UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE, EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI

INFORMATICĂ KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE
SPECIALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific,
RABOLU ELENA

Absolvent,
COTOARBĂ ANDREI

Pag.1
 UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE, EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI
INFORMATICĂ KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE
SPECIALĂ

STRATEGII KINETICE ÎN RECUPERAREA COPIILOR CU

SCOLIOZĂ ÎN C

Coordonator științific,
RABOLU ELENA

Absolvent,
COTOARBĂ ANDREI

PITEȘTI

2022

Pag.2
 CUPRINS

PARTEA I

INTRODUCERE..................................................................................4

MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI.....................................................4

CAPITOLUL I......................................................................................5
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMEI................................5
1.1. Anatomia și fiziologia scoliozei în C...........................................5-6

1.2. Cauze și factori de risc în scolioză..............................................7-9

1.3. Tablou clinic în scolioză la copii...................................................9

1.4. Diagnostic pozitiv în scolioză la copii.........................................9-10

1.5. Rolul și importanța kinetoterapiei/fizioterapiei în tratamentul

pacienților cu
scolioză...........................................................................................10-11
PARTEA A II-.................................................................................12
CAPITOLUL II...............................................................................12
2.1 SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII......................12-13

2.2 SARCINILE CERCETĂRII.....................................................13

2.3 IPOTEZA CERCETĂRII.......................................................13-14
2.4 METODE ȘI TEHNICI DE CERCETARE............................14
2.4.1 METODA BIBLIOGRAFICĂ..............................................14
2.4.2 METODA OBSERVAȚIEI...................................................14
2.4.3 METODA STUDIULUI DE CAZ.........................................15
2.4.4 METODA TESTELOR.......................................................15-16
2.4.5 METODA CONVORBIRII...................................................16
2.4.6 METODA GRAFICĂ............................................................16
2.5 DESIGN-UL CERCETĂRII....................................................16
Pag.3
BILANȚUL ARTICULAR AL COLOANEI VERTEBRALE.........17-19
PROGRAMUL DE KINETOTERAPIE............................................20-23
PARTEA A III-A..............................................................................23
CAPITOLUL III..............................................................................23
3.1INTERPRETAREA DATELOR...............................................23-24
3.2.1 TABEL......................................................................................24-25
3.2.2 TABEL......................................................................................25
3.3 Reprezntare grafică a datelor Testul Schober.........................26
CONCLUZII..................................................................................26-27
BIBLIOGRAFIE...........................................................................27-28

PARTEA I
INTRODUCERE

Scolioza in C– toracală sinistroconvexa (spre stanga) este afecțiunea în

care coloana vertebrală este deviată în plan frontal (într-o parte). În mod
obițnuit scolioza apare la mijlocul spatelui (coloana toracică) sau în partea de
jos a spatelui (coloana lombară). Coloana vertebrală se curbează de obicei în
foma literei S sau C. În funcție de deviația coloanei vertebrale apare un
imbalans muscular. Astfel, mușchii localizați pe partea convexității sunt
alungiți iar cei localizați pe partea concavității sunt scurtați.
https://www.academia.edu/36902273/Scolioza_in_C_stanga

MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

Am ales această temă din prisma faptului că acum câțiva ani am suferit de
această afecțiune și timp de 3 luni am făcut recuperare la un centru special.

Pag.4
 CAPITOLUL I

FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMEI

1.1. Anatomia și biomecanica scoliozei

Scheletul axial derivă în mare parte din mezoderm dar şi din fragmente ce
provin din creasta neurală. Cele mai multe componente osoase ale scheletului uman
parcurg trei etape:
embriologice de dezvoltare[14, 15, 16]:
1 – Etapa de debut – blastemică, fibroasă;
2 – Etapa cartilaginoasă (intermediară);
3 – Etapa osoasă;

Noţiuni de anatomie:

Coloana vertebrală formează scheletul axial al corpului, fiind situată în partea

posterioară şi în poziţie medială, în cadrul trunchiului şi este constituită prin
aşezarea una peste cealaltă a unui numar de 33 - 34 vertebre [17, 18, 19, 20],
distribuite pe zone:
-zona cervicală cu 7 vertebre
-zona toracică cu 12 vertebre
-zona lombară cu 5 vertebre
-zona sacrală - cu 5 vertebre sudate (formând osul sacrum)
-zona coccigiană –cu 3-5vertebre micşorate (formând osul coccis)[8, 17,
18, 19, 20]
https://umfcd.ro/wp-
Pag.5
 content/uploads/2020/TEZA_DOCTORAT/DRAGAN_C_CONSTA
NTIN_FLORIN/Rezumat-Tez%C4%83-doctorat.pdf

FIG1.1./24.03.2022/13:30p.m
https://anatomie.romedic.ro/coloana-vertebrala

Pag.6
 1.2 Cauze și factori de risc în scolioză
Cauzele scoliozei

Scolioza este o afecțiune care determină curbarea coloanei vertebrale

laterale. Poate afecta orice parte a acesteia, dar cele mai frecvente regiuni sunt zona
toracică (scolioza toracică) și partea inferioară a spatelui (scolioza lombara). În cele
mai multe cazuri, motivele de schimbare a formei nu sunt cunoscute, dar în altele
paralizia cerebrala, distrofia musculară și spina bifidă sunt factori în dezvoltarea
scoliozelor.

Alte cauze:
 Condiții neuro-musculare - acestea afectează nervii și mușchii și includ
paralizia cerebrală, poliomielita și distrofia musculară.
 Scolioza congenitală (prezentă la naștere) - aceasta este rară și apare
deoarece oasele din coloana vertebrală s-au dezvoltat anormal în timpul
procesului de dezvoltare a fătului.
 Genele specifice - cel putin o gena se consideră a fi implicată în apariția și
dezvoltarea scoliozei.
 Lungimea picioarelor - daca un picior este mai lung decât celălalt,
persoana poate dezvolta scolioză.
 Scolioza sindromică - scolioza se poate dezvolta ca parte a altei boli,
incluzând neurofibromatoza și sindromul Marfan.
 Osteoporoza - poate provoca scolioza secundară datorată degenerării
osoase.
 Postura nepotrivită, purtarea inadecvată a rucsacelor, tulburari ale
țesutului conjunctiv și anumite leziuni.

Pag.7
 FIG1.2./24.03.2022/14:00 p.m
https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-
recuperare/scolioza-preventie-tratament

Factorii de risc ai scoliozei

Scolioza este problema numărul unu care afectează copiii de vârstă școlară.
Rapoartele arată că aproximativ 80% dintre pacienții cu scolioză primesc
diagnostice idiopatice, ceea ce inseamnă că nu există o cauză definitivă sau de
vindecare pentru starea lor.

Cauzele exacte incă nu sunt cunoscute, dar factorii de risc care contribuie
includ:
 Defecte congenitale (scolioza congenitală, ceea ce inseamna ca scolioza
are o origine ereditară).
 Leziuni ale măduvei spinării și probleme cu funcțiile musculare și
nervoase, cum ar fi distrofia musculară.

Pag.8
 https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-
recuperare/scolioza-preventie-tratament

1.3 Tabloul clinic în scolioză

Simptomele scoliozei

Cele mai vizibile semne de scolioză pot fi, de obicei, observate datorită
poziției pacientului. Pe măsură ce coloana vertebrala crește, aceasta impinge umerii
și șoldurile din aliniere. Schimbările pot fi subtile, lipsa de simetrie a posturii apare
adesea înainte de momentul în care curba spinală devine vizibilă.

https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-
recuperare/scolioza-preventie-tratament

FIG1.3./24.03.2022/14:15 p.m
https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-
despre-recuperare/scolioza-preventie-tratament

1.4 Diagnostic pozitiv în scolioză

Diagnosticul oficial al scoliozei necesită confirmarea curburii laterale

anormale și a rotației spinării, precum și excluderea altor cauze posibile ale

Pag.9
deformării (cum ar fi boala Scheuermann, tulburarea discului juvenil sau spondilita
anchilozantă).

Acest test implică un consult de specialitate în care medicul observă

pacientul aplecat inainte din talie la 90 de grade cu brațele întinse spre podea și
genunchii drepți. Din această poziție, cele mai multe semne de scolioză care
prezintă asimetrie sunt vizibile clar în coloana vertebrală și/sau în trunchiul
corpului:
 parte de umar este mai mare decat celalalt;
 unul din șolduri este mai mare sau mai proeminent decât celălalt;
 talia pare neuniformă;
 corpul se înclină într-o parte;
 un picior poate părea mai scurt decât celălalt;

https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-
recuperare/scolioza-preventie-tratament

1.5 Rolul și importanța kinetoterapiei/fizioterapiei în tratamentul

pacienților cu scolioză în C

Cel mai eficient tratament in scolioza structurală este reprezentat de:

 kinetoterapie + corset, atunci când scolioza este sub 50 de grade;
 operație + kinetoterapie, atunci când scolioza este peste 50 de grade;

Pag.10
Prin kinetoterapie se urmărește:
 să se amelioreze poziția coloanei;
 să se crească flexibilitatea coloanei;
 să se crească forța musculară, atât abdominală, cât și paravertebrală;
 să se amelioreze respirația;

Pentru realizarea scopurilor menționate anterior în kinetoterapie se folosesc

posturi fixe;
 exerciții pentru corectarea posturală;
 exerciții din pozițiile Klapp;
 exercițiile propuse de tehnica Cotrel (extensie-derotație-elongație-flexie
laterală)
 exerciții care au ca scop tonifierea musculaturii abdominale;
 exerciții care au ca scop tonifierea musculaturii fesiere;
 exerciții care au ca scop tonifierea și reechilibrarea musculaturii
paravertebrale;
 exerciții pentru îmbunătățirea respirației;
 exerciții care au ca scop creșterea forței musculare respiratorii;

https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-
recuperare/scolioza-preventie-tratament

Pag.11
 Capitolul II

2.1 SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII

2.2 SARCINILE CERCETĂRII
2.3 IPOTEZA CERCETĂRII
2.4 METODOLOGIA CERCETĂRII
2.5 DESIGN-UL CERCETĂRII

2.1 SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII

Scopul cercetării
Cercetarea preliminară doreşte a stabili gradul de eficiență a unor programe
de lucru ce includ elemente din terapii posturale precum Schroth şi RPG
(Reeducare Posturală Globală) în comparaţie cu programul utilizat în general
pentru recuperarea cazurilor de atitudine scoliotică în rândul copiilor ce se află în
perioada preadolescentină, urmărindu-se oprirea evoluţiei atitudinilor scoliotice
spre patologii structurale şi ameliorând astfel calitatea vieţii subiecţilor.

Obiective
●Verificarea valabilității metodelor de evaluare a posturii și a eficienței unui
program complex de recuperare a atitudinilor scoliotice deficitare.
●Obiective teoretice care au vizat prezentarea noțiunilor de anatomie si
biomecanică care vizează coloana vertebrală

Pag.12
●Obiective aplicative care urmăresc prezentarea unui program de recuperare pentru
pacieții cus colioză în S
●Concret, ne propunem: analiza variației valorilor rotației călcăielor în funcție de
variația unghiului Cobb, fără purtare respectiv purtare de corset;
●Obiectivul principal al acestei cercetări îl constituie realizarea unui studiu
comparativ tip cazuri-control, în care pacienţii cu scolioze in S cu privire la
aspectul dinamicii sprijinului plantar în condiţii de nepurtare şi respectiv, purtarare
de corset.

2.2 Sarcinile cercetării

Definitivarea metodologiei de investigare a subiectului și evaluarea inițială
din perspectivă clinico-funcțională precum și a calității vieții.
Alcătuirea și aplicarea unor programe de recuperare care vor include exerciţii de
dezvoltare musculară, dezvoltarea echilibrului şi elemente din terapii posturale, ce
conțin exerciții pentru controlul muscular postural, redarea curburilor fiziologice
ale coloanei vertebrale şi controlul respiraţiei, în comparaţie cu programul
conservator pentru recuperarea atitudinilor scoliotice.
Evaluarea finală a subiectului, prelucrarea și interpretarea datelor obținute.

2.3 IPOTEZA CERCETĂRII

Ipoteza de lucru a prezentei cercetarii este că dacă modificările
morfofuncționale induse la nivelul trunchiului și consecutiv ale posturii ortostatice,
incărcării graviațional presionale la nivel podal și respectiv, a mersului, de către
scolioze, acestea pot fi în mod detaliat obiectivate prin valorificarea analizei
instrumentale cuantificate a sprijinului plantar, atunci ar fi validată suplimentar
necesitatea includerii acestui tip de evaluare, avansată, în cazul al copiilor și
adolescenților cu scolioze , fără patologie podală primară. Mai mult, în condițiile
confirmării ipotezei de lucru menționate, analiza instrumentală cuantificată

Pag.13
avansată mai sus menționată, ne-ar confirma utilitatea și în privința evaluării
funcționale sub aspect evolutiv, la categoriile de pacienți menționați, ca urmare a
tratamentului conservator recuperator administrat actualmente în scoliozele
structurale idiopatice, cu viză specială referitoare la corsetare.

2.4 METODE ȘI TEHNICI DE CERCETARE

Metodologia generală a cercetarii vizează realizarea unui ansamblu de studii
comparative tip cazuri-control, în care pacienţii cu scolioze structurale cu privire
la aspectul dinamicii sprijinului plantar si nerespectarea si purtatarea de corset.

2.4.1 Metoda bibliografică

Surse și tehnici de cercetare bibliografică. Primul contact cu cercetarea
științifică al unui nou venit în domeniu este documentarea. Documentarea este
activitatea de căutare, culegere, sortare și verificare a informațiilor din mediu sau
dintr-o bază de date, într-un anumit domeniu. Scopul documentării este de a crea
imaginea cât mai veridică a realității, stării sau nivelului unui proces, unui fenomen
sau unui domeniu la un moment dat, considerând o anumită perioadă de timp.

2.4.2 Metoda observației

Cercetarea a fost făcută pe o perioadă de 6 luni de zile, începând cu data de
20 iunie 2021 până la data de 19 decembrie 2021. Cu o zi înainte de începerea
programului am făcut tabloul clinic al pacientului cu scolioză. Am sesizat diferența
între înălțimea umerilor, vertebrele erau mai proeminente pe o parte a corpului, un
omoplat ieșea mai mult în evidență, iar brațele aveau lungimi diferite atunci când
pacientul stătea în poziție de ortostatism.

Pag.14
2.4.3 Metoda studiului de caz
Studiul de caz a constat în aplicarea unor programe de recuperare ce au în
conținutul lor elemente specifice tehnicilor de recuperare posturală, dezvoltare
musculară şi educarea respiratorie, copiilor identificați cu atitudine scoliotică.
Pentru validarea programului de recuperare propus am evaluat inițial și final
subiectul participant la cercetare.

2.4.4 Metoda testelor

1. TESTUL SCHOBER . Proba Schober (subiect în ortostatism,
examinatorul face un semn în dreptul coloanei vertebrale la nivelul liniei ce
uneşte spinele iliace posterioare – L5, şi apoi măsoară 5 cm caudal şi 10 cm
cranial, iar aceste puncte se marchează cu două semne, apoi subiectul este
rugat să se aplece cât poate de mult, până când atinge cu degetele de la mână
vârful picioarelor; în mod normal, distanţa dintre semnul de la L5 şi cel de la
punctul cu 10 cm superior trebuie să crească cu cel puţin 5 cm, iar dacă
această creştere este sub 5 cm se poate spune că există o flexie limitată a
coloanei lombare (testul Schober este pozitiv).
2. Distanța degete-sol: se evidenţiază prin calcularea distanței dintre sol
și vârful mediusului după efectuarea unei flexii a trunchiului pe coapse și
implicit a coloanei vertebrale.
3. Distanţa menton – stern oferă informaţii asupra mobilităţii coloanei
cervicale, măsurându-se înainte şi după executarea mişcărilor de flexie (0
cm) şi extensie (19 – 21 cm).
4. Indicele Ott se efectuează astfel:
- se determină apofiza spinoasă a vertebrei C7
- se măsoară în sens caudal 30 cm

Pag.15
 Se execută apoi flexia trunchiului, prin care în mod normal dinstanţa dintre
cele două repere creşte cu minim 4 cm.
Cea mai mare amplitudine a flexiei se realizează în regiunile cervicală şi
lombară.

2.4.5 Metoda convorbirii (anamnestică)

Un diagnostic precis în cazul unei dezalinieri ale coloanei vertebrale începe
cu un istoric cuprinzător , care include detalii prin care s-a produs si afecțiuniile
asociate . Un istoric detaliat trebuie sa contină urmatoarele intrebari: Când s-a
produs? La ce activitate a participat pacientul când a avut loc afecțiunea?,
examenul obiectiv ( aria afectata , zona tumefiată, sensibilitate la palpare).

2.4.6 Metoda grafică

Metoda grafică a fost utilizată pentru a evidenția diferențele datelor expuse
cifric. În cadrul cercetării, reprezentarea grafică a rezultatelor prin diagrame s-a
realizat cu programul Microsoft Excel.

2.5 Design-ul cercetării

Atitudinea scoliotică reprezintă doar o ușoară deviație a coloanei vertebrale
influențată de o asimetrie în orice structură a corpului și poartă o amprentă
importantă asupra dezvoltării posturii corpului uman, mai ales în perioada de
creștere și dezvoltare motorie a copilului. Având în vedere faptul că rezultatele
obținute în cadrul cercetării preliminare referitoare la evaluarea capacităţii vitale,
cu ajutorul spirometrului, nu au fost relevante pentru demersul nostru s-a renunțat
la ea.
Concluziile cercetării preliminare evidențiază necesitatea intervenției asupra
conținutului programului de recuperare prin includerea unei terapii complementare

Pag.16
în vederea eficientizării sale pentru ameliorarea atitudinilor scoliotice.

 BILANȚUL ARTICULAR AL COLOANEI VERTEBRALE

Scopul acestor metode a fost acela de a elabora diagnosticul complet

funcțional și de a alcătui un program de recuperare prin care să se stabilească
eficacitatea acestuia.
BILANȚUL ARTICULAR
Bilanţul articular al coloanei vertebrale se pretează mai puţin exprimărilor
cifrice ale unghiurilor de mişcare, de aceea ne obligă să recurgem la măsurători
indirecte sau mişcări test.
Mişcările în plan sagital (antero-posterior) şi ax frontal (transversal) –
reprezentate de flexie şi extensie.
Pentru coloana dorso-lombară din poziţia stând cu trunchiul în rectitudine se
execută: testul separării degetelor index-medius sau index-police, testul lui Shober
sau distanţa degete-sol, în care intervine toleranţa muşchilor ischiogambieri.

În exprimare cifrică, mişcările în plan sagital au următoarele amplitudini:

a) flexia 120-1350, la care segmentul cervical contribuie cu 30-450, cel
dorsal cu 45-500, iar cel lombar cu 400;
b) extensia 55-750 rezultă din însumarea a 35-450, pentru segmentul cervical
şi 20-350 pentru cel dorso-lombar.

Tabelul nr. 1: Descrierea testelor utilizate pentru evaluarea articulară a flexiei

şi extensiei coloanei vertebrale
Mişcări în plan sagital Teste utilizate
şi ax frontal

Pag.17
 Flexia şi extensia Testul Schober
Distanţa degete – sol
Distanţa menton –
stern
Indicele Ott

Mişcări în plan frontal şi ax sagital – reprezentate de înclinările laterale

- pentru coloana cervico-dorsală se măsoară distanţa tragus-acromion;
- pentru coloana dorso-lombară se măsoară distanţa dactilion – capul
fibulei.
De menţionat că umerii rămân pe o linie orizontală.

Exprimată cifric lateralitatea măsoară:

a) pentru coloana cervico-dorsală 30-450, din care 15-200 sunt date de
articulaţia atlantooccipitală;
b) pentru coloana dorso-lombară 20-350.

Tabelul nr. 2: Descrierea testelor utilizate pentru evaluarea articulară a

înclinaţiei laterale a coloanei vertebrale
Mişcări în plan frontal Teste utilizate
şi ax sagital
Distanţa tragus-
Înclinări laterale acromion
Distanţa dactilion –

Pag.18
 capul fibulei

Mişcări în plan transversal (orizontal) şi ax vertical – reprezentate de

rotaţii
- pentru coloana cervico-dorsală se măsoară distanţa menton-acromion;
- pentru coloana dorso-lombară (în cazul unui subiect aşezat călare pe un
scaun) se măsoară gradul deplasării planului frontal al umerilor în raport cu planul
bazinului.

În exprimare cifrică, mişcările de rotaţie au următoarele amplitudini:

a) pentru segmentul cervical, 45-700;
b) pentru segmentul dorso-lombar 30-450.
Când coloana este flectată, mişcarea de rotaţie din segmentul lombar nu este
posibilă, deoarece procesele articulare vertebrale (condilii vertebrali) sunt aşezate
vertical în articulaţii şi opresc mişcarea.

Tabelul nr. 3: Descrierea testelor utilizate pentru evaluarea articulară a

rotaţiei coloanei vertebrale
Mişcări în plan Teste utilizate
transversal şi ax
vertical
Distanţa menton-
Rotaţii acromion
Gradul deplasării
planului frontal al
umerilor în raport cu
planul bazinului.

Pag.19
PROGRAMUL DE KINETOTERAPIE
Acest program a durat timp de 6 luni prin stabilirea unor obiective:

 reducerea gradului de scolioză, respectiv încetinirea sau stoparea progresării

acestuia până la maturitatea osoasă;

 dezvoltarea și stabilizarea senzaţiei de postură corectivă;

 ameliorarea durerii;

 prevenirea proceselor degenerative ale diferitelor segmente (muşchi,

articulaţii, zone intervertebrale);

 îmbunătăţirea stării psihice;

 îmbunătățirea aspectului estetic.

Exerciții pentru scolioză

Înclinații pelvine

O înclinare pelvină vă ajută la întinderea mușchilor contractați și a zonei

lombare. Pentru a face o înclinare pelviană:

 Întindeți-vă pe spate, cu picioarele plate pe podea și genunchii îndoiți.

 Strângeți mușchii abdomenului în timp ce aplatizați spatele spre podea.
 Mențineți 5 secunde, în timp ce respirați normal.
 Relaxați.
 Faceți două seturi de 10 repetări.

Pag.20
Ridicați brațele și picioarele simultan

Oamenii isi pot lucra zona lombara prin ridicarea simultana a bratelor si
picioarelor. Pentru a face ridicarile:

 Întindeți-vă pe burtă cu fruntea la pământ.

 Extindeți-vă brațele peste cap, cu palmele poziționate plane pe sol. Țineți
picioarele drepte.
 Ridicați un braț de pe sol.
 Tineți una sau două respirații complete, apoi coborâți brațul în jos.
 Repetați cu fiecare braț și fiecare picior.
 Faceți 15 repetări pe fiecare membre.

Cat-Camel

Cat-Camel este o postură de yoga. Poate ajuta în menținerea coloanei

vertebrale flexibile și fără durere. Pentru a face postura Cat-Camel:

 Începeți pe mâini și genunchi, asigurandu-vă că spatele este aliniat, iar

capul și gâtul sunt relaxate.
 Respirați adânc, apoi trageți mușchii abdominali în sus, arhivându-vă
spatele.
 Expirați și eliberați mușchii abdominali, arcuind spatele, lăsând burta să
cadă și ridicând capul spre tavan.
 Faceți două seturi de 10 repetări.

Bird-Dog

Poziția pasăre-câine este un alt exercițiu inspirat din yoga. Pentru a face acest
exercițiu:

Pag.21
  Începeți pe mâini și genunchi cu spatele drept.
 Așezati-vă mâinile direct sub umeri, cu genunchii direct sub șolduri.
 Extindeți un braț drept înainte și în timp ce extindeți piciorul opus drept
înapoi.
 Respirați normal și țineți 5 secunde.
 Repetați cu brațul și piciorul opus.
 Faceți 10-15 repetări pe fiecare parte.

Întinderea marelui dorsal

Oamenii iși pot întinde marele dorsal- cel mai mare mușchi din partea
superioară a corpului, cu această întindere. Scolioza toracică afectează în mod
direct acești mușchi. Scolioza lombară poate provoca, de asemenea, tensiunea din
zona lombară care se extinde până la marele dorsal.
Pentru a face o întindere a marelui dorsal:

 Stai cu o postura bună într-o poziție neutră.

 Țineți picioarele la lățimea umerilor și genunchii foarte ușor flectați.
 Ajungând peste cap cu ambele mâini, apucați-vă de încheietura mâinii
drepte cu mâna stângă.
 Înclinați ușor spre partea dreaptă până când simțiți o întindere în partea
stângă a corpului.
 Mențineți una până la două respirații, apoi apăsați cu piciorul stâng pentru
a reveni la poziția inițială.
 Repetați partea opusă.
 Faceți 5-10 repetări pe fiecare parte.

Pag.22
Presa abdominala

Având mușchii abdominali puternici poate ajuta la preluarea unei părti din
presiunea mușchiului spatelui. De asemenea, poate ajuta o persoană să mențină o
postură bună.

Pentru a face o presa abdominală:

 Întindeți-vă pe spate cu picioarele plate pe pământ și genunchii îndoiți.

 Mențineți spatele într-o poziție neutră, fără tensiune.
 Ridicați ambele picioare inferioare de pe podea până când ating un unghi
de 90 de grade.
 Pentru a contracta musculatura abdominală, folosiți mâinile pentru a
împinge în jos pe genunchi în timp ce trageți genunchii spre mâini în
același timp. Acesta este un exercițiu static, ceea ce înseamnă că
picioarele și brațele nu ar trebui să se miște atunci când apăsați.
 Mențineți trei respirații complete și apoi relaxați-vă.
 Faceți două seturi de 10 repetări.

CAPITOLUL III

3.1 INTERPRETAREA DATELOR

Studiul a fost făcut pe un singur subiect, un tânăr în vârstă de 16 ani, gen

masculin, ce a practicat baschet timp de 4 ani. De-a lungul adolescenței sale, acesta
a avut o creștere bruscă și o poziție incorectă a posturii, fapt care a dus la scolioză.

Pag.23
 Pacientul a fost examinat de un medic specialist ce i-a pus diagnosticul de
scolioză in C - toracală sinistroconvexă (spre stânga).

La examenul clinic pe care i l-am făcut pacientului am notat toate rezultatele

și datele obținute în urma măsurătorilor şi testului făcut.

Pe tot parcursul examinării, sarcinile date pacientului au fost executate cu

ușurință, deoarece acesta a fost docil și dornic de a-și relua activitatea pe terenul de
baschet.

Pacientul nu a prezentat nicio durere în zona spatelui.

3.2.1Tabel
Apreciere pentru testul standard de evaluare a mobilității coloanei vertebrale.

Apreciere Puncte acordate

Atingere cu palmele 10 puncte

Atingere cu degetele 9 puncte

Atingere cu varful degetelor 7 puncte

Pag.24
 Sub 2 cm între degete si podea 6 puncte

De la 3 - 5 cm între podea și 5 puncte

degete

De la 6-10 cm între podea și 4 puncte

degete

3 puncte
între 10-15 cm între podea și
degete
mai mare de 15 cm între podea 2 puncte
și degete

Tabel 3.2.2 Testarea mobilității coloanei vertebrale dorsale,Testul Schober

prezentarea rezultatelor .
Testarea Valoarea
Inițială -1,5
Intermediară 0
Finală 2

Pag.25
3.3 Reprezntare grafică a datelor Testul Schober

CONCLUZII

Pornind de la scopul și obiectivele pe care le-am impus la începutul

programului de recuperare am ajuns la următoarele concluzii:

Scolioza este dificil de prevenit. Totuți, în cazul copiilor, se pot lua câteva
măsuri, pentru a reduce riscul apariției acestei boli. Acestea includ:

 Practicarea unei activități fizice precum înotul sau dansul sportiv;

 Corectarea posturii în bancă, la școală, în timpul mersului și al purtării
ghiozdanului;
 Încurajarea dormitului pe toate părțile, nu doar într-o singură poziție;
 Dacă sunt prezenți factorii de risc, poti include și consultul medical periodic.

Pag.26
 Majoritatea persoanelor cu scolioză pot avea o viață perfect normală și
activă, cu speranță de viață apropiată de normal.

BIBLIOGRAFIE

1. https://www.kinetic.ro/afectiune/kids/scolioza/

2. https://www.kinetoterapierecuperaremedicala.ro/scolioza/

3. https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-
recuperare/scolioza-exercitii-sfaturi

4. https://umfcd.ro/wp-
content/uploads/2020/TEZA_DOCTORAT/DRAGAN_C_CONSTAN
TIN_FLORIN/Rezumat-Tez%C4%83-doctorat.pdf

5. https://anatomie.romedic.ro/coloana-vertebrala

6. https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-
recuperare/scolioza-preventie-tratament

Pag.27
7. https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-
recuperare/scolioza-preventie-tratament

Pag.28