Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Disciplina Bioetica
Referat :
Niculescu Vlad
Aspecte radiologice si radioimagistice in tumorile maligne de maxilar
Tumorile maligne ale maxilarului în funcție de punctul de plecare, pot fi primare, secundare sau
metastatice.Formele primare sunt rare şi îşi au originea fie în degenerescența malignă a resturilor
epiteliale Malassez sau a tumorilor chistice netratate sau extirpate incomplet, fie în țesuturile
feței . Formele metastatice sunt foarte rare,punctul de plecare fiind tumorile maligne ale
Studiile clinico-statistice despre tumorile maligne ale oaselor maxilare includ aceste tumori fie
în cadrul formelor osoase, fie în cadrul tumorilor maligne ale cavității orale, astfel încât
epidemiologia acestor tumori oferă informații incomplete .S-a observat o incidență mai mare la
bărbati, între 52 – 65 ani .
Varsta cea mai afectata este cuprinsa intre 50 -60 de ani dar se intalneste si sub 30 de ani .
Factorii de risc pentru formele secundare cu invazia maxilarului sunt cei general valabilipentru
tumorile maligne orale ,
Factorii de risc implicatin aparitia tumorilor maligne maxilare primare , endoosoase se refera la
iradiere , boala Paget , dispalzia fibroasa si virusul Epstein Barr .
Anatomie patologică
Frecvența cea mai mare o detine carcinomul spinocelular, acesta fiind prezent în peste 80 la suta
din cazuri .Tumorile primare osoase de tip sarcom sau tumorile primare maligne odontogene sunt
rare şi sunt reprezentate de : osteosarcom , sarcom Ewing ,sarcomul odontogen şi carcinomul
odontogen .Aceste forme anatomo-patologice atesta faptul ca frecventa cea mai mare se
datoreaza extensiei proceselor tumorale de vecinatate .
2
Forme anatomo-clinice
Platoul palate alveolar poate fi afectat tumoral malign atat de formele de tip carcinomatos cat si
formele de tip sarcomatos .
In cazul carcinomului de infrastructura cel mai frecvent se realizeaza o invazie din mucoasa
gingivala in substratul osos si extreme de rar au fost citate cazuri cu debut endoosos la nivelul
platoului palate-alveolar .
Aceasta ulceratie ce evolueaza in perioada de stare sub forma ulcero-vegetanta sau ulcero-
distructiva produce defecte osoase crateiforme iar uneori aceasta invazie agresiva perforaeza
podeaua sinusului maxilar .
Cand punctual de plecare este un carcinoma adenoid chistic , acesta se prezinta initial sub forma
unui nodul bine delimitat , situate in treimea posterioara a palatului dur , cel mai frecvent in
santul palatin la nivelul molarilor superiori .
3
Radiologic , in perioada de debut se observa o zona de demineralizare neomogena iar in perioada
de stare o distructie osoasa cu margini neregulate , zimtate , in care dintii par a fi suspendati .
In perioada de stare , apare asimetrie faciala datorita unei deformari osoase . Prin evolutie tumora
efractioneaza corticala si se exteriorizeaza in vestibule sau in palat .
Formatiunea tumorala are o evolutie rapida , un character vegetant polilobat , acoperind dintii si
sangerand la orice atingere .
infrastructură;
semne care constituie un semnal de alarmă sunt secrețiile serosanguinolente sau seropurulente
4
Extracția este contraindicata . Dacă aceasta se practica alveola postextracțională nu se
vindecă, ci se umple cu muguri tumorali ce sângerează spontan sau la cele mai mici
traumatisme. In perioada de stare, tumora erodează pereții osoşi ai sinusului maxilar invadând
vestibulul .
Formatiunea tumorală îmbracă un aspect ulcero- vegetant, cu tendință de invazie progresivă spre
fosele nazale, orbită, spațiul pterigomaxilar sau baza craniului. Rinoscopia anterioară evidențiază
peretilor ososi unde sunt prezente distructii osoase cu contur neregulat , Tomografia
computerizata ofera cele mai bune date in legatura cu extensia procesului tumoral in zonele de
vecinatate .
cu punct de plecare din mucoasa sinusului maxilar, a fost definit un sistem de clasificare
T1: Tumoră limitată la mucoasa sinusului maxilar, fără infiltrarea structurilor osoase;
5
T2: Tumoră care erodează sau distruge pereții osoși (inclusiv podeaua sau peretele medial
T3: Tumoră posterior sinuzal, tesutul subcutanat sau tegumentul obrazului, podeaua sau peretele
medial al orbitei, fosa infratemporală, lamele apofizelor pterigoide, sinusurile care invadează
peretele etmoidal ;
T4: Tumoră care invadează structuri dincolo de podeaua sau peretele medial al sinusului
maxilar sau/şi lama cribriformă, baza craniului, rinofaringele, sinusul sfenoidal, sinusul frontal.
Clasificările N şi M sunt aceleaşi ca pentru toate tumorile maligne din teritoriul oro-maxilo-
facial.
In faza de debut , simtomatologia este foarte redusa . Primele semen sunt sinuzale , marcate de
scurgeri sanguinolente , unulaterale , fetide .
E prezent epistaxisul .
Examenul radiologic este mai putin concludent relevand opacifierea sinusului cu distructia
peretilor ososi.
6
Tumorile maligne de suprastructura
Datorita caracterului invaziv , afecteaza orbita , sinusul maxilar si fosa nazala unilateral .
7
Bibliografie :