Tumori de origine virală: veruci, papiloame, condiloame.

Afte bucale cronice recidivante, aftoza şi sindromul Behcet.

Verucile și papiloamele orale

- Mici tumori benign epiteliale cu un ax vascular redus.

Până în prezent nu se stie dacă toate papiloamele orale sunt de origine virală.O parte din ele sunt
legate de HPV( Virusul papiloma uman = human papillomavirus) care produc verucile
cutanate,o altă parte de alte tulpini de papiloma virusuri.

Verucile vulgare pot fi intalnite mai des la nivelul roșului buzelor,la limita cu mucoasa sau
tegumentul.Au aspect asemănător celor cutanate: mici tumorete sessile,rotunjite,bine
delimitate,sub un cm diametru,cel mai frecvent isolate.Uneori pot fi observate veruci multiple
care însă sunt separate fără tendință de confluare.

Papiloamele orale apar ca mici mase tumorale izolate de culoare roz – cenușie,bine delimitate,în
general pediculate,cu suprafață neregulată ,papilomatos exofitică,keratinizată.Apar mai frecvent
la nivelul palatului dur și moale,obraji,buze ,planșeu.

Exofitic.(Cjr. exo = in afară; phyeia = a crește..) Despre o formatiune malignă sau benignă
a carei crestere se produce spre exterior, sub o forma vegetantă, fără tendinta de extindere în
profunzime.

Diagnostic diferențial cu condilomul acuminat sau maladia Heck.

Tratamentul – chirurgical

Condiloma acuminatum

Leziune asemănătoare verucilor și papiloamelor dar mai intinsă,întâlnită atât la nivelul regiunii
ano-genitale cât și bucale.

Etiologia este virală – HPV subtip 6 și 11.

1
Leziunea initială apare sub forma unor grupuri de noduli multipli cu suprafață netedă,de culoare
roz care pe măsură ce cresc prezintă tendință de confluare.

Leziunile avansate apar sub forma unei zone papilomatoase întinse (2-4 cm ) cu aspect
exofitic,formată din multiple papiloame adunate laolaltă,de mărimi variabile,keratinizate sau
nu.Tumora prezintă o bază largă de implantare,o culoare roz – cenuție,este
suplă,asimptomatică.Deși leziunile sunt extinse,creșterea lor are o tendință treptată de
autolimitare.

Diagnosticul diferențial se face cu verucile vulgare,hiperplazia epitelială focală,leucoplazia

verucoasă sau carcinomul verucos.

Tratamentul – chirurgical

Hiperplazia epitelială focală (Maladia Heck )

Este o afecțiune rară cutaneo- mucoasă de origine virală.

Etiologie – HPV tip 13. + unii factori genetici.

Aspect clinic – mici mase nodulare multiple,distribuite pe o zonă de mucoasă,localizate

preferențial pe mucoasa labială și limbă.Leziunile apar ca mici noduli rotunjiți de culoare roz –
cenușie asemănătoare cu mucoasa normală.Suprafața lor este netedă,rareori
keratinizată.Leziunile apar însă din copilărie și sunt asimptomatice.

Tratamentul – chirurgical numai în cazul leziunilor extinse.

HPV și carcinomul de mucoasă.

Se pare că HPV întrunește condițiile majore pentru a fi considerat virus oncogen cel puțin în
anumite neoplasme.

Rolul HPV în apariția carcinomului de mucoasă orală nu a fost dovedit în totalitate,prezența

virusului în mucoasa normală și în alte leziuni orale într-un procent mare de cazuri nu îl exclud
din etiologia acestei afecțiuni.Activitatea sa este favorizată atât de starea de infecție virală
persistentă la nivelul mucoasei bucale ,cât și de acțiunea sinergică a altor factori co –
carcinogenetici.

Aftele bucale cronice recidivante

Interesează între 20-60% din populație; sexul feminin este mai interesat.

Etiologie

2
Deși cauzele aftozei sunt necunoscute,câțiva factori par a fi implicati în etiologia ei.

1.Factori iminologici

2.Factori microbieni

Streptococul tip 2A și streptococus sangvis prin antigenele lor ,produși de metabolism ar induce
o stare de hipersensibilitate locală.

3.Virusuri

Prezența aftelor majore la pacienții HIV pozitivi au făcut ca virusurile herpetic și

adenovirusurile să fie implicate în apariția leziunilor.

4.Factori alergici

Apariția aftelor după anumite consumul anumitor alimente a dus la concluzia că o serie de
substanțe alimentare pot pătrunde prin mucoasă influențând antigenitatea normală a epiteliului.

Sunt cunoscute erupțiile de afte după consumul de alune,nuci,ciocolată,brânzeturi

fermentate,alimente picante,miere,fragi,căpșuni,etc.

5.Factori nutriționali – deficitele de vit.B12,acid folic,fier au fost semnalate la anumite grupuri

de pacienți cu afte.Corectarea deficiențelor semnalate au dus la ameliorarea sau chiar vindecarea
afecțiunilor.

6.Alți factori – anumite grupe de histocompatibilitate (HLA-A2,HLA-B12,HLA-DR2),factori

traumatici locali (mușcarea obrajilor,purtarea unui aparat dentar ortodontic ) ,stările de
stress,factori endocrini (de ex.modificările hormonale din timpul menstruației.)

Simptome

Debutul – sub forma unei mici zone eritematoase însoțită de senzația de arsură sau usturime.

După 12-14 ore ,la nivelul respectiv apare o ulcerație cu aspect tipic .Prezintă un contur
net,formă rotunjită sau ovalară,margini nereliefate,fundul plat acoperit de depozite de fibrină alb
–gălbui.Împrejur prezintă un halou roșu congestiv,iar mucoas vecină este edemațiată.

Localizare în ordinea frecvenței: mucoasa labială,jugală,marginile și fața inferioară a

limbii,fundul de sac vestibular,planșeul bucal,palatul moale.Rareori apare pe mucoasa fixă,acesta
fiind un element de diagnostic diferențial cu ulcerațiile herpetice.

3
Aftele bucale minore – forma clinică cea mai frecventă

Se caracterizează prin una sau câteva afte bine delimitate de 4-8mm in diametru ce se vindecă în
maximum două săptămâni fără să lase cicatrici.

Aftele bucale majore

Apar ca ulcerații de peste 1cm diametru,cu aspect crateriform și margini reliefate din cauza
edemului de vecinătate, .Sunt foarte dureroase, generând tulburări funcționale; se vindecă în
aproximativ o lună și pot lăsa cicatrici.

Aftele bucale herpetiforme

Reprezintă un tip de aftă bucală cu incidență rară și de obicei se dezvoltă la vârste mai înaintate,
însă nu sunt provocate de infecția cu virusul herpetic. Denumirea lor vine însă de la asemănarea
cu herpesul. Aceste afte apar ca grup de ulcerații mici, între 10 și 100 de leziuni, care se pot uni
într-o singură mare ulcerație. Spre deosebire de erupția herpetică nu sunt precedate de vezicule și
nu conțin particule virale.Au contur neregulat și se vindecă în 7-15 zile, fără a lăsa cicatrici.

Diagnostic diferential

Se bazează pe istoric și aspectul clinic al leziunilor.

Aftele majore

# ulcerațiile neoplazice (aspect ulcero-proliferativ,fundul lez.granular-sângerâd

#ulcerațiile luetice (aspect nodular-ulcerat,fără halou congestiv)

# ulcerații tuberculoase – mai intinse,mai superficial,contur anfractuo.s-zdrențuit,suprafață

granular cu depozite dispersate,neregulate

4
Tratament local

1.Corticoizi

Betametazon sodic,Triamcinolonul sau Hidrocortizon

2.Antibiotice

3.Antiseptice - geluri, paste, creme, apă de gură sau spray-uri.

4.Anestezice locale – Xilocaina

5.Antiinflamatorii

Acidul acetil salicilic efervescent- clătiri bucale de 4 ori /zi (300-500mg la jumătate
pahar cu apă ) sau clătiri cu soluții alcaline (o linguriță de bicarbonat de sodiu la un pahar de apă
călduță) sau soluții care conțin glicerină boraxată ori glicerină cu hidrocortizon acetat.

6.Causticele locale

Nitrat de Ag sau Acid Triclor acetic 105 în atingeri stricte ale ulcerațiilor

Tratament general

1.Corticoterapia sistemică – Prednison

2. Imunoterapie

Sindromul Behçet, sau boala Behçet (SB)

este o vasculită sistemică (inflamație a vaselor de sânge), de cauză necunoscută. Principalele

simptome sunt ulcerații bucale și genitale recurente, precum şi leziuni la nivelul ochilor,
articulaţiilor, vaselor de sânge şi sistemului nervos central. SB a fost denumit după numele unui
doctor turc, Prof. Dr. Hulusi Behçet, care a descris boala în 1937.

Cauzele bolii sunt necunoscute. Cercetări recente efectuate pe un număr mare de pacienți
sugerează că susceptibilitatea genetică poate avea un anumit rol în dezvoltarea SB. Nu a fost
identificat un factor declanșator specific.