I. CRANIUL. ARTICULAȚIILE ȘI MUȘCHII EXTREMITĂȚII CEFALICE 7. CM.

Osul sfenoid:
TESTE A. Aripi mici
B. Fisura orbitală superioară 6
Craniul – particularități structurale și compartimente. Oasele occipital, C. Lamă perpendiculară
frontal, parietal şi sfenoidul. D. Șanțul prechiasmatic
1. CM. Osul parietal: E. Canal carotidian
A. Lamă cribroasă 8. CM. Osul sfenoid:
B. Unghiul mastoidian A. Creasta infratemporală
C. Şanţ al sinusului sagital superior B. Orificiul spinos
D. Apofiză clinoidă posterioară C. Unghi sfenoid
E. Margine sagitală D. Lamelă orbitară
2. CS. La delimitarea cărui orificiu ia parte corpul osului sfenoid: E. Canal optic
A. Jugular 9. CM. Corpul osului sfenoid:
B. Occipital mare A. Lamă cribroasă
C. Lacerat B. Șanțul carotidian
D. Infraorbitar C. Şanţ al sinusului sagital superior
E. Mastoidian D. Apofiză clinoidă posterioară
3. CM. Osul frontal: E. Orificiul spinos
A. Aripi mici 10. CM. Solzul occipitalului:
B. Fosetă trohleară A. Lamă cribroasă
C. Lamă perpendiculară B. Inion
D. Linii nucale C. Şanţ al sinusului sagital superior
E. Constă din 4 părți D. Apofiză clinoidă posterioară
4. CM. Osul occipital: E. Linie nucală inferioară
A. Clivus 11. CS. Formaţiuni anatomice situate pe părţile laterale ale occipitalului:
B. Fosetă trohleară A. Incisura jugularis
C. Lamă perpendiculară B. Sulcus sinus sigmoidei
D. Linii nucale C. Condylus occipitalis
E. Constă din 4 părți D. Canalis hypoglossalis
5. CM. Osul occipital: E. Toate corecte
A. Tubercul faringian 12. CM. Foveole granulare are:
B. Incizura jugulară A. Osul temporal
C. Unghi sfenoid B. Osul occipital
D. Lamelă orbitară C. Osul sfenoid
E. Șanțul sinusului sigmoid D. Osul frontal
6. CM. Osul parietal: E. Osul parietal
A. Tubercul faringian 13. CS. Orificiul oval se află pe:
B. Foveole granulare A. Osul temporal
C. Unghi sfenoid B. Osul occipital
D. Șanțul sinusului sigmoid C. Osul sfenoid
E. Canal optic D. Osul frontal
E. Osul parietal D. Orificiul jugular
14. CS. Incizura etmoidală aparține: E. Canalul pterigopalatin (palatin mare)
A. Osului temporal 21. CS. Pe faţa maxilară a aripii mari a sfenoidului se deschide:
B. Osului occipital A. Orificiul lacerat
C. Osului sfenoid B. Canalul nervului hipoglos
D. Osului frontal C. Orificiul rotund
E. Osului parietal D. Orificiul jugular
15. CS. Canalul pterigoid ține de: E. Canalul pterigopalatin (palatin mare)
A. Osul parietal 22. CM. Oase ale craniului cerebral sunt:
B. Osul temporal A. Sfenoidul
C. Osul frontal B. Occipitalul
D. Osul sfenoid C. Vomerul
E. Osul occipital D. Palatinul
16. CS. Canalul optic trece prin: E. Etmoidul
A. Osul parietal 23. CS. Sunt oase ale craniului cerebral:
B. Osul temporal A. Os sphenoidale
C. Osul frontal B. Os occipitale
D. Osul sfenoid C. Os frontale
E. Osul occipital D. Os parietale
17. CS. Unghi frontal are: E. Toate corecte
A. Osul parietal 24. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale os frontale:
B. Osul temporal A. Squama
C. Osul frontal B. Sinus frontalis
D. Osul sfenoid C. Pars orbitalis
E. Osul occipital D. Pars nasalis
18. CS. Canalul hipoglos trece prin: E. Ala major
A. Osul parietal 25. CM. Care oase ale craniului conţin cavităţi aerofore?
B. Osul temporal A. Mandibula
C. Osul frontal B. Os sphenoidale
D. Osul sfenoid C. Os frontale
E. Osul occipital D. Maxilla
19. CS. La baza apofizei pterigoidiene se află: E. Concha nasalis inferior
A. Canalul incisiv 26. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa cerebrală a squama frontalis:
B. Apertura piriformă A. Sulcus sinus sagittalis superioris
C. Peştera mastoidiană B. Sulcus sinus sigmoidei
D. Fisura orbitară inferioară C. Crista galli
E. Toate false D. Foramen ovale
20. CS. La baza condilului occipital se distinge: E. Crista frontalis
A. Orificiul lacerat 27. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa internă a squama occipitalis:
B. Canalul nervului hipoglos A. Sulcus sinus petrosi inferioris
C. Orificiul rotund B. Sulcus sinus transversi
C. Linea nuchae superior 34. CS. Osul occipital ia parte la formarea orificiului:
D. Sulcus sinus sagittalis superioris A. Rotund
E. Sulcus sinus sigmoidei B. Occipital mare
28. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa externă a squama frontalis: C. Jugular
A. Arcus superciliaris D. Oval
B. Incisura ethmoidalis E. Lacera
C. Glabella 35. CS. Sinusul frontal se deschide în:
D. Linea temporalis A. Sinusul maxilar
E. Foramen infraorbitale B. Meatul nazal mediu
29. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale os occipitale: C. Meatul nazal inferior
A. Pars basilaris D. Meatul nazal superior
B. Clivus E. Fosa temporală
C. Squama occipitalis 36. CM. Porţiunile osului sfenoid:
D. Foramen magnum A. Baza
E.Toate corecte B. Corp
30. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa internă a os parietale: C. Aripile mari
A. Linea temporalis D. Aripile mici
B. Tuber parietale E. Apofizele pterigoide
C. Sulci arteriosi 37. CM. Canalele osului sfenoid:
D. Sulcus sinus sagittalis superioris A. Musculotubar
E. Foveolae granulares B. Optic
31. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale os sphenoidale: C. Carotid
A. Ala major D. Pterigoid
B. Processus pterygoideus E. Infraorbita
C. Sinus sphenoidalis 38. CM. Feţele aripilor mari ale osului sfenoid:
D. Ala minor A. Cerebrală
E. Toate corecte B. Temporală
32. CM. Elementele descriptive ale osului frontal: C. Zigomatică
A. Apofiza zigomatică D. Orbitară
B. Incizura supraorbitară E. Infratemporală
C. Linia temporală 39. CM. Se referă la corpul sfenoidului:
D. Creasta de cocoş A. Fosa hipofizară
E. Arcurile superciliare B. Sinusul sfenoid
33. CM. Porţiunile osului occipital: C. Şanţul pterigopalatin
A. Partea bazilară D. Apofizele clinoide anterioare
B. Partea temporală E. Şanţul carotid
C. Partea laterală
D. Partea sfenoidală 40. CM. Apofiza pterigoidă conţine:
E. Solzul occipital A. Şanţul pterigopalatin
B. Fosa pterigoidă
C. Rostrul sfenoidal
D. Incizura pterigoidă 46. CM. Osul etmoid:
E. Cârligul pterigoid A. Tubercul faringian
B. Lama cribroasă
Osul temporal şi osul etmoid. C. Unghi sfenoid
41. CS. Toate afirmaţiile, referitoare la piramida temporalului sunt corecte, D. Lamelă orbitară
cu excepţia: E. Canal optic
A. Pe muchia superioară trece şanţul sinusului pietros superior 47. CM. Osul temporal:
B. Pe faţa posterioară se află fosa jugulară A. Tuberculul articular
C. Impresiunea trigeminală se află în apropierea vârfului piramidei B. Piramida
D. Lângă fosa jugulară se află orificiul extern al canalului carotidian C. Fosa jugulară
E. Lateral de fosa jugulară proemină apofiza stiloidă D. Eminența arcuată
42. CS. În piramida temporalului se află canalele, cu excepţia: E. Canal optic
A. Canalului carotid 48. CM. Osul temporal:
B. Canalului nervului facial A. Lamă cribroasă
C. Canaliculului timpanic B. Canal carotidian
D. Canalului nervului hipoglos C. Şanţ al sinusului sigmoidian
E. Canalului nervului pietros mare D. Apofiză clinoidă posterioară
43. CS. Toate afirmaţiile privind osul temporal sunt corecte, cu excepţia: E. Apertura canaliculului vestibular
A. Pe fundul meatului acustic intern există orificii pentru nervul facial, 49. CM. Osul etmoid:
nervul vestibulocohlear, vasele sangvine A. Lamă cribroasă
B. Pe faţa posterioară a piramidei se află apertura externă a canaliculului B. Cornet nazal suprem
cohlear C. Șanţ al sinusului sagital superior
C. Medial de incizura mastoidiană se află şanţul arterei occipitale D. Apofiză clinoidă posterioară
D. Peştera mastoidiană comunică cu cavitatea timpanică E. Linie nucală inferioară
E. Fisura timpanoscvamoasă se împarte în 2 fisuri: petroscvamoasă şi
petrotimpanică 50. CM. Şanţul sinusului pietros inferior se asociază cu:
A. Osul parietal
44. CM. Osul temporal: B. Osul temporal
A. Are atribuție la aparatul auditiv C. Osul frontal
B. Fosetă trohleară D. Osul sfenoid
45. CM. Osul etmoid: E. Osul occipital
A. Aripi mici 51. CS. La nivelul vârfului piramidei temporalului se află:
B. Fosetă trohleară A. Foramen caroticum externum
C. Lamă perpendiculară B. Porus acusticus internus
D. Creasta cocoșului C. Foramen caroticum internum
E. Canal carotidian D. Canalis pterygoideus
E. Canalis hypoglossalis
52. CS. Canalul facial se deschide prin: 58. CS. Pe marginea anterioară a piramidei temporale se află:
A. Hiatus canalis nervi petrosi majoris A. Canaliculul mastoidian
B. Porus acusticus internus B. Canalul musculotubar
C. Foramen stylomastoideum C. Canaliculul coardei timpanice
D. Fissura petrosquamosa D. Canaliculul timpanic
E. Foramen spinosum E. Canalul condilar
53. CS. În foseta pietroasă se află: 59. CM. Fosa mandibulară se asociază cu:
A. Apertura externă a apeductului vestibular A. Partea timpanică a temporalului
B. Orificiul inferior al canaliculului timpanic B. Stânca temporalului
C. Orificiul carotidian extern C. Baza apofizei zigomatice
D. Fisura pietrotimpanică D. Solzul temporalului
E. Meatul acustic extern E. Arcada zigomatică
54. CS. Partea timpanică se asociază cu: 60. CS. Şanţul sinusului pietros superior ține de:
A. Osul temporal A. Meatul nazal inferior
B. Osul occipital B. Peretele medial al orbitei
C. Osul sfenoid C. Baza apofizei zigomatice
D. Osul frontal D. Piramida osului temporal
E. Osul parietal E. Meatul nazal mediu
55. CS. Din fosa jugulară începe: 61. CS. Conţine lamelă separatoare:
A. Canaliculul mastoidian A. Canaliculul mastoidian
B. Canalul musculotubar B. Canalul incisiv
C. Canaliculul coardei timpanice C. Canalul musculotubar
D. Canaliculul timpanic D. Canaliculul timpanic
E. Toate false E. Canalul carotid
56. CS. Din foseta pietroasă începe: 62. CS. În fisura timpano-mastoidiană se deschide:
A. Canaliculul mastoidian A. Canaliculul mastoidian
B. Canalul musculotubar B. Canalul incisiv
C. Canaliculul coardei timpanice C. Canalul musculotubar
D. Canaliculul timpanic D. Canaliculul timpanic
E. Canalul craniofaringian E. Canalul carotid
57. CS. Din canalul nervului facial porneşte: 63. CM. În cavitatea timpanică se deschid:
A. Canaliculul mastoidian A. Canaliculul mastoidian
B. Canalul musculotubar B. Canalul incisiv
C. Canaliculul coardei timpanice C. Canalul musculotubar
D. Canaliculul timpanic D. Canaliculul timpanic
E. Semicanalul tubei auditive E. Canalul carotid
64. CM. Formațiunile anatomice ale osului etmoid: 70. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa anterioară a piramidei
A. Lama orbitară temporalului:
B. Labirintul etmoid A. Eminentia arcuata
C. Lama medială B. Impressio trigeminalis
D. Lama cribroasă C. Fossula petrosa
E. Lama perpendiculară D. Sulcus sinus petrosi inferioris
E. Sulcus nervi petrosi majoris
65. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale os ethmoidale:
A. Lamina cribrosa 71. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa posterioară a piramidei
B. Labyrinthus ethmoidalis temporalului:
C. Lamina perpendicularis A. Tegmen tympani
D. Cellulae ethmoidales B. Porus acusticus externus
E. Concha nasalis inferior C. Apertura externa canaliculi vestibuli
D. Porus acusticus internus
66. CM. Care cornete nazale aparţin os ethmoidale? E. Fosa subarcuata
A. Concha nasalis superior
B. Concha nasalis inferior 72. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa inferioară a piramidei
C. Concha nasalis media temporalului:
D. Concha nasalis suprema A. Fossa subarcuata
E. Toate corecte B. Canaliculus tympanicus
C. Fosa jugulară
67. CM. Cellulae ethmoidales se deschid în: D. Apertura externa canalis carotici
A. Orbitae E. Fossulla petrosa
B. Meatus nasi superior
C. Fossa cranii anterior 73. CM. Apofizele temporalului:
D. Meatus nasi medius A. Processus frontalis
E. Meatus nasi inferius B. Processus zygomaticus
C. Processus pterygoideus
68. CM. Porţiunile osului temporal: D. Processus mastoideus
A. Piramida E. Processus intrajugularis
B. Corpul
C. Partea mastoidiană 74. CM. Canalele și canaliculele osului temporal:
D. Partea scuamoasă A. Canalis caroticus
E. Partea timpanică B. Canalis opticus
C. Canalis nervi facialis
69. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale osului temporal: D. Canaliculus mastoideus
A. Pars petrosa E. Canalis condylaris
B. Processus mastoideus
C. Pars tympanica Oasele viscerocraniului.
D. Pars squamosa
E. Toate corecte 75. CM. Oase ale craniului facial sunt:
A. Mandibula
B. Etmoidul
 C. Osul zigomatic E. La adult orificiul mental se localizează la mijlocul distanţei dintre
D. Frontalul marginea superioară şi cea inferioară a mandibulei
E. Osul nazal
81. CM. Formaţiunile anatomice ale osului palatin:
76. CM. Oase impare ale craniului sunt: A. Lamela orbitară
A. Maxila B. Lamela orizontală
B. Mandibula C. Lamela etmoidală
C. Sfenoidul D. Lamela perpendiculară
D. Vomerul E. Lamela sfenoidală
E. Palatinul
82. CM. Osul palatin:
77. CM. Din oasele pneumatice fac parte: A. Creasta etmoidală
A. Coxalul B. Tubercul marginal
B. Frontalul C. Apofiza orbitară
C. Humerusul D. Lamă perpendiculară
D. Sfenoidul E. Creasta cornetului
E. Maxila
83. CM. Apofizele os palatinum:
78. CM. Cu privire la corpul maxilei: A. Processus pyramidalis
A. Are 4 feţe B. Processus orbitalis
B. Faţa infratemporală participă la formarea foselor infratemporală şi C. Processus sphenoidalis
pterigopalatină D. Processus palatinus
C. Pe faţa nazală e situat şanţul palatin mare E. Processus jugularis
D. Anterior de hiatul maxilar trece şanţul lacrimal
E. Participă la formarea orbitei, cavităţii nazale şi cavităţii bucale 84. CM. Vomerul:
A. Aripi
79. CM. Cu privire la mandibulă: B. Tubercul marginal
A. Marginea anterioară a ramurii mandibulare este mai subţire decât C. Os al viscerocraniului
marginea posterioară D. Lamă perpendiculară
B. Fosa submandibulară este situată sub linia milohioidiană, iar fosa E. Formează septul nasa
sublingvală - deasupra ei
C. Este cel mai masiv şi mai trainic os al craniului facial 85. CM. Maxila: A. Are corp și 4 apofize B. Tubercul marginal C. Orificiul
D. Pe faţa internă a ramurii mandibulei trece linia oblică infraorbitar D. Fața infratemporală E. Şanţ lacrimal
E. Este al doilea os din organismul uman, în care începe procesul de 86. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa anterioară a corpus maxillae:
osificare A. Fossa canina
80. CM. Cu privire la modificările de vârstă ale mandibulei: B. Sulcus infraorbitalis
A. Ambele jumătăţi ale mandibulei fuzionează către al 2-lea an de viaţă C. Foramen infraorbitale
B. La nou-născut orificiul mental se localizează în apropierea marginii D. Tuber maxillae
inferioare a mandibulei E. Juga alveolaria
C. La nou-născut unghiul dintre corp şi ramură este obtuz – cca 1400 şi 87. CM. Apofizele maxilei:
mai mult A. Processus palatinus
D. La bătrân înălţimea corpului mandibulei creşte
 B. Processus рyramidalis C. Facies temporalis
C. Processus frontalis D. Facies lateralis
D. Processus orbitalis E. Facies nasalis
E. Processus sphenoidalis
88. CM. Mandibula:
A. Aripi 94. CM. Cu privire la structura mandibulei:
B. Tuberozitatea maseterică A. Corp, 2 ramuri
C. Lingulă B. Tuberozitatea pterigoidă
D. Lamă perpendiculară C. Are 3 apofize: lacrimală, maxilară, etmoidă
E. Fosa digastrică D. 2 aripi
E. Foseta sublingvală
89. CM. Formaţiuni anatomice situate pe corpul mandibulei.
A. Foramen mandibulae Craniul în ansamblu
B. Spina mentalis 95. CS. Prin osteogeneză desmală și condrală se dezvoltă:
C. Fossa digastrica A. Maxila
D. Linea mylohyoidea B. Osul nazal C. Temporalul
E. Foramen mentale D. Etmoidul
90. CM. Formaţiuni anatomice situate pe ramura mandibulei: E. Cornetul nazal inferior
A. Tuberositas pterygoidea 96. CS. Ce reprezintă fontanelele?
B. Foramen mentale A. Porţiuni cartilaginoase ale calvariei
C. Processus coronoideus B. Porţiuni membranoase ale calvariei
D. Linia mylohyoidea C. Suturile calvariei
E. Foramen mandibulae D. Dereglări ale osteogenezei
91. CS. Formaţiuni anatomice situate pe processus alveolaris mandibulae: E. Fisuri ale calvariei
A. Alveolae dentales 97. CS. Orizontala Frankfurt se referă la:
B. Septa interalveolaria A. Cutia toracică
C. Septa interradicularia B. Craniu
D. Juga alveolaria C. Bazin
E. Toate corecte D. Coloana vertebrală
92. CM. Osul zigomatic: E. Membrul superior
A. Apofiza frontală 98. CS. Unghiul Camper se referă la:
B. Tubercul marginal A. Cutia toracică
C. Apofiza temporală B. Craniu
D. Lamă perpendiculară C. Bazin
E. Față orbitară D. Coloana vertebrală
93. CM. Feţele os zygomaticum: E. Membrul superior
A. Facies medialis 99. CS. Formaţiunea de la capătul anterior al suturii palatine mediane
B. Facies orbitalis reprezintă:
 A. Canalul inciziv B. Fisura orbitară inferioară
B. Apertura piriformă C. Canalul optic
C. Peştera mastoidiană D. Fisura pterigomaxilară
D. Fisura orbitară inferioară E. Fisura pietroscvamoasă
E. Toate false
106. CS. Posterior cavitatea nazală se deschide prin:
100. CS. Orificiul delimitat de incizurile nazale ale maxilei e denumit: A. Canaliculul mastoidian
A. Canal inciziv B. Canalul musculotubar
B. Apertură piriformă C. Canaliculul coardei timpanice
C. Peşteră mastoidiană D. Canaliculul timpanic
D. Fisură orbitară inferioară E. Coane
E. Toate false
107. CS. Sfenoidul, maxila şi palatinul împreună delimitează:
101. CS. Spațiul îngust dintre peretele lateral şi cel inferior al orbitei A. Orificiul lacerat
constituie: A. Canalul inciziv B. Canalul nervului hipoglos
B. Apertura piriformă C. Orificiul rotund
C. Peştera mastoidiană D. Orificiul jugular
D. Fisura orbitară inferioară E. Toate false
E. Toate false
108. CS. Anterior, vârful piramidei temporale delimitează:
102. CS. La vârful orbitei se află: A. Orificiul lacerat
A. Osul zigomatic B. Canalul nervului hipoglos
B. Fosa sacului lacrimal C. Orificiul rotund
C. Şanţul infraorbitar D. Orificiul jugular
D. Canalul optic E. Canalul pterigopalatin (palatin mare)
E. Fosa trohleară
109. CS. Oasele temporal şi occipital delimitează:
103. CS. Cu care canal se continuă inferior fosa pterigopalatină? A. Orificiul lacerat
A. Infraorbitar B. Canalul nervului hipoglos
B. Palatin mare C. Orificiul rotund
C. Palatin mic D. Orificiul jugular
D. Condilar E. Canalul pterigopalatin (palatin mare)
E. Carotidian
110. CS. Bula etmoidală proemină:
104. CS. Orbita comunică cu fosa pterigopalatină prin: A. În meatul nazal inferior
A. Orificiul rotund B. Pe peretele medial al orbitei
B. Orificiul palatin mare C. La baza apofizei zigomatice
C. Fisura orbitară inferioară D. Pe piramida osului temporal
D. Fisura orbitară superioară E. În meatul nazal mediu+
E. Canalul pterigoid
111. CS. Canalul nazolacrimal se deschide:
105. CS. Fosa infratemporală comunică cu orbita prin: A. În meatul nazal inferior
A. Fisura orbitară superioară B. Pe peretele medial al orbitei
 C. La baza apofizei zigomatice D. Canalis palatinus major
D. Pe piramida osului temporal E. Canalis condylaris
E. În meatul nazal mediu
118. CS. Cavitatea nazală comunică cu fosa pterigopalatină prin:
112. CS. Orificiile etmoidale se asociază cu: A. Foramen sphenopalatinum
A. Meatul nazal inferior B. Canalis palatinus major
B. Peretele medial al orbitei C. Canalis pterygoideus
C. Baza apofizei zigomatice D. Foramen rotundum
D. Piramida osului temporal E. Canalis ethmoidalis posterior
E. Meatul nazal mediu
119. CM. Care oase formează paries inferior orbitae?
113. CS. Apertura sinusului sphenoidal se deschide în: A. Maxilla
A. Meatus nasi medius B. Os palatinum
B. Recesul sfenoetmoidal C. Os sphenoidale
C. Fossa pterygopalatina D. Os lacrimale
D. Fossa cranii media E. Os incisivum
E. Toate corecte
120. CS. În recesul sfenoetmoidal se deschide:
114. CS. Postero-lateral de corpul sfenoidului se deschide: A. Orificiul incisiv
A. Canaliculul mastoidian B. Apertura sinusului sfenoid
B. Canalul incisiv C. Infundibulul etmoidal
C. Canalul musculotubar D. Celulele posterioare ale osului etmoid
D. Canaliculul timpanic E. Canalul nazolacrimal
E. Canalul carotid
121. CM. Baza craniului se împarte în:
115. CS. Cavitatea nazală comunică cu cea bucală prin: A. Baza anterioară
A. Canaliculul mastoidian B. Baza posterioară
B. Canalul incisiv C. Baza externă
C. Canalul musculotubar D. Baza laterală
D. Canaliculul timpanic E. Baza internă
E. Canalul carotid
122. CM. Orificiile bazei externe a craniului, formate la unirea a două sau a
116. CS. Fosa pterigopalatină comunică cu cavitatea nazală prin: mai multor oase:
A. Foramen rotundum A. Stiloid
B. Foramen sphenopalatinum B. Lacerat
C. Foramen ovale C. Rotund
D. Fissura pterygomaxillaris D. Orificiul extern al canalului carotid
E. Canalis pterygoideus E. Jugular
117. CS. Fosa pterigopalatină comunică cu cavitatea bucală prin: 123. CM. Bolta craniului este formată de:
A. Foramen sphenopalatinum A. Solzul osului frontal
B. Canalis pterygoideus B. Partea bazilară a occipitalului
C. Foramen rotundum C. Solzul temporalului
 D. Oasele parietale 129. CM. Orbita comunică cu endobaza craniului prin:
E. Corpul sfenoidului A. Canalul optic
B. Orificiul rotund
124. CM. Cu privire la craniul facial: C. Fisura orbitară superioară
A. Osul hioid este palpabil deasupra cartilajului tiroid D. Fisura orbitară inferioară
B. Pe vârful coarnelor mari ale osului hioid se află tuberculi E. Orificiile etmoidale
C. Porţiunea anterioară a peretelui nazal superior e formată de lamela
cribroasă a osului etmoid 130. CM. Fisura orbitară inferioară este delimitată de:
D. La formarea septului nazal contribuie: spina nazală a frontalului, rostrul A. Apofiza orbitară a osului palatin
sfenoidal, crestele nazale ale oaselor nazale, palatine şi maxilare B. Osul frontal
E. Porţiunea posteroinferioară a septului nazal este dată de vomer C. Faţa orbitară a maxilei
D. Lamela orbitară a osului etmoid
125. CM. Cu privire la cavităţile craniului facial: E. Faţa orbitară a aripilor mari ale osului sfenoid
A. Pereţii mediali ai orbitelor sunt paraleli, iar cei laterali se află sub un
unghi drept unul faţă de altul 131. CM. Orbita comunică cu cavitatea nazală prin:
B. Canalul optic se află la nivelul unirii peretelui superior al orbitei cu cel A. Orificiul etmoid anterior
medial. B. Canalul palatin mare
C. Sinusul frontal în unele cazuri se extinde în partea anteromedială a C. Canalul nazolacrimal
peretelui superior al orbitei. D. Orificiul etmoid posterior
D. Peretele orbitar inferior separă orbita de sinusul maxilar. E. Canalul optic
E. Peretele orbitar medial este cel mai gros şi mai rezistent dintre toţi
pereţii orbitari. 132. CS. La formarea peretelui nazal lateral participă:
A. Osul lacrimal
126. CM. Peretele medial al orbitei este format de: B. Maxila (fața nazală a corpului și apofizei frontale)
A. Faţa orbitară a aripilor mari C. Labirintul etmoid (fața lui medială)
B. Osul lacrimal D. Osul palatin (lama lui perpendiculară)
C. Aripele mici E. Toate corecte
D. Lamela orbitară a osului etmoid
E. Apofiza frontală a maxilei 133. CM. Septul osos al nasului este constituit de:
A. Spina nasalis a osului frontal
127. CM. Peretele inferior al orbitei este format de: B. Apofiza frontală a maxilei
A. Faţa orbitară a osului zigomatic C. Lamela perpendiculară a osului etmoid
B. Apofiza frontală a osului zigomatic D. Lamela perpendiculară a osului palatin
C. Fata orbitară a maxilei E. Vomer
D. Apofiza zigomatică a osului frontal
E. Apofiza orbitară a osului palatin 134. CM. Cu privire la craniul în ansamblu:
A. Baza craniului este mai fragilă decât calvaria
128. CM. Peretele lateral al orbitei este format de: B. Lamela internă a oaselor calvariei este mai rezistentă decât cea externă
A. Lamela laterală a apofizei pterigoide C. Fosa craniană medie conţine lobii temporali ai emisferelor cerebrale
B. Apofiza zigomatică a osului frontal D. Orificiul jugular se localizează posterior de fisura pietrooccipitală
C. Feţele orbitare ale aripilor mari ale osului sfenoid E. Orificiul spinos leagă fosa craniană medie cu fosa infratemporală
D. Apofiza frontală a maxilei
E. Apofiza frontală a osului zigomatic
135. CM. Cu privire la fosa craniană anterioară:
A. Lamela ciuruită a osului etmoid separă fosa craniană anterioară de
cavitatea nazală
B. La nivelul lamei ciuruite se află orificiul orb şi orificiile canalelor
etmoidale anterior şi posterior
C. Marginile mediale ale porţiunilor orbitare ale osului frontal acoperă
labirintele etmoidale
D. La formarea fosei craniene anterioare participă 3 oase
E. Canalele etmoidale se formează la joncţiunea marginii laterale a lamei
cribroase cu osul frontal
136. CS. Cu privire la fosa craniană medie:
A. În partea centrală a ei se află canalul optic, şanţul prechiasmatic şi şaua
turcească
B. În partea anterioară a şeii turceşti se află tuberculul, în cea posterioară –
speteaza, iar în mijloc – fosa hipofizară
C. Anterior se află în raport cu orbitele, lateral cu fosa temporală, inferior
cu fosa pterigopalatină
D. Posteromedial de orificiul oval se află orificiul lacerat
E. Toate corecte
137. CM. Cu privire la fosa craniană posterioară:
A. Este cea mai largă şi profundă din cele 3 fose craniene
B. Lateral este delimitată de partea mastoidiană a temporalului şi unghiul
mastoidian al parietalului
C. Clivusul este separat de piramida temporală prin fisura petrooccipitală
D. Orificiul mastoidian se deschide în porţiunea superioară a şanţului
sinusului transvers
E. Porţiunea anterioară a marei găuri occipitale este mai îngustă decât cea
posterioară
138. CM. In fosa craniană posterioară se deschid orificiile:
A. Jugular
B. Oval
C. Acustic intern
D. Hipoglos
E. Sfenopalatin
139. CM. Fosa infratemporală este delimitată de:
A. Apofiza pterigoidă a sfenoidului
B. Osul palatin
C. Osul temporal
D. Osul zigomatic
E. Ramurile mandibulei
140. CM. Indicaţi cei 3 pereţi ai fosei pterigopalatine:
A. Anterior – tuberculul maxilei
B. Lateral – apofiza pterigoidă
C. Posterior– baza apofizei pterigoide
D. Medial – lamela perpendiculară a osului palatin
E. Superior – arcul zigomatic
141. CM. Cu privire la particularităţile de gen ale craniului. La craniul
feminin:
A. Protuberanţa mentală e bine evidenţiată
B. Unghiul mandibulei e înclinat spre interior
C. Orbitele mai mari, distanța între ele mai mică
D. Arcurile superciliare mai slab pronunţate
E. Apofiza mastoidiană e slab pronunţată
142. CM. Cu privire la particularităţile de gen ale craniului. La craniul
masculin:
A. Protuberanţa mentală e bine evidenţiată
B. Unghiul mandibulei e înclinat spre interior
C. Raportul dintre craniul facial și cel cerebral este de 1:4,04
D. Arcurile superciliare şi glabela sunt bine pronunţate
E. Apofiza mastoidiană e slab pronunţată
143. CM. Cu privire la meaturile acustice. Meatul extern:
A. E delimitat de partea timpanică a osului temporal
B. Se deschide pe faţa posterioară a piramidei temporale
C. Conţine vase sangvine şi nervi
D. Serveşte pentru transmiterea undelor sonore
E. Se află lateral de cavitatea timpanică
144. CM. Cu privire la meaturile acustice. Meatul intern:
A. Se localizează în partea timpanică a osului temporal
B. Se deschide pe faţa posterioară a piramidei temporale
C. Conţine vase sangvine şi nervi
D. Serveşte pentru transmiterea undelor sonore
E. Se află lateral de cavitatea timpanică
145. CM. Prin osificare desmală se dezvoltă:
A. Frontalul
B. Parietalul
 C. Etmoidul 151. CM. Osul temporal:
D. Cornetul nazal inferior A. Are atribuție la aparatul auditiv
E. Solzul occipitalului B. Fosetă trohleară
C. Lamă perpendiculară
146. CM. Prin osificare condrală se dezvoltă: D. Linii nucale
A. Osul lacrimal E. Canal carotidian
B. Sfenoidul
C. Maxila 152. CM. Osul sfenoid:
D. Mandibula A. Aripi mici
E. Parietalul B. Fisura orbitală superioară
C. Lamă perpendiculară
147. CM. Şanţul sinusului sagital superior: D. Șanțul prechiasmatic
A. Trece pe solzul osului frontal, marginea sagitală a parietalului şi solzul E. Canal carotidian
occipitalului
B. Se termină la nivelul orificiului jugular 153. CM. Osul sfenoid:
C. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipital A. Creasta infratemporală
D. Este rectiliniu B. Orificiul spinos
E. Se termină în confluiența sinusurilor C. Unghi sfenoid
D. Lamelă orbitară
148. CM. Şanţul sinusului sigmoidian: E. Canal optic
A. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipital
B. Este rectiliniu 154. CM. Osul parietal:
C. Se termină la nivelul orificiului jugular A. Tubercul faringian
D. Se localizează pe 3 oase: parietal, temporal şi occipital B. Foveole granulare
E. Se află pe marginea superioară a piramidei osului temporal C. Unghi sfenoid
D. Șanțul sinusului sigmoid
149. CM. Şanţul sinusului pietros superior: E. Canal optic
A. Se localizează pe 3 oase: parietal, temporal şi occipital
B. Se află pe marginea superioară a piramidei osului temporal 155. CM. Osul temporal:
C. Trece pe solzul osului frontal, marginea sagitală a parietalului şi solzul A. Lamă cribroasă
occipitalului B. Canal carotidian
D. Se termină la nivelul sinusului sigmoid C. Şanţ al sinusului sigmoidian
E. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipital D. Apofiză clinoidă posterioară
E. Apertura canaliculului vestibular
150. CM. Şanţul sinusului transvers:
A. Se termină la nivelul orificiului jugular 156. CM. Osul etmoid:
B. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipital A. Lamă cribroasă
C. Este rectiliniu B. Cornet nazal suprem
D. Se termină în sectorul superior al şanţului sigmoidian C. Șanţ al sinusului sagital superior
E. Se localizează pe 3 oase: parietal, temporal şi occipital D. Apofiză clinoidă posterioară
E. Linie nucală inferioară
157. CM. Vomerul: 163. CM. Care oase participă la formarea fossa cranii anterior?
A. Aripi A. Os frontale
B. Tubercul marginal B. Os ethmoidale
C. Os al viscerocraniului C. Os parietale
D. Lamă perpendiculară D. Os sphenoidale
E. Formează septul nasal E. Os incisivum
158. CM. Maxila: 164. CM. În fosa craniană medie se disting:
A. Are corp și 4 apofize A. Orificiul lacerat
B. Tubercul marginal B. Orificiul spinos
C. Orificiul infraorbitar C. Fisura pterigomaxilară
D. Fața infratemporală D. Orificiul rotund
E. Şanţ lacrimal E. Orificiul acustic intern
159. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa anterioară a corpus maxillae: 165. CM. Orificii localizate în fossa cranii media?
A. Fossa canina A. Foramen spinosum
B. Sulcus infraorbitalis B. Foramen magnum
C. Foramen infraorbitale C. Foramen lacerum
D. Tuber maxillae D. Foramen jugulare
E. Juga alveolaria E. Foramen caecum
160. CS. Formaţiuni anatomice situate pe processus alveolaris mandibulae? 166. CM Comunicărle fossa cranii media cu orbita:
A. Alveolae dentales A. Canalis opticus
B. Septa interalveolaria B. Fissura orbitalis inferior
C. Septa interradicularia C. Fissura orbitalis superior
D. Juga alveolaria D. Foramen ovale
E. Toate corecte E. Foramen sphenopalatinum
161. CM. Şanţul sinusului sigmoid traversează: 167. CM. Orificii din fosa craniană posterioară:
A. Osul temporal A. Orificiul lacerat
B. Osul occipital B. Orificiul mare occipital
C. Osul sfenoid C. Fisura pterigomaxilară
D. Osul frontal D. Orificiul sfenopalatin
E. Osul parietal E. Orificiul acustic intern
162. CM. Cu privire la fosa craniană anterioară: 168. CM. Comunicări din fossa cranii posterior spre exobaza craniului:
A. Orificiul lacerat A. Foramen ovale
B. Orificiul orb B. Foramen jugulare
C. Fisura pterigomaxilară C. Apertura canaliculi vestibuli
D. Creasta cocoșului D. Foramen magnum
E. Orificiul acustic intern E. Foramen spinosum
169. CM. Cu privire la fosa infratemporală: 175. CM. Cu privire la meatul nazal mediu:
A. Orificiul lacerat A. Orificiul incisiv
B. Fisura orbitală inferioară B. Apertura sinusului etmoid
C. Fisura pterigomaxilară C. Infundibulul etmoidal
D. Orificiul sfenopalatin D. Celulele anterioare ale osului etmoid
E. Orificiul oval și spinos E. Apertura sinusului maxilar
170. CM. Pereţi ai fossa infratemporalis: 176. CM. Cu privire la meatul nazal inferior:
A. Lamina lateralis processus pterygoideus A. Orificiul incisiv
B. Lamina medialis processus pterygoideus B. Apertura sinusului etmoid
C. Tuber maxillae C. Infundibulul etmoidal
D. Lamina perpendicularis ossis palatini D. Celulele anterioare ale osului etmoid
E. Os zygomaticum E. Canalul nazolacrimal
171. CM. Comunicările fossa infratemporalis: 177. CM. Cu privire la peretele superior al orbitei:
A. Fissura pterygomaxillaris A. Format de 3 oase: sfenoid, zigomatic şi frontal
B. Fissura orbitalis inferior B. Fosa glandei lacrimale
C. Foramen sphenopalatinum C. Şanţul infraorbitar
D. Fissura orbitalis superior D. Canalul optic
E. Canalis condylaris E. Fosa trohleară
172. CM. Cu privire la comunicările fosei pterigopalatine: 178. CM. Cu privire la peretele inferior al orbitei:
A. Orificiul lacerat A. Format de 3 oase: sfenoid, zigomatic şi frontal
B. Orificiul rotund B. Fosa sacului lacrimal
C. Fisura pterigomaxilară C. Şanţul infraorbitar
D. Orificiul sfenopalatin D. Apofiza orbitală a palatinului
E. Canalul pterigoid E. Fosa trohleară+
173. CM. Evidenţiaţi formaţiunile anatomice care formează pereţii fosei 179. CS. Cu privire la peretele lateral al orbitei:
pterigopalatine: A. Format de 2 oase: sfenoid şi zigomatic
A. Lamina perpendicularis ossis palatini B. Fosa sacului lacrimal
B. Tuber maxillae C. Şanţul infraorbitar
C. Processus pterygoideus D. Canalul optic
D. Ramus mandibulae E. Orificiul zigomatico-orbitar
E. Processus pyramidalis
180. CM. Care oase formează paries lateralis orbitae?
174. CM. Cu privire la meatul nazal superior: A. Os zygomaticum
A. Orificiul incisiv B. Os sphenoidale
B. Apertura sinusului sfenoid C. Maxilla
C. Infundibulul etmoidal D. Os frontale
D. Celulele posterioare ale osului etmoid E. Os palatinum
E. Canalul nazolacrimal
181. CM. Care oase formează paries medialis orbitae? 187. CM. Cu privire la asocierea canaliculului mastoidian:
A. Os ethmoidale A. Osul temporal
B. Os sphenoidale B. Orificiul inferior al canaliculului timpanic
C. Maxilla C. Nervii cranieni VII şi VIII
D. Os lacrimale D. Fosa jugulară
E. Os frontale E. Ramura auriculară a nervului vag
182. CM. Cu privire la peretele medial al orbitei: 188. CM. Cu privire la asocierea meatului acustic intern:
A. Format de 3 oase: sfenoid, zigomatic şi frontal A. Piramida osului temporal
B. Fosa sacului lacrimal B. Orificiul inferior al canaliculului timpanic
C. Şanţul infraorbitar C. Nervii cranieni VII şi VIII
D. Orificiul etmoidal posterior D. Fosa craniană posterioară
E. Osul lacrimal E. Ramura auriculară a nervului vag
183. CM. Orificiile pereţilor orbitei: 189. CM. Care oase formează septul nazal osos?
A. Foramen ethmoidale anterius A. Os frontale
B. Foramen ovale B. Vomer
C. Foramen ethmoidale posterius C. Os lacrimale
D. Foramen zygomaticoorbitale D. Os ethmoidale
E. Foramen spinosum E. Os incisivum
184. CM. Se asociază cu osul temporal: 190. CM. Care oase formează peretele lateral al cavităţii nazale?
A. Canalul inciziv A. Os lacrimale
B. Apertura piriformă B. Os zygomaticum
C. Peştera mastoidiană C. Os ethmoidale
D. Fisura orbitară inferioară D. Os palatinum
E. Cavitatea timpanică E. Vomer
185. CS. Se asociază cu fisura pietrotimpanică: 191. CM. Care din sinusurile paranazale se deschid în meatul nasal mediu?
A. Cavitatea timpanică A. Sinus sphenoidalis
B. Orificiul inferior al canaliculului timpanic B. Sinus frontalis
C. Nervii cranieni VII şi VIII C. Cellulae ethmoidales anteriores et mediae
D. Coarda timpanică D. Cellulae ethmoidalis posterior
E. Ramura auriculară a nervului vag E. Sinus maxillaris
186. CM. Se referă la orificiul stilomastoidian: 192. CM. Care oase formează palatul osos?
A. Nervul facial A. Vomer
B. Orificiul inferior al canaliculului timpanic B. Os palatinum
C. Nervii cranieni VII şi VIII C. Os hyoideum
D. Coarda timpanică D. Maxilla
E. Osul temporal E. Os incisivum
193. CM. Particularităţile craniului nou-născutului: B. Cartilago articularis (disci et menisci articulares)
A. Prezenţa fontanelelor C. Capsula articularis
B. Tuberii frontali şi parietali bine pronunţaţi D. Bursae synoviales
C. Volum redus al cavităţilor sinusurilor paranasale E. Labrum articulare
D. Lipsa apofizelor mastoidiene
E. Prezenţa sinostozei sfenooccipitale 199. CM. Indicați elementele auxiliare cartilaginoase ale unei diartroze:
А. Cartilago articularis
Unirile oaselor craniului (suturi, fontanele, sincondroze etc.). Articulația B. Labrum articulare
temporomandibulară, biomecanica ei. C. Meniscus articularis
D. Discus articularis
194. CS. Unirile oaselor prin membrane se numesc: E. Synchondrosis
A. Sincondroze
B. Sinelastoze 200. CM. Straturile capsulei articulare:
C. Sinsarcoze A. Adventiceal
D. Sinfibroze B. Epitelial
E. Sinostoze C. Fibros
D. Seros
195. CS. Caracteristica sinartrozelor: E. Sinovial
A. După durata existenţei sinostozele se împart în temporare şi permanente
B. Membranele se deosebesc de ligamente prin mărimea spaţiului ocupat 201. CM. Lichidul sinovial are rol de:
C. Articulaţiile oaselor în dezvoltarea lor trec prin aceleaşi trei stadii ca şi A. Dirijare a mişcărilor
scheletul osos B. Metabolism
D. Simfiza este o formă de tranziţie de la sindesmoze la sincondroze C. Amortizare
E. Sindesmozele se pot transforma în sincondroze şi sinostoze D. Lubrifiere a feţelor articulare
E. Creştere a oaselor
196. CS. Аrticulaţii anatomic izolate, care funcționează sincronic:
A. Diartroza simplă 202. CM. Funcţiile capsulei articulare sunt de:
B. Diartroza compusă A. Protecţie
C. Diartroza combinată B. Sprijin
D. Diartroza complexă C. Menținerea în contact a fețelor articulare
E. Amfiartroza D. Reglementare a mişcărilor
E. Secreţie
197. CM. Care din tipurile enumerate de uniri ale oaselor se referă la
sinartrose? 203. CM. Funcţiile ligamentelor sunt cele de:
A. Synchondrosis A. Unire a oaselor
B. Synostosis B. Fortificare a capsulei articulare
C. Symphysis C. Frânare a mişcărilor
D. Syndesmosis D. Dirijare a mişcărilor
E. Suturaе E. Secreţie
198. CM. Indicați elementele auxiliare ale unei diartroze (articulații 204. CM. Cartilajul articular:
sinoviale): A. Nu conţine terminaţii nervoase
А. Ligamentum B. Are proprietăţi de compresibilitate şi elasticitate
 C. Joacă rol de amortizator la unghiul mandubulei
D. Devine mai gros pe măsura înaintării în vârstă E. Ligamentul sfenomandibular joacă rolul de suport pasiv al mandibulei
E. În caz de imobilizare îndelungată poate fi invadat de vase sangvine
210. CM. Mişcările în articulaţia temporomandibulară:
205. CS. Suturile fac parte din: A. În propulsie are loc alunecarea bilaterală a capului mandibulei împreună
A. Sinsarcoze cu discul articular pe faţa articulară a temporalului
B. Sinelastoze B. În retropulsie au loc mişcări de rotaţie în etajul inferior
C. Sincondroze C. La mişcarea de coborâre a mandibulei se disting trei faze
D. Sinfibroze D. În deplasarea mandibulei anterior mişcarea se realizează doar în etajul
C. Sinostoze inferior
E. În lateropulsie mişcările, care au loc în ambele articulaţii nu sunt
206. CS. Gomfozele ţin de: identice
A. Ligamente
B. Sincondroze 211. CM. Suturae serratae între:
C. Sinfibroze A. Parietal şi occipital
D. Sinelastoze B. Frontal şi nazal
E. Membrane C. Maxila dreaptă şi stângă
D. Temporal şi sfenoid
207. CM. Joncţiunile oaselor craniene: E. Frontal şi parietal
A. Oasele faciale se unesc numai prin intermediul suturilor plane
B. Suturile dinţate lipsesc în regiunea craniului facial 212. CM. Din care tip de articulații face parte articulatio
C. Între corpul sfenoidului şi baza occipitalului se află o sincondroză temporomandibularis?
permanentă A. Articulatio simplex
D. Gomfozele reprezintă o varietate a sinfibrozelor B. Articulatio composita
E. Articulaţia temporomandibulară este o diartroză condilară, complexă, C. Articulatio combinata
combinată D. Articulatio complexa
E. Articulatio synovialis
208. CM. Articulaţia temporomandibulară:
A. Cavitatea articulară este divizată în două etaje 213. CM. Ce mișcări se efectuiază numai în etajul inferior al articulatio
B. Discul articular are o formă de lentilă biconvexă temporomandibularis?
C. Mişcările de alunecare au loc în etajul inferior A. Propulsia mandibulei
D. Mişcările de rotaţie în jurul axei verticale se efectuează în etajul B. Retropulsia mandibulei
superior C. Coborârea mandibulei
E. În caz de lateropulsie, are loc mişcarea de alunecare unilaterală a D. Ridicarea mandibulei
capului mandibulei cu discul articular în etajul superior al ATM, iar în E. Mișcări laterale
partea contralaterală - rotaţia în etajul inferior
214. CM. Ce mișcări se efectuiază în etajul superior al articulatio
209. CM. Aparatul ligamentar al articulaţiei temporomandibulare: temporomandibularis?
A. Ligamentul lateral este concrescut cu capsula articulară A. Propulsia mandibulei
B. Ligamentele extracapsulare unesc mandibula cu craniul B. Retropulsia mandibulei
C. Ligamentul stilomandibular reprezintă o îngroşare a capsulei fibroase a C. Coborârea mandibulei
glandei parotide D. Ridicarea mandibulei
D. Ligamentul sfenomandibular se extinde de la spina osului sfenoid până E. Mișcări laterale
215. CM. Indicați ligamentele extraarticulare ale articulatio D. Fasciculele posterioare ale musculus temporalis.
temporomandibularis: E. Musculus masseter.
А. Ligamentum laterale
B. Ligamentum sphenomandibulare 221. CS. Spații delimitate de mm. pterygoideus lateralis et temporalis:
C. Ligamentum stylomandibulare А. Interpterigoidian.
B. Suprapterigoidian.
216. CM. Articulaţiile coloanei vertebrale cu craniul: C. Pterigomaxilar.
A. La articulaţia coloanei vertebrale cu craniul participă 3 oase D. Temporo-pterigoidian.
B. Articulaţiile atlantooccipitale sunt fortificate de membranele E. Infrapterigoidian.
atlantooccipitale anterioară şi posterioară și lig. alare
C. Membrana atlantooccipitală anterioară este mai lată decât cea 222. CM. Indicați grupele de mușchi ai capului:
posterioară А. Mușchii mimici.
D. Articulaţiile atlantoaxiale sunt acoperite anterior de membrana tectorie B. Mușchii masticatori.
E. Apofiza odontoidă este menţinută în poziţie stabilă prin ligamentele C. Mușchii submandibulari.
alar, cruciform şi apical D. Mușchii organelor de simț.
E. Mușchii orbiculari.
Mușchii capului şi gâtului. Fasciile şi topografia capului şi gâtului.
223. CM. Indicați porțiunile mușchiului epicranian:
217. CS. Inserţia muşchilor mimicii : А. Venter frontalis.
A. În fascia superficială B. Venter parietalis.
B. În aponeuroze C. Venter occipitalis.
C. În piele D. Galea aponeurotica.
D. Pe ligamente E. Venter temporoparietalis
E. Pe tendoanele muşchilor masticator
224. CM. Indicați mușchii din jurul orbitei:
218. CS. Inserţia muşchilor masticatori: А. Мusculus orbicularis oculi.
A. Pe maxilă B. Мusculus corrugator supercilii.
B. Pe osul occipital C. Мusculus levator supercilii.
C. Pe mandibulă D. Мusculus procerus.
D. Pe osul hioid E. Musculus depressor supercilii.
E. Pe osul temporal
225. CM. Indicați mușchii din jurul orificiului nasal:
219. CS. Musculus temporalis se inseră pe: А. Musculus nasalis.
А. Angulus mandibulae. B. Musculus levator alae nasi.
B. Tuberositas pterygoidea. C. Musculus depressor septi nasi.
C. Processus coronoideus. D. Musculus levator septi nasi.
D. Processus condylaris. E. Musculus levator labii superioris
E. Collum mandibulae.
226. CM. Indicați mușchii din jurul orificiului bucal:
220. CM. Indicați, mușchii ce realizează retropulsia mandibulei: А. Musculus levator anguli oris.
А. Fasciculele anterioare ale musculus temporalis. B. Musculus depressor labii inferioris.
B. Musculus pterygoideus lateralis. C. Musculus orbicularis oris.
C. Musculus pterygoideus medialis.
 D. Musculus masseter. D. Musculus digastricus.
E. Musculus levator labii superioris. E. Musculus masseter.
227. CM. Indicați porțiunile musculus orbicularis oris: 233. CM.Indicați mușchii ce realizează coborârea mandibulei:
А. Marginală. А. Мusculus mylohyoideus.
B. Medială. B. Мusculus geniohyoideus.
C. Labială. C. Мusculus digastricus.
D. Laterală. D. Мusculus buccinator.
E. Centrală. E. Musculus masseter
228. CM. Indicați musculi masticatores: 234. CM. Indicați, particularitățile caracteristice mușchilor mimici:
А. Musculus buccinator. А. Sunt localizați nemijlocit sub piele.
B. Musculus masseter. B. Nu au inserție cutatnată.
C. Musculus orbicularis oris. C. Sunt concentrați în jurul orificiilor naturale ale capului.
D. Musculus pterygoideus lateralis. D. La contracție determină mimica.
E. Musculus temporalis E. Cu excepția buccinatorului sunt lipsiți de facie.
229. CM. Indicați locul de inserție a musculus pterygoideus medialis: 235. CM. Indicați, porțiunile musculus orbicularis oculi:
А. Fovea pterygoidea. А. Pars orbitalis.
B. Angulus mandibulae. B. Pars nasalis.
C. Tuberositas pterygoidea. C. Pars lacrimalis.
D. Incisura mandibulae. D. Pars medialis.
E. Processus coronoideus E. Pars palpebralis.
230. CM. Indicați locul de inserție a musculus masseter: 236. CM. Indicați mușchii mimicii, care acționează în timpul râsului:
А. Protuberantia mentalis. А. Мusculus zygomaticus major.
B. Tuberositas masseterica. B. Мusculus levator anguli oris.
C. Processus condylaris. C. Мusculus risorius.
D. Corpus mandibulae. D. Мusculus mentalis.
E. Processus coronoideus. E. Мusculus depressor anguli oris
231. CM. Indicați locul de inserție a musculus pterygoideus lateralis: 237. CM. Indicați mușchii care realizează expresia de tristețe:
А. Collum mandibulae. А. Мusculus zygomaticus minor.
B. Fovea pterygoidea. B. Мusculus orbicularis oris.
C. Capsula articularis (articulatio temporomandibularis). C. Мusculus depressor anguli oris.
D. Angulus mandibulae. D. Musculus platysma.
E. Discus articularis (articulatio temporomandibularis). E. Musculus depressor septi nasi.
232. CM. Indicați mușchii, ce realizează propulsia mandibulei: 238. CM. Indicați, fasciile capului:
А. Musculus pterygoideus medialis. А. Fascia temporalis.
B. Musculus temporalis. B. Fascia masseterica.
C. Musculus pterygoideus lateralis. C. Fascia parotidea.
 D. Fascia superficialis faciei. D. Musculus sternothyroideus.
E. Fascia bucopharyngea. E. Musculus platysma.
239. CM. În regiunea fronto-parieto-occipitală a capului se disting spațiile: 245. CS. Acțiunea musculus sternocleidomastoideus la contracție unilaterală:
А. Subcutan/subcutanat. А. Înclină capul în partea ipsilaterală/în partea sa.
B. Subaponeurotic. B. Realizează retroflexia capului.
C. Subperiostal. C. Întoarce capul în partea opusă.
D. Axilar. D. Realizează flexia capului.
E. Interaponeurotic. E. Cînd capul este fixat, coboară toracele.
240. CM. Spațiile interfasciale ale regiunii temporale: 246. CM. Grupele principale de mușchi ai gâtului:
А. Temporal superficial. А. Superficiali.
B. Interaponeurotic. B. Externi.
C. Subaponeurotic. C. Profunzi.
D. Temporal profund. D. Interni.
E. Temporomandibular E. Inserați pe osul hioid.
241. CM. Spațiile regiunii laterale a feței: 247. CM. Mușchii profunzi ai gâtului:
А. Masetero-mandibular. А. Musculus thyrohyoideus.
B. Interpterigoidian. B. Musculus scalenus medius.
C. Infrapterigoidian. C. Musculus longus capitis.
D. Suprapterigoidian. D. Musculus scalenus posterior.
E.Temporo-pterigoidian. E. Musculus platysma
242. CM. Clasificarea muşchilor capului: 248. CM. Mușchii suprahioidieni:
A. Muşchii penaţi А. Мusculus digastricus.
B. Muşchii mimici B. Мusculus mylohyoideus.
C. Muşchii biventeri C. Мusculus sternocleidomastoideus.
D. Muşchii masticatori D. Мusculus geniohyoideus
E. Muşchii antagonişti E. Musculus omohyoideus.
243. CM. Muşchii capului, acoperiţi de fascii: 249. CM. Mușchii infrahioidieni:
A. M. temporal А. Мusculus stylohyoideus.
B. M. Mental B. Мusculus omohyoideus.
C. M. buccinator C. Мusculus sternohyoideus.
D. M. pterigoid lateral D. Мusculus thyrohyoideus.
E. M. Maseter E. Мusculus geniohyoideus
244. CS. Mușchii pieloși ai gâtului: 250. CM. Mușchii care se inseră pe osul hioid:
А. Musculus digastricus. А. Musculus digastricus.
B. Musculus scalenus anterior. B. Musculus stylohyoideus.
C. Musculus omohyoideus. C. Musculus omohyoideus.
 D. Musculus mylohyoideus. D. Omoclavicular
E. Musculus sternocleidomastoideus. E. Omotraheal
251. CM. Mușchii profunzi ai gâtului care se inseră pe I-a coastă: 257. CM. Grupul muşchilor profunzi ai gâtului include:
А. Мusculus longus colli. A. Muschii infrahioidieni
B. Мusculus scalenus anterior. B. Muschii lungi al capului şi al gâtului
C. Мusculus scalenus posterior. C. Muschii scaleni
D. Мusculus rectus capitis lateralis. D. Muschiul digastric
E. Мusculus scalenus medius E. Muschii drepţi ai capului anterior și lateral
252. CM. Acțiunea musculus sternocleidomastoideus la contracție bilaterală: 258. CM. Regiunea laterală a gâtului include:
А. Înclină capul de partea sa. A. Trigonul omohioidian
B. Realizează retroflexia capului. B. Trigonul omotrapezoidian
C. Întoarce capul în partea opusă. C. Trigonul clavipectoral
D. Realizează flexia capului. D. Trigonul omoclavicular
E. Cînd capul este fixat, ridică toracele E. Trigonul omotraheal
253. CM. Musculus platysma: 259. CM. Spatii interfasciale ale gâtului sunt:
А. Ridică coastele. A. Interscalen
B. Deplasează colțul gurii în jos și lateral. B. Interaponeurotic suprasternal
C. Coboară mandibula. C. Antescalen
D. Protejază venele subcutane de compresie. D. Previsceral
E. Ridică pielea gâtului. E. Retrovisceral
254. CM. Clasificarea muşchilor gâtului: 260. CS. Spaţiul interscalen este delimitat de:
A. Muşchi anteriori A. M. sternocleidomastoidian şi scalen anterior
B. Muşchii superficiali B. M. scalen mediu şi m. lung al gâtului
C. Muşchi scurţi C. Mm. scaleni anterior şi mediu
D. Muşchi profunzi D. Mm. scaleni mediu şi posterior
E. Muşchi fusiformi E. M. scalen posterior şi m. lung al gâtului
255. CM. Muşchi superficiali ai gâtului sunt: 261. CM. Regiunile gâtului:
A. Suprahioidienii А. Regio cervicalis anterior.
B. Scalenii B. Regio cervicalis medialis.
C. Sternocleidomastoidianul C. Regio cervicalis lateralis.
D. M. lung al gâtului D. Regio cervicalis posterior
E. M. pielos al gâtului E. Regio sternocleidomastoidea.
256. CM. Regiunea anterioară a gâtului include triunghiurile: 262. CM. Triunghiurile regiunii anterioare a gâtului:
A. Clavipectoral А. Trigonum submandibulare.
B. Submandibular B. Trigonum omotracheale.
C. Carotid C. Trigonum omohyoideum.
 D. Trigonum linguale. 269. CM. Spatium retroviscerale se află între:
E. Trigonum omoclaviculare А. Lamina pretrachealis fasciae colli.
B. Lamina prevertebralis fasciae colli.
263. CM. Triunghiurile regiunii laterale a gâtului: C. Pharynx.
А. Trigonum submandibulare. D. Larynx.
B. Trigonum omotrapezoideum. E. Vertebrae cervicales.
C. Trigonum omoclaviculare.
D. Trigonum linguale.  CM. Indicați între care formațiuni se află spatium previscerale:
E. Trigonum caroticum. А. Lamina superficialis fasciae colli.
B. Lamina pretrachealis fasciae colli.
264. CM. Indicați fasciile gâtului: C. Trachea.
А. Lamina superficialis. D. Oesophagus.
B. Lamina retrovisceralis. E. Larynx.
C. Lamina pretrachealis.
D. Lamina prevertebralis. 270. CM. Limitele trigonum submandibulare:
E. Lamina retrotrachealis. А. Musculus stylohyoideus.
B. Musculus mylohyoideus
265. CM. Limitele triunghiului carotid al gâtului: . C. Musculus digastricus.
А. Мusculus sternocleidomastoideus. D. Musculus omohyoideus.
B. Мusculus sternohyoideus. E. Baza mandibulei.
C. Мusculus digastricus.
D. Мusculus omohyoideus. 271. CM. Indicați formațiunile care delimitează trigonum submentale:
E. Мusculus mylohyoideus. А. Venter anterior musculi digastrici.
B. Raphe musculi mylohyoidei.
266. CM. Limitele spațiului interaponevrotic suprasternal: C. Corpus ossis hyoidei.
А. Incisura jugularis sterni.
D. Basis mandibulae.
B. Clavicula. E. Musculus stylohyoideus.
C. Lamina superficialis fasciae colli.
D. Lamina pretrachealis fasciae colli.
E. Lamina prevertebralis.
267. CM. Limitele spatium antescalenum:
А. Мusculus scalenus medius.
B. Мusculus scalenus anterior.
C. Мusculus sternohyoideus.
D. Мusculus sternothyroideus.
E. Musculus omohyoideus.
268. CM. Indicați limitele spatium interscalenum:
B. Clavicula.
C. Мusculus scalenus medius.
D. Costa I.
E. Musculus scalenus posterior.