Sunteți pe pagina 1din 5

OSTEOPOROZA

GENERALITĂȚI:

Osteoporoza este o boală care afectează țesutul osos. Oasele din corpul uman sunt
într-o contină remaniere. Aceasta se realizează
prin două procese biologice: osteosinteza și osteoliza.

Osteosinteza este formarea de țesut osos nou, proces realizat de către o serie de
celule tinere numite osteoblaste.

Osteoliza este un proces prin care osul este resorbit și este realizat de către o serie
de celule numite osteoclaste. În perioada de creștere, predomină procesul prin care
se formează țesut osos până în perioada în care osul își atinge densitatea optimă.

Apoi, cele două procese se află în echilibru până după vârsta de 40 de ani, când
începe ușor, ușor, să predomine procesul de distrugere a oaselor.

Osteoporoza este dezechilibrul între cele două procese: intensificarea procesului


de osteoliză și diminuarea procesului de osteosinteză. Cuvântul în sine,
“osteoporoză”, se traduce ca “os poros” sau “os cu pori”.

TIPURI DE OSTEOPOROZĂ

1. Osteoporoza primară reprezintă peste 95% din totalitatea cazurilor și poate fi


de trei tipuri:

- Osteoporoza idiopatică este relativ rară și survine la copiii și tinerii adulți de


ambele sexe, cu funcție gonadică normală. Cauzele acestei forme de osteoporoză
nu au fost cunoscute.

- Osteoporoza postmenopauză survine între 51-75 de ani și este rezultatul


creșterii activității osteoclastelor.

- Osteoporoza senilă este rezultatul reducerii normale a numărului și activității


osteoblastelor, ce survine odată cu înaintarea în vârstă, fiind afectate persoanele
peste 60 de ani.
2. Osteoporoza secundară este responsabilă pentru mai puțin de 5% din
totalitatea cazurilor și poate surveni în numeroase boli și afecțiuni.

CAUZE:

1. dezechilibrul dintre osteoliză (care este crescută) și osteosinteză (care este


scăzută). Acest dezechilibru începe să apară odată cu înaintarea în vârstă.

2. diverse boli:

- boli autoimune: artrita reumatoidă, scleroză multiplă, spondilită anchilozantă;

- boli digestive și gastro-intestinale: boală celiacă, sindromul de intestin iritabil;

- boli hematologice: talasemie, mielom multiplu, leucemie;

- boli endocrine: diabet zaharat, hipertiroidism, menstruații neregulate, menopauză


precoce.

 boli neurologice : boală Parkinson, accident vascular cerebral.

FACTORI DE RISC:

1. factori de risc neinfluențabili :

 înaintarea în vârstă;
 sexul femeiesc;
 rasa caucaziană sau asiatică;
 istoricul familial de fracturi;
 indicele de masă corporală scăzut.

2. factori de risc influențabili:

 fumatul;
 consumul regulat de alcool;
 aportul inadecvat de calciu și vitamina D.

3. alți factori de risc:

 niveluri scăzute de hormoni sexuali: estrogen în cazul femeilor și testosteron


în cazul bărbaților;
 probleme la nivelul glandei tiroide: hormonii tiroidieni în cantitate mare
accelerează pierderea osoasă;
 utilizarea altor medicamente precum: antiacide pe bază de aluminiu,
inhibitori de pompă de protoni (Nexium), antidepresive, heparină, litiu,
chimioterapice, metotrexat.

SIMPTOME

- fractura este primul simptom care ridică suspiciunea unei osteoporoze;

- durere la nivelul spatelui - sunt produse de niște fracturi reumatologice la nivelul


vertebrelor , aceste fracturi fiind diferite de cele clasice;

 pierderea în înălțime - peste 1,5 cm în decursul unui an;


 contracția mușchilor spatelui din jurul coloanei, care determină o postură
încovoiată.
 dispnee;
 hernii la nivelul abdomenului.
 dizabilitate progresivă;
 anxietate;
 alterarea calității vieții.

DIAGNOSTIC

1. Osteodensitometrie:
- prin raze X (absorbțiometria centrală cu fascicul dual de raze X, prescurtat
DXA);
- prin ultrasunete;
- prin izotopi radioactivi.
Rezultateleanalizei DXA pot fi urmatoarele:
2. Analizele uzuale;

3. Markerii turnover-ului osos.

Un diagnostic complet cuprinde identificarea factorilor de risc, prezența sau


absența simptomelor, radiografia osoasă normală, descoperirea modificărilor de
osteodensitometrie și ale markerilor specifici metabolismului osos.

TRATAMENT

1. Tratament medicamentos:
- administrarea de bifosfonați;

- terapia hormonală, în cazul femeilor care au intrat la menopauză.

2. Tratament nonfarmacologic:
 aportul adecvat de vitamina D și calciu (Calciu – 1200 mg/ zi și vitamina D
– 400-800 UI/ zi);
 aportul de vitamine, minerale, în special vitamina C, Zinc, Cupru, Mangan;
 aportul de suplimente alimentare pentru oase și mușchi;
 exercițiu fizic și sport;
 schimbarea stilului de viață.

3. Tratament naturist:
 Coada calului - conținut bogat de siliciu, săruri de calciu și magneziu;
 Siliciul organic - suport pentru oase și țesutul conjunctiv;
 Urzica, frunzele de mesteacăn, zmeur, troscot, lemn dulce, talpa gâștei,
salvie;
 Calciu prin aport de alimente - legume verzi, cereale integrale, produse
lactate;
 Vitamina C, vitamina D din surse naturale - lapte, suc de portocale, cereale;
 Vitamina K din surse naturale: pătrunjel, spanac, salată verde, broccoli, ulei
de măsline, ceai verde;
 Zinc din surse naturale - cereale, fasole uscată, nuci, ficat, semințe de
dovleac;
 Cupru din surse naturale - nuci, cereale, ciuperci;
 Mangan din surse naturale - migdale, ananas, spanac, cartofi dulci, pâine
integrală.

S-ar putea să vă placă și