Dezvoltarea organului dentar

Odontogeneza
MD 1
Prof.univ.dr.MATEI Mădălina
• Dintii isi incep dezvoltarea in a 6-a saptamana a vietii
intrauterine, prin invaginarea ectodermului de la nivelul
stomodeumului in mezenchimul subiacent al primului arc
branhial, care reprezinta procesele alveolare primare.
• Prin aceasta invaginare se
formeaza lamina dentara, in
forma de potcoava, cate una
pentru fiecare maxilar.
DEZVOLTAREA DINTILOR
STADII MORFOLOGICE
a. Lama dentara
b. Mugure dentar
c. Stadiul de clopot
d. Dentinogeneza
e. Amelogeneza
f. Formarea coroanei
dentare
g. Formarea radacinii si
initierea eruptiei
h. dintele
 DEZVOLTAREA DINTILOR
• Inițierea dezvoltării
dintelui incepe la 37 de
zile de dezvoltare i.u
• Initial cavitatea orala
primitiva –
STOMODEUMUL- este
marcat de formarea prin
ingrosarea epiteliului oral a
doua benzi epiteliale
primitive (una ptr maxilar,
una ptr mandibula)
1. Lamina dentar
2. Lamina vestibulara
DEZVOLTAREA DINTILOR
 DEZVOLTAREA DINTILOR

Procesul
maxilar

stomodeumul

Lamina
dentara
Dezvoltarea Procesul
limbii mandibular
DEZVOLTAREA DINTILOR
• Lamina dentară apare ca o îngroșare a
epiteliului oral adiacent (este o
condensarea a ectomezenchimului)
• Apar initial 20 de digitatii sau de butoane,
care vor forma mugurii dinților temporari.
• Nu toate vor apărea în același timp.
• Primul se va dezvolta cele din regiunea
mandibulara anterioară.
• În această etapă timpurie mugurii dinților
au stabilită deja morfologia lor coroanara
• lamina succesorală: lamina de la care se
vor dezvolta dinti permanenti isi initiaza
dezvoltarea
• lamina dentară începe să funcționeze în
săptămâna a 6-a de viata intrauterina și
continuă pana la varsta de 15 ani (3
molar)
DEZVOLTAREA DINTILOR
Stadiul de mugure
 DEZVOLTAREA DINTILOR
Stadiul de mugure

Lamina dentală

Invaginare a epiteliului
primitiv

Condensarea
ectomezenchimului
 DEZVOLTAREA DINTILOR
Stadiul de cupă

Papila dentara (cel

ectomezenchimale) =
dentina+pulpa dent

Organul smaltului (org

epit al smaltului = sm
dentar)
DEZVOLTAREA DINTILOR
Stadiul de cupă
Folicul dentar sau sacul dentar
este tesutul ectomezenchimal
condensat ce
înconjoară organul smalțului și
papila dentară. Aceasta dă
naștere la
cementului și ligamentul
parodontal (structuri de sprijin
pentru dinte)

Germenul
dentar
 DEZVOLTAREA DINTILOR
Stadiul de cupă
• Organul smaltului – roluri
(5):
– Functie morfogenetica
– Functia de inductie
(dentinogeneza coronara si
radiculara)
– Formarea smaltului
– Emergenta dintelui in c.b.
– Formarea jonctiunii dento-
gingivale
 DEZVOLTAREA DINTILOR
Stadiul de cupă

epiteliul extern
Organul
reticul stelat
smalţului
epiteliu intern

papilă dentară
DEZVOLTAREA DINTILOR
Stadiul de clopot
• Este dominat de procesul de
histodiferentiere
• Apar modificari morfologice si functionale
• Organul sm - 4 straturi de celule epiteliale
– Ep dentar ext (ep adam ext/ep ext al
sm)
– Ep dent int (ep adam int/ep ext al sm) –
ameloblaste (adamantoblaste) = produc
matricea sm
Bucla cervicala – cu rol in formarea tecii
Hertwig
- Reticulul stelat (pulpa sm) – secreta
MPZ
- Stratul intermediar = m.m cel epiteliale
turtite – intensa activitate fosfatazei
alcaline – rolin form sm
 DEZVOLTAREA DINTILOR
Stadiul de clopot

Lamină succesorială

Strat intermediar
DEZVOLTAREA DINTILOR
Stadiul de clopot

1 Stratul dentar intern .

2. Stratul intermediar
3. Stratul celulelor stelate
4. Stratul dentar extern

Papila
dentara
DEZVOLTAREA DINTILOR
Stadiul de clopot

• Bucla cervicala
 DEZVOLTAREA DINȚILOR

Nodul de smalt

Cordonul de smalt

Mugurele dintelui permanent - Din lamina dentara a dintelui temporar se

separa o alta prelungire care constituie primordiumul dintelui permanent si
care va initia un proces identic de dezvoltare a acestuia (lamina dentara
secundara). Practic in cea de-a 16-a saptamana a vietii intrauterine se
formeaza mugurele primului molar permanent
DEZVOLTAREA DINTILOR
Stadiul de clopot

Resturile epiteliale
diseminate in mezenchim
”perlele lui Serres”
DEZVOLTAREA DINTILOR
Stadiul coronar
FORMAREA ȚESUTURILOR DURE DENTARE
FORMAREA ȚESUTURILOR DURE DENTARE
• Pe masura ce epiteliul odontogen se
diferentiaza in pre-ameloblasti la nivelul
epiteliului adamantin intern, acestia induc
diferentierea mezenchimului papilei dentare
in odontoblasti.
• Odontoblastii secreta matricea dentinara.
Acest fenomen stimuleaza preameloblastii
stratului adamantin intern sa se diferentieze
in ameloblasti functionali, care depoziteaza
smalt peste matricea dentinara.
• Structurile de legatura dintre ameloblasti si
matricea dentinara reprezinta jonctiunea
amelodentinara, care se formeaza de fapt
inainte de depozitarea smaltului.
 FORMAREA ȚESUTURILOR DURE DENTARE
AMELOGENEZA
• Componentă anorganică
(98%)
– Cristale de hidroxiapatită
– Cea mai dură substanţă din
organism
– Compus din prisme adamantine
şi substanţă interprismatică
– Prismele sunt curbate, în formă
de S (-> liniile Hunter-Schreger)
– Liniile Retzius
– Tufele smalţului, la joncţiunea
smalţ-dentină
– Cariile dentare: zone de
demineralizare
 FORMAREA ȚESUTURILOR DURE DENTARE
AMELOGENEZA
• Componentă organică (2%):
matrice extracelulară
– Proteine specifice
smalţului:
• amelogenină (numai în
smalţul în formare)
• enameline
– Produsă de
adamantoblaste în cursul
histogenezei dintelui
 FORMAREA ȚESUTURILOR DURE DENTARE
AMELOGENEZA
Ameloblaste:
• Secretorii
– celule înalte, cilindrice
– procese apicale
– RER, granule de secreţie
• De maturare
 FORMAREA ȚESUTURILOR DURE DENTARE
DENTINOGENEZA

• Componentă anorganică (70%)

 Cristale de hidroxiapatită
 Linii incrementale von Ebner
(subţiri), Owen (groase)
 Tubuli dentinali (canaliculi Tomes)

• Componenta organică (30%)

 Matrice extracelulară (colagen,
GAG)
 Celule: odontoblaste
 FORMAREA ȚESUTURILOR DURE DENTARE
DENTINOGENEZA

• Odontoblaste
 Secretă predentina – matricea
organică
 Un strat ce mărgineşte
dentina, cel. unite prin
joncţiuni intercelulare
 Corp celular cilindric, cu
granule secretorii, corpii abac
 Procese odontoblastice
apicale (fibre Tomes): cu
microtubuli, microfilamente,
granule de secreţie
FORMAREA ȚESUTURILOR DURE DENTARE
DENTINOGENEZA
FORMAREA ȚESUTURILOR DURE DENTARE
DENTINOGENEZA
FORMAREA ȚESUTURILOR DURE DENTARE
DENTINOGENEZA / AMELOGENEZA
FORMAREA ȚESUTURILOR DURE DENTARE
DENTINOGENEZA / AMELOGENEZA
Striae of Retzius
STADII AVANSATE DE APOZIȚII
FORMAREA RADACINII
FORMAREA RĂDĂCINII
• Dezvoltarea rădăcinii începe după formarea
smalțului și a dentinei
• Celulele epiteliale ale epiteliului dentar
intern și extern vor prolifera la nivelul buclei
cervicale ptr a forma teaca Hertwig
• Teaca Hertwig determină dacă un dinte are
rădăcini unică sau multiplă
• În cele din urmă teaca se va fragmenta prin
invazia mezenchimului adiacent, si va forma
mai multe grupuri distincte de celulele
epiteliale cunoscut sub numele de resturile
epiteliale ale Malassez.
 FORMAREA RĂDĂCINII

Proliferarea celulara in
bucla cervicala

Bucla cervicală
 FORMAREA RĂDĂCINII
Formarea tecii
epiteliale Hertwig
(radacina dintelui)
 FORMAREA RĂDĂCINII

Teaca Hertwig creste jurul papilei dentare

(viitoarea puplă radiculară)
Dupa liza tecii Hertwig, mezenchimul
adiacent vine in contact si se diferentiaza in
cementoblasti care vor produce cementul
radicular
FORMAREA RĂDĂCINII
• Diafragmul epitelial:
portiunea terminala a
tecii Hertwig
• Face un unghi de 45°,
va înconjura apical
deschiderea papilei
dentare în timpul
dezvoltării rădăcinii
FORMAREA RĂDĂCINII

Formarea și îngustarea
foramenului apical.

56
 FORMAREA RĂDĂCINII

PDL
Stratificarea
cementului

Os alveolar
Pulp

123
DEZVOLTAREA RĂDĂCINII VERSUS
MIȘCĂRILE ERUPTIVE ALE DINȚILOR
 Cementul
• Cement
– substanţă similară osului:
• componentă anorganică (40-50%)
• componentă organică
– tipuri:
• acelular
• celular: cementocite în cementoplaste
– nu este vascularizat
– nu formează sist. Havers