Kinetoterapia in afectiuni ale apartului uro-genital

Kinetoterapia gravidei si lauzei

Student Gilca Vlad Madalin Prof. Rosulescu Eugenia

Generalităţi privind exerciţiul fizic în puerperalitate

Exerciţiile fizice sunt deosebit de utile pentru mame ajutându-le să

depăşească problemele ivite în timpul sarcinii şi naşterii. În timpul lăuziei
ajută la refacerea mai rapidă a organismului la starea anterioară.
Pentru a întâmpina ivirea unor procese patologice, antrenamentele trebuie
începute din timp, astfel încât femeia să dispună de o musculatură bine
dezvoltată şi suplă. Un alt beneficiu este reprezentat de sentimentul unei
vieţi normale pe care îl are gravida care, în absenţa unor probleme medicale,
rămâne activă prin practicarea exerciţiilor fizice.
Practicarea anumitor exerciţii fizice în perioada pre şi postnatală are ca scop
prevenirea unor afecţiuni cardiovasculare cum sunt hipertensiunea, varicele,
osteoporoza, constipaţia, anxietateai şi depresia (1).
Ca urmare a dezvoltării sarcinii, se modifică raportul dintre presiunea
intratoracică şi cea intraabdominală şi în consecinţă este afectată
expansiunea pulmonară. Referitor la acest ultim aspect, se recomandă
anumite exerciţii fizice ce au ca scop prevenirea instalării insuficienţei
respiratorii.
Mai trebuie ţinut cont de faptul că după luna a 4-a decubitul dorsal
duce la compresia vaselor mari cu apariţia bradicardiei, hipotensiunii, ce pot
provoca scăderea fluxului sangvin uterin şi apariţia vertijului.
Ca mecanism de adaptare menit să protejeze fătul, în sarcină disiparea
căldurii corporale se face cu o eficienţă sporită. Astfel, în afara sarcinii, după
20 de minute de exerciţiu fizic, temperatura corporală creşte cu 1,6° C, pe
când la gravide rămâne constantă sau chiar scade uşor. Substratul acestui
mecanism adaptativ este reprezentat de faptul că în primele 3 luni de sarcină
creşterea temperaturii peste 39° C, creşte riscul pentru apariţia defectelor de
tub neural. Intervenţia mecanismului de adaptare respectiv, explică probabil
de ce la sportivele de performanţă gravide incidenţa malformaţiilor fetale nu
este crescută. Concluzia este că în timpul sarcinii supraîncălzirea în timpul
exerciţiilor trebuie evitată.
Cu excepţia sportului de performanţă, efortul fizic poate fi menţinut
pe toată perioada sarcinii şi a lehuziei la acelaşi nivel ca şi în afara sarcinii,
fiind diferenţiat pe cele două perioade pre şi postpartum şi efectuându-se
după o serie de indicaţii metodice specifice fiecărei perioade.
Programele de gimnastică recomandate în timpul sarcinii sunt diferenţiate în
funcţie de stilul de viaţă avut anterior.
Astfel, o femeie sedentară nu trebuie determinată să înceapă un program
agresiv de gimnastică în timpul sarcinii, ci un program de exerciţii uşoare
care cresc flexibilitatea şi tonusul muscular.
Institutul Naţional de Sănătate din SUA a recomandat în 1996 un stil de viaţă
activ pentru gravidele care nu doresc sau nu au timp să urmeze un program
de exerciţii, stil de viaţă, ce presupune 30 de minute pe zi de activitate fizică
moderată, adică plimbare, ciclism, grădinărit sau activitate casnică .
Exerciţiul fizic moderat nu afectează nici gravida şi nici fătul. Cu toate că la
animale activitatea fizică intensă maternă poate să afecteze nutriţia şi
oxigenarea fetală şi se poate solda chiar cu efect teratogen, la om nu s-au
evidenţiat aceste efecte negative (decât cel mult unele efecte tranzitorii
asupra fătului).
Studiile clinice efectuate pe gravide normale au infirmat unele teorii
conform cărora efortul ar creşte riscul de naştere prematură prin secreţia
unor hormoni care ar putea declanşa contracţii uterine sau ar scădea
greutatea fătului prin furt de sânge de la uter în muşchii activi.
Există un studiu, efectuat la Case Western University în 1996, care arată că
nou - născuţii ai căror mame au avut o activitate fizică intensă în cursul
sarcinii, deşi se situează în limitele normale de greutate, cântăresc cu 220 de
grame mai puţin decât nou - născuţii mamelor sportive care şi-au încetat
activitatea pe parcursul sarcinii. Diferenţa este nesemnificativă şi se
realizează exclusiv pe seama ţesutului adipos. În schimb, evaluaţi la vârsta
de 5 ani, copiii respectivi au avut un coeficient de inteligenţă şi o dezvoltare
a vorbirii superioare celorlalţi copii, iar proporţia de ţesut adipos a rămas în
continuare mai mică.

Efecte benefice

1. Scad riscul de avorturi spontane cu cariotip cromozomial normal (trebuie

specificat că avorturile spontane cu cariotip anormal au alt mecanism de
producere);
2. Reversează rezistenţa la insulină existentă în trimestrul al treilea de
sarcină, acest fapt având drept consecinţă scăderea riscului de feţi mari
pentru vârsta gestaţională prin ameliorarea toleranţei la glucoză şi prin
reducerea depozitelor de grăsimi. Din acest motiv programul kinetic este
parte componentă a modului de viaţă la gravida cu diabet zaharat
gestaţional;
3. Scade riscul de feţi mici pentru vârsta gestaţională;
4. Realizează o condiţionare fizică aerobă, adică antrenamentul şi adaptarea
la efort, cu modificarea răspunsurilor aparatelor şi sistemelor în repaus şi la
solicitare;
5. Scade riscul de depresie şi starea de anxietate a viitoarei mame, cu
influenţarea favorabilă a stării psihice postpartum, în acest mod menţinându-
se tonusul psihic al femeii în această perioadă;
6. Reduce riscul de incontinenţă urinară postpartum.
Gravidele cu sarcină normală şi prognostic bun stabilit de medic beneficiază
de unele recomandări privind siguranţa exerciţiului fizic în sarcină, elaborate
în anul 1994 de către Colegiul American al Obstetricienilor şi Ginecologilor
(2).

Este cunoscut faptul că femeia gravidă este tot atât de aptă de a face
exerciţii fizice ca şi o femeie negravidă. Răspunsul organismului acesteia la
efortul fizic este asemănător cu al femeii negravide (de exemplu se
înregistrează aproximativ 70 -75% din alura ventriculară maximă). În
general parametrii cardio - respiratori variază la fel ca şi la femeia negravidă.
Sunt indicate aproape toate tipurile de exerciţii, totuşi există reţineri cu
privire la sporturile cu impact mare aşa cum ar fi schiatul pe pante abrupte
sau alpinismul. Activitatea fizică a femeii gravide trebuie să fie în
concordanţă ca tip şi intensitate cu cea de dinaintea stării de graviditate, de
aceea nu se recomandă începerea unui sport solicitant în timpul sarcinii.
Pentru femeia gravidă care nu a practicat în mod constant exerciţii
fizice înaintea sarcinii se poate începe cu mers pe jos în ritm propriu cu
accelerarea ritmului timp de 20 - 30 de minute. Se execută de trei ori pe
săptămână.
Poate fi practicat înotul, cu efecte benefice ale descărcării de greutate a
organismului constând în uşoare diminuări ale frecvenţei cardiace fetale şi
ale tensiunii arteriale materne.
Sunt contraindicate scufundarea, apa fierbinte sau rece, sauna. Temperatura
apei trebuie să nu depăşească 37°C deoarece temperaturile mai mari au risc
teratogen.
În stabilirea metodologiei programului de exerciţii se ţine cont de
următoarele prescripţii:
• şedinţele de exerciţii fizice vor avea frecvenţa de cel puţin 3 pe săptămână
şi durata de minim 20 de minute;
• şedinţele de exerciţii fizice se încep cu 5 - 10 minute de încălzire (mers pe
jos, bicicletă ergometrică cu rezistenţă mică);
• oprirea efortului fizic nu se face brusc – sunt necesare 5 - 10 minute de
“răcire” (exerciţii respiratorii);
• durata unui exerciţiu cu efort intens nu trebuie să depăşească 15 minute;
• se vor evita perioadele lungi de repaus în special ortostatismul prelungit
fără mişcări asociate;
• după a treia lună de sarcină se vor evita exerciţiile din decubit dorsal;
• exerciţiile fizice nu se vor practica în atmosferă caldă şi umedă;
• se contraindică efortul fizic în timpul febrei sau al altor afecţiuni
intercurente;
• vor fi evitate activităţile fizice care necesită simulări, împingeri bruşte,
flexie completă de genunchi, ridicarea ambelor membre inferioare (de tip
sărituri) şi aplecările complete cu flexie de şold (de tip “atinge degetele de la
picioare cu mâinile”);
• în timpul exerciţiului fizic este indicată măsurarea frecvenţei contracţiilor
cardiace care în mod normal nu trebuie să depăşească 140 bătăi/minut;
• sarcina şi efortul fizic necesită o suplimentare a aportului caloric cu 300
calorii/zi;
• este contraindicată cura de slăbire în cursul sarcinii;
• se recomandă un sutien potrivit pentru a susţine sânii modificaţi în timpul
sarcinii şi o încălţăminte comodă care să asigure un spijin corect al plantei
pe sol;

Contraindicaţii pentru efectuarea exerciţiilor fizice în sarcină (stabilite

de Colegiul American al Obstetricienilor şi Ginecologilor) (2):
- Hipertensiunea arterială indusă de sarcină;
- Insuficienţa coronariană;
- Întârzierea în creşterea intrauterină a fătului;
- Hemoragiile de trimestru 2 sau 3;
- Insuficienţa cervico - istmică;
- Iminenţa de naştere prematură;
- Naştere prematură în antecedentele obstetricale;
- Ruperea spontană prematură a membranelor;
- Placenta praevia (placenta jos inserată);
- Sarcina multiplă;
- Abdomenul cicatricial;
- Câştig ponderal insuficient (sub 1 kg/lună în ultimele trimestre).

Program de kinetoprofilaxie destinat primului trimestru de sarcină:

1. Variante de mers:
- mers pe marginea externă a plantei, halucele atingând podeaua;
- mers încrucişat;
- mers cu extensia verticală şi orizontală a braţelor;
- mers cu palmele pe umeri. La fiecare pas gravida ridică braţele la verticală
şi concomitent flectează un genunchi la piept;
- mers fandat cu trunchiul aplecat şi braţele în extensie;
- mers cu mişcări de respiraţie, folosit după alergări. Inspiraţia se face cu
ridicarea braţelor pentru lărgirea diametrelor toracice.

2. Variante de alergare:
- alergare obişnuită;
- alergare cu pendularea succesivă a gambelor înapoi;
- lergare cu genunchii întinşi;
- alergare cu paşi laterali;
- alergare cu paşi încrucişaţi;
- alergare cu opriri şi adoptarea atitudinii corporale corecte.

Program de kinetoterapie destinat trimestrului II de sarcină:

1. Variantele de mers şi de alergare prezentate în cadrul programului

precedent.

2. Exerciţii pentru partea superioară a corpului:

Poziţia iniţială: stând
- flexii, extensii şi rotaţii ale capului şi ale gâtului, la fel ca în programul
pentru trimestrul I;
- pentru centura scapulo-humerală se efectuează ridicări şi coborâri, adducţii
şi abducţii, rotaţii, atât alternativ cât şi simultan;
Poziţia iniţială: aşezat
- pentru braţe şi torace, exerciţii pe diagonalele Kabat,
- exerciţii cu obiecte,
- exerciţii la aparate.
Aceste exerciţii se fac în faţa oglinzii.

3. Exerciţiile pentru spate – (şcoala spatelui - după Marianne Zachrison):

a) Gravida îşi va însuşi următoarea poziţie de odihnă: decubit lateral, capul
sprijinit pe o pernă mică, membrul inferior heterolateral în triplă flexie şi
sprijinit pe o pernă, braţele în flexie uşoară (fig 17);
b) Poziţia iniţială: stând, aşezat sau decubit; gravida execută basculări ale
bazinului cu scopul delordozării, sub asistenţa kinetoterapeutului (fig 18)
c) Poziţia iniţială: aşezat cu picioarele îndoite, tălpile pe sol, braţele înapoi,
palmele sprijinite pe sol; se efectuează autoânălţări cu greutăţi pe cap (şezuta
se desprinde de sol), menţinere 5-6 sec. în scopul stimulării proprioceptorilor
muşchilor paravertebrali şi a tonifierii acestora, (fig 19;
Indicaţii metodice pentru menţinerea morfofuncţională a mecanismului de
zăvorâre caracteristic apofizelor vertebrale, şi pentru profilaxia deformărilor
coloanei:
1. gravida execută genuflexiuni cu genunchii depărtaţi în timpul cărora
ridică cu ambele mâini o greutate pe care o aduce la nivelul bazinului;
2. transportarea greutăţilor se face cu ambele măini, distribuţia fiind egală;
3. aplecarea la masă sau la chiuvetă se va face cu coloana dreaptă, din
aşezat, cu unul din membrele inferioare sprijinite pe un suport de 20 cm
înălţime;
- gravida se va ridica din pat rostogolindu-se lateral şi odată ajunsă la
marginea patului, cu împingere în braţe, va aşeza pe sol ambele membre
inferioare concomitent;
- ridicarea din aşezat o va face tot prin împingere în braţe, cu translarea
înainte a trunchiului, şi apoi extensia genunchilor.

4. Exerciţii de stretching pentru umeri şi spate:

d) Poziţia iniţială: stând depărtat, cu un membru superior flectat cu palma pe
umărul opus şi braţul menţinut orizontal, se prinde cotul cu cealaltă mână şi
se execută tracţiuni în cursul cărora are loc îndepărarea omoplatului de
coloană, apoi mişcarea se face şi în celălalt sens;
e) Poziţia iniţială:aşezat cu un cot flectat şi palma pe scapula heterolaterală,
se prinde cotul respectiv cu cealaltă mână şi se trage de el. Se face apoi
aceeaşi mişcare în sens invers;
f) Poziţia iniţială: stând depărtat cu mâinile la spate şi degetele încleştate, se
face extensia maximală a membrelor superioare;

5. Exerciţiile pentru muşchii planşeului pelvin

Sunt aceleaşi ca pentru semestrul I de sarcină.

6. Se continuă exerciţiile de reeducare respiratorie

7. Exerciţii de streching pentru trunchi şi membrele inferioare:

Poziţia iniţială: aşezat cu picioarele în flexie şi abducţie, gravida execută
aplecări alternative ale trunchiului către un genunchi şi către celălalt, cu
întindere şi menţinerea poziţiei;
Poziţia iniţială: din aceeaşi poziţie ca mai sus, se împing genunchii cu
ambele coatele, realizând astfel întinderea rotatorilor interni;
Poziţia iniţială: decubit dorsal, gravida flectează un genunchi la piept,
insistând pe intinderea muşchilor posteriori ai coapsei, întinzând celălalt
picior cu talpa în flexie dorsală; mişcarea se face alternativ;
Poziţia iniţială: pe genunchiul stâng, cu membrul inferior drept înainte,
îndoit cu talpa pe sol, cu mâinile pe genunchiul drept; se apleacă trunchiul şi
se extinde mult membrul inferior stâng până când călcâiul ajunge la sol;
(genunchiul se desprinde de sol) mişcarea se execută idem şi cu membrul
inferior opus;
Poziţia iniţială: decubit lateral, stânga, se prinde glezna piciorului drept şi se
execută extensia acestuia; acelaşi exerciţiu se execută şi din decubit lateral
dreapta;

8. Exerciţii pentru tonusul muscular

Exerciţii pentru muşchii abdominali
Poziţia iniţială: decubit dorsal cu genunchii flectaţi şi tălpile sprijinite pe sol,
palmele la ceafă:
- flexii ale trunchiului şi revenire (variante: cu braţele pe lângă corp)
- flexii cu răsuciri ale trunchiului şi ducerea unui membru superior la
genunchiul opus şi revenire;
- flexii ale trunchiului simultan cu flexii ale membrelor inferioare. Exerciţiul
se poate executa şi cu flexia alternativă a membrelor inferioare;
- pedalări;
- flexia coapselor pe bazin cu o minge ţinută între picioare, urmată de
răsuciri ale trunchiului;
Poziţia iniţială: quadrupedică sau stând, gravida efectuează contracţii
voluntare ale muşchiului transvers abdominal în timpul mişcărilor
respiratorii (fig 24);
Exerciţii pentru muşchii fesieri:
a) Poziţia iniţială: quadrupedică cu sprijin pe antebraţe; se întinde un
membru inferior la acelaşi nivel cu trunchiul. Mişcarea se face alternativ,
evitându-se lordozarea sau rotaţia trunchiului;
b) Poziţia iniţială: quadrupedică cu sprijin pe antebraţe, se execută acelaşi
exerciţiu cu membrul inferior în flexie la 90º.
Exerciţii pentru abductori şi pentru rotatorii externi ai membrelor
inferioare
a) Poziţia iniţială: decubit lateral stâng cu membrul inferior stâng în flexie;
se execută abducţia membrului inferior heterolateral la 45º cu talpa flectată
dorsal şi menţinerea poziţiei;
b) Poziţia iniţială: aceeaşi poziţie ca mai sus; rotaţii în sensul acelor de
ceasornic al membrului inferior heterolateral.
Exerciţi pentru muşchii spatelui
a) Poziţia iniţială: quadrupedică; gravida ridică orizontal membrul superior,
cu atebraţul flectat, executând o rotaţie externă şi menţinând întinderea
musculaturii; mişcarea se face alternativ (fig 27);
b) Poziţia iniţială: „poziţia lotus” (aşezat cu picioarele îndoite şi încrucişate)
ridică orizontal braţele, coatele flectate efectuând o rotaţie externă
izometrică. Exerciţiul se poate efectua şi izotonic (cu îngreuiere);
c) ) Poziţia iniţială: stând, cu membrele inferioare uşor îndoite (delordozare),
un braţ sus celălalt înapoi jos,extensorul ţinut de capete: se execută
întinderea extensorului şi revenire. Se poate folosi şi o banda elastică (fig
28);
Exerciţii la aparate
- Exerciţii pentru musculatura plantară
a) Poziţia iniţială: stând, ridicare pe vârfuri, coborâre pe marginea externă a
plantei şi flectarea degetelor;
b) Poziţia iniţială: aşezat, membrele inferioare îndoite, talpile pe sol: se
apucă cu degetele de la picioare un prosop, urmând strângerea acestuia.
Exerciţii de relaxare musculară.
a) Masaj şi gimnastică vasculară Bürger.

Program de kinetoterapie pentru trimestrului III de sarcină:

1. Variante de mers. Sunt aceleaşi ca şi la programele precedente dar, pentru

a se evita apariţia oboselii unor grupe de muşchi sau dezechilibrările, după
12 paşi se schimbă varianta.

2. Exerciţii pentru partea superioară a corpului

Se repetă exerciţiile din programul precedent care se vor efectua în faţa
oglinzii, cu mai puţine repetări şi preferabil din aşezat.

3. Exerciţii de streching
Se repetă exerciţiile din programul precedent mai puţin cele care se
efectuează din decubit dorsal, pentru a nu se comprima vena cavă inferioară
şi a se reduce astfel umplerea cardiacă.

4. Exerciţii pentru partea inferioară a corpului:

1. Poziţia iniţială: stând, ţinându-se cu mâinile de bara de gimnastică,
gravida se ridică pe vârfuri şi apoi efectuează semigenuflexiuni;
2. Poziţia iniţială: aceeaşi poziţie de mai sus, se efectuează rotaţii externe ale
gleznelor;
3. Poziţia iniţială: stând depărtat; fandări laterale spre stânga sau dreapta cu
aplecarea trunchiului spre genunchiul flectat;
4. Poziţia iniţială: quadrupedică (cu antebraţele sprijinite pe mingea
Physioball) se execută mişcări alternative de abducţie a coapselor, cu un
genunchiul flectat, alternativ;
5. Poziţia iniţială: aceeaşi poziţie de mai sus, gravida efectuează extensii
alternative ale membrelor inferioare;
6. Poziţia iniţială: aşezat; se execută alternativ flexia şi apoi abducţia unui
membru inferior (ajutând cu mâinile), celălalt picior având talpa în flexie;
7. Poziţia iniţială: decubit lateral, capul sprijinit cu mâna homolaterală, se
prinde glezna heterolaterală şi se abduce coapsa mult în sus;
8. Poziţia iniţială: „poziţia lotus”, cu călcâiele apropiate de şezut, gravida se
ţine cu mâinile de glezne şi realizează basculări laterale ale bazinului,
realizând astfel întinderea adductorilor coapsei şi rotatorilor interni;
9. Poziţia iniţială: aşezat, exerciţii la pedalier;
10. Poziţia iniţială: aşezat, exerciţii pentru profilaxia căderii bolţii plantare.

5. Însuşirea reflexelor de distensie perineală şi expulzie

1. Poziţia iniţială: quadrupedică, cu antebraţele spijinite de un scaun, cu
genunchii depărtaţi, gravida efectuează translarea bazinului spre călcâie
concomitent cu relaxarea muşchilor diafragmei pelvine (obţine senzaţia de
distensie pelviperineală, de detensionare a organelor pelvine);
2. Poziţia iniţială: aşezat, cu spatele rezemat şi picioarele în flexie şi
abducţie, gravida efectuează exerciţii de respiraţie:
a) respiraţie superficială şi gâfâită, pe gură. Acest tip de respiraţie va fi
folosit în timpul contracţiilor;
b) exerciţii de blocarea a respiraţiei, în timpul inspirului şi în timpul
expirului;

6. Exerciţii de relaxare musculară.

Se repetă exerciţiile din programele precedente.

7. Masaj terapeutic şi reflexogen, automasaj.

Se poate folosi placa cu bile sau banda cu role

8. Gimnastică vasculară Bürger.

Kinetoterapia la domiciliu a femeii însărcinate presupune eliminarea
variantelor de alergare şi a exerciţiilor executate la aparate, însă rezultatele,
apreciate prin testarea funcţiei musculare, sunt comparabile (4).