york (F.L.wrighr
.19J9), tluzcul de art{ dln Atlanta (R,Meler
-
;;;;;;ii';i f;rmu'iro*.trtcl., si interviry rlin schirnbqrea .ampla.s[rii' dimensiqnilor' -1983), Muzeul de artd modemtr dln Fran-kfurt
elementeloide lnchidere perimoiral[ 1i de.poprire' se (H.Holleln -1990), Muzeul Guggenhelm dln Bllbao (F.Oehry -200O) etc.
ritrnului golurilor, prin t.ti*Uutea '$i obiectele conllnute de
"*oOul A"iumi,r.tt u tpufrfui, 4.elemenlelor mesei iare-l deftne$tp qi prin Eccasta
ffi;;i slu'. lnfluen;ate
spaliul lnterior, lmaglnea, expresla lor, sunr la randu-le
lumina naturaltr. In lnterlor se pot obflne lmeginl, exprcsii dlferite de cele ulc
,ipiutiu plasticd a epa;iului, a formei interioare ln,lntregul .de
Fireste ctr tumin.t-Lst" unul din factorii cei mai de scam6 -ryntru
satisfqs€rca acelo1?fl oblecte. €xpusE ln exterior, ce€a ce ecte lmportant pentru rezolvarea slstemelor de
il il;f;;iij,1, qi
practic-utilitar[ de confort (lumin{ spficient[ in raPort cu Il.Yrlrtf naturaltr (ti artlftclale) tqggl.qe3tgtpgpllitDar efecrul luminil asupra obiectelor
,^ic"nl"to, peolru.qsigurarea GsE mult mai semniflcatlv, mal cdififl'lilin?d6vi cuvinte de mare sensibilitate, tn ..Scrisori
;;;i";ii'fri1" .;;i Orrra*r*e inti-un unumit spafiu, suficienlo ore de fnrorirc
gi sp8liilor ctrirc Slmon", G.M,Cantacuzlno surprlnde mlracolul "lralionalelor simfonii" ale luminii:
,roi:#aio tgienic erc.), dar de ta orientcr€i cardinall E clfi4irilo1 distribulia
interioarp pint ta *nrrgr;;uip6tillor li a ryaryi, rrebuie s[ ee urmkesscl efe*tpleJormale "Inlr-o anumlttr orl a tnsefftli,ln zllele de $oare, o razl lolia g!,Seir6$frfngea tntrro caraf?l eu
favorabilt va fi acoee csre va sfesi qi o bun[ c0lcva pahare dln stictr de Venegla. e"".i rpi,rt"*r ;;,i6"p,.,'r1-lrunr", cand se
iriiiiii f, ,r.nrri,iii, "rtniutuu'.noinull
il;rffi;'; d;"ior, * p.n,*
"r. asigurarea unei bune ry!.a1!i 1ct{aillor cu lurnina solar{ fiind Pr-gduces, lnE-o- stare de extaz, pe care, de atunci, nlcl o operl de artl n-a mai prilejuit-o,

;;;;.;;ilffi"tut
"---'-'ifr.r oiuoit iordiniie acestea li vecinltitile (lnalte) construite sau nailrale' afartr-poate de domur.lle audte din Bagdad". Firegte c[ ln pirceperea unel astfet Oe realirag
pe ouportut docryiyr al. raliqnalismului li
iiuinll .a a.r,it"ctura modern{, ttamffgurat€ senslbllltatea autorulul are un rol lmportant, dar transfigurarea este rodul
cltre lumintr, gralie Ei inovagiilor din fuminli.
func;ionalismurui, sa Oesctrid6 generos spa;iul interior
.*rrrri"" ti
maierialelor noi (betonul armat), in secolul XDL PAn[ ar,um ne-am referit la lumlntr ca la un principiu esenfial, component6 a
domeniul stnrcturilor
asocierea metalului Ei rii"i"i ,ut," i"
tt*.toti arhitecturale, in care lumina naturaltr
galerii, expozilii (Chrystal
morfologlel arhltecturale, tnsE manifesttrrile qi efectele qat" runi nuunlut, ere o serie intiepgt
de factori' Intensltatea gi calitatea luminii, de pildd, dependente di cJoiaonatete geografiie
sefp,
abundenrfl reprezint[ o o.t"ruur" exigen$Altr la progfaml

36
ale unui loc, au influentrat 6i modul de tezolvare a detaliilor, offlafnentolor, decoruflllot. Sub
soarele puternic al orientului, lumina dellmlteazd fotmele ln conffaste pUternlce, chlar
violente, dc umbrtr qi lumin{.
Arhitectuta gi scutptura,eglpteana au fost influenfate de acest fSPti Pf $IqrBfqtql0
arhitecturale forrhele ntr se prezintll In relief; ci sunt lravate, lnclzate (e drept c[ 9l durltatee
materialului cle coristruclie f?lcea dificllI sculptura in tellef;. Am pfez€ntat deia metodele
prin care, in arhitectura breciel antlce erau corectate efectele tredorlte ale ltrmitrtl exceslve
lsup* formei. incl una din calitdllle acestei arhitecturl este aceea cil, depl lntt-o lumlntr
intensa, frrrrnele sale, de la componentele majore la detalll, ntl cfe€az[ cohttaste brtrtalc,
suprafelele se articuleazil prin treceri graduale de la lUmln[ la umbrtr, ftr[ ruptud, fHrl
inireruperi brugte. in cazul arhitecturii grecegtl, echlllbrul gl armonla proporllllor ce-l sunt
specifico se regtrsesc qi ln muzicalitatea dialogulul dintre umbrfl gi lumlnH.
' ln lumina nordului, mai pulin inrensilJarhltectura Gotlcului va dob8ndl expresivltateu
contrastului dintre lundnd qi umbte prin profilaturi dezvoltate mal mult pe vettlcal[, cU
schimb[ri de planuri ,u"..riu., in adincime. ln ltalia, unde, dlmpotritl, soffcle se rldlcl
mai lnalt pe polta ceteascil, lumtjrele putornlce ale corniqel fildrcheaz{ oiizorttnla gl
delimitarea not[ a formoi ln relalie 0u cerul.
lnainte de a concluziona c[ iorma arhltectutaltr, ca orlce fotmfi exlstf,nd ltr spallu, se
con$rruieite din luminil qi gradaliile, valorlle ei, trebule menflonate gl mljloacele pardsolhre,
care cunosc divetse rezolvflri, elernente do0f dccesorll fofhei arhltecturale inf,Jole, dar cu
consecin;e notabile asupra expresivitdfii, lntre acestea brlsesoleilurlle, rcallzale din lemn,
beton armat, din metal $i stlcH sau tnembrehe de teflon, filtid cele mai setnnlflcative.
1.5.2. Culoarea l tttlli2nt culodle prlrnare (rngu, galben, albrtslru;, crr timpul cl va bombitra folosirea calitfllilor
Culoarea e elirect tffudltl cu lumlna; o o insuqlte B [cestela, clcl lumina se
descompune in componentele sale specttale. Depl un miJloc de compozlfle gl de expresle
nedefinitoriu rrentru arhitecturd, culoarea a fost mereu ptezentfi ln lstorla uhitecturll, fle ca o
calitate nuturald a materialelor de constnrcfle, fie ca elemelrt Brtlflclal aplicat aceslora, sdu ca
element implicat sincrctismului in cafe arhitectura poate ahgaja alte arte vizuale: plc$tr:
mozaicul, ,itroliul, sculptura. Primul caz reprezlntil o utllliare mal aproplatl de speclflcul
arhitecturii, dar atfit ln aceeta c(lt gl tn al doilea caz, culorlle trebuie foloslte ca ql cum opera
arhitecturald ar fi edificat[ cu ele; culodle mai lnchlse, ,s1 t'grel{', ls baza constructlel, cele
mai dischise, mai luminoase, deci mal "U$gryd", la nlvelurlie superloate. In afara acestel
lui clasic al acordulul dintro,stv{t4ie gl organlzarea materlel lh actul
al culorilor, calde sau recl, stlmulailve, tonice sau odlhnitoare'
iifiterloarrc, coflstltuis, de' asemenea, un cflterlu de tlogete {l
utilizar€' a culorii ln arhlterjtur[.
in acelagi sens, celor mentionate referltor la, lluzllle gl corec;llle optlce poslblle
datorit[ culorilor li se pot adtruga 9fec1el9 de qptgpiqrg gal.de lndeplrtare a suprafetelor, de
:'ad&ncime" a planurilor, cfectele de iumlnozltate sau de umbtlre, cele ile accentuare Sau de
ur"nrrr" a conirastelor, iot atAtea atribute care fac din foloslrea culorllor un lmportant m{loc
de condilionare a caracterelor expresive ale formel.
Chiar tlac{ e un mijloc de expresle comun atet plcturll (deflnltodu acesleia) c8t 9l
,,pentru Johnson
arhitecturii (nedefinitoriu ei), culoarea cunoafte modurl de lnterpretare artlstlcl dlferen;late.
irr ,pictur{, ace&sta se utilizeiz[ pe suprafefe mai mutt sau mai pufn reduse, arta
'17
flonumental5 fllnd o telatlvtr exceptie, pe cflncl arhit0ctura opefeazE ln mod obipnuit c
guprafele mali, In cofnpozllll spaflale, cu efecte evident diferite.
Trtrim lntr-o lrrme a culoillor din naturX, le reslmfim benefic diversitatea gi armonia
|5t lipsa lor, terntrl, cenugltrl ne deprlmfl. ne afecteazl negatlv starea interioartl. Agadau
pollcromla eslc necesaril pl ltr lurnea formelor create de om, insil tblosirea ei inabiltr sau ir
irces poate duce la stridente, disonanle ohositoure gi Ia kitsch. Arta culorii in arhitecturtr rrr
c ugoar6. Prin ea se poate vitaliza expresia plasticI, se pot marca accente qi contraste, sau sr
pot crea armonli cromalice, pot fl int5rite sau, dimpotrivit, denaturate caracteristicile spafial(
ale urtei structuri arhlteeturale.
a lncercdrile vizflnd utilizurea culorilor artificiale aplicate in cornpozi[ii abstracte
gcometrice prin transpunerea mfloacelor picturii in spa(iul arhiteclural, care au avut loc in
snll 20 ?n Olanda in cadrul .grupflrii Dq, $trjl, arr ar[tat atilt resursele creative c&r qi limitele
00gr dstfel de experimettte atuncl c0nd devin pur estetiz&llte, flcute in numele r'rcinnoirii
tadlcale n artei". Renovnren localului "Aubette", Strasbourg, 1927 (T.Yu Doesburg), pe
6ate o considetdm cea rrai tetevantll ilustrare u'esteticii arhitecturale dezvoltate sub
rlomlrralia neoplasticiamului lui Murdrian qi T.vnn Doesburg, este un exemplu clc transter
eiccsiv al pictutli ahslritcte ln spa;iul arhitecttrral, cu efecte denaturantc aiupru acestuia.
Faptul c[ arhltectul J.P.Outl, unul din membrii activl ai migclrii De Stijl, s-a diitanlat net de
T,van Doesburg cu cale colaborase in cadrul acesteia, s-a datorat tocmai exagertrrilor in
opfpierea rolului affltruit picturii abstracte in crealia de arhitecturd,
In rchimb, 9,'[.Rletveld, proiectAnd casa Schrodpr (Utrecht,1924), deqi rHrnine in
rcgistrul abstractului geornetric Ai artificialului, reugegte s6 facl dln utilizarea culorilor
apllcate un inslrument de afirmare viguroastr a conceptului arhitectural bazat pe principiile
dlhnmicil, comtrnicdriii continuittrFi spaliale, Chiar dacl qi ln operele sale ulterioare a
cromatice ale materialelor naturale cu tonuri temperate de alb, gri Ei negru, clfind
preponderenf[ celor di ntdi (Lncui nl[-Ilpendam, I 959).
CalitIlile cromalice ale materialelor puse in oper[, pe lSnga cele linand de texturf, qi
ofcct de masE, art o contrlbufie importantfl in ecualia valorli estetice; de aceea legile rle hazd
rle compoziliel - unitatea, dominanta, contrastul - trebule sI cuprind[ qi rezoivarea
pioblernelor de culoare.
f.e,.9."St9gCier, care a dezvoltnt o plastic[ arhitecturalai bazat[ pe calitltile expresive
epaflal-volutnetrice gl ale dlalogului plin-gol, lurninfi-umbril, a utilizat in general o gamtr
ctomaticd resuenstr lS.alb (vita Savoye-Poissy,l93l), la culoareaogfl..patur.al[ a beronului
iptent (cltrdlrile oflclale de la Chandigarh, t950-1956; mlnlstirea La Tourerte-Evreux,
l9J7) sau la asoclerea lor, punctatfl cu qcc_ente de culori vil (capela Notre Dame du Haut-
Ronchamp, 1954). In arhitectura.Wfiglrtianil, cnloarea e o prizenlfi discretfi, ca atribur
natural al materialelor de construcfie dintre cele mai diverse
- piatrU, c[rilmid{, Iemn, sticltr,
rtltal, care partlclp[ Ia crearea unor arrnonii rafinate, fie c! e vorba de cl{diri integrate i4
nr.lttrl (Casa Kaufmann - Falllng Wnter, 1936; casa Wright, Taliesin West-Phoerrix,
*lrlnl,.l938), sau de clildid sltuate in context urban (Price Tower-Bartlesville, Oklahoma,
1955; Johnson Wax Company-Rdcine, Wisconsiu, 1936-1944). Utilizarea predominantlt a
uul materlal gi a culorii naturale ce-i estt: proprie conferE o exemplar{ uniiate de expresie
operelor lui lVright, aga cum se vede la Casa Robie-Chicago, Illinois, I 906, sau la ansamblul
-Wu*
bompuny, menfionat anterior. C0t pliveEte albul lmaculat al muzeului
Ouggenheim-New York-1657, acesta'este un motiv cromatic neutru, care nu intrtrin conflict
 19
3B

prczenlel acestel care compun mediul in care trdim, insuflepqte insIgi impresia de lunrin[ 9i ne influenleaztr
cu lucrArile de art[ expuse in muz€u 9i aqigUtA totodatd indivldualizareu condi[ia Psihicd.
opere de Inalttr semnifioagie in situl rrrban de ingpflio' In conOecinltr, alegerea qi utilizarea culorilor tn spaliile interioare se face dependent
f u rAndul sdu, poienlialul cxpresiv ul
trruletlalclor. cxprlmnt
Alvar Aalto u
"aUii.ui, de funclia spaliilor, de activitd1ile locate ln Bce$tea: tehnologice, de _munc[ fizic6 9i
p.;n lui A.Aalto se pot chiar 4elimila, in linil mari,,dupi prctErlnl6 pentil gqn{itlile
$
"rioii".-in'"-ufr*i p*ri""d. r" Jr"alie: perioatla .';atbu'r n tencuiefiJor'nlhi.,(unltorigl inlepcfualg, iie recreere, de odihnl etc., iar i1 plqstica exterioartr, deppndgrt de
;;i;;6;ir*ta, perioada "roqii'r,. a plucaJelor de ion.rqte dq amPleEsment: goordonatc geografice, Qrientare cardinalf,, cadru natural, cpdru
d;p;;t*itii iliUtoiou din Viipurl -l'q:sdeetc.), pensii '-1956 9i easa de culturl -. 1958, construit etc.
c6rtrmid[. (primdria A, Suvnatsato -t'iSZ; Cesa Dar toate aoeste condilionilri obiective sunt supuse unei decizii esteticB, manifestare
ffiffi[.il i;;iffiitr".tii p"ri""a, fiu*m! a placaJutui de ceramice albasrtr
yainlei creatoare s unei Personalitqi.
;;il. *ai t,uei, reprlzenrate Ae ftRnerii-Ain"pt*dicn,
Seinajoki - 1960. Aceast! elapizare nu e
albul se va re*lsi, de exemplu $
e

iffi;;ffir"ioturi't.*porale de nedepl'it; dimpotriv[,

f ,5.3. Decornfls -0rnamentu!
io oDere ulterioare perioadei "ro$ii", ca ln caarl Bisericii Vuoksenniska,
hn6fr8 - Jv'U' sau
pata:tut Concrescloi "Fidandia", Helsinki - I97l.
'*'-ilffiili*m,il, diversitalea, libertatea gi adesea arbitrarul stru de Am tnceput capitolul "Luminq, guloarea, ornamentul in compozi$a de
-interpretirl 9i qfiitecturfi" priri prezinturea succigt{ a elementelor principale de rnorfologie
",, ur motiv omniprczEtrt, fie 3l .atrlput iI tnateftflelg
opliuni iJietice, face On culoare
at finisaj lM.Botta - Casa Rolonda, Stabio -- 1982; arhlecfurqld: maso, spatiul 9i lurninal'[vlagh este la r0ndul ei alcSruitl din e]nlente active
(elernentelor) de oonrt r.6" ,uu
(elementele de construclie, portante Eil"iirtate), elpmenle.p8siYg (e!pe11e constructive de
ffiffiif,il rr.v: idcij, fte ca elemenr upllr"t (ct .tnt*rc - piazza d'ttatia,N_ew orleaoe protectle-qcoperii, corni$6, tencuieli,Plnclri,etc') $l .elOmente"&coniill'e. Am vlzut cl
:Er;M.Gr.u*, - Plo.it-[[ouse, warrm, New Jerscy 1982), .fie,ln-m9f fr:'"tTlf.1
-
l9t4; - i*mina esle Unul din efementele principale ale morfologlci, c[ numai prin ea arhitectura
r.",fUi ut ,itatii celor douE variante (J.Stirting-Neue Staatagalerle, .Stuttgatt
ftinte&26, devine fealitaie vie, cE ea reveleaz[ forma 9i Ii influenfctutr, prin sine, prin
A.Rossi - Casa Aurora, f"ri*; i.C"f,ry'- Faou[tatea de Drept hlgtn Loe Angblea -
qomtticl Ere un culoare $i prin'vibrafia conrrastului cu umbra, expresivitalea. Rezult[ de aici efectul
to8ny. Este de notat ci in cadrul unoraiin acesie e-xperienle,compodlia
ale formei (u.Ao""_, - hrbtic Sewlces decorativ ai lumlnii, jog pecupd, implicit, schimbltor, multiplu condi;ionat $i nuantat.
iol decisiv in definirea caracte.elo. expresive
iiutro"e, p.tttan<l, ore!il---'6i2i:-";;; ir;ir;a,Impreuna tu. un:Iu,ff-Tll:
qvaslll13nuoe
Cutosrca, la rfindul slri aflCU ln directd relafie cu lumina, poate avo& o func;ie decorativll
implicit[ sau explicitE, dup[ cum reprezinttr o calitate 4atural[ a materialelor de
volumelrice, a imaginii unei fapde compusc prin tnserierea de elamente
"Atlantis", Miami, Ftorida - 1982)' coistruclie-finisai puse in bper6, sau c un motiv estetic aplicat, consecinltr a unei
(Arquitectonica - Imobilul
'Folille" lul
Bernard intcrvenlii srtif,iciaie. Ornamentul lntI,.lt *od explieit fli prioritar o tunc;ic
Si Deconstructivismul utilizeaz6 culoarea ca mijloc de expresie. "r:,
r."h#';;"ffi;d;;ffii ,
J""'.[ite fodil
ta
dc fi;;"avizuaf,tndeptinlndu-el
Villctte, Pari! ( l9!2-l
astfcl mai {ecorotiv[, put0ndu-gi aeuma gi o func1ie simbolictr.
' Fonic arhiteouraltr, rialitatea sa perceptibill (preponderent estetic6) senzorial,in I
Ui"e -- uf de arrioulalii
"'-- rof ln compozifia Parcului ?01;
p.Eir*man realireazi la centrul cle Design $ Art! al universillfli dJ,:,cr:itr_uT: primul rtnd imaginea, Si prin ea informa[ia plurivalent[ p" care o transmite, sunt ln m6d
Ohio-1996, prin "deconstruirca" 9i recortlpulel6a fonnei, o surprinziloare dinamice
dc ;;;;ii;i ;ri;iiar" oi iolitulite *xpreiiu" ale organiztrrit spaflal constructivc,cu alle
,"fr." gi pf;nuri, cu articul6ri tinzana spre atectonic, ln carc polioromia fu tonurl pasteldp cuvinte sle masei gi rpaliului li articullrii acastora in lumindo Contrihufia elementelor ,

utilizate atit la exterior cdt 9i la lnterior are un efec't moderator. decorative implicite la bxprerivitatee globaltr a formei poate fi @[ apreciabilI. Aceasta , ,

hin tehnica de placLe a falade lor.cu elemenle ueinate, cu-larSi rttpll{l: posro yona disigur, e$a cum s-a in cazul culorii, do la iggcryenlii ponderele,
T:tll "triut
iuUoraonore tr$sltqrilor formei definite de dctermintrrllo oi ceenfiialo, la cele care
din anii '70-'80, slemente cu o mars diversitate do mirimi, formc, 68terl8tl ti g!94
cromatioe, se pot realiza cimpuri monocrome pe suprafqe lntinss, cutoarsa qqpdq11# sublinlaz{ Bceste trfulturi, gi p6ntr la cele care lc denatureazI sau chiar le anihileazE. ,

un faotor de urlitate compozifionall (R.Meier-Atheneum, New Harmony, lndiana't97-9; Ca Bccesoriu decorativ al masei, 9i ornamenrul ppnlg."SBSrlinQ o{84nic de un
ru;;il, Atti eii*rr, cCorgia - lgsi; Muzeuld-e arta.co.ltcrgqq*[,Bg:*:'1]Ti]:
Scrvlces
element de arhitectur[-construclii, 88u poat€ fi,.,nplie.gt 4"fP*[Uta'-dar este.lntotdeauna
rezultglul unei intervenlii artificiale, unei acfiuni umane detcrminattr de o op[iune estetic[
sau cf,mpuri eterog€nc cromatic, cu subtile vibrafli de dAaliu (M.Oraves'PubU0
,

gri6ind portland,-oregon 1982; tuquitectonica-Ambasada s.u.A. la Llma-1995). so€cific[. ce Doat& fi Bneori subordonattr unor coduri dE limbaj simbolic' Tocmai de
Z"n" Hadid, fi ururuj*uu restauragtului "Musonulul", Tokyl .meeazl efecte rlrrn, omurintul a constiruir, pinil tn secolul )O(, unul din factorii importanli de
t."rogin6 iriJiti, at6t prin formele dinamice, care urmlregc lrasee surprlnzEloare, oflt qi dlferenfiere stilisticfl a unor epoci pi curcnte ln istoria arhitecturii 1i de individualizue a
rrin cilorile sralucitosrc, intr'un joc viu de fonne, culori 9i luminl' unor creatori gi opere ls conlextul aieslors.
I i*T.
-
ca mijioc de eipesie plastici,
Cuto*q'Babilon, a fost dcol conffnuu pre4eutl MotivUl decoraliv, omamentul este expresia sonsibilitfiii gi inteligenlei umoller o
'paaa
rfrite"rurii, Uin egift qi Crecia In dftcle noastr-e, 9l nu va.putea lipsl niot ln capacir$if saldilEffirersrre a naturii, a lumii gi de creare a unor forme P}astice, semne,
,iitoi, ran,i rolul mesajuiJ"rionixir in procesul conr unlclrll, lntr-o lume toj mal sfurat! $1 adLseq cu inctrrc[tur[ iimbolicl, exprim6nd sintetic idei, sentimenrc, aspiralii' Reglsim
nformalie, probabil va cregte. Nu va puiga lipsi, mal ales, pcntru cE ea lnBuflet€$e
lmagitrtle decoralia in crealiile pur pragmatice ale lui Homo fgber, ornamentul fiind o constantf
qntropologict prrr"nitr in fJate epociie ll |n toatn 'comuniltrlile umane' Dp aceea"
 41
40 .',r lrrrr.'

qpirirul Antichitdlii, consliluindu-se inlr-o contestare a Barocului, care a sfdrgit iu iocurilt

repertoriul ornamgntftl t fcprezenlot uil reper cultural
$ernnificAtiv ?n identificqrpa
capricioase ale Rococoului, ryi ftcdndu-se ecoul ideilor lilosofice ce proclamau-dornnii
tris[turilor specifice de spiritualit[[i:i rlhor comunitiili umane 4firmate local, zol14l, l4
Raliunii $j a ltrciditalii in conceplia despre lume, oru, societate. De aici, preferrnla pentrt
rtivel nalio11al sau pe arii geqgrafice extillsi, preoum pi in delimitafea $hor Periosds
oompozilii simetrice cu Volumetrii echilih/ate, ctr proporfii rafionsle, pentru sobrietite lr
istorice de dezvolta-r'c ale acestora.
In arhitecturtr, omamentele se realizeazf, in diverse tehnici-incizare, Pictuf[-fre$cd,
, ',iioiiiaticd qi decoratrii.
se subordoneazS caracterului rnonumental al compoziliei dar aducr
scpiptrirl (basorelief, altoreliefl). fasonare, mulare, mozaicare etc. $i in diverse matefiale - ... 9Trln.nru[ia
rdcelii distinse a acesteia o undi de cf,lduri re1inut6.
niatitr. lernn, ceramicd, metal etc., din acest punct de vedere putflnd fi executate din Cu tirnput-insrl,^qi preocupflrile artistice ale Clasicisnrului devin in principal de
I"*irsi *"r"rlal cu elementul supor"t lvoluteie unui capitel ionic) sau din materiale
{iferiie. Compoziliile decorative Se organiizeaifl pe baze legilor generale ti regUlilof de , , ordi1.,1no:rtytjlttal,,isr in fazb finali; fo4ele iale olsaloare, de vocalie monumentili, ie
yor dilua p6nd la a se pierde in exercilii decorativiste.
compozilie ale formei, Pe care le-atn cunoscut din capitolele prlcedelte.
' Ornanrentul ln arhitecturl are un rol estetic ai simbolic, dar ftin4 o.fgry.[ !1
-.. Arhitectrtra secolului al X*-lea a cunoscrrr, tlatorite mutatiilor clin viata
economicii, socialfi gi politica ce a urmat revoluliei i"ar*tri"i*, i"tr-,lr^ .i,,,r' irr'i"iri
inrerpretare a lumii reale, concrete, are Ei calitatea de mediator tntre om Ei limbajUl
accelerat, o mare diversitate de fionne, de orienldri gi orrenle aflate pe pozilii teoretice cu
abstract al arhitecrurii, in procesul de perceplie al acesteia. Prin utilizarea unor imaglni
;iil. sau naturaliste de inspira;ie rigtt^il, zoomorfd sau antroPomorf?t, deci a unor lotul o,puse. In esenl6, secolul al XIX-loa esle caraclerizal,ia a doua sa jumirate. de
elernente din medii [ornrule famitiare onrului, ori a unor motive gerimetrice, abstracte dar
opozilia dintre Acadcmism. 9i Eclec-tism, pe de o parte, Ei iu"it" Rationalismutui si
uqor de recunoscut gi de inleles, ornamentele au facilitat aproprierea formelor FtncJionalismultri, pe de alt6 parte. In cadrul acestei conliunttrri in pianul idcilor gi al
arhitecturale qi asimilarea codurilor estetice ale arhitecturii de c{tre om. iicaliei grgPriu-zise s-a conturat gi diferenflerca atitudinii fald de probiema omamentului,
Elernentele de construcgie au fost ele insele teme ale interPret[rii formBl I rolului siu ln arhitecturE,
ri , I O adevitrat{ renunlaro Ia omament in cursul secolului al )CXJea rru a existat nici
decorative (ordinele grccegti, de exemplu), sau suPon al compozi[iilor r:rnamentale.
,Zidiria pomant6, sistemut constntctiv dominant pin[ in secolul al XIX-lea, a oferil m{car in cadnrl curenteloi Ralionalism"n i ii n,r*1lr-""ritr*ltii,Irr. r,,rtir;"i, ,;ili
irnpoitarite suprafe[e parietale care au prins vial[ prin ritrparea golurilor qi compozilia conshucfiei gi al funcAiunii utilitare in geneza formei, gi nici chiar in opereie realizate prirr
rnotivelor deiorative,-Interesul falI de estetica ornainental4, ponderca acordatI decoraliei tehntli_$i maleriale noi, curn au fost Tumul Eiffel (ing.G.Eiffel) ,a,, Gukrin tvtaginilor
in filastica arhiteCturalE nu au cunoscut, ins[, o evolufie liniar[, ci una ciclic[' Astfel, (arh.F.Dutert gi ing.v.contamin) de la Expozifia universald di ta paris-lag9, care-qi
bunloar[, predominan{a plinului, forla de expresie a suprhfepi nude qi a materialului
Frust, caracteriEtice arhiteciurii romanice, se vor regilsi reevaluate in spirit, peste opt sUte Ornamentul este prezent in arhitectui rationalistg a lui H.Labrouste (Biblioteca
de ani; llr uhitecguia Birigt! din,Amsierdarn (H,Berlage * I 903 )' sainte-Genevieve -
1850 9i Biblioteca Nalionaia -1g6g, ambele la parisj. ca si in
iqiEchimh, if!,arhitpggul,q care li vi srrcc!(e pilnei, romalrics, in,isrhiecuid gotic--6, uhitectura tunctionalistll a $colii dc Ia Chicaio (D.Burnham,l-n"ri- nrii*.i's*fiins.
,
ornamentul, in special cel sculptural, va cunoagte o dezvoltrre exceplionalt, ajung8ndu+p chicago -
1894; L.sullivan - Imobilul carson, piris and scott, chicago -
t904). surii
cu, in cazul cated.r-g,tei ( l2l l-l3l
la"Reims (12-l
cated..r-glei de la"Reims I ), sculpturi, pinacluri, rozasfl, vilrBlil,
l- 13l l), eD.r[
vilrnlil, el insd prezenfe fdr. d ostentalie, cu funclio auxiliartr in plastica arhitecngdf, spre deosebire
se reunoplpg
sq reuneascE
ulltalluB i$1t!p'
intr-o impresionant[
llltl -u lrrlyr gllull4llla simfonie a;corstiy{i
p1,9sio1i@liprr1,9
Dtrlrlvll.L decorativtr,
sLUUr4rrv {r
;I
de rolul decoraliei in arhitect-ura eclecticd, in care utiiizarsa mor stiluri cliveise in aceeagi
Arhitectura romanf, interpreteaz[ in forme arhitectural-constructive !i decoraflve 'i' ,:{0mpbil[e vtzlara oi prec{dere, gi de multo ori exeluriv; reffiriul lor omamental.
qrdinele greceqti. Renaqterea restructureaztr rrroEtenirea antic[ $i medievaltr, valofificl ORgra din Paris -1875, crea[ia I,i Charles Garnier, do exernplu, era o
roate tiouiile Oe motive ornamenlale, de la cele stilizate la cele naturaliste, de la cele d9rhonghalie a unui decorativism frcnetic, toate elementele comDonente ale masei
Eeometrice Ia cele ahtropomorfe, repertoriul formal al ontichit[lii fiind subliniat cu fhitecturale devenind temtr a interpretfrrii scenografice pentru cre;rea unei arnbiante
irec{clere in motive decorative utilizate in compozilii novatoare, pline de fantezie, srilucitoarc, pe gus_tul marii burghezii, noua il-varn t-;iffid"i;;l;il;
iaracterizate totoclatti ile rigoare pi rafinament, ca reflex al aspirafiei spre idealul fo4a cconomic6 gi financiarfi definuti. "l*aiirrra
Eirefuzul fali de o arhitectur6 rezultatl doar din exigenfole industriei, regaseite iri
"*"'r,
concepfia esteticil a lui J.Ruskin gi w.Morris, p" & aita parte, au condus sprJ sffirgitul
',$,$i al )ilx-lea la inceroarea de iegire ain'oiirr print-o
ielntoaicere i*'ir*rr,i
ptodtc[ie artuzanaltr gi la o noui respiralie. stilisricfi prin interpretarea naturii
J*
ca surs6 de
inpiraFe a limbajului ornamental. Acesta este limbajul curentului Agi Nouveau, in care
Ialadelor $i interioarelor edifiCiilor fiifld indeosebi formele contorsiohate ale cochiliilor gi sG plrdsegte in mod Celiberat imitalia stilurilor istorice,
se apeleaitr la procedee de
sinuozit5tile vegeta'Siiliift'fir,r, se utilizeazi (faianp, teracotd, sticla),
Ss$$Ie-pegtegugaregti 9i materiate viu colorate
francez din sec XVII, care asimilase linrbajut Rena$rerii ptatd cioplili, esenfd de Iemn exolic, fier foljat, toste alese gi puse in opera; inainfe de
italiene, qi apoi cea a Neoclasicisrnului european din sec,XVl[-XD( aduc o reinnoire In once, ca tralori decoratice. Verva decoruluf vegotal, a arabescurilor florale, prefioa'tatea
 42
sociocrtlttrrrtlll contunf,'
nrice pruD sau societate existd o amplii arie de int1uen1tr
i.
mni rrricfl.sau mai mare din aceastx afic c.nrurrii, rlar
clc constringer;ile Firrorr'l;;;;il,ifi l-por,"ptt*onoll'
marer.ialclor,*liY:r* in burtl nrltsurii ln influenfe!or generralo'
ra{rnait-li:tr culoriloL qi uncori a arhitectilol V'Hotta ', r cunoa$te qi o
situat[ afara
religie, gcoal4, rnass rncdil (itt
Multe"*p.,,inin'niul,
in gpere ale
siffitrrrkii, sunt caracterisli"irtiiii'r"i Art
Nouveau care'
ilustrare'
. astfel J" i"nr""i" sunt oferite cle educagie,
comune, gettct'itlc'
rrn Edgie, H.6uimar. t-'il;;;
;",a. wug,ren tn eustria, i'i girsesc deplintl
ufra in clecalaj fa1[ dc ,primur |}'il:rn;i;iloi, r".,ura etc., rn care se pot identifica niveluri
practic{ A;t d;;;""
Dar si ideologic qi ca acliune aut qi niveluri indivi<luale'
culturale zouale in care existl o
itt suc'xx' se pot rtistinge, ,irtr.r, orizonturi dc inl'luenfe
untr'{tffi nitail i'""ti i moderne' la trecerea ,ru ilu-.r.t putea. r'acor'da alhitectura la
Bvident, nu strtistica ornamental[ totall a serie de niveluri sau sfere culturale nalionale' care se exefcitli prln
yu .11EX,,quianJ io i*o"tia clc respingere ,p"i,"i;n';';;"''"tioii'r*tole locale 9i de- grup'gnrpului,
rcditatea lumii aflate tol.t i*u*"' s" asceiei I'ealizattr de Existfl,
omanrsnrului. primele ffiilil;
;.ti*1;i'X'f;.;;; ;hitt"i"a ,r r:conractele zilnice;;;;;Udintre,indivizii comunitllii sau Toute aerestea
argumentatl de acel4ei in
A. L,oos, excluderea #ffiJiil; ;i;','oii;"1tillt"ir'it""t'itii'
purisra a lui G Corbusier'' arhitectura
,.Olnamen;
artiqolul li cri*:t;ii9O8), arhitectura c6reia el insugi' ntai tirziu'
ii cu mediul'
a lui
M.t,t: Rlspunsulnostrufa{[destimuliivizualiaielementelordenrediudepinde,firc;tc'
evoluEnd spre maxima esen[ializ4re.' l11il{]the' relafie..directh sau indirectii'
,. -iptii.. ti"tetic rnotivatia prin sintagma
"less ts more"'
ornfim0nl' ct natur, relatiilor in care nc afl[rn rnfi .l- acesteil:
,e
va manifcsta pentru iecenii dezinieres .fa1[ fle rutinit sau ineditfl' impusfi sau lbrturtl eto'
Arhitectura rnoclern[
i"";;d;;rea disciplinatt 0e
volumerriol ll*r";;t[ sau temporarfl, de ar.hirccturalc unei culturi. c.u care nu suntem
exprcsivirfiii e6rinau-i-J;'Lriir.ir" r*.trri'', '""""'A;;J-pririri- ior*r specifiie
timbaiul seometrts'
ptosti"o f**'il constructive' calitl1ile estedce
familiarizali, le putem aprecia
-
qalit{tile complzilionale de carp depinclc exprcsivitatea'
de
proporlii'
"t;;;;-;;;iLu' , detaliu -
ale materialelor.. , li ii:le generaf" * rrit^i*., echitibrirl -,f, i^*mpf", nanf lu ce]e_cl-e ilccsteil,
tic tndreptat inr,otriva tnodernisnului, culoare, ,u*u,t.i ..,', a,, inrornrativitllii, a mesajelor.pe care le transntit
r;l-ii,yj*t1 punct de vedere' il
,,*,I,',",ffi111'l.Hll;,xi';r;i:lJ,fli,'.r-," r;;ffifii,i'l-g3ggrjcu simplificatea' gtrm6ne pu totul timitat6, compara[ie cu tl*prnt,tf p."ot", lin a1e.st
'uur,u'"a
t'
-;;'J
dezvoltl noi coduri u,rii,i."' comiiexitatea +i
*niiqaltiii in'opozilie
'*Liirrt.r"'-contra exclusivitl1ii' d[ cineYu crescut' *Artoi i" acea cultur5'
care upa4ine el lnsuqi acelei culturi'
participA. atflt o serie de firctori
ambiguitarea 5i *r;;;;;' riciqi,rqi
formele hibriOe in lopul purit[1ii' constituirea ruporturilor noostre ar'*LUiuf
In si o serie cle factori
pturidimensionufitot"n oiuJiunif,i*rnrioiali*aiil objgptivi .or" aepinJi" ;'oii**o 9i intensitaiJa
"irqir.ii"ii:1,:::^l
pp"'piio' fornre qi spulii
]|bicctivi, p, ranga'J ;; i;@it,"r,"ur"'n"
influenleazl
Istoricismplttt"#;;il;;;;il;;i;;iceregusindu-seexplicit(ch'Moore- de
experienJe di .-viirt[' favorabile sau
d,rtalia, N.* o,i.'inl'-isibl sau.aluziv iiii"nfi'-m'-iit:li.:.:ntlive
'{rcu[
piazza ori olrora le Asociem 1n subconltient anumite proprii.culturii in care trlim'
Triml patatul gi Teatrul, Marne la vallee - i;#ffi
forme ac.entuat decorative
defavorubile, *i*ilo* cocluriloi tt" ii-*"'nnit"otii
'"nsuti
particularai-rclatiei in iari ne atliln fap cle nrediu'
rirnuoiit,". $au, cum am nrenllonat, caracterul
p"li ,a*puir,ii'rii*-i' i'"t'i'"'ti'it"i"' i"'Ti
l'Jefl rasPurllur rruDuH rq rr"v"'r'rr"':-- Tl':.:llll'"'":T.*'liil il
.r 1.6. Aprecierea expresivitSfit 6i informotivitltll ln Perceperea vlzuulI n fluente' timpuiii"ni s-au tnrldAcinat in
pou. t,iuiJtriu, in speciat atunci cand anumite in:
il;;;" poilR,lenellte qi examinate 1n
/ formei arhltecturale subconsrienr, existn totugr &;i;;mativilagl "*"
' noastr6 e t"ooof:ttlrca, cuprincl[
orice caclru- srructurat al,teodei arhitecturat9 trebuie.s4
$i
Atun.i csnd percepem vizpal o forrp[ -arhitectproltr' .efeltul -1113ra ( de
determinar concomitent al atriuuielp
compozigionil-;;;;'gn de expresiviute de a informati v itateo,,"rpr.tiu i,rilil; *"anism*lor semioticii arhitectu'ale'
gn ir" irrot'*.tlvitaie''oe capacitatea formei
valoarea esrericl;, precurn'ii ;^;;1";*
transmire mesaje, r"**l,tr"*riffi 6;'*ritiffi;;i*rt"l ac;iunii lor' cele doud compoziliei sunt
categorii de atribute P"t fi ori' ingeiigerei ui::::t:l't
'd;;nr'n.""'
ro'.-r?" p"iioire doar irin apricierea diferenplor.dintre
aceste categorll'

De Id r, n .o naiii ii"'
;' til i'
I ii'ill1 :::*::f,:1[,f':':ffi1i#
i
re steti c i
pi i
";i;;;E
J,ti,l J i J:1,? iffi;:H"iie"rl i"''*i 1' l i:l'. *:"icrc
e q

*"uu,.ili "n'*i1*
unor
expricite, si o facem conform
:":9'T'?IiffilffilH#ffi'ffi;-il;ril;;;,
ffi ,]t* ffi ffi1" il;;; calitl0
;l;: inhuenle exrcrioare'
intelecurale $i psihoafective comune,
care deftnesc
De,si oamenii por'uu'.u
ti*are individ este unic Ei cf,
categorii de personalitate:ffi; Gilu...p,u, i"firi;e de
va tinde sii-qi tliferenlr";';il';;i
in retaiia.cu'"ltm"nt"t" de mediu' clependentde a
int"r"g"r" sau de experien;a sa diferit[
intinderea orizontului t#i;;"il;;; qi

celoglalfi.