SOARE S. FLORINA IONELA - Îngrijiri Acordate Pacientului Cu Rahitism Carențial Comun

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „CHRISTIANA” TÎRGOVIŞTE

DOMENIUL - SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ – ASISTENT MEDICAL GENERALIST
PROIECT DE CERTIFICARE A
CALIFICĂRII PROFESIONALE
ÎNDRUMĂTOR
DR. SIMION MARIANA
ABSOLVENT
SOARE S. FLORINA-IONELA
TÎRGOVIŞTE
2019
ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENȚILOR CU
RAHITISM CARENȚIAL COMUN
2
CUPRINS
ARGUMENT ………………………………………………………………………. Pag.4

CAPITOLUL I. Vitamina D și metabolismul fosfocalcic
1.1. Noțiuni generale privind structura osului …………………………. Pag.6
1.2. Noțiuni generale privind osificare …………………………………. Pag.6
1.3. Rolul calciului și fosforului în osificare …………………….………. Pag.7
1.4. Rolul vitaminei D ………………………………………………….…. Pag.8
CAPITOLUL II. Rahitismul carențial comun
2.1. Definiție. Importanță …………………………………………………. Pag.10
2.2. Clasificare …………………………………………………...…….…. Pag.10
2.3. Etiologie …………………………………………………………....…. Pag.11
2.4. Patogenie …………………………………………………….…....…. Pag.12
2.5. Tablou clinic ……………………………………………………….…. Pag.13
2.6. Investigații paraclinice ………………………………………..……... Pag.14
2.7. Evoluție și complicații ……………………………………..………… Pag.16
2.8. Tratament …………………………………………………………...... Pag.17
2.8.1. Tratament profilactic …………...………………………………….. Pag.17
2.8.2 Tratament curativ ……………………..……………………………. Pag.18
CAPITOLUL III Proces de nursing
3.1. Etapele procesului de nursing ………………………………………. Pag.21
3.1.1 Procesul de îngrijire la pacienții cu rahitism carențial comun ..... Pag. 22
3.2. Cazuri clinice ………………………………………………………….. Pag.27
3.2.1. Cazul clinic I ……………………………………………………… Pag.27
3.2.2. Cazul clinic II …………………………………….………………. Pag.38
3.2.3. Cazul clinic III ………………………………….……………….... Pag.49
CONCLUZII ………………………………………………………………………..... Pag.59
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………….…………………….. Pag.60
ANEXE ………………………………………………………….……………………. Pag.61
3
ARGUMENT
Omul va rămâne mereu supus inevitabilei spaime de moarte, suferinței fizice și

morale și va avea mereu nevoie de echilibru: individual, familial și social.
Rahitismul carențial rămâne o importantă varietate de patologie pediatrică
întâlnită în țările în curs de dezvoltare, în strânsă legătură cu malnutriția protein –
calorică și malnutriția proteică.
Deși introducerea preparatelor de lapte îmbunătățite cu vitamina D a dus la
reducerea spectaculoasă a rahitismului carențial la sugari (de la 60 -70% la 2%), în
țările dezvoltate se observă în prezent o recrudescență a rahitismului datorat deficitului
nutrițial de vitamina D pe plan mondial.
Putem spune că în ultimul deceniu incidența rahitismului carențial a scăzut
considerabil, dar în ultima perioadă asistăm și la o tendință de creștere a acestei
afecțiuni, ca și la o schimbare a profilului epidemiologic (forme cu debut precoce și
necaracteristice).
În ultimii ani s-au făcut progrese considerabile în cunoașterea metabolismului
vitaminei D și rolul său fiziologic, conducând la ipoteza afecțiunii vitaminei D
ca ,,hormon” în metabolismul fosfocalcic. Noile cunoștințe au constituit baza unei mai
bune înțelegeri a patogeniei osoase, în general, rahitismul în special.
Rahitismul vitamino - D rezistent constituie încă boli cu numeroase aspecte
obscure de patogenie, fiziopatogenie și terapeutice.
Există speranța că introducerea noilor preparate de vitamina D (OH)
colecalciferolul și 1,25 (OH)2, colecolecalciferolul ar putea ușura considerabil dificultățile
terapeutice din aceste afecțiuni.
Tehnicile de tratament în zilele noastre sunt foarte avansate și dau bolnavului
motive de speranță, că viața sa poate fi menținută în condiții optime.
Îmi place să văd copiii zâmbind!
Zâmbetul copilului este expresia sănătății care presupune o creștere și o
dezvoltare armonioasă, acestea fiind posibile oferindu - i copilului îngrijirea
corespunzătoare și multă afecțiune.
Rahitismul, deși este o afecțiune care provoacă moartea decât în cazuri rare,
prin accidente majore, este un important factor de risc în morbiditatea copilului. Nu rare
sunt cazurile cu copii internați pentru afecțiuni respiratorii și depistați și cu rahitism.
4
Eu, personal am un copil ce a urmat tratament pentru rahitism. Acest lucru m - a
făcut să - mi pun tot mai multe întrebări în legătură cu acest subiect, determinându - mă
în cele din urmă să aleg ca temă pentru proiect Rahitismul.
5
CAPITOLUL I
VITAMINA D ȘI METABOLISMUL FOSFOCALCIC
1.1. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND STRUCTURA OSULUI

Sistemul osos cuprinde oase, organe dure și rezistența datorită compoziției
chimice cât și arhitecturii sistemului osos (anexa 1).
Pentru a ajunge de la scheletul cartilaginos și conjunctiv fibros al embrionului la
scheletul osos al adultului se trece printr - un lung proces de dezvoltare ce începe încă
din a patra săptămână a vieții embrionare și se încheie în jurul vârstei de 25 de ani.
Osul poate fi considerat ca o rezultantă a interacțiunilor metabolice și funcționale
complexe a două sisteme:
a. sistemul necelular sau faza solidă - este compus din substanța
fundamentală, polimerizată, reprezentată printr - un complex colagenic și
proteinic polizaharidic, din fibre de colagen și materialul cristalin. Substanța
fundamentală împreună cu fibrele de colagen alcătuiesc matricea organică
fibrilară a osului, pe care sunt depuse cristalele de hidroxiapatită;
b. sistemul celular - este compus din osteoblaști și osteoclaști. La nivelul
cartilajului de creștere un rol important în procesele de creștere osoasă îl au
și celulele cartilaginoase.
Compoziția chimică a țesutului osos este reprezentată de:
a. apă /H2O, aproximativ 20 - 25%;
b. reziduu uscat 75 - 80%, din care numai 40% este substanță organică,
60% fiind substanțe anorganice. Substanța organică este reprezentată, în cea mai mare
parte dintr - o proteină cu molecula complexă, specifică oaselor, numită oseină.
Substanțele anorganice sunt reprezentate, alături de H2O, de către sărurile minerale,
dintre care poziția centrală o ocupă calciul aflat sub formă de carbonat de calciu, fosfat
tricalcic, florură de calciu, bicarbonat de calciu ce se află într - un permanent schimb cu
ionii de galiu și fosfor din sânge. Printre mineralele osului se află și ionii de magneziu,
sodiu și bicarbonați.
1.2. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND OSIFICAREA

Se știe astăzi – referitor la etapa mineralizării osoase – că acesta nu este un
proces exclusiv fizico - chimic, de precipitare și depozitare a cristalelor de hidroxiapatită
pe fibrele colagene, ci este expresia unor funcții celulare specifice. Osificarea necesită
6
preluare prin procese active, consumatoare de energie biologică și concentrarea Ca și
P sub formă de fosfat de calciu amorf în sistemele celulare specifice ale osului. Fosfatul
de calciu amorf depozitat sub formă de granule intracelular este secretat apoi la nivelul
frontului de mineralizare, pentru a cristaliza și a fi depozitat pe fibrielele de colagen nativ
sub formă de hidroxiapatită.
Procesul de preluare, concentrare și livrare a Ca și P, necesar calcifierii, de către
sistemele celulare specifice ale osului, este sub influența specifică vitaminei D. Absența
vitaminei D face posibilă desfășurarea normală doar a proceselor independente de
vitamina D și condiționează incapacitatea de calcificare a substanței fundamentale,
rezultatul constă în acumularea de matrice osoasă necalcificată, aspect histologic
caracteristic rahitismului.
Vitamina D are un rol esențial în diferențierea cartilaginoaselor și dobândirea de
către acestea a capacității de a concentra substanțele necesare calcificării.
Vitamina D exercită un rol și în diferențierea osteoblastelor și osteocitelor.
Osteocite reprezintă celulele cu metabolismul cel mai activ dintre celulele scheletice,
având consumul cel mai crescut de oxigen și un conținut mai crescut de calciu decât
osteoblastele. Calciul se depune în depune în osteocit, împreună cu fosforul, sub formă
granulară ca și în celulele cartilaginoase. Acest aport este dependent de aportul de
vitamină D ca și de depozitul de ATP al osteocitului.
1.3. ROLUL CALCIULUI ȘI FOSFORULUI ÎN OSIFICARE

Surprinzător, un nou - născut are mai multe oase în corpul lui decât un adult. La
naștere, scheletul nou - născutului este alcătuit din aproximativ 350 de oase și de-a
lungul anilor, unele din acestea fuzionează pentru a forma segmente mai mari.
Craniul unui nou născut este un bun exemplu în acest sens. În cursul nașterii
acesta este supus unei presiuni într - un canal îngust. Dacă craniul acestuia ar fi la fel
de inflexibil ca al unui adult, pur și simplu ar fi imposibil pentru copil să treacă prin
canalul pelvi - genital.
În perioada embrionară și fetală scheletul este format din membrane conjunctive
(scheletul craniului) și din cartilaj hialin (membrele, coastele, scheletul axial). În a treia
sau a patra săptămână de dezvoltare a embrionului apar primele procese de osificare la
nivelul claviculei.
Începând de la naștere și până în jurul vârstei de 25 de ani, scheletul continuă să
se dezvolte prin creșterea oaselor în lățime și în lungime.
7
Procesul de transformare a membranelor conjunctive în os și înlocuirea
cartilajului hialin prin os alcătuiesc osificarea sau osteogeneza. Acest proces asigură
totodată creșterea în grosime și în lungime a osului în viața intra și extrauterină.
Osul este principalul rezervor de calciu, iar hidroxiapatita este principala formă
de stocare. Hidroxiapatita din os și dinți conține până la aproximativ 98% din calciul din
organism, respectiv 85 % din fosforul din organism.
Calciul și fosforul sunt elemente esențiale pentru buna desfășurare a activității
organismului uman.
Importanța calciului în organismul uman rezidă din multiple procese din organism
care necesită calciul și care nu se pot desfășura în absența acestuia.
Calciul, participă la realizarea următoarelor procese:
a. comunicarea intercelulară;
b. excitabilitatea celulară;
c. transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapselor și contracția
musculară, cu rol în eliberarea acetilcolinei la nivelul fantei sinaptice
prin exocitoză calciul dependentă;
d. sinteza și secreția unor hormoni;
e. realizarea vasoconstricției, precum și a vasodilatației, la nivel vascular;
f. declanșatrea cascadei coagulării.
Rol structural, prin hidroxiapatită, calciul și fosforul sunt elemente de structură ale
oaselor și dinților.
Fosforul participă la formarea unor compuși esențiali pentru organismul uman.
Rolul său este dual:
a. rol structural - prin fosfolipide fosforul intră în alcătuirea membranelor
celulare și împreună cu calciul formează hidroxiapatita din os și dinți;
b. rol funcțional - prin formarea nucleotidelor are rol în metabolismul
energetic;
- prin formarea acizilor nucleici – acid dezoxiribonucleic
și acid ribonucleic în stocarea și transmiterea materialului genetic celular;
- semnalizarea intracelulară.
1.4. ROLUL VITAMINEI D

Vitamina D este o grupă de vitamine liposolubile, cele două forme relevante
fiziologice majore fiind vitamina D2 (ergocalciferol) și vitamina D3 (colecalciferol).
Vitamina D nu este o vitamină în adevăratul sens al cuvântului din două motive:
8
a. organismul nostru o poate produce, în cantități mici, în urma expunerii
la soare;
b. în forma sa activă este considerată un hormon. În mod specific, ea are
efecte ca și un hormon în absorbția mineralelor, în procesul de mineralizare a oaselor și
în unele secreții.
Vitamina D are rol în absorbția mineralelor și în procesul de mineralizare al
oaselor, fiind extrem de importantă și în menținerea densității osoase, acționând la
nivelul a trei organe – țintă:
a. intestin subțire - crește absorbția activă de calciu în duoden și jejun și
stimulează absorbția intestinală de fosfor;
b. oase - stimulează resorbția osoasă cu eliberare de calciu și fosfor în
spațiul extracelular și induce sinteza proteică la nivelul nucleilor celulelor – țintă osoase,
favorizând mineralizarea osului;
c. rinichi - crește reabsorbția tubulară a calciului și fosfaților.
În concluzie, vitamina D, denumită şi „vitamina soarelui” joacă un rol cheie pentru
sănătatea noastră, ocupând un loc special între vitamine. Organismul nostru are nevoie
de vitamina D pentru metabolismul osos, pentru aportul corespunzător de calciu, pentru
inimă şi sistemul nervos dar şi pentru reglarea sistemului imunitar.
9
CAPITOLUL II
RAHITISMUL CARENȚIAL COMUN
2.1 DEFINIȚIE. IMPORTANȚĂ

Rahitismul este o boală genetică, de malnutriție a copilului în creștere, care
apare din cauza lipsei de vitamină D, corelată cu aportul scăzut de calciu și fosfor din
alimentație și raportul Ca/P, care influențează absorbția. Este legată în primul rând de
consumul insuficient de vitamină D.
Descris în urmă cu 300 ani de Ambroise Pare, rahitismul a fost denumit ”morbus
anglicus”.
Tratamentul corect cu vitamina D a fost inițiat în urmă cu mai bine de 50 de ani.
2.2 CLASIFICARE
În practica clinică se folosește o clasificare care împarte formele de rahitism în:
a. rahitism vitamino D sensibil ;
b. rahitismele vitamino D rezistente.
Forma vitamino D sensibilă - este reprezentată de rahitismul carențial comun,
formă care la origine a fost descrisă în deficitul endogen sau exogen de vitamină D.
Caracterele vitamino sensibilității sunt, după A. Prader, următoarele:
 răspuns favorabil al modificărilor osoase și a tabloului biochimic
caracteristic la doze mici sau moderate de vitamină D3;
 vindecarea clinică, radiologică și biochimică se produce în câteva
săptămâni de la administrarea dozei terapeutice de vitamină D;
 nu apar recăderi dacă postterapeutic se acoperă necesarul zilnic de
400 – ./zi.
Rahitismele vitamino-D-rezistente - se suprapun peste forme realizate prin
perturbarea metabolismului vitaminei D și prin lipsa de răspuns a organelor țintă. Toate
aceste forme au în comun o serie de caracteristici care alcătuiesc, după A. Prader,
caracterele vitamino-D-rezistenței:
 se ameliorează sau se vindecă cu vitamină D, dar ncesită doze mari;
 necesită terapie de durată cu vitamina D;
 acoperirea necesităților normale de vitamină D – după încheierea
unui tratament de atac – nu este suficientă pentru a împiedica
recidivele.
10
În raport cu vârsta, când apare boala, se deosebesc mai multe forme de rahitism:
a. rahitismul precoce - apare în primele 3 luni de viață mai frecvent la
prematuri și la gemeni;
b. rahitismul tardiv - apare în a doua parte a copilăriei până în
adolescență;
c. rahitismul congenital - este excepțional și se datorează unei
alimentații carențiale a gravidei în ultimele 3 luni de sarcină.
2.3 ETIOLOGIE
Rahitismul carenţial comun (vitamino – D sensibil) este determinat în 90%
cazuri de carenţa de activitate a vitaminei D (sintetizată în piele sau primită cu
alimentaţia).
Conform datelor moderne (Cohrane, 2001), mecanismul patogenetic se produce
în 3 stadii:
a. hipocalciemie, care se menţine câteva zile, dar poate fi şi mai
îndelungată, cu dezvoltarea spasmofiliei (tetanie, convulsii);
b. hiperparatiroidism, cu normalizarea nivelului Ca şi hipofosfatemie;
c. hipocalciemie, cu afectarea oaselor, scăderea imunității și rezistenței
la infecții, predispoziție pentru convulsii, hipotonie musculară.
Etiologia rahitismului recunoaște ca factor determinant un aport endogen și
exogen de vitamina D care nu este conform cu necesitățile sugarului, aceasta fiind
posibilă datorită surselor alimentare sărace în vitamina D și a unei expuneri la soare
insuficiente în special în anotimpul rece.
Nevoia zilnică de vitamina D este de 400 – 800 u.i. cu o medie de 500 u.i./zi,
indiferent de vârstă variind în funcție de ritmul de creștere, regimul de însorire și un
factor individual (condiționat genetic, incomplet identificat, dar acceptat de toți autorii).
Rahitismul vitamino – D rezistent reprezintă sindroame metabolice ereditare
sau secundare, cu manifestări osoase de tip rahitic, rezistente la medicația cu vitamina
D. Există forme:
A. idiopatice primare ( în general boli ereditare) - Vitamino D dependența
(rahitismul pseudocarenţial ereditar, Prader), Rahitismul vitamino - D rezistent
hipofosfatemic (diabetul fosfatemic familial) și Rahitismul vitamino - D rezistent
hipofosfatemic cu debut tardiv;
B. secundare - de cauză intestinală (malabsorbţie) în mucoviscidoza, celiakie,
11
rezecţie intestinală, fistule biliare, absenţa bilei în intestinul subțire (ictere cronice
obstructive).
- de cauză hepatică (perturbarea metabolizării hepatice a
vitaminei D) în hepatita neonatală și ciroze hepatice;
- cauză renală (perturbarea metabolizării renale a vitaminei D)
în osteodistrofia uremică;
- bolilor congenitale de metabolism (tubulopatii secundare
caracterizate prin tulburarea reabsorbţiei tubulare a PO4), ca
cistinoza, tirozinoza, Boala Wilson, glicogenoza (sindromul
Bikei Fanconi cu tubulopatie);
- tumorilor osoase şi ale ţesutului conjunctiv (producerea de
substanţe cu rol de antivitamină D);
- tubulopatii de origine necunoscută, ca sindromul Toni-Debre-
Fanconi idiopatic, acidoza tubulară idiopatică Dulter – Albright,
hipercalcemie idiopatică cu nanism şi atingere renală;
- osteodisplaziei fibroase Albright;
- neurofibromotozei;
- tratamentului prelungit cu anticonvulsivante (rahitism
iatrogen).
2.4 . PATOGENIE
Modificările clinice, radiologice, biochimice caracteristice rahitismului se
realizează în două situații:
A. nivel insuficient de metabolism activ al vitaminei D la nivelul situsurilor de
acțiune biologică, întâlnit în caz de expunerea insuficientă a organismului la radiațiile
ultraviolete, aport deficitar dietetic, malabsorbţia vitaminei D, în condiții de aport dietetic
normal (întâlnită în afecțiuni biliare și gastroduodenale, care se însoțesc de steatoree,
frecvent se poate asocia și o malabsorbţie a calciului), inactivarea crescută a vitaminei
D în condițiile în care și aportul dietetic și absorbția vitaminei sunt normale (rahitismul
care apare ca urmare a administrării de medicamente anticonvulsivante ca fenobarbital,
fenitoină) și deficiențe ale metabolizării vitaminei D produsă endogen sau de aport
exogen;
B. lipsa de răspuns condiționată genetic sau câștigată în cadrul unor afecțiuni
primare ale organelor țintă, la metabolismul activ al vitaminei D prezent în sânge în
condiții normale sau crescute. Exemple cunoscute fiind lipsa de răspuns a tubilor renali
12
la vitamina D (în rahitismul vitamino – D rezistent hipofosfatemic ereditar), cazurile de
rahitism pseudocarenţial comun (s- a încercat a fi explicate prin lipsa de răspuns a
mecanismului de transport intestinal a calciului la vitamina D), forme de rahitism
vitamino – D rezistent, secundar unor tumori ale țesutului conjunctiv ale osului
(patogeneza lor se datorează producerii la nivelul țesutului tumoral a unor substanțe cu
acțiune de antivitamina D, ce interferă cu acțiunea vitaminei la nivelul situsurilor sale
biologice).
2.5 . TABLOU CLINIC

Semnele osoase (deformațiile scheletului) sunt cele mai pregnante semne:
 la nivelul craniului cel mai precoce simptom este craniotabes - ul
(înmuierea circumscrisă a oaselor parietale sau occipitale
dând senzația de celuloid), persistența îndelungată a deschiderii
fontanelei anterioare, întârzierea osificării suturilor, plagicefalia,
scafocefalia, proeminența exagerată a boselor frontale, bombarea
frunții (frunte ”olimpiană”), prezența unui șanț sagital situat între
bosele parietale proeminente;
 torace deformat, cu nodozități ”mătănii” la joncțiune condro-
costală și prezența unui șanț submamar (Harisson) la nivelul
inserției diafragmului pe peretele costal, bază lărgită. Înfundarea
sterno-xifoidiană, proeminența anterioară a sternului în formă de
carenă, survin mai tardiv;
 coloana vertebrală prezintă cifoză sau cifoscolioză mai mult sau
mai puțin precoce și uneori marcată;
 la membre, îndeosebi, cele superioare sunt vizibile proeminențe
situate deasupra încheieturii pumnului, denumite brățări rahitice.
Membrele inferioare prezintă deformații în paranteză sau în formă
de X denumite genu varum și genu valgum.
Semne musculo ligamentare constau din:
 laxitatea ligamentară și hipotonie musculară, care
determină întârzierea în ținerea capului, a șederii, a mersului;
 abdomenul este bombat și se lățește transversal, atunci
când copilul stă întins pe spate (hipotonia mușchilor abdominali).
13
Semne generale:
 copilul rahitic prezintă o paloare a tegumentelor și mucoaselor
greutatea lui este subnormală, dar poate fi normală sau poate
depăși această valoare (la cei supra alimentați);
 hipertrofia ganglionilor limfatici, a vegetaților
adenoide, splenomegalia (sunt modificări care traduc răspunsul
pe care îl are boala asupra întregului organism);
 rezistență scăzută la infecții ceea ce explică frecvența și
gravitatea acestora la rahitici.
Semne radiologice.
Examenele radiologice arată modificări caracteristice:
 tulburări ale procesului de osificare, cu deformări
consecutive (forma de cupă, cioc de vultur);
 întârzieri în apariția proceselor de osificare;
 tulburări de calcifiere osoasă (zona de calcificare
este neomogena, ștearsă, în loc de a fi opacă).
Semne biologice:
 calciu sanguin este normal, iar hipocalcemia apare în perioada de
ameliorare sau de vindecare;
 fosforul sanguin este scăzut (este cel mai important test biologic
în faza activă a bolii);
 fosfataza alcalină serică este crescută;
 acidoză cu scăderea rezervei alcaline;
 hemograma arată anemie hipocromă.
2.6. INVESTIGAȚII PARACLINICE

Argumentele paraclinice sunt de mare importantă în sprijinul diagnosticului
pozitiv de rahitism carenţial şi sunt furnizate îndeosebi de constantele serice şi urinare
ale calciului şi fosforului, fiind modificate şi valorile normale ale citremiei, magneziemiei
şi ale fosfatazelor alcaline.
Fosforul anorganic seric este scăzut la 1,5 – 3,5 mg/dl (normal 4,5 – 6,5 mg/dl)
revenind la normal sau la cifre superioare normalului în perioada de vindecare.
Fosfaturia este scăzută la 0,7 – 12 g/24 h.
14
Calcemia este obişnuită, normală sau foarte uşor scăzută 8 – 9 mg/dl. Poate fi
influenţată de acidoză (creşte calcemia) şi de hipotermie (scade calcemia totală dar
calciul ionic poate fi normal).
Deşi în mod normal nivelul Ca şi P seric sunt în relaţie inversă, ambele pot fi
depresate în rahitism, iar în hiperparatiroidism pot fi crescute.
Calciuria este foarte mult scăzută (aproape nulă) sub 3 mg/kg corp/24 ore.
Eliminarea fecală a Ca este crescută.
Fosfataza alcalină serică (normal la copil 5 – 15 u. Bodansky/dl) este crescută în
formele uşoare la 20 – 30 u/dl. Iar în formele severe peste 60 u/dl. Poate fi normală la
sugarii cu rahitism şi hipoproteinemie concomitentă.
Citremia poate fi scăzută la 1 – 2 mg/dl (normal 3 – 4 mg/dl) iar citruria este
scăzută.
Magnezuria este constant crescută.
Există şi hiperaminoacidurie cantitativă globală, dar spre deosebire de
rahitismele refractare este corectată de tratamentul cu vitamina D.
Administrarea vitaminei D sau vindecarea spontană influenţează perturbările
biochimice în următoarea ordine:
 în perioada precoce, calcemia şi calciuria rămân nemodificate şi
fosfatemia scăzută;
 în perioada a doua fosfatemia creşte peste limitele normalului (pot
apărea manifestări de tetanie);
 în perioada a treia constantele biochimice se normalizează.
Tabloul radiologic
În perioada activă, radiografia pumnului este concludentă pentru că modificările
metafizare ale extremităţilor distale ale radiusului şi cubitusului apar precoce. Distanţa
dintre aceste oase şi metacarp este mărită fiindcă metafiza este lată dar neosificată şi,
deci invizibil radiologic. Densitatea diafizei este redusă, dar ca desen trabecular
evidentă.
Conturul oaselor lungi poate apărea dublu, fără să fie vorba de periostită (proces
inflamator), ci de ţesut osteoid interpus între corticală şi periost.
Vindecarea este marcată de apariţia unei zone opace de calcificare, separată de
diafiză de o zonă transparentă de ţesut osteoid, treptat prin creşterea diafizei dispare
zona transparentă şi opacitatea diafizei fuzionează cu zona de calcificare pregătitoare
din metafiză.
15
Metodele de investigare modernă permit aprecierea minimalizării osului prin
metode radio-densitometrice sau absorbţiometrie fotonică.
2.7. EVOLUȚIE ȘI COMPLICAȚII

Formele ușoare se vindecă ,,spontan”, prin simpla expunere la soare, dar
cazurile severe necesită tratament cu vitamina D3 sau D4 (superioritatea terapeutică a
vitaminei D3 se pare că ţine exclusiv de solubilitatea sa hidroalcoolică).
Cu privire la avantajele tratamentului cu 25 – hidroxi colecalciferolului, lipsa unei
experienţe acumulate îngreunează formularea unor concluzii. În plus, tratamentul cu
acest produs comportă unele riscuri.
Prin tratament corect, vindecarea rahitismului survine în 2 – 4 săptămâni (s-a
vorbit şi de câteva săptămâni), dar despre o vindecare completă nu se poate vorbi
decât atunci când structura normală a oaselor este complet restaurată.
Lărgirea epifizelor, mătăniilor costale şi deformaţiilor craniene pot să nu dispară
decât după două săptămâni, luni sau chiar ani de la începerea tratamentului.
Arcuirea membrelor, deformarea genunchilor, deformările toracelui, coloanei
vertebrale, a bazinului, megacefalia şi nanismul pot rămâne definitive.
Se poate totuşi conta pe o redresare foarte lentă a formelor după mulţi ani de la
iniţierea tratamentului şi membrele pot căpăta aspectul normal, fără să fie necesară
osteotomia.
Complicaţiile cele mai frecvente sunt:
 infecţii respiratorii (bronşita, bronhopneumonia), cu tendinţă de a
recidiva atâta timp cât rahitismul rămâne în evoluţie;
 hipocalcemie, manifestată prin convulsii şi laringospasm;
 spasmofilia;
 atelectazia pulmonară (în formele cu deformări toracice severe);
 tulburări gastroenterale cronice (diaree sau constipaţie izolată sau în
alternanţă);
 anemia, prin deficienţă de aport de fier sau prin consum crescut, în
infecţii.
16
2.8. TRATAMENT
Tratamentul este profilactic şi curativ.
2.8.1. Tratament profilactic

Profilaxia eficace a rahitismului se realizează prin măsuri pre şi postnatale.
Profilaxia prenatală
Pentru ca transportul transplacentar al calciului și captarea lui de către făt să
se facă în condiții prielnice, este bine ca profilaxia hipovitaminozei D să înceapă
încă din perioada prenatală respectiv în ultimul trimestru de sarcină și constă
dintr-o alimentație variată, bogată în legume și fructe proaspete și plimbări în aer
curat și expunere la soare.
Profilaxia prenatală a rahitismului se aplică gravidelor (în special în ultimele 3 luni
de sarcină) şi constă dintr-o alimentație variată, bogată în legume şi fructe proaspete şi
plimbări în aer curat şi soare. În ultimele trei luni de sarcină gravida va primi zilnic câte 2
– 3 picături de vitamina D2 (2.000 – 3.000 u.) sau 2 – 3 doze de 400.000 u.i. pe cale
orală, la interval de o lună (este un procedeu de excepţie la care se recurge foarte rar).
Concomitent se dau 2 – 3 g Ca/zi, 10 zile pe lună.
Profilaxia postnatală
Profilaxia postnatală cuprinde toţi sugarii şi este obligatorie la cei predispuşi în
mod deosebit la rahitism: prematuri, gemeni, cei născuţi toamna şi iarna sau cei cu
alimentaţie artificială şi mixtă înainte de vârsta de trei luni.
Măsurile de profilaxie a rahitismului carenţial la sugari privesc alimentaţia,
regimul de viaţă şi vitaminoprofilaxia.
În privinţa alimentaţiei, pentru sugarii născuţi la termen este indicată:
- alimentaţia naturală cel puţin în primele trei luni;
- în cazul alimentaţiei mixte sau artificiale se recomandă un preparat de
lapte acidulat (corectează condiţiile rahitogene produse de digestia
laptelui de vacă prin acidul lactic);
- diversificarea alimentaţiei (brânză de vaci, unt, gălbenuş de ou, ficat) nu
se face mai devreme de vârsta de 4 luni. Se evită excesul de făinoase şi
zaharuri. Se introduc timpuriu citricele.
Regimul de viaţă trebuie să-i asigure sugarului condiţii igienice de creştere şi
dezvoltare, măsuri de călire a organismului. Aceasta se face prin expunerea la lumina
17
ultravioletă pe care în zonele temperate se poate conta numai în lunile de vară şi zonele
fără ceaţă.
Nou – născutul va fi scos la aer la vârsta de 10 zile vara şi la 3 – 4 săptămâni
iarna. Scoaterea la aer va fi progresivă, asigurându-se 6 – 8 ore pe zi vara şi 15 minute
– 2 ore în anotimpurile reci.
Când temperatura ambiantă este de peste 22oC pielea poate fi expusă direct
începând cu 10 minute şi ajungând la 2 ore pe zi, capul fiind în permanenţă acoperit.
Camera va fi aerisită, curată, însorită, se poate face şi iradiere cu lampa de
cuarţ.
Baia zilnică şi gimnastica pasivă completează măsurile profilactice.
Folosirea acestor factori se face în mod gradat şi continuu.
Vitaminoprofilaxia constă din administrarea de vitamină D 2 şi D3 pe cale orală,
zilnic, fără întrerupere timp de 1 – 2 ani câte 400 u.i/zi.
Administrarea începe la prematuri de la 3 – 7 zile după naştere şi la 7 – 14 zile
la nou – născutul la termen şi se continuă până la 1 – 2 ani. După această vârstă se va
administra vitamina D în scop de profilaxie, numai în lunile octombrie – aprilie, până la
vârsta de 7 – 8 ani.
Metoda de profilaxie cu doze stoss (şocul vitaminic) preconizează administrarea
vitaminei D2 sau D3 pe cale intramusculară, în doze de 200.000 u.i. în primele două
săptămâni după naştere şi repetate la 2, 4, 6, 9, 12 luni. Această metodă va fi
recomandată numai în cazuri excepţionale (unii autori o consideră periculoasă).
În perioada profilaxiei se va administra şi Ca astfel:
 la prematuri 40 – 80 mg/kg/zi;
 la sugarii ce primesc sub 400 ml lapte/zi se administrează aceeaşi raţie
sau 0,50 g/an de vârstă timp de 15 zile.
Preparatele recomandate sunt: calciu gluconic soluţie sau tablete, calciu lactic
tablete, clorură de calciu (clorocalciu) în funcţie de vârstă.
2.8.2 Tratament curativ

Se recomandă sugarului cu semne clinice, radiologice şi biologice de rahitism
florid.
Numai semnele clinice osoase de rahitism şi anamneza pozitivă din care reiese
că sugarul a primit deja doze profilactice de vitamina D, nu justifică schemele care
urmează, pericolul producerii hipervitaminozei D fiind real.
Se recomandă 3 scheme terapeutice acceptate acum în ţara noastră:
18
 schema I - 3 doze i.m. de 100.000 u.i. D2 sau D3 administrate la
intervale de 3 zile. Se totalizează o doză de 300.000 u.i. D3
administrate într - un interval de o săptămână. După 30 zile se
recomandă o nouă administrare de 200.000 u.i. D 3 I.M., după care
copilul va primi vitamina D în doze profilactice după schema
recomandată;
 schema a II-a - tratamentul rahitismului florid cu 2.000 – 3.000 u.i. oral,
zilnic, timp de 6 – 8 săptămâni (4 – 6 picături), după care va fi inclus
într-o schemă de profilaxie;
 schema a III-a - administrarea unei singure doze depozit de 600.000
u.i. D3, după care la interval de 30 de zile se continuă cu doza
profilactică. Dacă există la îndemână, se recomandă administrarea
zilnică a 0,5 – 2 mg de 1,25 – dihidroxicolecalciferol timp de 4
săptămâni. Doza totală de vitamina D, care asigură vindecarea
rahitismului florid de 1.600.000 – 1.800.000 u.i./an.
Tratamentul cu vitamina D va fi asociat cu calciu 0,50 – 1 g/zi timp de 15 zile pe
lună şi cu vitamina A (2 x 5 picături pe zi) şi vitamina C (potenţează acţiunea vitaminei
D).
Acidul citric reprezintă un tratament adjuvant preţios. Se prescrie o soluţie de 5
% câte 5 linguriţe pe zi sau acid citric 7 g, citrat de sodiu 3 g, apă 180 g, sirop 200 g,
câte 5 – 10 ml de 4 ori pe zi. Citricele (portocale, lămâi) procură o cantitate mare de
acid citric. Tratamentul cu untură de peşte sau cu pulbere de coajă de ou nu se mai
recomandă în mod curent, nici măcar profilactic.
În 7 – 10 zile se normalizează modificările biochimice, calciul şi fosforul seric,
fosfatazele alcaline se menţin la valori crescute atâta timp cât se menţin modificările
radiologice.
Vindecarea radiologică începe după 2 – 3 săptămâni, în timp ce semnele clinice
osoase pot persista 1 – 2 luni, ceea ce nu justifică reluarea unei scheme terapeutice cu
doze mari de vitamina D.
Dacă normalizarea biologică şi semnele de vindecare radiologică nu s-au instalat
după 4 săptămâni este justificat să se ridice problema rahitismului vitaminorezistent
condiţionat genetic.
Vindecarea radiologică a rahitismului, vizibilă pe radiografia de pumn este
nuanţată de apariţia unei linii de calciferare distală numită în pediatria clasică ,,linie de
doliu”.
19
Măsurile nespecifice pe durata tratamentului sunt:
 asigurarea unor bune condiții de mediu extern;
 alimentația optimă a sugarului sau a copilului în funcție de
particularitățile vârstei;
 aplicarea procedurilor de călire a organismului;
 administrarea de fier (ca tratament al anemiei rahitice) şi de vitamina A
şi C.
O complicaţie care poate să apară în cursul tratamentului, este intoxicația cu
vitamina D. Tratamentul cu vitamina D incorect administrat poate determina fenomene
de supradozaj (hipervitaminoza D). În aceste cazuri se produce o mobilizare a calciului
din oase şi o depozitare a lui în diverse organe (aortă, rinichi) urmată de accidente de
gravitate diferită, uneori chiar mortale.
Manifestările clinice mai importante sunt următoarele: anorexie, sete foarte vie,
vărsături prin hipertensiune intracraniană, constipaţie, hipertensiune arterială, creşterea
ureei sanguine şi a calciului. Suprimarea tratamentului cu vitamina D în caz de
supradozaj determină o evoluţie favorabilă.
20
CAPITOLUL III
PARTE APLICATIVĂ
3.1. ETAPELE PROCESULUI DE NURSING

Procesul de nursing reprezintă o metodă clinică planificată, pragmatică, care
permite acordarea de îngrijiri individualizate, în funcție de reacțiile particulare ale
fiecărui individ (comunitate) la o modificare actuală sau potențială a stării lui de
sănătate.
Scopul implementării procesului de nursing este obținerea unei îmbunătățiri a
stării de sănătate a individului și comunității. Se renunță astfel la îngrijirile stereotipe,
uniformizate. Ele se vor aplica individualizat, după analiza gradului de dependență
aparut în satisfacerea nevoilor fizice sau psihosociale ale persoanei (prin prisma
cadrului conceptual al Virginiei Henderson).
Acest tip de îngriji presupune de asemenea modificări în dinamică, pe baza
reevaluării continue a pacientului și răspunsului sau la îngrijirile acordate.
Avantajele procesului de nursing sunt următoarele:
 Pentru asistentă:
 permite luarea deciziilor pentru rezolvarea problemelor pacientului;
 evidențiază legalitatea acțiunilor;
 crește profesionalismul;
 dă satisfacție muncii.
 Pentru pacient:
 beneficiază de îngrijiri de calitate în funcție de nevoi;
 are asigurată continuitatea îngrijirilor, planul fiind accesibil echipei
de sănătate care are nevoie de un reper de informații pentru fiecare
problemă;
 determină pacientul să participe la îngrijiri și să se preocupe de
obținerea unei mai bune stări de sănătate.
Etapele procesului de nursing sunt următoarele:
 Aprecierea datelor este prima etapa a procesului și constă in:
 culegerea datelor;
 validarea datelor;
 organizarea datelor.
21
 Diagnosticul de nursing presupune:
 prelucrarea datelor;
 identificarea problemelor de sănătate ale pacientului;
 enunțul diagnosticului de nursing.
 Planificarea cuprinde:
 stabilirea priorităților;
 stabilirea obiectivelor;
 stabilirea strategiilor de nursing;
 scrierea planului de nursing.
 Implementarea procesului de nursing consta în:
 culegerea de noi date;
 efectuarea intervențiilor.
 Evaluarea este etapa în care se face:
 aprecierea rezultatelor obținute, în funcție de obiectivele propuse;
 identificarea factorilor care afectează atingerea obiectivelor.
3.1.1. PROCESUL DE INGRIJIRE LA PACIENȚII CU RAHITISM CARENȚIAL

COMUN
ETAPELE CARACTERISTICI
NR. PROCESULUI
CRT NURSING
.
1. APRECIEREA Este prima etapă a procesului de nursing în care se

DATELOR culeg date de la pacient sau aparținători prin:
 Interviu – se obțin:
 informații generale: nume, prenume, vârsta,
(este mai frecvent întâlnită la copilul aflat în
creștere, debutul fiind mai frecvent la sugarii
cu vârstă între 3 - 6 luni), stare civilă, copii,
naționalitate, nivel de școlarizare al
aparținătorilor (aplicare incorectă sau
incompletă a profilaxiei cu vitamina D,
renunțarea la profilaxia cu vitamina D după
22
vârsta de 1 an); antecedente personale
(apare mai frecvent la prematuri, copii cu
sindroame de malabsorbţie; insuficiență renală
cronică; corticoterapia prelungită, epilepsie;
heredocolaterale, obiceiuri alimentare
(regimuri alimentare neechilibrate cu
precădere exces de făinoase); igienice (grad
crescut de poluare), automedicație.
 se obțin date obiective și subiective:
Date subiective:
- paloare, hipotonie musculară;
- achiziționarea tardivă a poziției șezânde,
meteorism abdominal, cifoză dorso-lombară în poziție
șezândă, stern înfundat sau proeminent, aplatizare
laterală a toracelui în jumătatea superioară; deformarea
claviculelor, hiperexcitabilitate neuromusculară; stridor
laringian, convulsii.
Date obiective:
Debut - mai frecvent între 3 - 6 luni, cu paloare,
hipotonie musculară, semen de tetanie rahitogenă,
laringospasm şi convulsii hipocalcemice.
Perioada de stare, cu :
- hipotonia musculară, responsabilă de
achiziţionarea tardivă a poziţiei şezânde, meteorism
abdominal, cifoză dorso - lombară în poziţie șezândă,
modificarea rigidității normale a cutiei toracice;
- modificări scheletice ale craniului →
craniotabes, bose parietale, bose frontale, proeminenţă
occipital, aplatizarea oaselor parietale/occipitale
(plagicefalie), fontanela anterioară larg deschisă după
vârsta de 15 luni sau fontanela anterioară deschisă
după vârsta de 18 luni;
- modificări scheletice ale toracelui → mătăniile
condrocostale torace deformat, lărgit la baze, cu
proiecţia anterioară şi laterală a falselor coaste, șanț
23
submamar Harrison, stern înfundat sau proeminent,
aplatizare laterală a toracelui în jumătatea superioară,
deformarea claviculelor, fracturi spontane ale coastelor.
- modificări ale oaselor lungi → brăţările
rahitice, genu valgum, genu varum;
- hiperexcitabilitate neuromusculară; stridor
laringian sau laringospasm; hepatosplenomegalie;
transpiraţii predominant cefalice.
 Examinări paraclinice:
 concentrația de vitamina D în sânge (25-
OH-D);
 concentrația calciului în sânge;
 concentrația fosforului în sânge;
 nivelul fosfatazei alcaline în sânge;
 concentrația parathormonului în sânge;
 radiografii ale scheletului;
 radiografia de pumn.
2. DIAGNOSTICUL Procesul de diagnostic presupune: prelucrarea datelor
DE NURSING identificarea problemelor de sănătate ale pacientului și
enunțul diagnosticului.
Prelucrarea datelor este un act de organizare a
procesului de nursing.
Identificarea problemelor se face pe baza manifestărilor
clinice, reacțiile, și comportamentul pacientului:
- alterarea vocii;
- dispnee;
- diaforeza;
- postură neadecvată;
- paloare;
- necoordonarea mișcărilor.
Enunțul diagnosticului nursing se formulează pe baza:
 problemelor de dependență (enumerate mai sus);
 manifestări de dependență (semnele și simptomele
boli):
24
- hipotonia musculară;
- modificări scheletice ale craniului;
- modificări scheletice ale toracelui;
- modificări ale oaselor lungi;
- hiperexcitabilitate neuromusculară;
- stridor laringian sau laringospasm;
- hepatosplenomegalie;
- transpiraţii predominant cefalice.
 identificarea etiologiei: rahitismul carenţial comun
(vitamino – D sensibil) este determinat în 90% cazuri
de carenţa de activitate a vitaminei D (sintetizată în
piele sau primită cu alimentaţia), iar ca factor
determinant un aport endogen și exogen de vitamina
D care nu este conform cu necesitățile sugarului,
aceasta fiind posibilă datorită surselor alimentare
sărace în vitamina D și a unei expuneri la soare
insuficiente în special în anotimpul rece.
 Formularea diagnosticului nursing:
- alterarea procesului de creștere și dezvoltare;
- risc de sufocare;
- alterare potențială a funcției respiratorii;
- postura neadecvată;
- necoordonarea mișcărilor.
3. PLANIFICAREA Stabilirea priorităților, a obiectivelor, și scrierea planului
nursing presupune principala responsabilitate a
asistentei.
Stabilirea priorităților - în funcție de manifestările de
dependență (menținerea unei alimentații echilibrate,
corectarea poziției funcțională a organismului).
Stabilirea obiectivelor – în funcție de termenul de
realizare:
- să combat apariția unor complicaţii revelatorii
(tetanie rahitogenă, laringospasmul şi convulsii
hipocalcemice);
25
- obiective pe termen mediu (o săptămâna) –
educarea pacientul/aparținătorilor cu privire la
importanța tratamentului și profilaxiei rahitismului;
- obiective pe termen lung (săptămâni, luni) –
educație pentru sănătate, asigurarea creşterii şi
dezvoltării normale.
4. IMPLEMENTAREA Activitățile desfășurate de asistentă sunt culegerea de
noi informații despre starea pacientului și efectuarea
intervențiilor.
Intervențiile asistentei sunt de natură:
- independentă – acțiunea este inițiată de asistentă
ca urmare a cunoștințelor și priceperilor sale:
 ofer suport psihic pacientului /
aparținătorilor oferindu - i încredere în
echipa medicală;
 așez pacientul în poziție comodă, în
cameră aerisită, curată cu temperatură
optimă 22ºC, umiditate 55%, în pat curat,
lenjerie de pat curată;
 măsor și notez funcțiile vitale;
 efectuez educație pentru sănătate
aparținătorilor pacientului;
- dependentă - acțiunea este inițiată de asistentă la
indicația medicului.
 administrez medicația: vitamine;
 recoltez sânge pentru examene de
laborator: concentrația de vitamina D
(25-OH-D), concentrația calciului,
concentrația fosforului, nivelul fosfatazei
alcaline, concentrația parathormonului;
 însoțesc pacientul la efectuarea
investigațiilor paraclinice.
5. EVALUAREA Reprezintă aprecierea rezultatelor obținute în funcție de
obiectivele produse.
În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat
26
psihic și hidroelectrolitic, funcțiile vitale sunt în limite
normale. Aparținătorii cooperează cu echipa medicală și
afirmă că vor respecta indicațiile și recomandările
medicului.
Externarea se va face în 7 zile, cu următoarele
recomandări:
- tratament conform Rp;
- dispensalizare prin medicul de familie;
- revine la control peste 2 luni.
27
3.2. CAZURI CLINICE
3.2.1. CAZ CLINIC I
SPITALUL: JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TÂRGOVIȘTE
SECTIA: PEDIATRIE
DOSAR DE ÎNGRIJIRE
DATE DE IDENTIFICARE
NUMELE: D PRENUMELE: A
VÂRSTA: 5 luni SEX: Feminin
DOMICILIUL: LOCALITATEA: Târgoviște
STRADA:…………..
JUDEȚUL: Dâmbovița
DATE DESPRE SPITALIZARE

1. DATA INTERNĂRII: ANUL: 2019 LUNA: 03 ZIUA: 20 ORA: 04.25
2. DATA IEȘIRII: ANUL: 2019 LUNA: 03 ZIUA: 31 ORA: 08.00
3. MOTIVELE INTERNĂRII: febră, vărsături, scaune diareice.
4. DIAGNOSTIC LA INTERNARE: 1. Boală diareică acută 2. În obervație ITU 3. Anemie 4.
Profilaxia rahitismului.
SITUAȚIA MATERIALĂ ȘI SOCIALĂ

SITUAȚIA FAMILIALĂ: NR. COPII: 1
SITUAȚIA SOCIALĂ: PROFESIA: tatăl muncitor în construcții Spania;
mama casnică
CONDIȚII DE LOCUIT: Modeste
PERSOANE CU CARE SE IA LEGATURA

NUME: T. M. ADRESA: Târgoviște TELEFON: 0746xxxxxx
NUME: ADRESA: TELEFON:
ANTECEDENTE
HEREDO – COLATERALE: fără importanță
PERSONALE, FIZIOLOGICE primul copil, născut la termen, la maternitatea Târgoviște,
GN=2850 g, naștere normală, T= 50 cm., scorp Apgar = 9
PATOLOGICE : - fără APP cunoscute
FACTORI DE RISC LEGAȚI DE MODUL DE VIAȚĂ: mama fumătoate
EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

Sugar feminin de 5 luni, se internează la 20.03.2019 pe secția Pediatriea Spitalului Județean
28
de Urgență Târgoviște, pentru : febră 39,30C, 2 vărsături, 2 scaune diareice în cursul nopții,
de 2-3 zile tuse rară și înfundat nazal. I s-a administrat la domiciliu Panadol 2,5 ml.
La examentul clinic pe aparate și sisteme se constată:
Tegumente si mucoase – integre, palide, fără erupții
Sistem limfoganglionar - în limite normale
Sistem osteo - articular - aparent integru, articulații mobile, FA 2,5/2 cm.
Sistem muscular – normoton, ține capul.
Aparatul respirator - obstrucție nazală, rinoree seroasă discretă ;
- afirmativ tuse rară – nu tușește în momentul examinării;
- MV prezent bilateral simetric, nu se percep raluri ;
- FR =30/min.
Aparatul cardio-vascular : zgomote cardiace ritmice.
- AV =158/min.
- extermități calde.
Aparatul digestiv - scaune diareice, vărsături. Abdomen mobil, suplu, depresibil. Ficat și
splină în limite nirmale.
Aparatul urogenital - micțiuni mai rare, urina nu pătează lenjeria. OGE normal conformate.
S.N.C. si organe de simț - ROT prezent bilateral, vii. Organe de simț clinic normal.
PRESCRIPTII MEDICALE
TRATAMENT
- se recomandă repaus digestiv 12 ore: PEV/glucoză 5% 500ml + NaCl 58,50/0012ml +
KCl 74,40/00 3,5ml apoi Milupa HN25 ;
- împachetări hipotermizante la nevoie ;
- Ampicilină 250 mg 1 fl la 8 h i.v. ;
- Novocalmin supozitor ½ ;
- Gesol 220 ml, p.o. ;
- Smecta 8 ml, p.o. ;
- Protectis 5 pic. p.o. ;
- Fier Haussman 50 mg
- Aspirare secreții nazale.
Investigații:
- Urocultura :  1000UFC/ml
- Examen complet de urină (sumar + sediment) : Leucocite : +-15Leu/uL ; Nitriti : -
neg ; Urobilinogen : -0.2 mg/dL ; Proteine : - neg. ; pH : 5.50 ; Hematii : - neg. ;
29
Densitate : 1.015 ; Corpi cetonici : - neg ; Bilirubină : - neg. ; Glucoza : - neg. ;
- Coprologie : Hematii : absente ; Leucocite : frecvente ;
- ALT/TGP : 23.60 U/L
- AST/TGO : 37.60 U/L
- Calciu : 10.02 mg/dL
- Clor : 107.60 mmol/L↑
- Creatiniă : 0.31 mg/dL.
- Fier : 8.04 µg/dL ↓
- Glicemie : 125.00 mg/dL ↑
- Potasiu : 3.87 mmol/L
- Proteina C reactivă : 29.79 mg/L ↑
- Sodiu : 140.00 mmol/L
- Uree : 13.80 mg/dL
- Hemoleucogramă : Număr leucocite : 10.15 µL ; Limfocite (#) : 3.13 µL ↓ ; Limfocite
(%) : 30.80.% ↓ ; Monocite (#) : 0.56 µL ; Monocite(%) : 5.50 % ; Neutrofile (#) : 6.40 µL ;
Neutrofile (%) : 63.10 % ↑; Eozinofile (#): 0.3 µL ↓ ; Eozinofile (%): 0.30 % ↓ Bazofile (#):
0.3 µL ; Bazofile (%): 0.30 % ; Număr eritrocite : 5.01 µL ; Hemoglobina : 9.00 g/dL ↓ ;
Hemetocrit : 28.10 % ↓ ; Volum eritrocitar mediu : 56.10fL ↓ ; Hemoglobina eritrocitară
medie : 18.00 pg ↓ ; Concentrație eritrocitară medie de hemoglobină : 32.00 g/dL ;
Distribuție eritrocitară : 17.80 % ↑ ; Număr trombocite : 491.00 µL ; Volum trombocitar
mediu : 9.90 fL ; Distribuție trombocitară : 11.10 fL
- Test Rotavirus pozitiv
REGIM igieno dietetic
OBSERVARE INITIALA
SITUATIA LA INTERNARE: ÎNĂLȚIME : 61 cm
GREUTATE: 6500 g
T.A. : -
PULS : 98 b/min
TEMPERATURA : 39,3 0C
RESPIRATIE : 24 r/min
VAZ: bun
AUZ: bun
30
NEVOI FUNDAMENTALE
1. A RESPIRA: dependent
2. A MANCA: dependent
3. A ELIMINA: dependent
4. A SE MISCA: independent
5. A DORMI, A SE ODIHNI: dependent
6. A SE IMBRACA, A SE DEZBRACA: dependent
7. A-SI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE: dependent
8. A FI CURAT, A-SI PROTEJA TEGUMENTELE: dependent
9. A EVITA PERICOLELE: dependent
10. A COMUNICA: dependent
11. A-SI PRACTICA RELIGIA: dependent
12. A SE RECREEA: dependent
13. A FI UTIL: dependent
14. A INVATA SA-SI MENTINA SANATATEA: dependent
ALERGIC LA: nu se știe
ASPECTE PSIHOLOGICE
1. STAREA DE CONSTIENTA: conștient
2. COMPORTAMENT:
3. MOD DE INTERNARE: este adus de mamă
4.PARTICULARITATI: nu este cazul
ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIATA: SINGUR - DE FAMILIE: Da ALTUL:
MEDIUL (HABITAT): Urban
OCUPATII, LOISIRURI: nu
PARTICULARITATI: nu
PROBLEME SOCIALE: Copil născut în afara căsătoriei
INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFACUTE: din cele 14 nevoi fundamentale 13 sunt de dependență și 1 de
independență .
OBIECTIVE DE INGRIJIRE
OBIECTIVE GLOBALE:
Echipa medicală își propune ca obiective globale de îngrijire aplicarea de măsuri
generale și specifice de îngrijire și tratament pentru redarea autonomiei pacientului;
- să-i asigur confort fizic, pat comod, lenjerie de pat și de corp curată;
- să-i asigur confort psihic, să comunic cu pacientul și aparținătorii pentru a depășii stresul
cauzat de internarea în spital.
31
OBIECTIVE SPECIFICE :
- să-i asigur un regim igieno – dietetic corespunzător evoluției bolii;
- să pregătesc pacientul pentru efectuarea investigațiilor paraclinice;
- să-i administrez corect tratamentul prescris;
- sa-i asigur efectuarea igienei personale;
- să efectuez educație pentru sănătate aparținătorilor;
- să-i monitorizez funcțiile vitale și să le notez în foaia de observație;
- să captez și combat vărsătura;
- să hidratez corespunzător pacientul.
POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE
1. VINDECARE:
2. STABILIZARE, AMELIORARE: afebril după primele 24 ore
3. AGRAVARE: Nu
4. DECES: Nu
COMPORTAMENT ASTEPTAT, IN CE INTERVAL

În urma tratamentului, starea pacientului s-a ameliorat în șapte zile (temperatura,
scaunul, apetitul s-au normalizat din a 7 a zi).
MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZARII

Internarea în spital.
Recoltarea analizelor și efectuarea tratamentului.
Externarea din spital.
EPICRIZA. RECOMANDARI EXTERNARE

La internare sugar febril (39.30 C) cu stare generală afectată, greutate 6500 g., facies
încercănat, suferind, palid, tegumente palide, fără erupții, elastice, pată depigmentată pe
abdomen inferior, eritem fesier, celular sc, fără raluri, zgomote toracice, rinoree. Investigații
anexate. Examen ORL.
Evoluție afebril după primele 24 ore de la internare, scaune normale prezente la externare.
La externare stare generală bună, echilibrată cardiorespirator, abdomen suplu mobil, scaun
legat, apetit prezent: greutate 6350g.
Recomandare: alimentație 6x120ml (4 x 120 LP Milupa, 1 x 120 supă de zarzavat + carne
mixată, 1 x 120 orez pasat + brânză de vaci).
- Protectis 5 pic/zi timp de 10 zile
- Aspirare secreții nazale înainte de mese
32
- Tratamentul anemiei cu Fe Haussman 50 mg/ml 4picx3ori /zi timp de 6 săptămâni
apoi 3 pic/2 pe zi timp de 6 săptămâni
- Vigantoil 2 pic/zi p.o până la vârsta de 2 ani.
MOD DE EXTERNARE
MOD DE EXTERNARE: preluat de familie ALTUL: X
MIJLOC DE TRANSPORT : autoturism personal SALVARE : X
33
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CAZUL 1
Nr.crt. ETAPELE PLANULUI DE ÎNGRIJIRE DESFĂŞURAREA PLANULUI
1. MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ Am identificat următoarele manifestări:

- febră;
- scaune diareice;
- vărsături;
- paloare.
2 OBIECTIVE În îngrijirea pacientului mi-am stabilit următoarele obiective:
- să-i asigur CRS libere;
- să-i asigur confort psihic, să comunic cu aparținători pentru a depășii
stresul cauzat de internarea în spital;
- să-i asigur un regim igieno – dietetic corespunzător;
- să alimentez și hidratez corespunzător pacientul;
- să ajut mama în efectuarea igienei corporale;
- să-i pregătesc pacientul pentru efectuarea investigațiilor paraclinice;
- să susțin și să însoțesc mama și sugarul la examenele paraclinice;
- să supraveghez colorația tegumentului și mucoaselor;
- să previn apariția complicațiilor;
- să efectuez educație pentru sănătate.
34
3 INTERVENŢII AUTONOME Am efectuat următoarele interveniți autonome:
- am asigurat confort fizic, l-am așezat în pat curat, salon aerisit cu
umiditate optimă, lenjerie de pat și de corp curată;
- am asigurat CRS libere;
- am asigurat confort psihic mamei;
- am comunicat cu mama pentru a depășii stresul cauzat de internarea
în spital;
- am încurajat mama să aibă încredere în echipa medicală;
- am pregătit pacientul pentru efectuarea investigațiilor paraclinice;
- am supravegheat colorația tegumentului și mucoaselor;
- am măsurat și notat în foaia de tratament funcțiile vitale (P =
95p/min; R = 30r/min.; T.A. = 91/65 mmHg);
- am captat vărsătura și scaunul;
- am ajutat mama la efectuarea toaletei cavității bucale;
- am hidratat corespunzător pacientul;
- am combătut febra prin aplicarea de comprese reci pe frunte;
- am efectuat educație pentru sănătate mamei.
4 INTERVENŢII DELEGATE La indicația medicului am efectuat următoarele intervenții delegate:
- am recoltat sânge pentru hemoleucogrmă, TGO, TGP, creatinină
serică, glicemie, ionograma, sideremie, calcemie, examen sumar de urină, urocultură,
coprocitogramă, test Rotavirus, coprocultură;
- am administrat următorul tratament prescris de medic: Panadol 2,5
ml, Protectis 5 pic/zi, Fe Hausmann 50 mg/ml 4 pc.x3/zi, Vigantol oil 2 pic/zi p.o.;
5 EVALUARE În urma îngrijirilor medicale, starea pacientului s - a ameliorat.
35
Temperatura s-a normalizat în 7 zile.
Scaunul s-a normalizat în 7 zile.
Pacientul este echilibrat hidroelectrolitic și hemodinamic.
Pacientul prezintă funcții vitale în limite normale. acesta a fost externat după
10 zile de îngrijire.
Se externează după 10 zile, vindecat pentru BDA, infirmat suspiciune ITU,
ameliorat pentru Anemie și în profilaxie pentru Rahitism carențial comun.
Recomandări:
- alimentație 6 x 120ml Milupa;
- aspirare secreții nazale înainte de mese;
- Protectis 5 pic/zi timp de 10 zile;
- Fe Haussman 50 mg/ml 4picx3ori /zi timp de 6 săptămâni, apoi 3 pic/2
pe zi timp de 6 săptămâni, p.po;
- Vigantoil 2 pic/zi p.o., până la împlinirea vârstei de 2 ani.
- dispensalizare prin medicul de familie.
36
MĂSURARE RESPIRAȚIEI
Definiție: a respira reprezintă nevoia ființei umane de a capta oxigenul din mediul
înconjurător, necesar proceselor de oxidare din organism, și de a elimina dioxidul de
carbon rezultat din arderile celulare.
Scop: evaluarea funcției respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evoluției bolii, al
apariției unor complicații și al prognosticului.
Elemente de apreciat:
- tipul respirației;
- amplitudinea mișcărilor respiratorii;
- ritmul;
- frecvența.
Materiale necesare:
- ceas cu secundar;
- pix cu mină de culoare verde
- foaie de temperatură.
Intervențiile asistentei:
- așezarea pacientului în decubit dorsal, fără a explica tehnica ce urmează
a fi efectuată;
- plasarea mâinii, cu fața palmară pe suprafața toracelui;
- numărarea inspirațiilor timp de 1 minut;
- notarea valorii obținute printr-un punct pe foaia de temperatură (fiecărei
linii orizontale a foii îi corespunde două respirații);
- unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară reprezintă Curba
respiratorie;
- se poate nota și cifric valoarea obținută astfel: R=20r/minut;
- aprecierea celorlalte elemente ale funcției respiratorii se face prin simpla
observare a mișcărilor respiratorii.
37
3.3.2 CAZ CLINIC II
SECTIA: PEDIATRIE
DOSAR DE ÎNGRIJIRE
NUMELE: G PRENUMELE: C
VÂRSTA: 2 ani 3 luni SEX: M
DOMICILIUL: Pietrari LOCALITATEA: Pietrari
JUDEȚUL: Dâmbovița

3. MOTIVELE INTERNARII: febră, tuse, catar nazal
4. DIAGNOSTIC LA INTERNARE: 1. IACRS. 2. Rahitism clinic. 3. Anemie clinic.
SITUATIA MATERIALA SI SOCIALA

SITUAȚIA FAMILIALĂ: Bună NR. COPII: 2
SITUAȚIA SOCIALĂ: Corespunzătoare PROFESIA: mama casnică, tatăl muncitor
CONDIȚII DE LOCUIT: Bune
PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA

NUME: G. I. ADRESA: Pietrari TELEFON: 0723xxxxxx
NUME: G. M. ADRESA: TELEFON: 0764xxxxxx
ANTECEDENTE
PERSONALE, FIZIOLOGICE al 2 copil, născut la termen, la maternitatea Târgoviște, GN=
3380g., prin operație de cezariană, T= 52 cm , scorp Apgar = 9.
PATOLOGICE : - fără APP cunoscute
FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIAȚĂ: mama fumătoate

Băiat de 2 ani și 3 luni, se internează la 26.03.2019 pe secția Pediatriea Spitalului Județean
de Urgență Târgoviște, cu următoarele manifestări de dependență febră, tuse, catar nazal. I
s-a administrat la domiciul Novocalmin și Algin.În ultima lună primește de 3 ori tratament cu
antibiotic : Augumentin x 2 timp de 7 zile ; Ospamox pentru afecțiuni respiratorii timp de 5
38
zile, cu două săptămâni în urmă o radiografie pulmonară evidențiază o pneumonie
interstițială.
Tegumente si mucoase - palide, subțiri, fără erupții.
Tesut conjunctiv adipos - slab reprezentat, pliu cutanat elastic.
Sistem limfoganglionar - în limite normale.
Sistem osteo-articular – integru, mobil, voluptos, torace evazat la bază.
Sistem muscular – slab reprezentat
Aparatul respirator: torace devazat la bază; obstrucție nazală, secreție nazală mucoasă.
Tuse rară semiproductivă. Nu se percep raluri. FR=24/min.
Aparatul cardio-vascular – zgomote cardiace ritmice, bine bătute. AV=123/min.
Aparatul digestiv : apetit capricios, nu varsă. Abdomen mobil, depresibil. Scaun normal.
Ficat și splină în limite nirmale.
Aparatul urogenital – micțiuni prezente, urini dese. OGE normal conformate.
S.N.C. si organe de simț – vii. Organe de simț clinic normal.
PRESCRIPȚII MEDICALE
TRATAMENT
- Ampicilină 250 mg, 4 ml. la 6 ore timp de 3 zile ;
- Fluconazol 25 mg/zi p.o ;
- Algin 5 ml. de 3 ori pe zi ;
- Fe Haussman 50 ml. 7 pic de 3 ori zi timp de 6 săptămâni ;
- Vigantoil 3000 UI (6 pic) .
Investigații:
- Examen complet de urină (sumar + sediment) : Leucocite : - neg. ; Nitriti : - neg ;
Urobilinogen : - 0.2 mg/dL ; Proteine : - neg. ; pH : 5.00 ; Hematii : - neg. ; Densitate :
1.015 ; Corpi cetonici : - neg ; Bilirubină : - neg. ; Glucoza : - neg. ;
- ALT/TGP : 19.80 U/L ;
- AST/TGO : 35.50 U/L ;
- Calciu : 9.23 mg/dL ;
- Creatiniă : 0.37 mg/dL ;.
- Fier : 14.36 µg/dL ↓ ;
- Glicemie : 99 mg/dL ↑ ;
- Fosfataza alcalina : 228.00 U/L ;
- Fosfor : 4.52 mgl/dL ;
- Proteina C reactivă : 9.03 mg/L ↑ ;
39
- Uree : 52.20 mg/dL ;
- Hemoleucogramă : Număr leucocite : 8.15 µL ; Limfocite (#) : 3.58 µL; Limfocite (%) :
43.90.% ; Monocite (#) : 0.74 µL ; Monocite(%) : 9.10 % ↑; Neutrofile (#) : 3.77 µL ;
Neutrofile (%) : 46.30% ↑; Eozinofile (#): 0.01 µL ↓ ; Eozinofile (%): 0.31 % ↓ Bazofile (#):
0.05 µL ; Bazofile (%): 0.60 % ; Număr eritrocite : 4.66 µL ; Hemoglobina : 10.00 g/dL ↓ ;
Hemetocrit : 30.40 % ↓ ; Volum eritrocitar mediu : 65.20 fL ↓ ; Hemoglobina eritrocitară
medie : 21.50 pg ↓ ; Concentrație eritrocitară medie de hemoglobină : 32.90 g/dL ;
Distribuție eritrocitară : 16.10 % ↑ ; Număr trombocite : 268.00 µL ; Volum trombocitar
mediu : 8.80 fL ; Distribuție trombocitară : 9.10 fL.
REGIM igieno dietetic : brânză de vaci, unt, gălbenuș de ou, ficat, citrice; se evită pastele
făinoase și zaharurile.
OBSERVARE INITIALA
SITUATIA LA INTERNARE: ÎNALȚIME : 86 cm
GREUTATE: 11,5 kg
T.A.: -
PULS : 98b/min
TEMPERATURĂ : 40 0C
RESPIRAȚIE : 24r/min
VĂZ: bun
AUZ: bun
NEVOI FUNDAMENTALE
4. A SE MISCA: independent
5.A DORMI, A SE ODIHNI: dependent
6. A SE IMBRACA, A SE DAZBRACA: dependent
10. A COMUNICA: independent
40
ALERGIC LA: - NU
ASPECTE PSIHOLOGICE
2. COMPORTAMENT:
3. MOD DE INTERNARE: este adus de familie
ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIATA: 1 frate DE FAMILIE: ALTUL:
MEDIUL (HABITAT): RURAL
OCUPATII, LOISIRURI: X
PARTICULARITATI: X
PROBLEME SOCIALE:
independență.
OBIECTIVE GLOBALE:
- să-i asigur confort psihic, să comunic cu pacientul și aparținătorii pentru a depășii
stresul cauzat de internarea în spital.
41
POSIBILITATI DE EVOLUTIE
1. VINDECARE:
2. STABILIZARE, AMELIORARE: afebril după 72 ore.
3. AGRAVARE: Nu
4. DECES: Nu
COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL

În urma tratamentului, febra și fenomenele respiratorii să cede în 3 – 4 zile si pacientul să
fie externat.
MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII

EPICRIZA. RECOMANDĂRI EXTERNARE

La internare cpopil cu stare generală afectată, greutate 11,5 kg., facies palid, tegumente
palide, fără erupții, fără raluri, torace deformat, membre inferioare deformate. Investigații
anexate.
legat, apetit prezent.
Recomandare:
- Alimentaţia conform vârstei. Alimente bogate în Vitamina D (ouă, peşte, unt, ficat de
pui);
- Tratamentul anemiei cu Fe Haussman 50 mg/ml 4picx3ori /zi timp de 6 săptămâni;
apoi 3 pic/2 pe zi timp de 6 săptămâni.
- Vigantoil 6 pic /zi timp de 6 săptămâni, apoi intră în schema de profilaxie
- Administrare de vitamine (vitamina D, Ca), MÖLLER’s Cod Liver Oil Omega-3.
- Efectuarea exerciţiilor în funcţie de capacitatea copilului: mişcări de flexie şi extensie
ale membrele inferioare şi superioare, corectarea mersul.
MOD DE EXTERNARE
42
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CAZUL 2

- febră;
- tuse;
- catar nazal.
2 OBIECTIVE În îngrijirea pacientului mi-am stabilit următoarele obiective:
- să-i asigur CRS libere;
- să susțin și să însoțesc mama și copilul la examenele paraclinice;
43
- am asigurat CRS libere;
în spital;
- am asigurat un regim igieno – dietetic corespunzător evoluției bolii:
alimente ușor digerabile, nefermentescibile;
- am efectuat exerciții mișcări de flexie și extensie ale membrelor
inferioare și masajul acestora.

- am recoltat sânge pentru hemoleucogrmă, TGO, TGP, creatinină
44
serică, glicemie, sideremie, calcemie, examen sumar de urină;
- am administrat următorul tratament prescris de medic: Algin 5 ml x 3
/zi, Fe Hausmann 50 mg/ml 4 pc.x3/zi, Vigantoil 6 pic/zi p.o.
Pacientul prezintă funcții vitale în limite normale. Acesta a fost externat după 4
zile de îngrijire.
Se externează după 6 zile, ameliorat pentru IACRS, ameliorat pentru Anemie
și Rahitism carențial comun.
Recomandări:
- alimentație 6 x 120ml Milupa;
- aspirare secreții nazale înainte de mese;
- Fe Haussman 50 mg/ml 4picx3ori /zi timp de 6 săptămâni p.po;
- Vigantoil 6 pic /zi timp de 6 săptămâni, apoi intră în schema de
profilaxie;
- dispensalizare prin medicul de familie;
- revine la control peste 30 de zile.
45
RECOLTĂREA SÂNGELUI PRIN PUNCȚIE VENOASĂ
Definiție: Puncția este operația prin care se pătrunde într-un vas, într-o cavitate
naturală sau neformală, într-un organ sau orice țesut al organismului cu ajutorul unui
ac sau al unui trocar.
Puncția venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin
intermediul unui ac de puncție.
Scop:
a. Explorator:
- recoltarea sângelui pentru examene de laborator: biochimice,
hematologice, serologice și bacteriologice.
b. Terapeutic:
- administrarea unor medicamente sub forma injecției și perfuziei
intravenoase;
- recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale;
- executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui;
- sângerare 300-500 ml în edemul pulmonar acut sau hipertensiune
arterială.
Locul puncției:
- venele de la plica cotului, unde se formează ”M”-ul venos prin
anastomozarea lor;
- venele antebrațului;
- venele de pe fața dorsală a mâinii;
- venele subclaviculare;
- venele femurale;
- venele maleolare interne;
- venele jugulare și epicraniene.
Pregătirea puncției:
a. Materiale:
- de protecție – pernă elastică pentru sprijinirea brațului, mușama și aleză;
- soluție pentru dezinfecția tegumentului tip I;
- instrumentar și materiale sterile – ace de 25-30 mm, diametrul 6/10, 7/10,
10/10mm, seringi de capacitate diferită, pense, mănuși chirurgicale, tampoane;
- alte materiale: garou sau bandă Esmarch, eprubete uscate și
etichetate,cilindru gradat, fiole cu soluții medicamentoase, soluții perfuzabile, tăviță renală.
46
b. Pacientul/copilul:
- pregătirea psihică – se informează mama despre necesitatea efectuării
puncției;
- pregătirea fizică – pentru puncția la venele brațului, antebrațului:
i) se așază într-o poziție confortabilă atât pentru pacient cât și
pentru persoana care execută puncția (decubit dorsal); se
imobilizează copilul;
ii) se examinează calitatea și starea venelor având grijă ca
hainele să nu împiedice circulația de întoarcere la nivelul
brațului;
iii) se așază brațul pe perniță și mușama în abducție și extensie
maximă;
iv) se dezinfectează tegumentele;
v) se aplică garoul la o distanță de 7-8 cm deasupra locului
puncției, strângându-l astfel încât să oprească circulația
venoasă fără a comprima artera;
vi) se recomandă pacientului să strângă pumnul, venele
devenind astfel turgescente.
Execuția puncției: Asistenta îmbracă mănușile sterile și se așază vizavi de
pacient:
- se fixează vena cu policele mâinii stângi, la 4-5 cm sub locul puncției,
exercitând o ușoară compresiune și tracțiune în jos a țesuturilor vecine;
- se fixează seringa, gradațiile fiind în sus, acul atașat cu bizoul în sus, în
mâna dreaptă, între police și restul degetelor;
- se pătrunde cu acul traversând, în ordine, tegumentul – în direcție oblică
(unghi de 30 de grade), apoi peretele venos – învingându-se o rezistență elastică, până
când acul înaintează în gol;
- se schimbă direcția acului 1-2 cm în lumenul venei;
- se controlează pătrunderea acului în venă prin aspirație;
- se continuă tehnica în funcție de scopul puncției venoase: injectarea
medicamentelor, recoltarea sângelui, perfuzie;
- în caz de sângerare, se prelungește acul de puncție cu un tub din
polietilenă care se introduce în vasul colector, garoul rămânând legat pe braț;
- se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea
garoului și a pumnului;
47
- se aplică tampon îmbibat în soluție dezinfectantă la locul de pătrundere a
acului și se retrage brusc acul;
- se comprimă locul puncției 1-3 minute, brațul fiind în poziție verticală;
- se trimite la laborator.
Îngrijirea ulterioară a pacientului:
- se face toaleta locală a tegumentului;
- se schimbă lenjeria dacă este murdară;
- se asigură o poziție comodă în pat;
- se supraveghează pacientul.
Pregătirea sângelui pentru trimiterea la laborator:
- se etichetează eprubetele cu numele pacientului;
- se completează formularele de trimitere și se trimit la laborator.
Accidente și incidente:
- hematom;
- străpungerea venei;
- amețeli;
- lipotemie;
- atingerea produsului recoltat;
Notă: imobilizarea copilului se face:
- în decubit lateral pe lățimea patului sau în decubit dorsal cu brațele pe
lângă corp și cu un colac moale sub cap, pentru venele epicraniene;
- la indicația medicului copiii agitați vor fi sedați pentru a evita incidentele
și accidentele.
La final se reorganizează locul de muncă.
48
3.2.3 CAZ CLINIC III
SECTIA: PEDIATRIE
DOSAR DE ÎNGRIJIRE
NUMELE: R PRENUMELE: D
VÂRSTA: 1 an 7 luni SEX: M
DOMICILIUL: Titu LOCALITATEA: Titu
JUDETUL: Dâmbovița

3. MOTIVELE INTERNĂRII: febră, frison, transpirații cefalice.
4. DIAGNOSTIC LA INTERNARE: 1. Sindrom febril. 2. ITU în obs. 3. Anemie carențială 4.
În profilaxie pentru rahitism carențial comun.
SITUATIA MATERIALA SI SOCIALA

SITUAȚIA FAMILIALĂ: Modestă NR. COPII: 1
SITUAȚIA SOCIALĂ: Modestă PROFESIA: mama casnică; tatăl tractorist
CONDIȚII DE LOCUIT: Bune
PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA

NUME: R. C. ADRESA: Titu TELEFON: 0725xxxxxx
NUME: R. N. ADRESA: TELEFON: 0745xxxxxx
ANTECEDENTE
PERSONALE, FIZIOLOGICE primul copil, născut la termen, la maternitatea Târgoviște,
GN= 3400g., T= 53 cm , scorp Apgar = 9
PATOLOGICE : fără APP cunoscute
FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA: tatăl fumător
49
Băiat de 1 an și 7 luni, se internează la 08.03.2019 pe secția Pediatriea Spitalului Județean
de Urgență Târgoviște, cu următoarele manifestări de dependență febră 39 0C de 6 zile,
frison. I s-a administrat la domiciul Nurofen, Paracetamol și Novocalmin. Este consultat în
UPU cu 3 zile anterior, febră persistentă, se prezintă în Policlinică de unde se internează.
Tegumente si mucoase - palide, subțiri, fără erupții.
Tesut conjunctiv adipos - slab reprezentat, pliu cutanat elastic.
Sistem limfoganglionar - în limite normale.
Sistem osteo-articular – integru, mobil, voluptos, torace evazat la bază.
Sistem muscular – slab reprezentat
Aparatul respirator: torace devazat la bază; obstrucție nazală, secreție nazală mucoasă.
Tuse rară semiproductivă. Nu se percep raluri. FR=24/min.
Aparatul cardio-vascular – zgomote cardiace ritmice, bine bătute. AV=123/min.
Aparatul digestiv : apetit scăzut. Abdomen mobil, depresibil. Scaun normal. Ficat și splină în
limite normale.
Aparatul urogenital – micțiuni prezente, urini dese. OGE normal conformate.
S.N.C. si organe de simț – vii. Organe de simț clinic normal.
PRESCRIPTII MEDICALE
TRATAMENT
- Otis T 3 x 5 pic/zi;
- Frutt dep 1 fiolă/zi x 10 zile/lună (3 luni consecutiv);
- Novocalmin 300g. 1 supozitor/zi;
- Cefort 1g/zi, i.v. 500 mg la 12 ore;
- Gentamicină 60 mg/zi, 30 mg i.m. la 12 ore ;
- Vigantoil 2pic/zi p.o. ;
- DNF cu ser fiziologic efedrinat.
Investigații:
- Examen complet de urină (sumar + sediment) : Leucocite : - neg. ; Nitriti : - neg ;
Urobilinogen : - 1 mg/dL ; Proteine : 1+30 mg/dL ; pH : 5.00 ; Hematii : - neg. ; Densitate :
1.015 ; Corpi cetonici : 3+80mg/dL ; Bilirubină : - neg. ; Glucoza : - neg. ;
- VSH : 100mm/h ↑ ;
- ALT/TGP : 9.80 U/L ;
- AST/TGO : 20.10 U/L ;
- Calciu ionic: 4.00 mg/dL ;
50
- Creatiniă : 0.26 mg/dL ;.
- Fier : 9.58 µg/dL ↓ ;
- Glicemie : 99 mg/dL ↑ ;
- Fosfataza alcalina : 228.00 U/L ;
- Fosfor : 4.52 mgl/dL ;
- Proteina C reactivă : 252.97 mg/L ↑ ;
- Uree : 14.40 mg/dL ;
- Hemoleucogramă : Număr leucocite : 27.85 µL ↑ ; Limfocite (#) : 3.55 µL; Limfocite
(%) : 12.70.% ↓; Monocite (#) : 3.72 µL ↑; Monocite(%) : 13.40 % ↑; Neutrofile (#) : 20.47
µL ↑; Neutrofile (%) : 73.50% ↑; Eozinofile (#): 0.05 µL ↓ ; Eozinofile (%): 0.20 % ↓
Bazofile (#): 0.06 µL ; Bazofile (%): 0.20 % ; Număr eritrocite : 4.13 µL ; Hemoglobina :
10.00 g/dL ↓ ; Hemetocrit : 30.40 % ↓ ; Volum eritrocitar mediu : 65.20 fL ↓ ; Hemoglobina
eritrocitară medie : 21.50 pg ↓ ; Concentrație eritrocitară medie de hemoglobină : 32.90
g/dL ; Distribuție eritrocitară : 13.30 % ↑ ; Număr trombocite : 455.00 µL ; Volum trombocitar
mediu : 11.10 fL ; Distribuție trombocitară : 12.10 fL.
REGIM igieno dietetic: Alimentaţia se va efectua la aceleaşi ore; alimentele se vor tăia în
bucăţi mici sau pasate administrate în 3 mese principale şi două gustări. Va fii compusă din:
sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte, piureuri de fructe sau legume, brânză de
vaci, unt, gălbenuș de ou, ficat, citrice. Se va evita pastele făinoase și zaharurile.
OBSERVARE INITIALA
SITUATIA LA INTERNARE: INALTIME : 86 cm
GREUTATE : 10,6 kg
T.A. : -
PULS : 98b/min
TEMPERATURA : 39,5 °C
RESPIRATIE : 24r/min
VAZ: bun
AUZ: bun
NEVOI FUNDAMENTALE
4. A SE MISCA: dependent
5.A DORMI, A SE ODIHNI: dependent
51
6. A SE IMBRACA, A SE DAZBRACA: dependent
10. A COMUNICA: independent
ALERGIC LA: NU
ASPECTE PSIHOLOGICE
2. COMPORTAMENT: apatic
3. MOD DE INTERNARE: este adus de familie
ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIATA: DE FAMILIE: ALTUL:
MEDIUL (HABITAT): X
OCUPATII, LOISIRURI: Rural
PARTICULARITATI: X
PROBLEME SOCIALE:
independență.
OBIECTIVE GLOBALE:
- să-i asigur confort psihic, să comunic cu pacientul și aparținătorii pentru a depășii
stresul cauzat de internarea în spital.
52
POSIBILITATI DE EVOLUTIE
1. VINDECARE:
2. STABILIZARE, AMELIORARE: se externează în stare ameliorată.
3. AGRAVARE: Nu
4. DECES: Nu
COMPORTAMENT ASTEPTAT, IN CE INTERVAL

În urma tratamentului, starea pacientului să se ameliorze în șapte zile (temperatura, starea
generală, obstrucția nazală să se normalizeze după 5 – 6 zile).
MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZARII

EPICRIZA . RECOMANDARI EXTERNARE

La internare cpopil cu stare generală afectată, greutate 10 kg., facies palid, fără erupții,
fără raluri, torace deformat, membre inferioare deformate. Investigații anexate.
legat, apetit prezent.
Recomandare:
- Alimentaţia conform vârstei. Alimente bogate în Vitamina D (ouă, peşte, unt, ficat de
pui);
- Vigantoil 2 pic /zi luna martie și aprilie.
- Administrare de vitamine (vitamina D, Ca), MÖLLER’s Cod Liver Oil Omega-3
- Frutt dep 1 fiolă/zi x 10 zile/lună (3 luni consecutiv)
- Efectuarea exerciţiilor în funcţie de capacitatea copilului: mişcări de flexie şi
extensie ale membrele inferioare şi superioare, corectarea mersul.
53
MOD DE EXTERNARE
54
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CAZUL 3

- febră;
- frison;
- transpirație cefalică.
2 OBIECTIVE - să-i asigur confort fizic, pat comod, lenjerie de pat și de corp curată;
- să susțin și să însoțesc mama și copilul la examenele paraclinice;
55
în spital;
- Am recoltat sânge pentru hemoleucogrmă, TGO, TGP, creatinină
serică, glicemie, calcemie, examen sumar urină, proteina C reactivă.
- Am administrat următorul tratament prescris de medic: Otis T 3 x 5
pic/zi timp de 3 zile ; Frutt dep 1 fiolă/zi x 10 zile/lună (3 luni consecutiv); Novocalmin
300g. 1 supozitor/zi; Cefort fl 1g II i.v. 50 mg la 12 ore, Vigantoletten 1000UI 1 cp/zi
p.o.
56
Pacientul prezintă funcții vitale în limite normale. acesta a fost externat după 6
zile de îngrijire.
Se externează după 6 zile, vindecat pentru ITU, ameliorat otită medie acută
congestivă bilateral, ameliorat pentru Rahitism carențial comun.
Recomandări:
- Otis T 3 x 5 pic/zi timp de 7 zile ;
- Frutt dep 1 fiolă/zi x 10 zile/lună (3 luni consecutiv) ;
- Vigantol oil 2 pic/zi p.o pâna la sfârsitul lunii aprilie.
Dispensalizare prin medicul de familie.
57
MĂSURAREA PULSULUI
Definiție: Pulsul reprezintă expansiunea ritmică a arterelor, care se comprimă pe

un plan osos și este sincronă cu sistola ventriculară
Scop: - evaluarea funcției cardiovasculare
Elemente de apreciat:
- ritmicitatea;
- frecvența;
- celeritatea;
- amplitudinea.
Locuri de măsurare:
- oricare arteră accesibilă palpării și care poate fi comprimată pe un plan
osos: artera radială; femurală; humerală; carotidă; temporală; superficială; pedioasă.
Materiale necesare:
- ceas cu secundar;
- pix cu mină de culoare roșie
Intervențiile asistentei:
- pregătirea psihică a pacientului;
- asigurarea repausului fizic și psihic 10-15 minute;
- spălarea pe mâini;
- reperarea arterei;
- fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei;
- exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor;
- numărarea pulsațiilor timp de 1 minut;
- consemnarea valorii obținute printr-un punct pe foaia de temperatură,
ținând cont că fiecare linie orizontală a foii reprezintă patru pulsații;
- unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie, pentru obținerea
curbei;
- consemnarea în alte documente medicale a valorii obținute și a
caracteristicilor pulsului.
CONCLUZII
În zilele noastre, Rahitismul este o boală comună copiilor, alături de malnutriţie şi

anemie, principalii factori favorizanţi fiind prematuritatea, dieta neechilibrată, condiţiile
precare de trai, creşterea rapidă, tulburările de absorbţie intestinală, poluarea mediului
înconjurător, clima, dereglarea anotimpurilor, etc.
Statisticile arată că unul din trei copii suferă de rahitism, boală nutriţională tot mai des
întâlnită, iar in cazurile majoritare, aceştia sunt copii din familii la care educaţia sanitară,
practic nu există.
Deși specialiştii se focalizează asupra profilaxiei rahitismului, se constată la
populațiile marginale păstrarea incidenței acestei boli.
Profilaxia constă în primul rând în administrarea orală de vitmina D.
Profilaxia adjuvantă în care includem: alimentația (alimentaţia la sân, diversificarea
corectă a alimentației sugarului, asigurarea raportul nutrițional corect între
proteine/glucide/lipide/săruri minerale/vitamine) și regimul de viață al copilului (scoaterea
regulată la aer, bai de soare și lumină, respectarea programului zilnic), reprezintă cerințe
pentru dezvoltarea armonioasă a oricărui copil.
59
BIBLIOGRAFIE
1. Mincu M.; Albu R.; Bistriceanu V. - Anatomia și fiziologia omului,

Editura: Universul, București, 2001
2. Titircă L. - Ghid de nursing cu tehnici de evaluare și îngrijiri corespunzăoare
nevoilor fundamentale, vol I,
Editura: Viața medicală Românească, București, 2001
3. Titircă L. - Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali: ghid de
nursing, vol II,
Editura: Viața medicală Românească, București, 2008
4. Crețu Ș. - Copil sănătos și bolnav : vol. 2,
Editura: Scrisul Românesc, Craiova, 1977
5. Lieberman S.; Bruning N. - Biblia vitaminelor și a mineralelor esențiale,
Editura: Paralela 45, Pitești, 2011
6. Ciobanu M. - Copilul nostru (1 – 13 ani),
Editura: Medicală, București, 2007
7. Popescu V. - Tratat de pediatrie: vol. 3,
Editura: Medicală, București, 1985
WEBGRAFIE
1) http://www.mymed.ro/rahitismul-i-osteomalacia.html
2) http://www.scrigroup.com/sanatate/TESUTUL-OSOS-SI-
OSTEOGENEZA14984.php
60
ANEXA 1
Structura osoasă
61
ANEXA 2
62
ANEXA 3
63
ANEXA 4
64
ANEXA 5
ANEXA 6
65
ANEXA7
66
67
ANEXA 8
68

SOARE S. FLORINA IONELA - Îngrijiri Acordate Pacientului Cu Rahitism Carențial Comun

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SOARE S. FLORINA IONELA - Îngrijiri Acordate Pacientului Cu Rahitism Carențial Comun

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „CHRISTIANA” TÎRGOVIŞTE

ARGUMENT ………………………………………………………………………. Pag.4

Omul va rămâne mereu supus inevitabilei spaime de moarte, suferinței fizice și

1.1. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND STRUCTURA OSULUI

1.2. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND OSIFICAREA

1.3. ROLUL CALCIULUI ȘI FOSFORULUI ÎN OSIFICARE

1.4. ROLUL VITAMINEI D

2.1 DEFINIȚIE. IMPORTANȚĂ

2.5 . TABLOU CLINIC

2.6. INVESTIGAȚII PARACLINICE

2.7. EVOLUȚIE ȘI COMPLICAȚII

2.8.1. Tratament profilactic

2.8.2 Tratament curativ

3.1. ETAPELE PROCESULUI DE NURSING

3.1.1. PROCESUL DE INGRIJIRE LA PACIENȚII CU RAHITISM CARENȚIAL

1. APRECIEREA Este prima etapă a procesului de nursing în care se

DATE DESPRE SPITALIZARE

SITUAȚIA MATERIALĂ ȘI SOCIALĂ

PERSOANE CU CARE SE IA LEGATURA

EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

COMPORTAMENT ASTEPTAT, IN CE INTERVAL

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZARII

EPICRIZA. RECOMANDARI EXTERNARE

Nr.crt. ETAPELE PLANULUI DE ÎNGRIJIRE DESFĂŞURAREA PLANULUI

1. MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ Am identificat următoarele manifestări:

SPITALUL: JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TÂRGOVIȘTE

DATE DESPRE SPITALIZARE

SITUATIA MATERIALA SI SOCIALA

PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA

EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII

EPICRIZA. RECOMANDĂRI EXTERNARE

Nr.crt. ETAPELE PLANULUI DE ÎNGRIJIRE DESFĂŞURAREA PLANULUI

1. MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ Am identificat următoarele manifestări:

4 INTERVENŢII DELEGATE La indicația medicului am efectuat următoarele intervenții delegate:

DATE DESPRE SPITALIZARE

SITUATIA MATERIALA SI SOCIALA

PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA

COMPORTAMENT ASTEPTAT, IN CE INTERVAL

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZARII

EPICRIZA . RECOMANDARI EXTERNARE

Nr.crt. ETAPELE PLANULUI DE ÎNGRIJIRE DESFĂŞURAREA PLANULUI

1. MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ Am identificat următoarele manifestări:

3 INTERVENŢII AUTONOME Am efectuat următoarele interveniți autonome:

Definiție: Pulsul reprezintă expansiunea ritmică a arterelor, care se comprimă pe

În zilele noastre, Rahitismul este o boală comună copiilor, alături de malnutriţie şi

1. Mincu M.; Albu R.; Bistriceanu V. - Anatomia și fiziologia omului,

S-ar putea să vă placă și