Sunteți pe pagina 1din 25

TUMORI

FARINGIENE
TUMORILE FARINGELUI
l.TUMORI BENIGNE
Tumorile benigne ale rinofaringelui
Tumorile benigne ale bucofaringelui

ll.TUMORI MALIGNE
Cancerul de rinofaringe
Cancerul faringelui bucal
Cancerul hipofaringelui
TUMORILE BENIGNE ALE RINOFARINGELUI
ANGIOFIBROMUL NAZOFARINGIAN JUVENIL
Este cea mai importantă tumoră benignă cu
localizare faringiană;
 Se întîlneşte aproape exclusiv la băieţi în
perioada de pubertate fiind numită şi tumora
pubertăţii masculine.
Se dezvoltă din ţesutul fibro-cartilaginos ce
acope-ră vertebra cervicală sup. de unde
protuberează în rinofaringe şi uneori în nas.
Se extinde în fosele nazale , fosa pterigo-
palatină , fosa temporală şi endocraniu.
Dezvoltarea tumorii este în legătură cu
tulburări endocrine ale pubertăţii şi
adolescenţei(scăderea 17-cetosteroizilor în
urină).
Este o tumoră fibroasă , bine vascularizată
(prezin-tă canale venoase , veritabile lacuri
vasculare, căp-tuşite cu un endoteliu aplatizat
ceea ce îi conferă un caracter foarte hemoragic
motiv pentru care a fost a denumita ,,tumora
sîngerîndă a pubertăţii masculine”.
Din punct de vedere histologic este benignă
dar prin evoluţia clinică este malignă.
Diagnosticul pozitiv se sprijină pe
simptomatologie semne obiective şi examene
Debutul este insidios cu obstrucţie nazală
unilate-rală însoţită de epistaxis repetat ,
hipoacuzie , rino-lalie închisă , tulburări de
gust şi de miros.
Insuficienţa respiratorie nazală nu cedează la
tratamentele obişnuite ci se accentuează
treptat şi devine bilaterală.
Simultan , apare rinoree purulentă , cefalee şi
ane-mie marcată datorată sîngerărilor nazale
repetate.
Prin invadarea organelor vecine se produc de-
plasarea globului ocular , exoftalmia , lărgirea
rădăcinii nasului şi deformări faciale
impresionan-te (,,faţă de broască”).
La rinoscopia ant. şi post. se pun în evidenţă în fosa
nazală şi în cavum mase tumorale roşietice-violacee ,
bine delimitate , care nu aderă la structurile vecine
(sept , cornete) pe care le împinge şi deformează.
Aprecierea gradului de extensie tumorală se face prin
examen radiologic care precizează starea cavităţilor
anexe şi în special a sinusului sfenoidal care este
frecvent invadat de prelungirile tumorale.
Pentru aceasta ,se practică
radiografii de faţă şi profil ,
politomografii ,
CT , RMN
Arteriografia urmată de embolizare este utilă
în scop diagnostic dar şi terapeutic preliminar.
Netratat , invadează organele din jur şi
expune la complicaţii.
Unicul tratament de care beneficiază este cel
chirurgical – ablaţia tumorii în totalitate.
CANCERUL DE RINOFARINGE
Este în creştere continuă din punct de vedere al
incidenţei şi afectează în special adulţii şi vîrstnicii.
Poate avea structură diferită : epiteliom epidermoid ,
adenocarcinom , liom.
Etiologia este multifactorială şi sînt discutaţi în
special
-factorii genetici
virali - virusul Epstein Barr care produce
limfomul Burkitt.
Cancerele nediferenţiate se însoţesc de creşterea
numărului de atc. direcţionaţi împotriva virusului
Epstein-Barr , număr ce scade după iradierea tumorii
şi creşte din nou în caz de recidivă.
Simptomatologia diferă funcţie de stadiul bolii.
Perioada de debut este mult timp lipsită de
simptome
Ulterior apar:
-tulburări auriculare(obstrucţie tubară şi otită
seroasă),
-respiratorii (criză prelungită cu secreţii ce conţin
striuri sanguinolente) ,
-neurologice (cefalee în cască,nevralgie de trigemen) ,
- ganglionare (adenopatie subangulomandibulară).
În perioada de stare obstrucţia nazală se
accentuează şi tulburările auriculare se amplifică.
La rinoscopia posterioară se observă tumefacţia tumorală
în spatele orificiului faringian al trompei lui Eustachio sau
pe bolta rino-faringelui.
În perioada invazivă tumora se extinde în mai multe
direcţii :
 spre fosele nazale ,
 orbită sau oro-faringe ,
 baza craniului invadînd stînca temporală şi cuprinzînd
aripa mare a sfenoidului cu atingerea nervilor lX , X ,XI,
Xll (sindromul de gaură ruptă posterioară).

Diagnosticul + pe baza examenului cavumului,radiotomogra-


fiilor bazei craniului , a scanner-ului şi biopsiei.
Limfoamele maligne neHodgkiniene
 sînt limfo- sau reticulosarcoame.
Sediul lor este rino faringele şi amigdala palatină.
Determină adenopatii cervicale precoce care pot fi aparent
primitive iar tumora rinofaringiană apare mai tîrziu. Aspectul
este neted , neregulat , acoperit de mucoasă normală.
Examenul rinofaringian trebuie făcut cu minuţiozitate , sub
anestezie locală folosind ridicătorul de văl sau sonda Nelaton.
Examinarea cere timp , răbdare pentru că este dificilă –
cavumul reprezintă cutia cu surprize a specialităţii O.R.L.
Rinoscopia posterioară se poate completa cu fibroscopia
flexibilă.
Tratamentul de elecţie
 este radioterapia pe zona rinofaringelui şi a
ariilor ganglionare jugulocarotidiene.

Prognosticul este funcţie de extensia tumorii


primare , adenopatia , tipul histologic , vîrsta
pacientului.
TUMORILE BUCOFARINGELUI
Tumorile benigne ale cavităţii bucale şi orofaringelui se
localizează la nivelul limbii , planşeului bucal , lojilor
amigdaliene , vălului palatin şi pereteluiposterior.
1. PAPILOAME
se pot localiza pe văl , luetă , pilieri , amigdale.
Se prezintă ca tumori mici , cît un bob de piper , cu
aspect muriform , mamelonat,de culoare roşie ,
pediculate sau cu bază largă de implantare.
Simptomatologia este cea a unui corp străin. Se
extirpă chirurgical , sînt supuse examenului
anatomo-patologic pentru că un anumit potenţial de
malignizare.
2.ANGIOAME
 situate pe văl , amigdale , limbă , buze; se
prezintă ca nişte tumori netede , roşii sau violacei
, depresibile.

3.TUMORI MIXTE SALIVARE


localizate pe văl şi bolta palatină,
se dezvoltă din glandele salivare accesorii şi
au aspectul unor tumori rotunde acoperite de
mucoasă normală care bombează iar la palpare au
consistenţă renitentă.
 Se decolează şi se extirpă pe cale endobucală.
4. TUMORA TIROIDIANĂ
sub formă de guşă aberantă sau accesorie
situată la baza limbii ca urmare a necoborîrii tiroidei ,
parţial sau în totalitate.
Are simptomatologie de corp străin situat în dreptul
hioidului.
La buco-faringoscopie apare o formaţiune rotundă
situată pe linia mediană şi care ocupă parţial valeculele.
5.RANULA sau GRENUETA
este o tumoră chistică a glandei sublinguale
care apare prin obstrucţia canalului excretor şi
este situată în planşeul bucal avînd un aspect translucid ,
albăstrui şi consistenţă moale , renitentă.
Se extirpă chirurgical.
CANCERUL FARINGELUI BUCAL
Este aproximativ egal ca incidenţă cu cancerul laringian
Reprezintă aproximativ 40% din totalitatea cancerelor
faringiene.
Tipul histologic este în legătură directă cu structura
anatomică.
 La nivelul amigdalelor palatine , vălului , peretelui
post. şi bazei limbii, din ţesutul epitelial pavimentos
stratificat se dezvoltă carcinomul epidermoid.
 La nivelul palatului moale se găsesc glande salivare şi
apar adenoame chistice şi adenocarcinoame.
Amigdalele palatine şi linguale au ţesut limfoid şi aici
apar limfoepitelioame.
CANCERUL AMIGDALEI PALATINE
debutează prin disfagie unilaterală şi adenopatie cervicală
jugulocarotidiană înaltă.
Iniţial , pacientul acuză senzaţia de umflătură în gît , de o
parte şi afirmă prezenţa unui corp străin.
Durerea şi otalgia apar ceva mai tîrziu.
Uneori , bolnavul scuipă sînge sau salivă cu striuri
sanguinolente.
Bucofaringoscopia pune în evidenţă un mugure roşu , nere-
gulat limitat pe suprafaţa amigdalei sau o ulceraţie anfrac-
tuoasă , burjonată , sîngerîndă care ocupă în totalitate
suprafaţa amigdalei.
La palpare leziunea este lemnoasă şi palparea declanşază
sîngerare.
Diagnosticul este confirmat de examenul
anatomopato-logic al fragmentelor de biopsie.
Fibrosarcoamele se întîlnesc la copii şi la tineri sub
forma unei tumori violacee , dură şi fără adenopatie.
Cancerul poate să fie limitat numai la amigdala
palatină sau poate să depăşească loja şi să invadeze
organele din jur.
Tratamentul ţine cont de extensia tumorală.
Dacă interesează doar amigdala se va practica
amigdalectomie urmată de iradiere şi chimioterapie.
În stadii avansate se face doar tratament oncologic.
CANCERUL PERETELUI POST.
FARINGIAN
Reprezintă localizarea cu prognosticul cel mai sever
pentru că se depistează în stadii avensate de evoluţie
datorită absenţei simptomelor în fazele incipiente.
La debut , tumorile orofaringiene sunt practic
asimptomatice iar manifestările clinice apar doar în
fazele avansate ale bolii.
Durerea este cel mai comun simptom , poate apare şi
trismusul şi adenopatia.
Datorită disfagiei şi odinofagiei apare scădere
ponderală.
Tratamentul este doar paleativ în srviciul de oncologie.
CANCERUL LIMBII
Poate cuprinde numai porţiunea mobilă a organului
pînă la “V-ul” lingual;
Poate interesa
 numai baza limbii (porţiunea din spatele “V”-ului
lingual)
sau poate prinde concomitent ambele porţiuni.

Histopatologic este un epiteliom spinocelular.


Simptomatologia diferă după localizarea iniţială a
tumorii.
La început apar:
vagi dureri ale limbii care se accentuează pe parcurs ,
Sialoree sanguinolentă ,
tumefacţia regiunii linguale afectate ,
disfagie ,
limitarea
mişcărilor limbii ,
halenă fetidă ,
hemoragii linguale.
Ulterior apar metastaze ganglionare regionale
Diagnosticul este simplu pentru că limba este un organ
care se examinează uşor.
Tumora apare ca muguri cărnoşi sau ca ulceraţi sangeran-
dă situată pe marginile limbii şi poate fi eronat etichetată
ca ulceraţie dentară.
Bolnavul acuză jenă la masticaţie şi arsuri ale limbii.
Confirmarea anatomopatologică este obligatorie.
Tratamentul este chirurgical –
rezecţia cuneiformă ,
Evidare ganglionară cervicală urmată de cobaltoterapie şi
chimioterapie.
Dacă cancerul este întins sunt necesare rezecţii mutilante.
Prognosticul este nefavorabil.
CANCERUL HIPOFARINGELUI
Se localizează la nivelul sinusului piriform.
Histologic este un epiteliom de tip pavimentos.
Apare predominat la sexul masculin.
Pentru că există două sinusuri piriforme prin care
trece bolul alimentar iar cancerul se localizează numai
la unul , boala este mult timp asimptomatică.
De multe ori adenopatia cervicală este cea care aduce
pacientul la medic.
În faza iniţială se constată doar stază salivară în sinusul
piriform respectiv.
În perioada de stare apare disfagia şi otalgia reflexă.
 În faze avansate tumora invadează gura esofagului şi
laringele.
Macroscopic tumora este ulcero-vegetantă , interesînd fie
versantul laringian al sinusului,fie peretele extern , fie cel
posterior ; tumora poate bloca spaţiul piriform în totalitate.
La contactul cu tubul de directoscopie tumora este foarte
sîngerîndă.
Tratamentul este oncologic prin chimioterapie şi iradiere .
Prognosticul este nefavorabil.