Sunteți pe pagina 1din 40

Kinetoterapia in al 3-lea trimestru de sarcina

Stiniguta Alin

Sarcina reprezinta pentru viitoarea mama o solicitare suplimentara, solicitare la care trebuie sa raspunda pe parcursul celor noua luni de gestatie prin modificarile care au loc in organismul ei.
Caracteristici fiziologice in sarcina
Astfel au loc modificari la nivel metabolic,

hormonal neuro-psihic, care se vor exprima prin modificari de ordin general. Cresterea in greutate ce are loc in general in sarcina ar trebui sa nu depaseasca 15 kg, ideal fiind ca femeia gravida sa nu prezinte o diferenta in plus, la finele sarcini, mai mare de 10-12 kg.

Aceasta crestere in dimensiuni se face tributar

dezvoltarii fetale, dar si a cresterii in dimensiuni a organelor materne, in parte si datorita imbibitiei hidrice specifice si mediate hormonal (incarcarea progesteronica); cat si prin cresterea depozitelor de grasimi. Bilantul apei in organism se modifica incepand cu a doua saptamana de sarcina, pana in saptamana 32 - 34 de sarcina, cand devine stationar. Volumul sanguin creste cu aproximativ 1,5 l, reprezentand o adaptare a organismului la cresterea vascularizatiei. Metabolismul mineral solicita un aport crescut al unor oligoelemente si minerale, printre care se numara si fierul. Metabolismul bazal creste mai ales in a doua parte a sarcinii datorita procesului de dezvoltare fetala, crestere relevata de sporirea

Datorita dezvoltarii fatului, este normal sa creasca si

necesitatile proteice, un fapt observat in acest sens fiind modificarea parametrilor ce semnifica de obicei prezenta unui raspuns inflamator in organism (VSH, fibrinogen). In sarcina scade toleranta la glucoza si creste nivelul de lipide, fapt ce trebuie sa atraga atentia asupra dietei. Crescand nevoile energetice si de oxigen, este normal sa apara si o serie de modificari la nivelul sistemului cardiovascular aparand o crestere a debitului cardiac, o marire a ritmului cardiac (creste frecventa pulsului). Aceste modificari implica si o crestere a frecventei respiratorii si a volumului respirator, aparand o hiperventilatie mediata preponderent de progesteron. Cresterea debitului cardiac va duce la o crestere a debitului plasmatic filtrat de rinichi, la care se adauga o solicitare suplimentara asupra vezicii exercitata de uter, care o va comprima, cumularea acestor factori determinand aparitia uni poliurii (creste frecventa urinarilor).

Se produc modificarii si in sistemul de coagulare,

ce au ca scop o scadere a posibilitatilor de provocare a unei sangerari. Modificarile pigmentare implica o hiperpigmentatie observata indeosebi la nivel mamelonar, a vulvei, anusului si a liniei albe abdominale. De asemenea, o expunere exagerata la razele solare poate provoca aparitia cloasmei gravidice (o coloratie accentuata la nivelul fetei); iar o hidratare insuficienta poate due la aparitia vergeturilor, semne ale pierderii elasticitatii la nivelul zonelor suprasolicitate, in special la nivel abdominal ori mamar. La sfarsitul sarcinii, glandele mamare sunt pregatite pentru lactatie, insa, o secretie mamara poate apare inca din al doilea trimestru de sarcina, sani marindu-se si crescand in fermitate

Uterul creste in volum si greutate, determinand o

marire in dimensiuni a abdomenului. Intreg tractul genital se modifica, intensificandu-si vascularizatia, ceea ce duce la o coloratie violacee a vulvei vaginului si colului uterin, cu o secretie vaginala mai abundenta. Datorita suprasolicitarilor existente in aceasta perioada, imunitatea inregistreaza un usor declin, acest fapt constituind un motiv in plus pentru a promova profilaxia in detrimentul terapiei curative. Nu in ultimul rand, viitoarea mamica trebuie sa se adapteze la noul ei statut psiho-social, perioada de noua luni constituind un interval propice de constientizare asupra rolului de mamica si asupra responsabilitatilor ce ii revin; fapte ce pot provoca pe perioada de graviditate schimbari dese si

Sarcina patologica
Orice eveniment care survine in cursul sarcinii si care

comporta un risc pentru mama si/sau pentru copil este considerat ca patologic. De altfel, o sarcina se numeste "cu risc" atunci cand ea survine la o femeie afectata de o boala preexistenta pe care sarcina o poate agrava, ceea ce poate complica nasterea sau poate influenta asupra starii de sanatate a fatului. Printre bolile care se pot agrava, se afla diabetul, lupusul eritematos diseminat, unele cancere, afectiunile cardiace, pulmonare (astm), endocrine (hipertiroidie, hipotiroidie), neurologice (epilepsie, scleroza in placi). Se mai cunosc si alti factori de risc: obezitatea, un consum mare de alcool, toxicomaniile, tabagismul si varsta femeii (mai putin de 17 ani, mai mult de 30 ani). O sarcina multipla este considerata, de asemenea, cu risc, deoarece poate antrena o nastere prematura.

Al treilea trimestru
In cursul celui de al treilea trimestru, diferite boli

ale mamei pot complica o sarcina: anemia, toxemia gravidica, infectiile urinare si renale. Mai pot interveni cauze legate de fat: un exces al dezvoltarii (macrosomie fetala) sau o intarziere a cresterii intrauterine, un exces de lichid amniotic (hidramnios) sau o insuficienta a acestuia (oligoamnios). Insertiile anormale ale placentei, de exemplu placenta praevia, sunt, de asemenea, factori de risc din cauza hemoragiilor pe care le produc. In sfarsit, constatarea in uter a malformatiilor fetale compatibile cu viata si care permit continuarea cursului sarcinii necesita si ele o supraveghere crescuta.

Exercitiul fizic in sarcina


Ce e bine sa faceti in timpul sarcinii:

- Cereti sfatul medicului inainte de a incepe un program de exercitii prenatale. - Ganditi-va la siguranta dumneavoastra si a fatului. Nu uitati ca orice exercitii ati vrea sa faceti, sanatatea bebelusului si a dumneavoastra au cea mai mare prioritate. Tineti cont de organismul dumneavoastra. Daca nu va simtiti bine, modificati miscarile respective sau eliminati-le. Modificati sau opriti exercitiile daca va fac sa va simtiti oboseala extrema sau un mare disconfort. Includeti in program exercitii de mentinere pentru muschi. Incercati in special sa intariti coapsele, pieptul, umerii, partea de sus si cea de jos a spatelui, fesele, muschii abdominali si cei ai planseului pelvin.

Faceti stretching. (incalzire)

Faceti exercitii de stretching mai ales pentru partea interioara a coapselor, partea de jos a spatelui, tendoanele din spatele genunchiului, piept si gambe. Modificati intensitatea activitatii. Femeile care au facut exercitii fizice intense inainte de a ramane insarcinate ar trebui sa isi modifice activitatile, mai ales in timpul primului trimestru de sarcina. Modificati sau opriti programul de exercitii daca vi se taie respiratia. Consumati numarul potrivit de calorii. Sarcina necesita un surplus de 300 de calorii zilnic, plus necesarul de calorii pentru activitatea pe care o depuneti. Luati o gustare cu continut ridicat de carbohidrati inainte de exercitiile fizice. Biscuitii de graham, gogosile, sucul, nucile sau alunele, fructele sunt cateva exemple.

Indicatii
Femeile insarcinate trebuie sa-si ia anumite precautii

inainte de inceperea unui program de gimnastica speciala pentru perioada de graviditate: 1. la consultul medical de specialitate se cere avizul medicului ginecolog, singurul in masura sa stabileasca daca se recomanda gimnastica; 2. programul de gimnastica se va desfasura sub supraveghere si indrumare de specialitate; 3. pauzele dintre exercitii vor fi mai mari sau egale cu timpul efectiv de lucru; 4. se recomanda ca un exercitiu sa fie repetat de maximum cinci ori, chiar in conditiile in care gravida nu se simte obosita; 5. in timpul sarcinii nu se executa exercitii care solicita abdomenul; 6miscarea va fi coordonata cu respiratia, pentru a se asigura o buna oxigenare a organismului mamei si a fatului; 7. in pozitia culcat, se va urmari ca partea superioara a

Ce NU e bine sa faceti!
Nu faceti miscari sacadate, sarituri si rasuciri.

Acest tip de activitati solicita si mai mult incheieturile si zonele corpului care sunt deja supraincarcate de greutatea crescuta din timpul sarcinii si sunt afectate de schimbarile hormonale. Nu faceti schimbari rapide de directie. Forma corpului si centrul sau de greutate se schimba in mod continuu pe masura ce avanseaza sarcina, ceea ce duce la un echilibru mai precar al organismului. Nu stati pe spate dupa primul trimestru de sarcina. Pozitia culcat pe spate poate restrictiona fluxul de sange al uterului care se mareste. Daca in timp ce stati pe spate aveti simptome ca ameteala, greata sau vi se taie respiratia, intoarceti-va pe partea stanga.

Nu faceti exercitii care reduc spatiul

plamanilor. Acestea includ ghemuirile sau aplecarile in fata cu capul in jos. Nu faceti exercitii sau activitati care afecteaza structura de incheieturi ale soldului/pelvisului.Printre acestea sunt ridicarile extreme sau rapide ale picioarelor. Nu desfasurati activitati care pot produce traume in zona abdominala. Nu participati la activitati competitive, pe care nu le cunoasteti suficient. Nu va tineti respiratia in timpul exercitiilor fizice. Nu faceti exercitii fizice pentru a slabi in timpul sarcinii.

Programe de kinetoprofilaxie in pregtirea tardiva a sarcinii si in post partum


Kinetoprofilaxia in trimestrul III de sarcin

Intre a asea i a noua lun de sarcin, ftul are

o cretere semnificativ, fapt ce impune solicitare mai mare cardiorespiratorie a organismului gravidei, ce trebuie s fac fa necesarului crescut de oxigen pentru esuturile fetale. Gravida suport mai greu efortul fizic, iar greutatea crescut i laxitatea articular o pot predispune la accidente. In aceast perioad este necesar o individualizare atent a programului kinetic, o scdere a efortului fizic spre luna a noua, pregtirea viitoarei mame pentru actul naterii.

Obiectivele programului kinetic sunt:

- exerciii de asuplizare musculoarticular - meninerea tonusului postural i prevenirea aplatizrii bolii plantare - aplicarea msurilor de ndeprtare a tulburrilor circulatorii - instruirea gravidei asupra posturii corecte n practicarea gesturilor uzuale i profesionale ("coala spatelui") - nvarea reflexului de distensie i cel de expulzie mbinate cu actul respirator i a poziiilor facilitatorii cu coborrea ftului. - prezentarea metodelor de natere natural i pregtirea gravidei pentru actul naterii. Acest obiectiv este realizat de echipa de specialiti medici, psiholog,

Mijloacele folosite sunt:

- exerciii libere - exerciii de tip streching - exerciii cu obiecte - exerciii la aparate - plimbri n aer liber - masaj pentru ndeprtarea tulburrilor circulatorii - masaj relaxant practicat n perioada de natere ntre contracii pe regiunea lombosacral, dorsal superioar, a gtului i a frunii - folosirea nclmintei confortabile i a

Indicaii metodice: Intensitatea, volumul de lucru i durata efortului fizic

se reduc treptat spre luna a noua cnd se menin numai micrile de respiraie necesare n timpul travaliului, exerciiile uoare ale membrelor i micrile n aer liber. Pentru faza dilatrii se nvata respiraia toracic superficial, gfit pe gura n timpul contraciilor prin care se evit coborrea diafragmului. Invarea reflexelor necesare naterii, descrise de Mahony: - reflexul de mpingere: se aspir bombnd abdomenul, concomitent cu mpingerea de sus n jos, urmat de distensia perineal, iar n final contracia voluntar a abdomenului accentueaz mpingerea i orientarea presiunii spre distensie - reflexul de expulzie (Valsolva): inspiraie diafragmatic 444i87e cu bombarea abdomenului, urmat de contracia abdomenului, apoi contracie perineal, efectuat odat cu ridicarea capului i

Aceste reflexe se pot educa din diferite poziii:


Obstetrical; pe genunchi cu trunchiul nclinat

nainte, antebraele sprijinite pe un suport, avnd membrele inferioare deprtate, iar ezutul cobort spre clcie; stnd deprtat cu trunchiul nclinat nainte, antebraele sprijinite pe un suport; decubit lateral cu membrul inferior de deasupra abdus i sprijinit pe un suport.

Mijloacele kinetice specifice


Exerciiul fizic Micarea - sub forma exerciiilor fizice trebuie bine

dozat i adaptat particularitilor sexului feminin. Exerciiul fizic, care const n repetarea sistematic a unor cicluri de micri, fr producerea unor modificri morfologice vizibile se va adapta: vrstei gravidei; vrstei gestaionale; evoluiei sarcinii; gradul de antrenament al femeii Se vor alege poziii comode, relaxante, cu baza mare de susinere, iar pe msura creterii vrstei gestaionale centrul principal de greutate se va apropia de baza de susinere. Astfel, dac n primele trei luni de sarcin se pot utiliza toate poziiile fundamentale din gimnastic, n urmtoarele luni se va renuna la poziia fundamental atrnat, iar poziia aezat se va utiliza mai ales n derivata aezat rezemat.

Justificarea renunrii la aceast poziie

fundamental este urmtoarea: In poziia atrnat centrul principal de greutate este situat sub baza de susinere, meninerea solicit un efort mare, respiraia este blocat n inspir, circulaia se realizeaz cu dificulate, iar presiunea intraabdominal crete. Poziia aezat dei are baza mare de susinere, fixeaz coloana lombar i bazinul, centrul principal de greutate este situat destul de jos i se proiecteaz spre partea posterioar a bazei de susinere contrabalansnd deplasarea lui anterioar datorit greutii uterului gravid. Poziia fundamental stnd se poate utiliza pentru efectuarea de exerciii n primele luni de

In concluzie poziiile de lucru utilizate n

programul de gimnastic n ultimele luni de sarcin sunt: decubit; pe genunchi; aezat rezemat Dup sptmna a XX-a de sarcin decubitul dorsal va fi utilizat cu pruden datorit compresiei uterului asupra venei cave inferioare. Este de evitat dup sptmna XX de sarcin odihn n decubit dorsal. i tot n ultimul trimestru de sarcin trebuie evitate exerciiile fizice cu intensitate mare i moderat precum i schimbarea brusc a intensitii efortului n programul de exerciii.

Programul de exerciii se execut de 3 ori pe

sptmn cu o durat de 45-60 de minute; este indicat i practicarea notului cel puin o dat pe sptmn. Se recomand ntreruperea programului de exerciii n urmtoarele situaii: - dureri localizate n diferite regiuni - disconfort dup efectuarea unui program de exerciii - contracii uterine la un interval de 15 minute - sngerri vaginale - tulburri de auz sau de vedere - greuri sau vrsturi

Exerciiu de mers Mersul n aer liber este recomandat pe toat

perioada sarcinii. Durata mersului este de aproximativ 15-20 de minute, iar dac gravida are o capacitate crescut la efort durata se poate prelungi la 30 de minute. Pe parcursul edinei de mers ritmul pailor va fi diferit dup cum urmeaz: Lent spre moderat pentru o perioad de 5 minute; se va menine ritmul moderat cam 15 minute; apoi, ritmul va fi sczut i timp de 5 minute gravida se va deplasa n ritm lent. Indicaii: se va menine o postur corporala corect; se evit mersul pe suprafee neregulate; se vor balansa membrele superioare, se vor purta pantofi comozi, coatele fiind uor flectate, pentru ca gravida sa fie relaxat. Avantajele exerciiului de mers sunt reprezentat e de faptul c ele pot fi practicate oricnd; reprezint un mod plcut de petrecere a timpului i intensitatea

Gimnastica respiratorie
Antrenamentul diferitelor respiraii ocup un loc

important n pregtirea naterii, se adopt diferite respiraii n funcie de senzaiile resimite de gravid n timpul contraciilor uterine. Dup Pierre Cuminal acestea sunt: Respiraie lent si linitit - este o respiraie intermediar ntre respiraie profund i cea normal; const n: - inspir pe nas 4-5 secunde - meninerea aerului 3 secunde - expir lent pe gur 7-10 secunde In timpul unui antrenament se practic de 12 ori acest tip de respiraie. Se utilizeaz cnd contraciile uterine apar la interval de 5 minute i au o durat de 45 de secunde sau cnd travaliul

Respiraie "gfiat" (haletant) superficial sau

mica respiraie Este localizat la nivelul toracic pentru a permite relaxarea abdomenului i a colului uterin. Se nva de ctre parturient cu o mn pe piept i alta pe abdomen. Din punct de vedere respirator este o respiraie toracic nalt, dect o respiraie diafragmatic. Ea se realizeaz din gt. Se utilizeaz cnd respiraia lent i calm devine insuficient. Acest moment corespunde unei dilatri de 5 cm, adic mijlocul travaliului. La nceputul contraciilor uterine se inspir profund se expir complet i se inspir din nou apoi se expir puin aer i se ncepe respiraia haletant superficial ai crei timpi sunt scuri i egali. Se inspir uor, se expir uor pn la sfritul contraciilor uterine, cnd se trece la respiraia profund. Aadar respiraia superficial este caracteristic perioadei de contracie uterin. Utilizarea ei supune diafragma unui efort minim urmat

Respiraia suflant - este utilizat la sfritul

dilatrii atunci cnd se face simit nevoia de mpingere a ftului. Gravida nu are nc voie s mping pentru c dilatarea este incomplet i se poate produce ruptura colului uterin. Aceast respiraie este denumit suflant datorit preponderenei timpului de expiraie, care suprasolicit diafragmul i grilajul costal. Se expir, inspirai fiind reflex, se expir din nou ca pentru a stinge o lumnare.

Respiraia blocat - se utilizeaz atunci cnd

dilataia colului este complet i femeia are voie s se scream. Diafragmul este n poziie joas i permite gravidei sa-i localizeze eforturile. Gravida contract muchii peretelui abdominal, ia poziia de natere reducnd volumul cavitii abdominale. Toat activitatea muchilor desfoar eforturi sinergice n vederea naterii: Expir profundinspirblocare cu nchiderea glotei ridicarea capuluiscreamt. Gravida va realiza screamtul din muchii perineului i nu din gt.

Respiraie gfiat (haletant) profund-

permite o relaxare a chingii abdominale i uureaz degajarea lent a copilului. Astfel sunt limitate riscurile rupturilor perineale. Gravida nu se mai screme, se relaxeaz, las capul la nivelul mesei ginecologice i respir gfind profund. Gimnastica respiratorie acioneaz dirijat i selectiv asupra duratei fiecrei faze a mecanicii respiratorii (inspiraie-respiraie) asupra raportului dintre aceste dou faze. Se creeaz astfel "modele respiratorii" privind: - modul de efectuare al mobilizrii toracice i diafragmatice - frecvena pe minut a micrii, dirijarea aerului - lungimea fazelor respiratorii i a pauzelor

Orice program de exerciii fizice, executat n

perioada sarcinii, trebuie s conin i exerciii de respiraie din urmtoarele considerente: dac n afara sarcinii micrile toracelui sunt mai ample la baz dect la vrf, la gravid pe msura creterii ftului, excursiile diafragmului se reduc. De o mare importana este nvarea respiraiei diafragmatice capabile s rezolve att problema ventilaiei bazelor pulmonare, ct i distribuia intrapulmonar a aerului care se va gsi si n organismul ftului. Deoarece diafragmul nu poate fi controlat voluntar, tehnica respiraiei diafragmatice const n antrenarea respiraiei abdominale. Astfel, prin contracii i relaxri voluntare ale musculaturii peretelui abdominal se produc variaii de presiune intraabdominal, variaii

Relaxarea cu bombarea peretelui abdominal

determin scderea presiunii intraabdominale i faciliteaz coborrea diafragmului, deci inspiraia. Contracia musculaturii peretelui abdominal este urmat de creterea presiunii intraabdominale i mpingerea diafragmului spre cavitatea toracic, realiznd o respiraie activ. Indicaiile gimnasticii respiratorii ar fi ca numrul de repetri ale exerciiilor fizice s creasc treptat, s se exerseze toate exerciiile dintr-o poziie alegndu-se ulterior o poziie nou. Exerciiile se vor efectua pe fundal muzical. Monitorizarea gravidei n perioada efecturii exerciiilor fizice este foarte important. Astfel, temperatura corpului nu trebuie s depeasc 38C, frecvena cardiac are ca limite 60-75% din valoarea maxim raportat la vrst. Pentru aceasta se va folosi o formul: 220 - vrsta Adic, pentru o femeie de 30 de ani frecvena cardiac va fi de 190 bti\ minut (220-30 = 190

Posturarea
Are ca scop relaxarea. Scopul profilactic const

n favorizarea circulaiei venoase ilimfatice la nivelul membrelor inferioare. In timpul repausului diurn i nocturn gravida va fi sftuit ca din poziia decubit dorsal s-i menin membrele inferioare ridicate la 30 fa de planul patului. Pentru aceasta va folosi perne sau suluri plasate n treimea inferioar a gambei. Efectul relaxant se produce prin reducerea contracturii musculaturii paravertebrale lombare, secundara hiperlordozei funcionale. Pentru aceasta gravida va adopta poziia decubit lateral cu genunchii flectati, poziie care determin retroversia bazinului i alungirea musculaturii contractate.

Masajul prenatal
De ce este bine s facem masaj n perioada de

sarcin? n sarcin organismul matern sufer unele transformri ce sunt nsoite de cele mai multe ori de senzaii neplcute i disconfort general. Pe masur ce sarcina avanseaza, numrul kilogramelor indicate de cntarul tu se va tot mrii. Creterea n greutate corporal se resimte la nivelul tlpilor ce devin tensionate pn la durere, datorit faptului c ele susin toat greutatea corpului atunci cnd stai n picioare. Suplimentar, datorit hormonilor specifici graviditii, curbura plantar (scobitura piciorului) poate suferii transformri pn la apariia platfusului - picior plat.

Pentru prevenirea i tratarea acestei transformri,

recomand masajul tlpilor, dar atenie, nu reflexoterapie. Putem fii tentai s tratm unele manifestri aparent patologice prin reflexoterapie, lucru total contraindicat, datorit faptului c ele sunt de fapt doar unele efecte secundare" ale strii de graviditate. Majoritatea femeilor nsarcinate, preponderent spre sfritul perioadei de sarcin, acuz senzaia de picioare grele". Acestea se umfl datorit reteniei de ap, fenomen denumit medical - edem. Masajul membrelor inferioare are efectul de a combate edemele prin ajutarea circulaiei venoase, de ntoarcere, a sngelui. La fel de celebrii" pentru femeile nsrcinate mai sunt i crceii", adic spasme musculare spontane i puternice, localizate preponderent la gambe i tlpi. Iat cum masajul acestora ajut la combaterea

Sptmnile de sarcin trec, bebeluul crete

constant, abdomenul tu se contureaz i se marete, dar n acelai timp centrul tu de greutate se modific i n acest fel coloana vertebral tinde s-i accentueze curburile. Consecutiv, musculatura spatelui devinde tot mai tensionat i de cele mai multe ori apar dureri de spate" localizate frecvent n zona lombar (la mijloc"). Masarea acestor muchi devine la un moment dat absolut necesar pentru a putea continua activitile zilnice destul de solicitante, chiar dac stai mult la birou. Musculatura spatelui poate fii masat stnd pe o parte sau stnd pe un scaun invers, rezemat n fa pe spatar. Recomand folosirea poziiei pe o parte, datorit faptului c pe scaun nu vei sta

Masajul prenatal se adreseaza ntregului

organism, evitnd zona abdominal i mamar. Masarea burticii este contraindicat n perioada de sarcin datorit faptului c poate provoca contracii uterine i chiar declanarea travaliului prematur.

Masajul Masajul clasic i reflexogen se aplic n scop profilactic,

de relaxare, chiar i pentru tratarea diferitelor tulburri funcionale care apar n sarcin. Masajul clasic const ntr-un ansamblu de procedee manuale i, sau instrumentale prin care se induc efecte asupra tuturor aparatelor i sistemelor organismului gravidei la nivelul sistemului circulator. Masajul favorizeaz circulaia de ntoarcere venoas i limfatic prevenind, la nivelul membrelor inferioare, apariia sau agravarea varicelor i edemelor de staz. Pentru aceasta se vor aplica neteziri simultane i alternative cu ritm i intensitate sczut. Aceleai manevre alturi de vibraii, rulat, cernut vor avea efect relaxant segmentar i general, efect explicabil prin interrelaiile metamerice. La nivelul sistemului muscular - efectele masajului clasic sunt stimulante i relaxante. Efectele stimulante se induc prin manevre de frmntat executate cu intesitate progresiv cresctoare, se recomand modelarea musculaturii n forma lor detand fiecare muchi sau grup muscular de planurile profunde prin insinuarea

In acest fel staza venoas i limfatic specific n

timpul graviditii este diminuat. Efectele relaxante se induc prin manevre lungi, blnde, i constau n scderea excitabilitii i a contracturii musculare. La nivelul tegumentului - masajul crete calitatea structurilor colagene i elastice ale dermului intervenind astfel n prevenirea i tratarea vergiturilor. Se recomand friciuni executate cu vrful degetelor. Masajul snilor - se practic n ultimele luni de sarcin i are ca scop pregtirea lor pentru alptat. Se aplic manevre blnde de netezire nsoite de uoare traciuni ale mameloanelor. Se pot utiliza creme emoliente

Musculatura peretelui abdominal se destinde pe

msur ce sarcina se dezvolt. De aceea, ideal este ca n momentul n care femeia se hotrte s pstreze sarcina, tonusul peretelui abdominal s fie bun. Pe perioada sarcinii aceast proprietate a muchilor trebuie meninut pentru c favorizeaz naterea. Gimnastica abdominal va fi practicat cvasinormal n prima lun de sarcin, dup care n celelalte luni ale primului trimestru exerciiile se vor efectua cu mult pruden pentru c exist riscul apariiei avortului spontan. Incepnd cu luna a VI-a se vor executa exerciii analitice, cu puine repetri i amplitudine redus.

Exerciiile de trunchi pe membrele inferioare

sunt contraindicate pentru c determin contracie dinamic i puternic a musculaturii peretelui abdominal. Se mai contraindic i exerciii de cap pe trunchi deoarece musculatura abdominal se contract puternic, darstatic, pentru a fixa toracele. Unii autori recomand ncepnd cu luna a VIIIa ntreruperea exerciiului de gimnastic abdominal, singurele exerciii care nu prezint nici un risc pentru toate perioadele sarcinii sunt cele de tonifiere ale muchiului transvers, care intervine i n expulzia ftului. Poziia de lucru, respectiv patrupedia are centrul de greutate cobort i baza mare de susinere,

Streching-ul Const din contractarea, relaxarea i ntinderea succesiv

a unui muchi sau a unui grup muscular. ntinderea se realizeaz lent ajungndu-se treptat la ntinderea complet. Efectul este relaxant pe muchii agoniti i sinergici, iar la nivelul muchilor antagoniti stimuleaz contracia. ntinderea violent, prea rapid sau peste limitele maxime posibile de alungire - este contraindicat deoarece poate determina apariia unor reacii de aprare constnd n contractura muscular. Indicaii metodice Contractura muscular se menine 10-30 secunde; relaxarea dureaz 2-3 secunde; streching-ul se va aplica pe rnd musculaturii agoniste i antagoniste i va fi precedat de practicarea unor exerciii fizice sau de aplicarea unor proceduri termice cu rol de nclzire a musculaturii; poziia iniial va fii comod, relaxant; n timpul strechingu-lui se respir linitit; dac gravida acuz dureri lombare, contraciile i ntinderile la nivelul membrelor inferioare se vor executa pe rnd.