|
|

|


|
- alcătuite din celule specializate pentru funcţiile de secreţie
şi excreţie.
- Celulele glandulare au formă :
 cubică,
 prismatică etc.
- dispuse :
 izolat,
 grupat,
- totdeauna în strânse legături cu ţesutul conjunctiv, vase
sanguine şi terminaţiuni nervoase, alcătuind glande.
u rin !
  :
- procesele intracelulare,
- celula preia prin polul bazal substanţele necesare,
- sintetizează o nouă substanţă,
- o depozitează în citoplasmă sub formă de ;
 enclave,
 granule secretorii
 vezicule.
- rodusul sintetizat poate fi de natură:
 proteică,
 glicoproteică
lipidică.
 rin 
  :
- procesele implicate în descărcarea (eliminarea) materialelor
sintetizate.
Dacă eliminarea se face în mediul estern - 

!
  
  .
Dacă elimarea se face în sânge (capilar) sau limfă, 


!
     sau 


 .
è!  
,
- provin din ecto sau endoderm
- printr-un proces de înmugurire în mezenchimul subiacent
- se formeazză partea secretorie u

.
- Acesta pătrează legătura cu epiteliul de origine în cazul
glandelor endocrine prin canal excretor.
- Glandele endocrine:
 se pierde legătura cu epiteliul de origine,
 se stabilesc legături intime cu capilarele sangvine,
 produşii elaboraţi, denumiţi hormoni trec direct în sânge.

:
- celule cubice, prismatice etc.,
- strâns legate prin complexe joncţionale:
 interdigitaţii,
 desmozomi,
 bare de închidere etc., şi
- realizează raporturi strânse cu membrana bazală şi
elementele capilare din corionul subjacent.
- Au nuclei activi, eucromi cu 1-2 nucleoli mari.
- Au organitele implicate în sinteza produsului de secreţie:
 aparat Golgi,
 mitocondrii,
 reticul endoplasmatic neted şi/sau rugos
  organite specilizate pentru depozitarea şi eliminarea
acestui produs sintetizat:
§ vacuole,
§ granule,
§ picături,
§ microfilamente şi microtubuli.
După natura substanţei secretate şi locul secreţieie:
a. i
i

 
ii

i
b. i
i

 
ii

i
|
|

| 
|
| 

|
- formează parenchimul glandelor exocrine
- au polaritate morfologică şi funcţională
Y  

- aşezarea intracelulară a organitelor
cointeresate în procesul de secreţie,
- ce determină: locul şi dinamica
procesului secreto-excretor;
- celulele excretoare:
  i 
§ eucrom,
§ bine nucleolat
§ plasat în mijlocul celulei (celula cubică)
sau în treimea sa bazală (celulele prismatice).
 Î  i
,
§ mitocondriile
§ reticulul endoplasmatic
rugos (RER)
§ Zona aceasta este bazofilă,
datorită bogăţiei în ARN (ribozomi).
 Î
 i
,
§ cisternele golgiene
§ produsul de secreţie,
(macrovezicule).
§ Mitocondriile puţine,
§ Zona aceasta este eozinofilă,
vacuolară sau granulară mai săracă în
organite celulare.
 olaritatea morfologică :
- două compartimente distincte ale suprafeţei celulare,
 a. compartimentul apical
 b. compartimentul laterobazal.
°  
,
- Organizat la polul luminal (apical) al celulei
- rezintă numeroşi microvili,
- Enzime implicate în transportul şi eliminarea produsului de
secreţie (AT -ază).
°   ,
- 


  organizat la polul bazal, (creşte suprafaţa de
endocitoză)
- 


ii 
i (interdigitaţii, desmozomi, gap etc.)
- receptori pentru mesageri chimici (hormoni,
neurotransmiţători)
Y  
 
-  - celula preia din sânge substanţele necesare
procesului de sinteză
- 
 - elimină materialul elaborat.

Y
!
!
  .
Se realizezază după
 i
i
.
°
!
 
- timpul de la captarea precursorilor necesari secreţiei,
- până la eliminarea produsului elaborat.
- rocesul de secreţie comportă mai multe faze: absorbţie,
elaborare şi excreţie.
- Secreţia un proces de prelucrare complex ghidat după
polaritatea morfologică celulară.
- üi

i
 ingestia de substanţe aduse de sânge
 polul bazal al celulei devine permeabil pentru apă şi
substanţele necesare, materia primă sintezei.
 celulele devin turgescente,
 nucleul devine mai voluminos,
 organitele celulare devin mai abundente.
 Absorbţia materialelor se poate face:
§ difuziune,
§ osmoză,
§ endocitoză mediată de receptori.
§ Aminoacizii se absorb prin mecanism activ
- üii

i 
 impermeabilizarea tuturor compartimentelor celulare (pol
apical, latero-bazal)
 activarea organitelor celulare implicate în procesul de
sinteză.
- !    
se face pentru :
 a înlocui structurile proteice uzate ale celulei (proteine de
structură),
 sinteză de proteine ce vor fi eliminate (proteine de export),
§ absorbţia aminoacizilor prin polul bazal, graţie unui
mecanism de transport activ.
Sinteza proteică la nivelul RER prin intervenţia
poliribozomilor şi a celor trei tipuri de ARN: mesager,
ribozomal şi de transfer.
§ Microvezicule de transfer în cisternele în aparatul Golgi
aşezat supranuclear.
§ Macrovezicule desprinse din ap Golgi cu produsul secretat
sub formă de granule denumite granule de secreţie (zimogen ±
dacă au enzime digestive).
§ Granulele se acumulează la polul apical, vehiculate prin
intermediul microtubulilor şi microfilamentelor, de unde sunt
eliminate prin proces de exocitoză,
-
!  

 
(model celula
caliciformă) :
 sinteza proteică, are loc în
RER
 Monozaharidele sunt
adiţionate la miezul proteic de
către enzime reprezentate prin
glicoziltransferaze localizate
în RER şi membranele
golgiene.
- sulfatarea polizaharidelor
are lor în Ap. Golgi.
- Materialul sintetizat se
depozitează în granule de
secreţie ce se acumulează
înspre polul apical al celulei
(granule de mucus)
- eliminate la polul apical
prin procesul de exocitoză.
- secreţia poate fi facilitată
de existenţa unor celule cu
proprietăţi contractile -celule
mioepiteliale.
°     
 !  
 .
(canalele glandelor salivare
cele parietale din stomac care
transportă ioni de H+
- pompe ionice membranare,
-polul bazal prezintă repliuri
(labirint bazal),
-numeroase mitocondrii
-joncţiuni occludens între
celule care împiedică
difuziunea retrogradă a
ionilor.
c. üii
i
i (exocitoză) :
a. mişcarea granulelor de secreţie de la locul de formare spre
polul apical;
b. recunoaşterea specifică de către plasmalemă a
citomembranelor granulelor de secreţie;
c. fuzionarea celor două membrane, urmată de eliminarea
conţinutului în exteriorul celulei.
- Excreţia se poate face spontan sau după stimularea
neuro-hormonală.



|
|
 
 
||
|
|
|
1. 
 
 :
a. produsul sintetizat eliminat
prin exocitoză,
b. cu păstrarea integrităţii
morfologice a polului apical.
c. caracteristică glandelor de
tip seros (salivare, lacrimale,
sudoripare etc.).
D 
 
 
a. la care produsul de secreţie este reprezentat de celulele
proprii, dezintegrate printr-un proces de degenerescenţă
(glanda sebacee).
M. 
 
 (holo-merocrine) :
a. la care materialul sintetizat acumulat la polul apical, într-o
vacuolă voluminoasă, este eliminat prin dezintegrarea parţială
a segmentului apical al celulei.
b. olul apical decapitat se reface imediat după excreţie şi
astfel începe un nou ciclu secretor,
c. glanda mamară în lactaţie.



||
| 

|

- unitate secretorie - ii

,
 o celulă sau un grup de celule secretoare ce delimitează un
lumen
- ii
i
i,
 transportă produsul de secreţie de la adenomer la exteriorul
glandei.

- glandele exocrine se clasifică în:

 I. Glande exocrine ë
 i
i
;
 II. Glande exocrine   i
i
.
|| 

|

|
|

a. „
 
 sau caliciformă,
- o celulă mucoasă,
- dispusă în grosimea unui epiteliu de
căptuşire (mucoasa intestinală, respiratorie).
În  
- are forma unui caliciu de floare (pahar de
şampanie),
- prezintă o parte  mai îngustă,
 intens bazofilă,
 se inseră pe membrana bazală
 un corp globulos în formă de caliciu, cupă,
pâlnie. (cu granule secretorii (mucus))
 nucleu :
§ hipecrom ovoid
§ turtit
§ în partea bazală a celulei
 citoplasmă :
§ supranucleară cu aspect
granular (coloraţia AS în roşu)
§ cu aspect spumos, vacuolar,
necolorată, clară în coloraţie cu
HE.
În |,
- în citoplasma peri- şi subnucleară :
 RER bogat,
 mitocondrii şi
 ribozomi.
- Citoplasma supranucleară :
 conţine aparat Golgi voluminos cu
numeroase cisterne,
 macrovezicule şi granule de secreţie
 Mucusul de natură glicoproteică se
acumulează sub formă de granule de
secreţie, delimitate de citomembrane şi
vehiculate dinspre complexul Golgi
înspre plasmalema polului apical şi
exocitate.
b. „
    
- mici grupări de celule
secretoare de mucus
- dispuse în grosimea
unui epiteliu
pseudostratificat sau
stratificat (mucoasa
nazală, mucoasa
laringiană, uretra
feminina).
- rodusul de secreţie
este eliminat într-o mică
cavitate ce comunică cu
suprafaţa epiteliului
 „

   
- este formată dintr-un
singur rând de celule
prismatice,
- au funcţia de tapetare şi
pe cea de secreţie a unui
produs mucos.
- Epiteliul mucoasei
gastrice


|| 

| |
|

- Sunt glande exoepiteliale

- formate din
 ii

  sau i
i
.
°!
 

÷ ë
  
i
i
, pot fi:
- i
 i cu un singur duct drept
- i  i sau

ë
i,
÷ ë
ii

,
- i  
i,
- i
i,
- ii
i,
- i  
i
- i  i
i.
1. „
 !
- forma unui tub a cărui
perete delimitează un lumen
îngust,
- format dintr-un rând de
celule diferite:
 enterocite,
 caliciforme,
 endocrine,
 dispuse pe o membrană
bazală, denumită 
i
- glanda Lieberkühn din
intestin
2. „
 
!
- i
i


ë
,
- în care se deschid ii
i
ië
   

- glanda pilorică din stomac

M. „

 !! 
- ii
ië
   cu un perete alcătuit
dintr-un rând de celule cubice sau prismatice, ce delimitează
un lumen îngust,
- lumenul se continuă printr-un i
i

- deschis la suprafaţa epiteliului de acoperire

Õ. „

 !
! 
- un i
i


ë

- în care se deschid  i




- glanda lacrimală
Ú. „
 
 !
! 
-  i
i


ë

- iii
i
  
,
- terminat printr-o porţiune dilatată sub
formă de 

- glande salivare mari, pancreasul
exocrin
. „
 
! 
- ii

ë

- i
i
.
glanda sebacee
þ. „
 
! 
- structuri secretoare i
i
-    de excreţie
- glandele tarsului
‰. „
  
! 
- ii
i
i

ë
i
- ii
i
ë
i cu un lumen
foarte larg.
- prostată, glanda mamară şi glandele
lui Cowper din uretra masculină
÷  
!
!
    , acinii pot
fi de tip :
- seros,
- mucos
- mixt
›
 ! ! 
- elaborează un produs de secreţie apos,
- cu un conţinut proteic bogat în enzime
sau în precursori
În  
- mici,
- formaţi dintr-un rând de celule prismatice
- dispuse pe membrana bazală,
- polii apicali delimitează un lumen foarte
îngust.
- Nucleul :
 rotund,
 eucrom,
 nucleol mare,
 localizat în treimea bazală.
- Citoplasma :
 subnucleară este intens bazofilă,
 supranucleară este palidă şi cu aspect
granular, slab eozinofilă.
În | 
- citoplasma este bogată subnuclear în RER şi
mitocondrii;
- supranuclear prezintă un compelx Golgi
dezvoltat, numeroase macrovezicule şi
granule de secreţie electronodense, denumite
granule de zimogen.
- La polul apical prezintă câţiva microvili
neregulaţi.
- Celulele sunt solidarizate prin complexe
joncţionale mai mult înspre polul bazal.
Acini seroşi găsim :
- în glanda parotidă,
- pancreasul exocrin
- parţial în glandele salivare mixte (glanda
submaxilară şi sublinguală).
›
 
! 
- mucusul, bogat în glicoproteine
În  
- acinul este mai voluminos,
- un rând de celule mai mari
- trunchi de piramidă,
- lumen mai larg decât la acinul
seros.
- Nucleii :
 turtiţi,
 hipercromi,
 împinşi bazal.
- Citoplasma este slab colorată cu
aspect spumos, vacuolar în zona
supranucleară, (granule de mucus)
 În |
- celula mucoasă este mai săracă în RER şi mitocondrii,
- prezintă un aparat Golgi foarte dezvoltat, (supranuclear
şi granule de secreţie) limitate de membrane ce pot fuziona cu
plasmalema
- sunt eliminate individual şi lent, 
    
.
- între glandilem şi celulele mucoase se dispun rare celule
mioepiteliale, care asigură expulzarea produsului secretat.
- glandele salivare mixte şi în glandele mucoase pure
(esofagiene şi linguale (glandele Weber)).
 În |
- celula mucoasă este mai săracă
în RER şi mitocondrii,
- prezintă un aparat Golgi foarte
dezvoltat, (supranuclear şi granule de
secreţie) limitate de membrane ce pot
fuziona cu plasmalema
- sunt eliminate individual şi lent,

  
.
- între glandilem şi celulele
mucoase se dispun rare celule
mioepiteliale, care asigură expulzarea
produsului secretat.
- glandele salivare mixte şi în glandele
mucoase pure (esofagiene şi linguale
(glandele Weber)).
›
  , muco-seros,
- cel mai voluminos,
- formă sferică, alungită sau
neregulată
- format din două tipuri de celule
secretoare:
 celule  i 
§ mai numeroase,
§ delimitează un lumen larg
 celule i
i 
§ între celulele mucoase şi
glandilem.
§ i
 ii

 
.
§ comunică printr-un canal
intercelular cu lumenul acinului.
 Între celulele secretoare şi
membrana bazală se interpun şi aici
celule mioepiteliale
 glandele salivare mixte:
submaxilară, sublinguală.
°       uÎn | :
- localizate la periferia acinului,
- între glandilem şi polul bazal al u- citoplasma perinucleară sunt
celulei secretoare şi ductale. prezente :
În  , u mitocondrii,
- au o formă stelată,
- aplatizată, u RER,
- cu numeroase prelungiri u glicogen,
citoplasmatice efilate ce îmbrăţişează
adenomerul. u lipide
- prelungirile sunt conectate între ele u- în prelungiri :
prin structuri joncţionale de tip gap,
desmozomi, u proteine contractile (miofilamente
- formează o reţea contractilă ce de actină, miozină, tropomiozină).
înconjoară unitatea secretorie. u- sunt sub controlul sistemului nervos
- Au o citoplasmă clară în coloraţie vegetativ simpatic sau umorali
uzuală,
- nucleu ovalar hipercrom situat u- alveolele mamare se contractă sub
central. acţiunea oxitocinei



|
  
||
|
| 

|
- La exterior sunt delimitate de o    conjunctivă
- sunt formate din :
 
 
 
i 
.
- din capsulă pornesc spre interior septe conjuntivo-vasculare,
- compartimentează glanda în lobi şi lobuli.
Stroma :
- este conjunctivă,
- bogată în fibre colagene
- fibre de reticulină,
- cu numeroase capilare
›ii
 
i
ëë  


De regulă de tip acinos,
iar după natura produsului secretat ele pot fi de tip i
  sau  i
,
Canalele excretorii:
- i

 
i,
- i
i
 
i,
- i
i

i,
-  


 i 
.