FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior
1.2 Facultatea / Departamentul
1.3 Departamentul
1.4 Domeniul de studii
1.5 Ciclul de studii
1.6 Programul de studii/Calificarea
Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană
-
Relații Internaționale și Studii Europene
II
Studii Latino-Americane

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Party Systems in Latin America
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. Dr. George Voicu
2.3 Titularul activităţilor de seminar Drd. Ioana Antoaneta Dodi
2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare Es 2.7 Regimul disciplinei Op

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 37
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 37
Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 37
Tutoriat 5
Pregătire examinări 28
Alte activităţi...................................
3.7 Total ore studiu individual 144
3.9 Total ore pe semestru 200
3. 10 Numărul de credite 8

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum 

4.2 de competenţe 

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a  Prezenţa minimă de 50%
cursului
5.2. de desfășurare a  Prezenţa minimă de 50%
seminarului/laboratorului  Parcurgerea bibliografiei.
6. Competenţele specifice acumulate
1. Cunoaştere şi înţelegere:
 Cunoştinţe despre geneza şi evoluţia partidelor şi organizaţiilor politice în spaţiul Latino-American
Competenţe profesionale
(Argentina, Chile, Mexic etc.);
 Cunoştinţe privitoare la tipologiile şi funcţiile partidelor politice ;
 Cunoştinţe despre ideologiile politice majore din cadrul sistemului politic latino-american.
2. Explicare şi interpretare:
 Structurarea principalelor sisteme latino-americane de partide politice (mono-, bi- şi multi-partidiste);
 Democraţia reprezentativă;
 Democraţia ca rezultat al relaţiei dintre partide.
3. Instrumental – aplicative:
 Sistemele de scrutin;
 Valoarea „normativă” a sistemelor de partide.

 Studiul partidelor politice ca instrument al edificării unei culturi democratice;

 Dezvoltarea spiritului critic în analiza fenomenului partizan;
transversale
Competenţe

 Dezvoltarea discernământului politic.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei
7.2 Obiectivele specifice
 Cursul are drept obiectiv înzestrarea studenţilor masteranzi cu acele
cunoştinţe (istorice, sociologice, constituţionale) despre fenomenul
partizan latino-american care să le permită să înţeleagă raţiunea de a fi
a partidelor politice şi modul lor de funcţionare în democraţiile latino-
americane, astfel încât ei să poată efectua analize, diagnoze, evaluări
politice pertinente.
 cunoaşterea de către studenţi a conceptelor şi temelor centrale din
dezbaterile şi cercetările cu privire la partidele politice din spaţiul
latino-american;
 analizarea de către studenţi a fenomenul reprezentării, dreptului la vot,
participării politice civice
 analizarea funcţiilor partidelor politice, a tipologiilor/familiilor de
partide politice
 întărirea capacităţilor de lucru în grup, comunicare cu alte grupuri,
dezbateri.

8. Conţinuturi

8. 1 Curs Metode de predare Observaţii

Introducere în stasiologie. Protopartide şi partide politice. Prelegere

Condiţii generale ale emergenţei partidelor politice în America
Latină: instituţia reprezentării şi apariţia şi extinderea dreptului la
vot. Partidele şi legitimitatea legal-raţională (Max Weber). De la
“dreptul divin” la legitimitatea democratică. Sensul plural al
fenomenului partidist.
Naşterea şi dezvoltarea partidelor politice în state din America Prelegere
Latină.
Teorii privind geneza partidelor politice latino-americane: teoria Prelegere
instituţională, teoria modernizării politice, teorii situaţional-
istorice, teoria etc. Sensul (adesea) complementar al acestor
terorii.
Conceptul de partid politic. Partidele ca fenomen social Prelegere
(diacronic şi sincronic) Partidele ca fenomen constituţional
(revizuirea tardivă a teorii suveranităţii populare). Conceptul de
organizaţie politică. Forme de implicare în cadrul vieţii politice.
Dimensiuni ale conceptului: formală (organizaţională),
ideologică, teleologică (puterea politică). Caracterul simbolic şi
ritual al luptei politice. Parteneriatul partidelor politice.
Funcţiile partidelor şi organizaţiilor politice. Funcţia generică: Prelegere
mediere (releu) între societate şi stat. Funcţia constituţională.
Funcţii specifice: recrutarea, formarea şi selectarea guvernanţilor,
funcţia de integrare şi mobilizare politică, funcţia de proiectare
politică, funcţia de organizare şi exercitare a guvernării, funcţia
critică etc. Legi ale partidelor politice. Guvernare şi opoziţie.
Tipologii ale partidelor politice latino-americane. Partide “mari” Prelegere
şi partide “mici” (Tocqueville). Partide de creaţie interioară şi
partide de creaţie exterioară; partide de mase şi partide de cadre;
partide rigide şi partide suple (M. Duverger). Catch-all-party (O.
Kirchheimer). Partide de notabili, de militanţi, de alegători (J.
Charlot). Clivajele sociale şi partidele politice (Seiler). Partide de
dreapta şi partide de stînga. “Distanţa ideologică” (Giovanni
Sartori). Partide democratice şi partide totalitare.
Partidele politice – sisteme şi sub-sisteme. Aplicarea teoriei Prelegere
generale a sistemelor (l. von Bertalanffy) la ansamblul partidelor
politice. Homeostazia sistemelor reprezentate de partidele
politice. “Regimuri de partid monopolistic” şi “regimuri de
partide multiple” (R. Aron).
Sisteme de partide în Europa. Sisteme închise (monopartidismul) Prelegere
şi sisteme deschise (pluripartidismul). Inevitabila dezintegrare a
sistemelor închise. Adaptabilitatea sistemelor deschise. Sisteme
de partide stabile şi democratice: bipartidismul şi
multipartidismul. Variaţii ale acestora. Distribuţia (poziţionarea)
homeostatică a partidelor în sistem. Condiţii trans-politice ale
sistemelor pluraliste: sociale, economice, culturale, istorice.
Factorii tehnici (modurile de scrutin) şi sistemele de partide. Prelegere
Prezentarea principalelor sisteme electorale (scrutinul majoritar
uninominal cu tur unic, scrutinul majoritar cu două tururi,
scrutinul proporţional, sisteme electorale mixte) şi a impactului
lor asupra aşezării sistemice a partidelor. Virtuţile şi defectele
fiecărui sistem. “Legile” lui Duverger şi critica lui G. Lavau.
Preeminenţa explicaţiei sociologice.
Scrutinul majoritar uninominal cu un singur tur şi bipartidismul. Prelegere
Bipartidismul esenţial (Duverger). Efectul “nedrept” dar
funcţional: suprareprezentarea a partidului câştigător şi
simplificarea eşichierului politic. Guvernarea eficientă şi
stabilitatea politică.
Scrutinul majoritar cu două tururi şi sistemele de alianţă a Prelegere
partidelor. Asocierile de stânga şi asocierile de dreapta –
consecinţă a turului secund. Costurile electorale ale partidelor
”rigide”. Efectele pozitive: reducerea confruntării (tentaţia
compromisului), izolarea partidelor nedemocratice. Efectul
negativ: alianţe “contra naturii”.
Reprezentarea proporţională şi fragmentarea politică. Virtutea Prelegere
R.P.: şansa reprezentării corecte. Reducerea acestei şanse
(baremul electoral) în numele guvernării eficiente. Multiplicitate
şi atomizare (republica de la Weimar, Polonia 1991, România
post-comunistă).
Partidele şi sistemele de partide în societăţile latino-americane. Prelegere
Societate civilă vs societate politică. Semnele stabilităţii.
Precarităţile diferenţiate.
Rolul partidelor şi al organizaţiilor politice în viaţa publică latino- Prelegere
americană. Tendinţe de structurare. Ideologiile politice majore
latino-americane de astăzi şi familiile politice adiacente.
Bibliografie

1. George Voicu, Pluripartidismul. O teorie a democraţiei (Bucureşti, Editura ALL, 1998)

2. Singer, Peter (Ed), (2006), Tratat de Etică, Polirom, Iaşi, Trad. Coord. de Vasile Boari, First Published.
Blackwell, 1991
3. John Rawls, The Law of Peoples
4. Norberto Bobbio, Dreapta şi stânga (Bucureşti, Ed. Humanitas, 1999)
5. Roy Macridis, Contemporary Political Ideologies. Movements and regimes [Harper Collins, 1992 (ed. a 5-a)]
6. Gary Marks, Marco R. Steenbergen (ed), Political Integration and Political Conflict (Cambridge University
Press, 2004)
7. Lyman Tower Sargent, Contemporary Political Ideologies. A Comparative Analysis (Wadsworth Publishing
Company, 1996)
8. Donna Lee Van Cott From Movements to Parties in Latin America: The Evolution of Ethnic
Politics(Cambridge University Press, 2007)
9. Anibal Perez-Linan Presidential Impeachment and the New Political Instability in Latin America (Cambridge
University Press, 2010)
10. Steven Levitsky Transforming Labor-Based Parties in Latin America: Argentine Peronism in Comparative
Perspective (Cambridge University Press, 2003)

8. 2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

Introducere în stasiologie. Protopartide şi partide politice. Dezbatere;
Condiţii generale ale emergenţei partidelor politice în America Analiza de text
Latină: instituţia reprezentării şi apariţia şi extinderea dreptului la
vot. Partidele şi legitimitatea legal-raţională (Max Weber). De la
“dreptul divin” la legitimitatea democratică. Sensul plural al
fenomenului partidist.
Naşterea şi dezvoltarea partidelor politice în state din America Dezbatere;
Latină. Analiza de text
Teorii privind geneza partidelor politice latino-americane: teoria Dezbatere;
instituţională, teoria modernizării politice, teorii situaţional- Analiza de text
istorice, teoria etc. Sensul (adesea) complementar al acestor
terorii.
Conceptul de partid politic. Partidele ca fenomen social Dezbatere;
(diacronic şi sincronic) Partidele ca fenomen constituţional Analiza de text
(revizuirea tardivă a teorii suveranităţii populare). Conceptul de
organizaţie politică. Forme de implicare în cadrul vieţii politice.
Dimensiuni ale conceptului: formală (organizaţională),
ideologică, teleologică (puterea politică). Caracterul simbolic şi
ritual al luptei politice. Parteneriatul partidelor politice.
Funcţiile partidelor şi organizaţiilor politice. Funcţia generică: Dezbatere;
mediere (releu) între societate şi stat. Funcţia constituţională. Analiza de text
Funcţii specifice: recrutarea, formarea şi selectarea guvernanţilor,
funcţia de integrare şi mobilizare politică, funcţia de proiectare
politică, funcţia de organizare şi exercitare a guvernării, funcţia
critică etc. Legi ale partidelor politice. Guvernare şi opoziţie.
Tipologii ale partidelor politice latino-americane. Partide “mari” Dezbatere;
şi partide “mici” (Tocqueville). Partide de creaţie interioară şi Analiza de text
partide de creaţie exterioară; partide de mase şi partide de cadre;
partide rigide şi partide suple (M. Duverger). Catch-all-party (O.
Kirchheimer). Partide de notabili, de militanţi, de alegători (J.
Charlot). Clivajele sociale şi partidele politice (Seiler). Partide de
dreapta şi partide de stînga. “Distanţa ideologică” (Giovanni
Sartori). Partide democratice şi partide totalitare.
Partidele politice – sisteme şi sub-sisteme. Aplicarea teoriei Dezbatere;
generale a sistemelor (l. von Bertalanffy) la ansamblul partidelor Analiza de text
politice. Homeostazia sistemelor reprezentate de partidele
politice. “Regimuri de partid monopolistic” şi “regimuri de
partide multiple” (R. Aron).
Sisteme de partide în Europa. Sisteme închise (monopartidismul) Dezbatere;
şi sisteme deschise (pluripartidismul). Inevitabila dezintegrare a Analiza de text
sistemelor închise. Adaptabilitatea sistemelor deschise. Sisteme
de partide stabile şi democratice: bipartidismul şi
multipartidismul. Variaţii ale acestora. Distribuţia (poziţionarea)
homeostatică a partidelor în sistem. Condiţii trans-politice ale
sistemelor pluraliste: sociale, economice, culturale, istorice.
Factorii tehnici (modurile de scrutin) şi sistemele de partide. Dezbatere;
Prezentarea principalelor sisteme electorale (scrutinul majoritar Analiza de text
uninominal cu tur unic, scrutinul majoritar cu două tururi,
scrutinul proporţional, sisteme electorale mixte) şi a impactului
lor asupra aşezării sistemice a partidelor. Virtuţile şi defectele
fiecărui sistem. “Legile” lui Duverger şi critica lui G. Lavau.
Preeminenţa explicaţiei sociologice.
Scrutinul majoritar uninominal cu un singur tur şi bipartidismul. Dezbatere;
Bipartidismul esenţial (Duverger). Efectul “nedrept” dar Analiza de text
funcţional: suprareprezentarea a partidului câştigător şi
simplificarea eşichierului politic. Guvernarea eficientă şi
stabilitatea politică.
Scrutinul majoritar cu două tururi şi sistemele de alianţă a Dezbatere;
partidelor. Asocierile de stânga şi asocierile de dreapta – Analiza de text
consecinţă a turului secund. Costurile electorale ale partidelor
”rigide”. Efectele pozitive: reducerea confruntării (tentaţia
compromisului), izolarea partidelor nedemocratice. Efectul
negativ: alianţe “contra naturii”.
Reprezentarea proporţională şi fragmentarea politică. Virtutea Dezbatere;
R.P.: şansa reprezentării corecte. Reducerea acestei şanse Analiza de text
(baremul electoral) în numele guvernării eficiente. Multiplicitate
şi atomizare (republica de la Weimar, Polonia 1991, România
post-comunistă).
Partidele şi sistemele de partide în societăţile latino-americane. Dezbatere;
Societate civilă vs societate politică. Semnele stabilităţii. Analiza de text
Precarităţile diferenţiate.
Rolul partidelor şi al organizaţiilor politice în viaţa publică latino- Dezbatere;
americană. Tendinţe de structurare. Ideologiile politice majore Analiza de text
latino-americane de astăzi şi familiile politice adiacente.
Bibliografie

1. George Voicu, Pluripartidismul. O teorie a democraţiei (Bucureşti, Editura ALL, 1998)

2. Singer, Peter (Ed), (2006), Tratat de Etică, Polirom, Iaşi, Trad. Coord. de Vasile Boari, First Published.
Blackwell, 1991
3. John Rawls, The Law of Peoples
4. Norberto Bobbio, Dreapta şi stânga (Bucureşti, Ed. Humanitas, 1999)
5. Roy Macridis, Contemporary Political Ideologies. Movements and regimes [Harper Collins, 1992 (ed. a 5-a)]
6. Gary Marks, Marco R. Steenbergen (ed), Political Integration and Political Conflict (Cambridge University
Press, 2004)
7. Lyman Tower Sargent, Contemporary Political Ideologies. A Comparative Analysis (Wadsworth Publishing
Company, 1996)
8. Donna Lee Van Cott From Movements to Parties in Latin America: The Evolution of Ethnic
Politics(Cambridge University Press, 2007)
9. Anibal Perez-Linan Presidential Impeachment and the New Political Instability in Latin America (Cambridge
University Press, 2010)
10. Steven Levitsky Transforming Labor-Based Parties in Latin America: Argentine Peronism in Comparative
Perspective (Cambridge University Press, 2003)

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, ale asociaţiilor

profesionale şi ale angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
 Conţinutul disciplinei oferă fundamentele studiului academic al partidelor politice, dar şi deprinderea unor
cunoştinţe aplicate în studii de caz relevante pentru tematica masteratului şi contextul european și latino-
american. De asemenea, disciplina facilitează însuşirea unor competenţe specifice şi instrumente pentru
analiza activităţii diverşilor actori statali relevanţi în spaţiul latino-american, respectiv trasarea unor strategii
politice viabile în procese de democratizare sau de integrare regională.

10. Evaluare
10.3 Pondere
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare
din nota finală
Examen scris Evaluare sumativă 50
10.4 Curs
Elaborarea şi susţinerea unor Evaluare formativă 50
teme de seminar şi implicarea
10.5 Seminar/laborator în aplicaţiile dezvoltate şi
dezbaterile organizate

10.6 Standard minim de performanţă

 Prezenţa minimă de 50% la activităţile de curs şi seminar
 Obţinerea unui punctaj de 5 pentru examenul final;
 Parcurgerea cel puţin a 3 lucrări din bibliografia recomandată.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

....................... ............................................. .............................................

Data avizării în departament Semnătură director departament

....................... .............................................