TULBURĂRILE

ECHILIBRULUI
HIDRO-ELECTROLITIC
 ELEMENTE DE FIZIOLOGIE
Apa din organism = 55-60% din greutatea corporală

Distribuţia apei:
 Apa intracelulară – 66% din total (2/3)
 Apa extracelulară – 33% din total (1/3)

 Apa intracelulară – 40% din greutatea corporală

 Apa extracelulară – 20% din greutatea corporală
 Apa intravasculară (volemia) - 5% din greutatea corporală
 Apa interstiţială - 15% din greutatea corporală
Definitii
 Acidoza= tulburare a echilibrului acidobazic,
caracterizata prin cresterea concentratiei
ionilor de hidrogen (scade PH-ul) datorata
producerii excesive de acizi sau pierderii de
baze.
 Alcaloza= tulburare a echilibrului acidobazic,
caracterizata prin scaderea concentratiei
ionilor de hydrogen, datorata producerii
excesive de baze sau pierderii de acizi.
Definitii
 Difuzie= proces de trecere pasiva a
particulelor dintr-un sector in altul, datorita
unui gradient de concentratie.
 Osmoza= proces de difuziune prin
membrana semipermeabila
 Presiune hidrostatica= forta exercitata de
continutul lichidian asupra peretilor
continatori.
Definitii
 Solutii izotone= solutii in care numarul
particulelor solvite este egal cu numarul
particulelor dizolvate in solutia de referinta.
 Solutii hipotone= solutie in care numarul
particulelor solvite este mai mic fata de cel al
particulelor dizolvate in solutia de referinta.
 Solutii hipertone= solutie in care numarul
particulelor solvite este mai mare fata de cel al
partiulelor dizolvate in solutia de referinta.
 Reglarea schimburilor
electrolitice
 procese pasive : difuziune si osmoza

 filtrare = deplasarea pasiva in virtutea unui

gradient de presiune hidrostatica (filtrarea
glomerulara)
 procese active: transportul activ transmembranar
– canale ionice specializate, functionand cu
consum de energie metabolica, de exemplu
pompa Na / K – K intra/scoate Na.
 Cai de aport / eliminare

 Ingestie – 1300 ml  Urina – 1500 ml

 Apa, alimente-  Fecale- 200 ml

1000ml
 Respiratie – 300 ml
 Apa metabolica –
300 ml  Transpiratie- 600 ml
 Total = 2600 ml  Total= 2600 ml
 EVALUAREA
ECHILIBRULUI HIDRO-
ELECTROLITIC

EVALUARE PARACLINICĂ
 Hematocritul şi proteinele totale
 Ionograma sanguină şi urinară
 Osmolaritatea plasmatică şi urinară
 ECG
 CLASIFICAREA TULBURĂRILOR
HIDRO-ELECTROLITICE
(Shires şi Baxter)
 Tulburări de volum
 Contracţie de volum
 Expandare de volum

 Tulburări de concentraţie
 Hiponatremia
 Hipernatremia
 Alte stări hiperosmolare

 Tulburări de compoziţie
 Hipo/hiperpotasemia
 Hipo/hipercalcemia
 Hipo/hipermagnezemia
 Hipo/hiperfosfatemia
 Tulburările ionului de hidrogen (acidoza, alcaloza)
PRINCIPII DE TRATAMENT
 Tratament etiologic/cauzal – oprirea pierderilor
(cauze:febra, varsaturi)
 Repleţia volemică-inlocuirea lichidelor pierdute
 Dezechilibre usoare /medii - aport parenteral de lichide
izotone
 Dezechilibre severe/rapide – aport parenteral – solutii
izotone perfuzabile ( ser fiziologic 0,9 % ,ser glucozat
5% solutie Ringer ) , ulterior dupa corectia TA – aport
oral de apa si solutii hipotone ( NaCl 4,5 %)
Repleţia volemică
 Căi de administrare
 Soluţii de repleţie volemică

 Ritmul administrării

 Monitorizarea eficienţei
 Repleţia volemică - Căi de administrare
 Acces venos periferic
 Multiplu (2-4 vene)
 Canule venoase periferice de calibru mare
 Vena jugulară externă
Avantaje:
 Durata scurtă de instalare
 Necesită materiale şi cunoştinţe simple
 Complicaţii minore (hematoame, serom subcutanat, etc.)
Dezavantaje:
 Diametru cateterului venos periferic trebuie adaptat dimensiunilor venelor
disponibile
 Accesul venos poate fi pierdut (pacient agitat, pacient transportat,..); trebuie
schimbat la 24-48 ore;
 Nu se pot administra catecolamine (doar în urgenţă, pe durată scurtă, până la
montarea cateterului venos central)
 Acces venos central
 După stabilirea accesului venos periferic şi începerea repleţiei volemice
Avantaje:
 Acces venos sigur şi de durată (7-10 zile)
 Permite măsurarea PVC şi ghidarea tratamentului
 Permite administrarea catecolaminelor şi a substanţelor hipertone
Dezavantaje:
 Risc de complicaţii (la instalare – pneumotorax, hematom cervical sau
mediastinal, tulburări de ritm; în cursul folosirii – infecţie, embolie gazoasă)
 Repleţia volemică - Soluţii de repleţie volemică
 Soluţii cristaloide izotone(sol.NaCl 0,9%,Ringer,sol.
de glucoza)
 Soluţii cristaloide hipertone- sol. saline hipertone
3%,5%,7,5%,10%, sol.KCl 4%,7%
 Soluţii coloide:

 dextranii - 6%(DEXTRAN 70) ; 10%(DEXTRAN 40)

 Derivati de gelatina- gelofusine, haemacel

 Sânge integral şi masa eritrocitară

 Plasma proaspătă concentrată

 Concentrat trombocitar
 Repleţia volemică - Ritmul administrării
 Ritmul administrării depinde de:
 Pierderi în curs / pierderi oprite

 Ritmul pierderilor – instalare rapidă (minute,

ore) sau lentă (zile)
 La pacientul cu hipoTA – SF 2000 ml în
primele 15-30 minute
 Apoi se continuă cu repleţia volemică în
funcţie de parametrii clinici şi hemodinamici
(TA, frecvenţa cardiacă, etc..)
 Repleţia volemică – monitorizarea eficienţei
tratamentului
 Parametri clinici (normalizarea TA, frecvenţei
cardiace, amplitudinii pulsului, culorii şi
temperaturii tegumentelor, statusului mental,
debitului urinar)
 Parametri hemodinamici ex.PVC

 Parametri de laborator (echilibru acido-bazic,

Hb,...)
 EXPANDAREA DE VOLUM

 Tablou clinic
- staza venoasa: cresterea presiunii venoase
- edeme periferice
- ralori de staza pulmonara
- crestere ponderala
 Diagnostic: evaluarea în amnestica/ clinica a cauzei/
conditiei favorizante
 Examen laborator
- hemodilutie: scaderea hematocritului, scaderea ureei
- Hipoproteinemie cu hiposerinemie
- Anemie
 EXPANDAREA DE VOLUM

PRINCIPII DE TRATAMENT
 Tratament cauzal
 Limitarea aportului hidric
 Diuretice
 Plan de ingrijire a pacientului
1. Evaluarea pacientului
- Evaluarea aportului si eliminarilor lichidiene la interval de minim 8 ore
- Calcularea exacta a pierderilor lichidiene – diureza ,varsaturi ,aspiratii digestive ,diaree-
cu monitorizarea debitului urinar orar
- Masurarea zilnica a greutatii corporale ( pierderea rapida a 0,5 kg/zi corespunde unei
pierderi volemice de aproximativ 500 ml apa )
- Monitorizarea parametrilor clinici : temperature ; TA, puls ,elasticitatea cutanata ,starea
de hidratare a mucoasei linguale si bucale ,culoarea extremităţilor, existenţa ralurilor de
stază, a edemelor
- Monitorizarea aspectului urinii,densitatii (>1200) osmolaritatii urinare
- Evaluarea starii de constienta ( deshidratarea severa antreneaza deficit sensorial prin
scaderea perfuziei cerebrale
- Aprecierea conditiei determinante sau favorizante a deficitului/expandării volemice ( DZ
dezechilibrat,infectie severa ,boala diareica acuta, abuz diuretice, erori terapeutice)
 Plan de ingrijire
2. Stabilirea obiectivelor de ingrijire
-Prevenirea factorilor de agravare a deficitului/excesului volemic
-Corectia deficitului volemic rapid pentru prevenirea instalarii insuficientei
renale acute functionale
-Obiective specifice in functie de etiologie

3. Atitudine terapeutica concreta – măsuri specifice adresate retenţiei/pierderii

volemice ( minimalizarea riscului de hipovolemie in cazul pacientilor cu
pierderi excesive/ controlul episoadelor diareice; prevenirea
hiperhidraărilor,corecţia retenţiei hidrosaline)
Corectia hipo/hipervolemiei instalate
-Hidratare orala cantitati mici la interval scurte; enterala sau parenterala
-Dietă hiposodată, restricţie de lichide, diuretice
 Plan de îngrijire
4.Evolutie asteptată
Hipovolemie
-restabilirea turgorului si elasticitatii cutaneomucoase
-cresterea diurezei, restabilirea TA si pulsului
-normalizarea starii de constienţă, restabilirea
tolerantei digestive, disparitia factorilor precipitanti
ai hipovolemiei
Hipervolemie
-Scădere ponderală, creşterea diurezei, normalizarea
auscultaţiei pulmonare
- Aderenţa la dieta hiposodată