Ortodontie 2

UMF EXAMENE
Total
Disciplina
întrebări
CHIRURGIE OMF 320
PATOLOGIE ORALA 300
PROTETICA - PROTEZA PARTIAL AMOVIBILA: PROTEZA
225
SCHELETATA
ORTODONTIE SI ORTOPEDIE DENTO-FACIALA 407
1. Mugurii faciali implicaţi în dezvoltarea prenatală a feţei sunt:

1. faringieni
2. temporali
3. hioidieni
4. nazali interni
5. maxilari
6. nazali externi
7. frontal
8. mandibulari
9. orbiculari
10.tiroidieni
2. Mugurii faciali neimplicaţi în dezvoltarea prenatală a feţei sunt:
1. frontal
2. nazali interni
3. tiroidieni
4. hioidieni
5. faringieni
6. nazali externi
7. mandibulari
8. orbiculari
9. temporali
10.maxilari
3. Prin coalescenţa mugurilor nazali interni se vor forma:
1. gura embrionară primitivă
2. placodele olfactive
3. filtrum-ul buzei superioare
4. pragul narinar
5. cavitățile nazale
6. vârful nasului
7. osul incisiv
8. palatul secundar
9. lama perpendiculară a etmoidului
10.septul nazal
4. Prin coalescenţa mugurilor nazali interni nu se vor forma:
1. septul nazal
2. aripa externă a nasului
3. podeaua narinei
5. filtrum-ul buzei superioare
6. vârful nasului
7. osul incisiv
8. partea superioară a orbitei
9. partea internă a orbitei
10.pragul narinar
5. Prin coalescenţa mugurilor nazali externi se vor forma:
1. pragul narinar
3. arcul branhial mandibular
4. septul nazal
7. osul incisiv
8. podeaua narinei
9. placodele optice
10.stomodeumul
6. Prin coalescenţa mugurilor nazali externi nu se vor forma:
4. cavitățile nazale
5. podeaua narinei
6. osul maxilar
7. pragul narinar
8. palatul primar
9. osul incisiv
10.septul nazal
7. Prin coalescenţa mugurilor maxilari se vor forma:
1. mijlocul buzei superioare
2. palatul primar
3. palatul secundar
4. 2/3 externe ale buzei inferioare
5. părțile laterale ale buzei superioare
6. 2/3 externe ale buzei superioare
7. columela
8. osul maxilar
9. pragul narinar
10.apofizele palatine ale osului maxilar
8. Prin coalescenţa mugurilor maxilari nu se vor forma:
1. părțile laterale ale buzei superioare
2. palatul primar
3. osul mandibular
4. septul nazal
5. 2/3 externe ale buzei superioare
6. 2/3 externe ale buzei inferioare
7. palatul secundar
8. apofizele palatine ale osului maxilar
9. osul maxilar
10.columela
9. Defectele de coalescenţă ale mugurilor faciali produc:
1. despicătura mediană a feţei
2. trisomia 21 Langdon Down
3. despicătura laterală a feţei
4. agnaţia
5. ciclocefalia
6. despicătura transversală a feţei
7. microstomia
8. polignaţia
9. sindromul Pierre Robin
10.ageniocefalia
10.Defectele de coalescenţă ale mugurilor faciali nu produc:
1. diprosopia
2. microstomia
3. sindromul Patau
4. polignaţia
5. agnaţia
6. despicătura transversală a feţei
7. despicătura mediană a feţei
8. despicătura laterală a feţei
9. sindromul Franceschetti
10.arinencefalia
11.Defectele de coalescenţă ale mugurilor faciali produc:
1. despicătura paramediană a feţei
2. polignaţia
3. despicătura inferioară mediană a feţei
4. sindromul Franceschetti
5. arinencefalia
6. astomia
7. macrostomia
8. diprosopia
9. sindromul Patau
10.despicătura buzei, a osului alveolar şi a palatului
12.Defectele de coalescenţă ale mugurilor faciali nu produc:
1. ciclocefalia
2. ageniocefalia
3. despicătura paramediană a feţei
5. polignaţia
6. despicătura buzei, a osului alveolar şi a palatului
7. trisomia 21 Langdon Down
8. astomia
9. macrostomia
10.despicătura inferioară mediană a feţei
13.Formarea oaselor în perioada vieţii intrauterine se realizează prin:
1. osificare desmală
2. osificare mixtă
3. nuclee de creştere
4. fontanele
5. creştere periostală
6. osificare endocondrală
7. sincondroze
8. resorbţie şi apoziţie osoasă
9. osificare directă și indirectă
10.osificare intramembranară
14.Formarea oaselor în perioada vieţii intrauterine nu se realizează prin:
1. osificare endocondrală
2. resorbţie şi apoziţie osoasă
3. osificare directă și indirectă
4. fontanele
5. nuclee de creştere
6. sincondroze
7. osificare intramembranară
9. osificare mixtă
10.creştere periostală
15.Prin osificare endocondrală în perioada vieţii intrauterine se formează:
1. oasele feței
2. oasele alveolare
3. mandibula
4. oasele lungi
6. oasele calotei craniene
7. oasele maxilare
8. cornet inferior
9. osul sfenoid
10.oasele late
16.Prin osificare endocondrală în perioada vieţii intrauterine nu se formează:
1. mandibula
2. oasele late
4. oasele alveolare
5. oasele maxilare
6. oasele feței
7. osul sfenoid
8. oasele lungi
9. oasele calotei craniene
10.cornet inferior
17.Prin osificare endocondrală în perioada vieţii intrauterine se formează:
1. oasele alveolare
2. oasele bazei craniului
3. vomerul
4. oasele nazale
5. cornet inferior
7. oasele lungi
8. oasele lacrimale
9. osul sfenoid
10.oasele malare
18.Prin osificare endocondrală în perioada vieţii intrauterine nu se formează:
1. oasele lungi
2. cornet inferior
4. oasele alveolare
5. oasele lacrimale
6. vomerul
7. osul sfenoid
8. oasele nazale
9. oasele malare
10.oasele bazei craniului
19.Prin osificare desmală în perioada vieţii intrauterine se formează:
2. oasele alveolare
3. cornet inferior
5. osul frontal
6. vomerul
7. oasele lungi
8. oasele maxilare
9. mandibula
10.oasele calotei craniene
20.Prin osificare desmală în perioada vieţii intrauterine nu se formează:
1. mandibula
2. cornet inferior
3. oasele lungi
4. oasele alveolare
6. vomerul
8. osul frontal
9. oasele maxilare
10.oasele calotei craniene
21.Prin osificare desmală în perioada vieţii intrauterine se formează:
1. oasele nazale
2. oasele lungi
4. oasele malare
5. cornet inferior
7. oasele lacrimale
8. oasele alveolare
9. oasele maxilare
10.osul sfenoid
22.Prin osificare desmală în perioada vieţii intrauterine nu se formează:
1. oasele nazale
2. osul sfenoid
4. oasele maxilare
5. oasele lacrimale
6. cornet inferior
7. oasele lungi
9. oasele alveolare
10.oasele malare
23.Creșterea postnatală a bazei craniului se realizează prin:
3. sincondroza intra-occipitală
4. sincondroza sfeno-occipitală
5. sindesmoze
6. sincondroza sfeno-etmoidală
7. osteogeneză
8. sincondroza intra-etmoidală
9. sincondroza intra-sfenoidală
10.condrogeneză
24.Creșterea postnatală a bazei craniului nu se realizează prin:
1. sindesmoze
2. osteogeneză
3. sincondroza intra-occipitală
4. condrogeneză
5. sincondroza sfeno-occipitală
7. sincondroza sfeno-etmoidală
9. sincondroza intra-etmoidală
10.sincondroza intra-sfenoidală
25.Creșterea postnatală a bolții palatine se realizează prin:
1. suturi premaxilare
2. sutura incisivo-canină
3. sutura pterigo-maxilară
4. suturi palato-maxilare
5. creștere periostală
6. hormonul somatotrop
7. simfiza mentonieră
8. suturi postmaxilare
9. sutura palato-maxilară transversă
10.sutura medio-palatină
26.Creșterea postnatală a bolții palatine nu se realizează prin:
1. sutura medio-palatină
6. suturi palato-maxilare
10.creștere periostală
27.Creșterea postnatală a osului alveolar se realizează prin:
2. sutura posterioară
5. sutura sagitală
10.sutura medio-palatină
28.Creșterea postnatală a osului alveolar nu se realizează prin:
9. sutura sagitală
10.sutura palato-maxilară transversă
29.Creșterea postnatală a mandibulei se realizează prin:
1. nucleul de creștere coronoidian
2. sutura anterioară
3. nucleul de creștere condilian
5. nucleul de creștere simfizar
7. nucleul de creștere angular
8. creştere alveolară
9. creşterea bolții palatine
10.creştere suturală
30.Creșterea postnatală a mandibulei nu se realizează prin:
1. sutura anterioară
2. nucleul de creștere condilian
3. nucleul de creștere coronoidian
5. creşterea bolții palatine
6. nucleul de creștere simfizar
8. creştere suturală
9. creştere alveolară
10.nucleul de creștere angular
31.Rotaţia mandibulară anterioară se caracterizează prin:
1. înălţime redusă a ramus-ului mandibular
2. dezvoltare în exces a înălţimii alveolare şi dentare laterale
3. unghiul goniac mărit
4. creştere condiliană în sus-înainte
5. poziţie înaltă a articulaţiei temporo-mandibulare
6. unghiul goniac micșorat
7. poziţie joasă a articulaţiei temporo-mandibulare
8. ramus mandibular lung şi larg
9. creştere condiliană în sus-înapoi
10.dezvoltare redusă a înălţimii alveolare şi dentare laterale
32.Rotaţia mandibulară anterioară nu se caracterizează prin:
5. dezvoltare redusă a înălţimii alveolare şi dentare laterale
10.poziţie joasă a articulaţiei temporo-mandibulare
33.Rotaţia mandibulară posterioară se caracterizează prin:
3. dezvoltare redusă a înălţimii alveolare şi dentare laterale
10.dezvoltare în exces a înălţimii alveolare şi dentare laterale
34.Rotaţia mandibulară posterioară nu se caracterizează prin:
10.dezvoltare redusă a înălţimii alveolare şi dentare laterale
35.Creşterea facială hiperdivergentă se caracterizează prin:
1. scăderea înălțimii anterioare faciale
2. simfiza mentonieră orientată în jos şi înapoi
3. ramus mandibular lung
4. simfiza mentonieră orientată în sus şi înainte
5. scăderea înălțimii posterioare faciale
7. creşterea înălțimii posterioare faciale
8. ramus mandibular scurt
9. creşterea înălțimii anterioare faciale
10.poziţie joasă a articulaţiei temporo-mandibulare
36.Creşterea facială hiperdivergentă nu se caracterizează prin:
10.scăderea înălțimii posterioare faciale
37.Creşterea facială hipodivergentă se caracterizează prin:
10.simfiza mentonieră orientată în jos şi înapoi
38.Creşterea facială hipodivergentă nu se caracterizează prin:
10.scăderea înălțimii anterioare faciale
39.Creșterea postnatală transversală a maxilarului se realizează prin:
5. creșterea divergentă a apofizelor alveolare laterale
9. apoziția și remodelarea osoasă
10.creșterea periostală
40.Creșterea postnatală transversală a maxilarului nu se realizează prin:
2. creșterea periostală
5. apoziția și remodelarea osoasă
9. creșterea divergentă a apofizelor alveolare laterale
10.suturi premaxilare
41.Factorii funcționali care activează sutura medio-palatină sunt:
1. presiunea limbii asupra bolții palatine
2. forțele masticatorii asupra dinților
3. procesele alveolare maxilare
4. amigdalita hipertrofică
5. respirația orală
6. expansiunea foselor nazale
7. obiceiul vicios de sugere a degetului
8. obiceiurile alimentare
9. expansiunea sinusurilor maxilare
10.hipertonicitatea mușchiului mentalis
42.Care factor nu activează sutura medio-palatină?
1. expansiunea sinusurilor maxilare
4. forțele masticatorii asupra dinților
5. presiunea limbii asupra bolții palatine
6. procesele alveolare maxilare
8. expansiunea foselor nazale
9. hipertonicitatea mușchiului mentalis
10.obiceiurile alimentare
43.Relația intermaxilară a arcadelor gingivale superioare și inferioare ale nou-
născutului poate fi:
1. acoperită
2. distalizată
3. în acoperiș abrupt
4. mezializată
5. în treaptă înclinată
6. plană
7. cap la cap
8. deschisă
9. prognată
10.închisă
44.Relația intermaxilară a arcadelor gingivale superioare și inferioare ale nou-
născutului nu poate fi:
1. închisă
2. mezializată
3. în acoperiș abrupt
4. cap la cap
5. plană
6. în treaptă înclinată
7. acoperită
8. prognată
9. deschisă
10.distalizată
45.Dinții prenatali se caracterizează prin:
1. se extrag
2. au tendinţe familiale
3. sunt frecvent întâlniți la nivelul grupului incisiv inferior
4. erup în primele 30 de zile de viaţă
5. erup în perioada vieţii intrauterine
6. sunt dinți din seria dentară temporară
7. sunt malpoziționați
8. sunt dinți supranumerari
9. sunt prezenţi pe arcadă la naştere
10.distrofie
46.Dinții prenatali nu se caracterizează prin:
1. erup în primele 30 de zile de viaţă
2. distrofie
3. se extrag
5. sunt dinți din seria dentară temporară
6. sunt dinți supranumerari
8. sunt malpoziționați
10.sunt prezenţi pe arcadă la naştere
47.Dinții neonatali se caracterizează prin:
1. erup în primele luni ale vieţii
2. au rădăcini
3. sunt frecvent întâlniți la nivelul grupului incisiv superior
4. sunt acoperiți de un strat fin de smalț
5. nu au rădăcini
8. se întâlnesc rar
10.erup în perioada vieţii intrauterine
48.Dinții neonatali nu se caracterizează prin:
2. sunt acoperiți de un strat fin de smalț
4. nu au rădăcini
6. au rădăcini
7. erup în primele luni ale vieţii
8. se întâlnesc rar
9. sunt frecvent întâlniți la nivelul grupului incisiv superior
10.au tendinţe familiare
49.Erupţia dentară reprezintă:
1. perforarea mucoasei gingivale de către cuspidul dintelui
2. un fenomen fiziologic metabolic
3. un fenomen continuu
4. un fenomen genetic
5. mineralizarea coroanei dintelui
6. un fenomen endocrin
7. când dintele atinge planul de ocluzie
8. migrarea dintelui din zona osoasă în cavitatea orală
9. un fenomen discontinuu
10.un fenomen fenotipic
50.Erupţia dentară nu reprezintă:
1. un fenomen fenotipic
2. un fenomen endocrin
3. un fenomen discontinuu
4. un fenomen continuu
6. un fenomen genetic
7. perforarea mucoasei gingivale de către cuspidul dintelui
8. un fenomen fiziologic metabolic
9. mineralizarea coroanei dintelui
10.când dintele atinge planul de ocluzie
51.Erupția normală a incisivilor centrali temporari are loc între:
1. 0-30 luni
2. 0-12 luni
3. 6-12 luni
4. 6-24 luni
5. 0-18 luni
6. 10-18 luni
7. 6-30 luni
8. 6-18 luni
9. 0-24 luni
10.18-30 luni
52.Erupția normală a incisivilor laterali temporari are loc între:
1. 0-24 luni
2. 6-24 luni
3. 6-18 luni
4. 12-24 luni
5. 10-18 luni
6. 18-30 luni
7. 0-12 luni
8. 6-30 luni
9. 0-30 luni
10.6-12 luni
53.Erupția normală a caninilor temporari are loc între:
1. 6-18 luni
2. 20-28 luni
3. 18-36 luni
4. 6-30 luni
5. 12-30 luni
6. 24-30 luni
7. 24-36 luni
8. 18-30 luni
9. 0-36 luni
10.12-36 luni
54.Erupția normală a molarilor primi temporari are loc între:
1. 6-36 luni
2. 12-42 luni
3. 12-24 luni
4. 12-30 luni
5. 18-42 luni
6. 18-24 luni
7. 18-36 luni
8. 10-20 luni
9. 12-36 luni
10.18-30 luni
55.Erupția normală a molarilor secunzi temporari are loc între:
1. 28-34 luni
2. 30-36 luni
3. 6-36 luni
4. 12-30 luni
5. 12-36 luni
6. 24-42 luni
7. 24-36 luni
8. 30-42 luni
9. 18-42 luni
10.18-36 luni
56.Anomaliile dentare ale dinţilor temporari pot fi:
1. dinți bigeminați
2. dinți rotați
3. dinți supranumerari
4. dinți ectopici
5. dinți transpoziționați
6. dinți incluși
7. resturi radiculare
8. dinți cu distrofii dentare
9. anodonția unor dinți
10.dinți fracturați
57.Relaţiile anormale ocluzale statice în sens sagital din dentiția temporară pot
fi:
1. ocluzia lingualizată
2. inocluzia sagitală negativă
3. ocluzia inversă unilaterală
4. laterodeviaţia mandibulară
5. ocluzie adâncă
6. angrenajul invers frontal
7. inocluzia sagitală pozitivă
8. ocluzia inversă frontală
9. ocluzia deschisă
10.ocluzia distalizată
58.Relaţiile anormale ocluzale statice în sens transversal din dentiția temporară
pot fi:
2. ocluzie adâncă
4. ocluzia inversă bilaterală
8. ocluzia mezializată
9. ocluzia inversă totală
10.ocluzia încrucişată
59.Relaţiile anormale ocluzale statice în sens vertical din dentiția temporară pot
fi:
1. ocluzia adâncă prăbuşită
3. ocluzia încrucişată
4. inocluzia sagitală negativă
6. ocluzia adâncă în acoperiş
8. ocluzie deschisă laterală
9. ocluzie deschisă frontală
10.ocluzia adâncă
60.Dezvoltarea normală a ocluziei dentare se caracterizează prin:
1. atriţia dinţilor
2. prima înălţare de ocluzie
3. a doua mezializare a mandibulei
4. abrazia dinților
5. resorbţia radiculară a dinților temporari
6. a treia mezializare a mandibulei
7. a treia înălţare de ocluzie
8. a doua înălţare de ocluzie
9. planul postlacteal
10.prima mezializare a mandibulei
61.Dezvoltarea normală a ocluziei dentare nu se caracterizează prin:
1. abrazia dinților
3. atriţia dinţilor
4. planul postlacteal
5. a treia înălţare de ocluzie
6. a treia mezializare a mandibulei
9. resorbţia radiculară a dinților temporari
10.prima mezializare a mandibulei
62.Nonatriția dinților temporari conduce la:
1. resorbţia radiculară
3. blocarea mişcărilor mandibulei
10.instalarea ocluziei distalizate
63.Caracteristicile dentare și ocluzale ale perioadei primei copilării (1-6 ani)
sunt:
1. prima mezializare a mandibulei
2. atriţia dinţilor temporari
4. resorbția radiculară a dinților temporari
7. exfolierea dinților temporari laterali
9. a treia înălțare de ocluzie
10.retrognatismul mandibular
64.Erupția normală a incisivilor centrali inferiori permanenți are loc între:
1. 4.5-7.5 ani
2. 5-9 ani
3. 5.5-7.7 ani
4. 6-8 ani
5. 6.5-8.5 ani
6. 5-7 ani
7. 4-6 ani
8. 5-8 ani
9. 6-10 ani
10.6-7 ani
65.Erupția normală a incisivilor centrali superiori permanenți are loc între:
1. 7-10 ani
2. 6.5-8.5 ani
3. 6.5-9.5 ani
4. 7-9 ani
5. 5-9 ani
6. 7-8 ani
7. 6-10 ani
8. 5.5-8.5 ani
9. 6-9 ani
10.6-8 ani
66.Erupția normală a incisivilor laterali inferiori permanenți are loc între:
1. 7-9 ani
2. 8-9 ani
3. 7-10 ani
4. 9-11 ani
5. 8.5-10.5 ani
6. 7-10 ani
7. 8-10 ani
8. 8.5-9.5 ani
9. 6.5-9.5 ani
10.10-11 ani
67.Erupția normală a incisivilor laterali superiori permanenți are loc între:
1. 8-9 ani
2. 7-10 ani
3. 7-10 ani
4. 8.5-9.5 ani
5. 6.5-9.5 ani
6. 10-11 ani
7. 7-9 ani
8. 8-10 ani
9. 9-11 ani
10.8.5-10.5 ani
68.Erupția normală a caninilor inferiori permanenți are loc între:
1. 7.5-10.5 ani
2. 8.5-11.5 ani
3. 9-10 ani
4. 8.5-11.5 ani
5. 8-11 ani
6. 7-9 ani
7. 8-10 ani
8. 9-12 ani
9. 7-10 ani
10.9-11 ani
69.Erupția normală a caninilor superiori permanenți are loc între:
1. 11-13 ani
2. 10.5-12.5 ani
3. 9-11 ani
4. 10.5-13.5 ani
5. 11-12 ani
6. 10-12 ani
7. 9.5-12 ani
8. 10-13 ani
9. 10-14 ani
10.9-14 ani
70.Erupția normală a premolarilor primi inferiori are loc între:
1. 10-12 ani
2. 9-13 ani
3. 9-11 ani
4. 10-11 ani
5. 9.5-12.5 ani
6. 8.5-10.5 ani
7. 9-12 ani
8. 9.5-11.5 ani
9. 9-10 ani
10.8-11 ani
71.Erupția normală a premolarilor primi superiori are loc între:
1. 9-11 ani
2. 9-12 ani
3. 8.5-11.5 ani
4. 9-10 ani
5. 8-11 ani
6. 7-10 ani
7. 8.5-11.5 ani
8. 7.5-10.5 ani
9. 7-9 ani
10.8-10 ani
72.Erupția normală a premolarilor secunzi inferiori are loc între:
1. 9-14 ani
2. 11-12 ani
3. 11-13 ani
4. 10-13 ani
5. 9-11 ani
6. 10-14 ani
7. 10.5-12.5 ani
8. 10-12 ani
9. 10.5-13.5 ani
10.9.5-12 ani
73.Erupția normală a premolarilor secunzi superiori are loc între:
1. 9-10 ani
2. 9-13 ani
3. 9.5-11.5 ani
4. 8.5-10.5 ani
5. 8-11 ani
6. 10-11 ani
7. 10-12 ani
8. 9-12 ani
9. 9-11 ani
10.9.5-12.5 ani
74.Erupția normală a molarilor primi permanenți are loc între:
1. 6-7 ani
2. 6-9 ani
3. 4.5-7.5 ani
4. 5-7 ani
5. 6.5-8.5 ani
6. 6.5-7.5 ani
7. 4-8 ani
8. 4-6 ani
9. 5-8 ani
10.6-8 ani
75.Erupția normală a molarilor secunzi permanenți are loc între:
1. 10-14 ani
2. 12-13 ani
3. 11.5-13.5 ani
4. 11-14 ani
5. 11.5-14.5 ani
6. 12-14 ani
7. 12-15 ani
8. 10-12 ani
9. 10.5-13.5 ani
10.11-13 ani
76.Tulburările care pot apare în prima etapă a dentiției mixte sunt:
1. incluzia molarilor de minte
2. ectopia de canin
3. ocluzia deschisă laterală
5. ocluzia dublă
6. distrofia dentară
7. înghesuirea dentară tranzitorie
8. ocluzia duală
9. erupția linguală a dintelui
10.ocluzia falsă distalizată
77.Tulburările care pot apare în prima etapă a dentiției mixte sunt:
1. ectopia de canin
2. ocluzia falsă mezializată
3. înghesuirea dentară permanentă
4. diastema tranzitorie
7. erupția distală a dintelui
8. disto-rotația incisivilor
9. angrenajul invers lateral
10.abrazia dinților permanenți
78.Relaţiile anormale ocluzale statice în sens sagital din dentiția permanentă
pot fi:
2. ocluzie adâncă
6. ocluzia distalizată
10.ocluzia mezializată
79.Relaţiile anormale ocluzale statice în sens transversal din dentiția
permanentă pot fi:
1. ocluzie adâncă
2. ocluzia canină intercalată
5. angrenajul invers lateral
6. ocluzia inversă bilaterală
10.ocluzia inversă frontală
80.Relaţiile anormale ocluzale statice în sens vertical din dentiția permanentă
pot fi:
6. ocluzia adâncă în acoperiş
7. ocluzia adâncă în capac de cutie
10.inocluzia sagitală negativă
81.Caracterele dento-maxilo-faciale moştenite de la părinți sunt:
1. tiparul erupţiei dentare
2. tiparul de deglutiție
3. tiparul de creştere a bazei craniului
4. anomaliile dentare de poziție
5. obiceiurile vicioase
6. tiparul resorbției radiculare
7. dimensiunile arcadelor
8. forma și volumul dinţilor şi a maxilarelor
9. receptivitatea la anomalii dentare
10.anomaliile dentare de număr şi formă
82.Care caractere dento-maxilo-faciale nu sunt moştenite de la părinți?
2. tiparul de creştere a bazei craniului
4. anomaliile dentare de număr şi formă
6. anomaliile dentare de poziție
7. forma și volumul dinţilor şi a maxilarelor
9. dimensiunile arcadelor
10.tiparul resorbției radiculare
83.Caracterele dento-maxilo-faciale moştenite de la părinți sunt:
1. tiparul de rotaţie facială
3. mărimea, poziţia şi forma inserției frenurilor
5. relaţiile intermaxilare cu baza craniului
6. tiparul activităţii neuromusculare
7. anomaliile dentare de erupție
8. configuraţia bolţii palatine
10.obiceiurile vicioase
84.Care caractere dento-maxilo-faciale nu sunt moştenite de la părinți?
2. anomaliile dentare de erupție
3. tiparul activităţii neuromusculare
4. configuraţia bolţii palatine
5. mărimea, poziţia şi forma inserției frenurilor
6. relaţiile intermaxilare cu baza craniului
10.tiparul de deglutiție
85.Anomaliile dento-maxilare moştenite din familie sunt:
1. macrogenia
2. ocluzia deschisă anterioară
3. ocluzia adâncă în acoperiș
4. incluzia dentară
6. laterodeviația mandibulară
7. retrognaţia maxilară
8. ocluzia intercalată
10.prognaţia mandibulară
86.Care anomalii dento-maxilare nu sunt moștenite din familie?
2. macrogenia
4. ocluzia deschisă anterioară
6. ocluzia adâncă în acoperiș
9. retrognaţia maxilară
2. microdonţia
3. transpoziția dentară
4. diastema
5. macrodonţia
6. ectopia dentară
7. dinții supranumerari
8. hipodonţia
10.angrenajul invers
88.Care anomalii dento-maxilare nu sunt moştenite din familie?
3. macrodonţia
5. hipodonţia
6. ectopia dentară
7. diastema
8. microdonţia
9. angrenajul invers
10.laterodeviația mandibulară
1. proalveolo-donţia superioară
3. proalveolo-donţia inferioară
4. retroalveolo-donția inferioară
6. dizarmonia dento-maxilară cu spaţiere
8. biproalveolo-donția
9. dizarmonia dento-maxilară cu înghesuire
10.incluzia dentară
90.Care anomalii dento-maxilare nu sunt moştenite din familie?
1. dizarmonia dento-maxilară cu înghesuire
4. biproalveolo-donția
5. proalveolo-donţia inferioară
6. dizarmonia dento-maxilară cu spaţiere
8. proalveolo-donţia superioară
10.retroalveolo-donția inferioară
91.Sindromul Langdon Down se caracterizează prin:
1. facies mongoloid
2. despicătură palatină
3. macroglosie
4. infrapoziție a dinților frontali
5. micro-retrognaţie maxilară
6. anomalii dentare de număr, formă şi volum
7. ocluzie inversă frontală sau totală
8. glosoptoză
9. micrognaţie mandibulară
10.ocluzie deschisă
92.Sindromul Langdon Down nu se caracterizează prin:
3. glosoptoză
4. micrognaţie mandibulară
5. ocluzie deschisă
7. facies mongoloid
10.macroglosie
93.Trisomia 21 se caracterizează prin:
1. facies mongoloid
2. facies asimetric
3. macroglosie
5. micro-retrognaţie mandibulară
6. glosoptoză
9. profil de pasăre
10.micro-retrognaţie maxilară
94.Trisomia 21 nu se caracterizează prin:
3. facies asimetric
5. glosoptoză
6. facies mongoloid
8. macroglosie
95.Sindromul Edwards se caracterizează prin:
3. regiunea frunții foarte dezvoltată
4. hipertelorism (ochi situaţi la distanţă)
6. rădăcina nasului proeminentă
7. facies cu aspect de gură de delfin
8. pterigium coli
10.despicătură palatină
96.Sindromul Edwards nu se caracterizează prin:
2. pterigium coli
10.ocluzie inversă frontală sau totală
97.Trisomia 18 se caracterizează prin:
5. incluzii dentare
6. laterognaţie mandibulară
8. macrostomie (gură de peşte)
9. facies asimetric
98.Trisomia 18 nu se caracterizează prin:
3. incluzii dentare
4. facies asimetric
10.macrostomie (gură de peşte)
99.Sindromul Patau se caracterizează prin:
1. anoftalmie
3. facies aplatizat
4. frunte teşită
6. retrognaţie mandibulară
7. acrocefalie
9. rădăcina nasului turtită
10.hipertelorism (ochi situaţi la distanţă)
100. Sindromul Patau nu se caracterizează prin:
2. frunte teşită
3. facies aplatizat
6. anoftalmie
9. acrocefalie
101. Trisomia 13-15 se caracterizează prin:
3. frunte teşită
5. anoftalmie
6. facies aplatizat
9. prognaţie mandibulară adevărată
10.acrocefalie
102. Trisomia 13-15 nu se caracterizează prin:
2. acrocefalie
3. facies aplatizat
5. frunte teşită
9. anoftalmie
103. Sindromul Klinefelter se caracterizează prin:
2. disgenezie testiculară
4. glosoptoză
6. ocluzie mezializată
10.gigantism eunucoidal
104. Sindromul Klinefelter nu se caracterizează prin:
8. gigantism eunucoidal
9. glosoptoză
10.micro-retrognaţie mandibulară
105. Sindromul XXY se caracterizează prin:
2. anomalii dentare de număr (anodonţii)
5. anomalii dentare de formă şi poziţie
9. micrognaţie maxilară
10.ocluzie inversă frontală sau totală
106. Sindromul XXY nu se caracterizează prin:
10.disgenezie testiculară
107. Sindromul Turner se caracterizează prin:
1. glosoptoză
2. ocluzie deschisă anterioară
3. pterigium coli
8. facies rotund
108. Sindromul Turner nu se caracterizează prin:
2. pterigium coli
5. glosoptoză
6. facies rotund
109. Sindromul 45X se caracterizează prin:
4. acrocefalie
7. facies rotund
8. pterigium coli
10.retrognaţie mandibulară
110. Sindromul 45X nu se caracterizează prin:
1. acrocefalie
3. facies rotund
4. pterigium coli
111. Sindromul Apert-Crouzon se caracterizează prin:
3. acrocefalie
4. facies aplatizat
8. retrognaţie maxilară
10.glosoptoză
112. Sindromul Apert-Crouzon nu se caracterizează prin:
2. facies aplatizat
5. acrocefalie
7. retrognaţie maxilară
8. glosoptoză
10.facies cu aspect de gură de delfin
113. Sindromul Godenhard-Franceschetti se caracterizează prin:
2. facies asimetric
5. incluzii dentare
6. glosoptoză
9. pterigium coli
114. Sindromul Godenhard-Franceschetti nu se caracterizează prin:
2. facies asimetric
5. glosoptoză
6. pterigium coli
10.incluzii dentare
115. Sindromul Pierre-Robin se caracterizează prin:
1. facies mongoloid
5. glosoptoză
6. macroglosie
10.facies cu aspect de gură de delfin
116. Sindromul Pierre-Robin nu se caracterizează prin:
3. facies mongoloid
6. macroglosie
8. glosoptoză
10.profil de pasăre
117. Sindromul Ellis van Creveld se caracterizează prin:
3. anoftalmie
9. frunte teşită
10.micrognaţie maxilară
118. Sindromul Ellis van Creveld nu se caracterizează prin:
1. anoftalmie
6. frunte teşită
10.micro-retrognaţie mandibulară
119. Hipersecreţia hormonului somatotrop în perioada de creştere produce:
1. erupţie dentară întârziată
2. hipertrofie nazală
4. macroglosie
5. erupţie dentară accelerată
6. macrognaţie mandibulară
7. glosoptoză
9. incluzii dentare
120. Hipersecreţia hormonului somatotrop în perioada de creştere nu
produce:
4. macroglosie
6. macrognaţie mandibulară
7. hipertrofie nazală
8. incluzii dentare
9. glosoptoză
121. Hiposecreţia hormonului somatotrop în perioada de creştere produce:
2. taurodonţie
3. macroglosie
5. facies mongoloid
6. nanism hipofizar
8. micro-retrognaţie maxilară şi mandibulară
10.înghesuire dentară
122. Hiposecreţia hormonului somatotrop în perioada de creştere nu
produce:
1. micro-retrognaţie maxilară şi mandibulară
2. înghesuire dentară
3. nanism hipofizar
6. facies mongoloid
7. macroglosie
8. taurodonţia
10.erupţie dentară întârziată
123. Hiposecreţia hormonilor tiroidieni în perioada de creştere produce:
2. hipodezvoltarea maxilarelor
3. facies aplatizat
5. prognaţie mandibulară
6. facies mixedematos
7. macroglosie
10.laterognaţie mandibulară
124. Hiposecreţia hormonilor tiroidieni în perioada de creştere nu produce:
3. facies aplatizat
4. erupţia dentară întârziată
5. macroglosie
8. hipodezvoltarea maxilarelor
9. facies mixedematos
10.erupţie dentară accelerată
125. Hipersecreţia parathormonului în perioada de creştere produce:
1. oase maxilare moi și deformante
4. spațieri dentare
7. mobilitate dentară
8. facies aplatizat
10.prognaţie mandibulară
126. Hipersecreţia parathormonului în perioada de creştere nu produce:
6. facies aplatizat
10.ocluzie deschisă anterioară
127. Hipersecreţia hormonului timic în perioada de creştere produce:
2. respiraţie orală
3. hiperplazii amigdaliene
5. inocluzie sagitală pozitivă
9. proalveolie superioară
10.spațieri dentare
128. Hipersecreţia hormonului timic în perioada de creştere nu produce:
1. respiraţie orală
5. hiperplazii amigdaliene
129. Hipersecreţia hormonilor androgeni în perioada de creştere produce:
1. pubertate precoce
2. incluzii dentare
3. glosoptoză
6. hipotrofie staturală
7. erupţie dentară precoce
10.disgenezie testiculară
130. Hipersecreţia hormonilor androgeni în perioada de creştere nu
produce:
3. pubertate precoce
4. incluzii dentare
6. glosoptoză
10.hipotrofie staturală
131. Hiposecreţia hormonilor androgeni în perioada de creştere produce:
1. înghesuire dentară tranzitorie
3. anomalii dentare de poziţie şi sediu
9. gigantism hipofizar
10.macroglosie
132. Hiposecreţia hormonilor androgeni în perioada de creştere nu
produce:
5. macroglosie
7. înghesuire dentară tranzitorie
8. gigantism hipofizar
9. anomalii dentare de poziţie şi sediu
10.erupţie dentară precoce
133. Obiceiul vicios de sugere a policelui produce:
1. diastemă interincisivă superioară
2. compresiune de maxilar
3. erupție dentară întârziată
4. ocluzie distalizată
5. proalveolodonţie superioară
7. boltă palatină adâncă
8. deglutiție anormală
9. ocluzie adâncă
134. Obiceiul vicios de sugere a policelui nu produce:
2. ocluzie adâncă
3. deglutiție anormală
10.ocluzie distalizată
135. Obiceiul vicios de sugere a policelui produce:
2. incluzie dentară
3. retroalveolodonţie inferioară
4. laterodeviație mandibulară
6. intruzia incisivilor inferiori
7. endoalveolie
8. ocluzie intercalată
10.macrodonție
136. Obiceiul vicios de sugere a policelui nu produce:
2. macrodonție
3. endoalveolie
7. incluzie dentară
10.inocluzie sagitală pozitivă
137. Obiceiul vicios de sugere a index-ului şi a medius-ului sau a
auricularului produce:
1. retrodenţie superioară
2. retrognaţia mandibulară
8. prodenţie inferioară
10.ocluzie deschisă laterală
138. Obiceiul vicios de sugere a index-ului şi a medius-ului sau a
auricularului nu produce:
10.retrodenţie superioară
139. Obiceiul vicios de interpoziţie sau muşcare a buzei inferioare
produce:
6. retrodenţie inferioară
8. prodenţie superioară
10.supraerupție frontală accentuată
140. Obiceiul vicios de interpoziţie sau muşcare a buzei inferioare nu
produce:
9. supraerupție frontală accentuată
10.prodenţie superioară
141. Obiceiul vicios de interpoziţie a limbii produce:
1. laterodeviaţie mandibulară
3. ocluzie deschisă frontală sau laterală
4. intruzia grupului dentar frontal sau lateral
6. endoalveolie
10.ocluzie adâncă
142. Obiceiul vicios de interpoziţie a limbii nu produce:
2. endoalveolie
6. ocluzie adâncă
8. ocluzie deschisă frontală sau laterală
9. intruzia grupului dentar frontal sau lateral
10.diastemă interincisivă superioară
143. Obiceiul vicios de interpoziţie a obrajilor produce:
1. ocluzie adâncă
5. modificări ale mucoasei jugale
7. ocluzii inverse laterale
8. supraerupție frontală accentuată
9. ocluzie deschisă bilaterală
10.laterodeviație mandibulară
144. Obiceiul vicios de interpoziţie a obrajilor nu produce:
2. modificări ale mucoasei jugale
3. ocluzie adâncă
7. ocluzii inverse laterale
8. ocluzie deschisă bilaterală
10.supraerupție frontală accentuată
145. Cauzele locale ale apariției anomaliilor dento-maxilare sunt:
1. distrofiile dentare
2. traumatismele dinţilor temporari
3. modificările mucoasei jugale
5. interferenţele ocluzale
6. modificări ale secvenţei de erupţie a dinţilor permanenți
7. abrazia dinților permanenți
8. atriția dinților temporari
9. caria dentară a dinţilor temporari
10.perturbarea timpului de exfoliere a dinţilor temporari
146. Cauzele locale ale apariției anomaliilor dento-maxilare sunt:
3. anchiloza radiculară a dinţilor temporari
4. anomaliile dentare izolate
5. atriția dinților temporari
6. abrazia dinților permanenți
7. tulburările ţesuturilor moi
8. modificările mucoasei jugale
9. prelungirea retenţiei dinţilor temporari pe arcade
10.pierderea prematură a dinţilor temporari
147. Caria dentară a dinților temporari laterali poate produce:
1. incluzia dinţilor permanenţi
2. deschiderea ocluziei
3. pierderea spaţiului necesar erupţiei grupului canin-premolar
4. egresia dinţilor antagoniști
5. prăbuşirea ocluziei
6. atriţia dentară
7. scurtarea arcadei dentare
8. nivelarea planului de ocluzie
9. tulburări verticale ocluzale
10.mezializarea mandibulei
148. Caria dentară a dinților temporari laterali nu produce:
3. tulburări verticale ocluzale
4. egresia dinţilor antagoniști
5. mezializarea mandibulei
6. pierderea spaţiului necesar erupţiei grupului canin-premolar
10.scurtarea arcadei dentare
149. Pierderea prematură a dinţilor temporari poate produce:
1. accelerarea erupţiei dintelui permanent
2. denivelarea planului de ocluzie
3. pierderea potenţialului de erupţie a dintelui permanent
4. pierderea spaţiului necesar erupţiei dinţilor permanenţi
7. intruzia dinţilor antagonişti
8. înghesuire precoce a dinţilor permanenţi
9. întârzieri ale erupţiei dinților permanenți
10.nivelarea planului de ocluzie
150. Pierderea prematură a dinţilor temporari nu produce:
6. întârzieri ale erupţiei dinților permanenți
7. pierderea spaţiului necesar erupţiei dinţilor permanenţi
2. pierderea leeway space-lui necesar erupţiei dinţilor permanenţi
3. ocluzie adâncă
5. interferenţe ocluzale
7. migrări meziale ale dinților laterali în spaţiile edentate
9. malpoziţii dentare
10.incluzia dinţilor permanenţi
8. interferenţe ocluzale
9. malpoziţii dentare
10.ocluzie adâncă
2. apariţia înghesuirii dentare
3. angrenaje inverse
4. pierderea spațiului necesar erupţiei dinţilor permanenţi
5. apariția diastemei și tremelor
8. distalizarea dinților frontali
10.intruzia dinţilor antagonişti
1. apariţia înghesuirii dentare
7. pierderea spațiului necesar erupţiei dinţilor permanenţi
9. apariția diastemei și tremelor
10.distalizarea dinților frontali
155. Traumatismele dinților temporari pot produce:
1. tulburări de resorbţie radiculară a dinţilor temporari
4. pierderea potenţialului de erupţie a dintelui permanent subiacent
5. tulburări de erupţie a dintelui permanent prin afectarea germenului
6. schimbarea traiectoriei normale de erupţie a dintelui permanent
subiacent
9. malpoziţia dintelui permanent subiacent
10.migrări meziale ale dinților laterali în spaţiile edentate
156. Traumatismele dinților temporari nu produc:
4. tulburări de erupţie a dintelui permanent prin afectarea germenului
5. tulburări de resorbţie radiculară a dinţilor temporari
6. pierderea potenţialului de erupţie a dintelui permanent subiacent
7. schimbarea traiectoriei normale de erupţie a dintelui permanent
subiacent
8. malpoziţia dintelui permanent subiacent
10.prăbuşirea ocluziei
157. Retenția prelungită a dinţilor temporari peste termenul normal de
exfoliere poate produce:
1. incluzia dintelui permanent
2. întârzieri în reglarea ocluzală
6. supraerupţia antagoniştilor
9. migrări dentare ulterioare
10.malpoziţii ale dinților permanenți
158. Retenția prelungită a dinţilor temporari peste termenul normal de
exfoliere nu produce:
1. supraerupţia antagoniştilor
2. malpoziţii ale dinților permanenți
6. migrări dentare ulterioare
7. incluzia dintelui permanent
9. întârzieri în reglarea ocluzală
159. Caracteristicile clinice ale respiratorului oral sunt:
1. facies adenoidian
2. narine pensate
3. aplatizarea curbei Spee
5. retrodenție superioară
6. meziopoziţia dinţilor laterali
7. accentuarea curbei Spee
8. narine largi
9. facies mongoloid
160. Care caracteristică clinică nu este specifică respiratorului oral?
1. narine largi
3. aplatizarea curbei Spee
4. narine pensate
6. facies adenoidian
7. facies mongoloid
8. retrodenție superioară
10.meziopoziţia dinţilor laterali
2. profil convex
3. profil concav
5. obraji proeminenți
6. obraji aplatizaţi
7. buză inferioară situată în spatele incisivilor superiori
8. buză superioară hipertonă
10.inocluzie sagitală pozitivă
1. profil convex
2. profil concav
4. buză inferioară situată în spatele incisivilor superiori
10.obraji aplatizaţi
1. profil concav
2. fantă labială deschisă
3. fantă labială închisă ferm
5. extruzia incisivilor inferiori permanenți
7. boltă palatină aplatizată
8. profil convex
9. ocluzie inversă frontală
10.boltă palatină înaltă
1. extruzia incisivilor inferiori permanenți
2. boltă palatină înaltă
3. boltă palatină aplatizată
6. profil concav
10.profil convex
3. distalizarea mandibulei
4. buză superioară hipotonă
6. profil convex
7. îngustarea maxilarelor
9. profil concav
10.buză superioară hipertonă
7. profil concav
9. profil convex
10.îngustarea maxilarelor
167. Caracteristicile deglutiției infantile (viscerale) sunt:
1. este o deglutiție anormală
2. se realizează prin contracția musculaturii buzelor și obrajilor
3. se realizează prin contracția musculaturii mandibulei
4. limba se poziționează pe arcada superioară
5. se realizează prin contracția musculaturii feței
6. este deglutiția nou-născutului
7. este întâlnită între 0-6 luni
8. limba se interpune între arcadele gingivale superioare și inferioare ale
nou-născutului
9. este deglutiția copilului
10.se realizează prin contracția musculaturii pterigoidiene
168. Care afirmație nu este caracteristică deglutiției infantile (viscerale):
1. este deglutiția nou-născutului
2. este deglutiția copilului
3. limba se interpune între arcadele gingivale superioare și inferioare ale
nou-născutului
5. limba se poziționează pe arcada superioară
7. este întâlnită între 0-6 luni
8. este o deglutiție anormală
9. se realizează prin contracția musculaturii pterigoidiene
10.se realizează prin contracția musculaturii mandibulei
169. Caracteristicile deglutiției de tip adult (somatică) sunt:
1. limba se deplasează posterior, făcând un unghi de 45° cu bolta
palatină
palatină
3. mijlocul limbii este situat în treimea anterioară a bolţii palatine
5. vârful limbii se plasează în treimea gingivală a fețelor palatinale ale
incisivilor superiori
6. vârful limbii se plasează în treimea anterioară a bolţii palatine
7. vârful limbii se plasează între dinţii laterali
9. se realizează prin contracția mușchilor masticatori
10.vârful limbii se plasează în pătrimea anterioară a bolţii palatine
170. Care afirmație nu este caracteristică deglutiției de tip adult
(somatică)?
3. vârful limbii se plasează în pătrimea anterioară a bolţii palatine
palatină
palatină
8. mijlocul limbii este situat în treimea anterioară a bolţii palatine
9. vârful limbii se plasează în treimea gingivală a fețelor palatinale ale
incisivilor superiori
10.se realizează prin contracția mușchilor masticatori
171. Cauzele apariției deglutiției atipice sunt:
1. despicătura palatină
2. macroglosia
3. macrostomia
4. obiceiuri alimentare
7. anchiloglosia
8. nematurizarea căilor propioceptive
9. deglutiția anterioară simplă
10.nematurizarea căilor senzitivo-motorii
172. Caracteristicile deglutiției anterioare simple sunt:
1. evoluează spre malocluzie clasa a II-a Angle diviziunea 2
2. determină hipertonicitatea orbicularului buzei superioare
3. determină hipotonicitatea muşchilor maseteri
4. determină hipertonicitatea muşchilor temporali
6. determină hipotonicitatea orbicularului buzei superioare
7. determină retrodenţie superioară
8. determină prodenţie superioară
9. vârful limbii se plasează între incisivii superiori şi inferiori
10.vârful limbii se plasează pe incisivii superiori
173. Care afirmație nu este caracteristică deglutiției anterioare simple?
6. vârful limbii se plasează pe incisivii superiori
9. determină retrodenţie superioară
10.vârful limbii se plasează între incisivii superiori şi inferiori
174. Caracteristicile deglutiției anterioare complexe sunt:
1. determină prodenţie inferioară
4. evoluează spre ocluzie deschisă frontală
8. determină hipotonicitatea muşchiului mentalis
10.determină hipertonicitatea muşchilor temporali
175. Care afirmație nu este caracteristică deglutiției anterioare complexe?
7. determină hipotonicitatea muşchiului mentalis
10.determină hipertonicitatea muşchilor temporali
176. Caracteristicile deglutiției sublinguale sunt:
2. vârful limbii se plasează pe incisivii inferiori
4. determină retrodenţie inferioară
5. determină hipertonicitatea muşchilor coborâtori ai mandibulei
8. evoluează spre malocluzie clasa III Angle
10.determină prodenţie inferioară
177. Care afirmație nu este caracteristică deglutiției sublinguale?
4. determină hipertonicitatea muşchilor coborâtori ai mandibulei
6. evoluează spre malocluzie clasa a III-a Angle
7. vârful limbii se plasează pe incisivii inferiori
10.determină retrodenţie inferioară
178. Caracteristicile deglutiției palatale sunt:
5. vârful limbii se plasează între incisivii superiori și inferiori
6. determină retrodenţia superioară
10.determină prodenţie superioară
179. Care afirmație nu este caracteristică deglutiției palatale?
2. determină retrodenţia superioară
3. vârful limbii se plasează între incisivii superiori și inferiori
10.vârful limbii se plasează în treimea anterioară a bolţii palatine
180. Caracteristicile deglutiției unilaterale sunt:
2. evoluează spre ocluzie deschisă unilaterală
3. vârful limbii se plasează între dinţii laterali pe o singură parte
4. duce la dezechilibrul grupelor musculare simetrice
5. duce la hipotonicitatea muşchiului mentalis
6. duce la hipertonicitatea muşchilor temporali
7. duce la hipotonicitatea muşchilor maseteri de aceeași parte cu
deglutiţia atipică
8. întâlnită rar
10.întâlnită frecvent
181. Care afirmație nu este caracteristică deglutiției unilaterale?
1. întâlnită frecvent
2. întâlnită rar
3. duce la hipotonicitatea muşchilor maseteri de partea deglutiţiei
atipice
5. evoluează spre ocluzie deschisă unilaterală
7. duce la dezechilibru grupelor musculare simetrice
10.vârful limbii se plasează între dinţii laterali pe o singură parte
182. Caracteristicile deglutiției bilaterale sunt:
3. duce la hipotonicitatea orbicularului buzei superioare
5. marginile limbii se plasează între dinţii laterali pe ambele părţi
6. întâlnită rar
7. evoluează spre ocluzie deschisă bilaterală
8. limba interferează cu dinţii în erupţie
10.duce la hipotonicitatea muşchilor maseteri
183. Care afirmație nu este caracteristică deglutiției bilaterale?
2. limba interferează cu dinţii în erupţie
3. duce la hipotonicitatea orbicularului buzei superioare
5. marginile limbii se plasează între dinţii laterali pe ambele părţi
8. evoluează spre ocluzie deschisă bilaterală
9. întâlnită rar
10.duce la hipotonicitatea muşchilor maseteri
184. Cauzele apariției disfuncției masticatorii sunt:
1. anchiloglosia
3. dureri odontale unilaterale
4. alimente de consistenţă moale
5. nematurizarea căilor senzitivo-motorii
6. interferenţe ocluzale active
7. macroglosia
8. obiceiuri alimentare
10.spații edentate
185. Masticația leneșă a copilului alimentat cu alimente moi conduce spre:
1. nonatriţia dinţilor temporari
2. hipotonicitatea orbicularului buzei superioare
3. deglutiție unilaterală
5. hipotonicitatea muşchilor masticatori
6. hipotonicitatea muşchilor pterigoidieni externi
8. supraerupția accentuată a dinţilor frontali temporari
9. înghesuirea incisivilor permanenți
10.profil concav
186. Masticația leneșă a copilului alimentat cu alimente moi conduce spre:
1. îngustarea maxilarelor
3. ocluzie adâncă a dinţilor temporari
5. nerealizarea celei de-a doua mezializări a mandibulei
7. hipodezvoltarea mandibulei
9. nerealizarea primei mezializări a mandibulei
187. Tulburările fonatorii produse de prezența anomaliilor dento-maxilare
sunt:
1. disfonia
2. rinolalia închisă
3. sigmatismul
4. paradislalia
5. bradilalia
6. balbismul
7. dislalia
8. rinolalia deschisă
9. tahilalia
10.afonia
188. Anomaliile dento-maxilare care produc tulburări fonatorii sunt:
1. ocluzia adâncă
3. macrodonția
5. prognaţia mandibulară
6. retrognaţia mandibulară gravă
10.ocluzia deschisă frontală
189. Pe imaginea ortopantomografică se apreciază:
1. dezvoltarea reziduală
2. vârsta osoasă
3. numărul de dinți temporari
4. relațiile dintre maxilare
5. ocluzia dentară
6. anatomia dinților permanenți
7. potențialul de creștere
8. gradul de dezvoltare a dinților permanenți
9. poziția intraosoasă a dinților permanenți
10.numărul de dinți permanenți
190. Pe imaginea ortopantomografică nu se apreciază:
2. gradul de dezvoltare a dinților permanenți
3. ocluzia dentară
4. potențialul de creștere
6. dezvoltarea reziduală
7. numărul de dinți temporari
8. anatomia dinților permanenți
9. numărul de dinți permanenți
10.vârsta osoasă
191. Pe imaginea teleradiografică se evidențiază:
1. disfuncțiile articulare
3. patologia parodontală
4. tulburările de dezvoltare cantitativă a maxilarelor
5. gradul de dezvoltare al dinților permanenți
6. vârsta osoasă
7. direcția de creștere facială
8. configurarea scheletului cranio-facial
9. relațiile incisivilor
10.relațiile dintre maxilare
192. Pe imaginea teleradiografică nu se evidențiază:
1. disfuncțiile articulare
2. configurarea scheletului cranio-facial
3. tulburările de dezvoltare cantitativă a maxilarelor
4. relațiile incisivilor
5. gradul de dezvoltare al dinților permanenți
7. direcția de creștere facială
9. vârsta osoasă
10.poziția intraosoasă a dinților permanenți
193. Planurile de referinţă utilizate în analiza teleradiografiei de profil
sunt:
1. planul maxilar
2. planul mandibular
3. planul tuberozitar
4. planul bazei craniului
5. planul orizontal Frankfort
6. planul mandibular medio-sagital
7. planul ocluzal
8. planul orbito-frontal
9. planul naso-frontal
10.planul maxilar medio-sagital
194. Elementele de ancoraj ale aparatelor ortodontice mobilizabile sunt:
1. arcul buclă dublă
2. croșetul triunghiular
3. croșetul Adams
4. scutul lingual
5. placa palatină
6. scutul vestibular
7. gutiera ca mijloc de ancoraj
8. croșetul Stahl
9. arcul diapazon
10.croșetul Schwarz
195. Care dintre următoarele elemente nu face parte din categoria
elementelor de ancoraj ale aparatelor ortodontice mobilizabile?
1. croșetul Adams
2. croșetul triunghiular
3. croșetul Schwarz
5. placa palatină
6. scutul lingual
7. arcul diapazon
8. croșetul Stahl
9. scutul vestibular
10.gutiera ca mijloc de ancoraj
196. Elementele active ale aparatelor ortodontice mobilizabile sunt:
1. arcul diapazon
2. planul înclinat
3. placa palatină
5. arcul vestibular
6. scutul lingual
8. arcul în ciupercă
9. șurubul ortodontic
10.croșetul Adams
197. Care dintre următoarele elemente nu face parte din categoria
elementelor active ale aparatelor ortodontice mobilizabile?
1. planul înclinat
2. arcul diapazon
3. croșetul Adams
5. placa palatină
6. scutul lingual
8. arcul vestibular
9. arcul în ciupercă
10.șurubul ortodontic
198. Șurubul ortodontic are următoarele acțiuni în funcție de tipul,
plasarea acestuia și secțiunea plăcii acrilice:
1. închiderea ocluziei
2. expansiunea radiară maxilară
3. saltul articular
4. distalizarea unui grup de dinți laterali
5. dezangrenarea arcadelor
6. alungirea arcadei maxilare
7. expansiunea asimetrică maxilară
8. expansiunea simetrică maxilară
10.intruzia dinților
199. Care dintre următoarele acțiuni nu este determinată de șurubul
ortodontic în funcție de tipul, plasarea acestuia și secțiunea plăcii acrilice?
1. expansiunea radiară maxilară
2. expansiunea asimetrică maxilară
3. alungirea arcadei maxilare
4. intruzia dinților
5. saltul articular
6. închiderea ocluziei
7. distalizarea unui grup de dinți laterali
9. dezangrenarea arcadelor
10.expansiunea simetrică maxilară
200. Măsurile preventive pentru controlul erupției dinților permanenți
sunt:
1. educaţia sanitară a copilului
2. predicţia apariţiei malocluziei
3. terapia ortodontică cu aparate simple
4. educaţia sanitară a părinţilor
5. urmărirea exfolierii dinţilor temporari
6. miogimnastica funcțională
7. supravegherea ocluziei dentare
8. urmărirea rezervei de spaţiu
9. supravegherea creşterii scheletale şi dentare
10.urmărirea tiparului şi simetriei erupţiei
201. Măsurile preventive utilizate împotriva apariției anomaliilor dento-
maxilare sunt:
2. depistarea dezechilibrelor scheletale minore
3. urmărirea dezvoltării ocluziei
4. recâștigarea spațiului pe arcade
7. depistarea dereglărilor de exfoliere a dinților temporari
8. depistarea dezechilibrelor ocluzale
9. urmărirea dezvoltării dentiției
10.urmărirea creșterii cranio-faciale
202. Măsurile interceptive ale anomaliilor dento-maxilare sunt:
1. suprimarea obiceiurilor vicioase
2. depistarea dereglărilor de exfoliere a dinților temporari
3. urmărirea creșterii cranio-faciale
4. depistarea dezechilibrelor scheletale minore
7. urmărirea dezvoltării ocluziei
9. depistarea dezechilibrelor ocluzale
10.recâștigarea spațiului pe arcade
203. Avantajele terapiei ortodontice corective precoce sunt:
1. terapia ortopedică foloseşte creşterea naturală
2. se utilizează aparatele poliagregate fixe
3. creşterea cranio-facială este activă
4. molarii secunzi permanenți sunt prezenți pe arcade
5. creşterea cranio-facială este terminată
6. malocluziile sunt severe
7. malocluziile severe sunt prevenite
8. procedeele terapeutice sunt simple
9. terapia ortopedică foloseşte creşterea reziduală
10.rezultatele sunt bune prin eliminarea factorilor etiologici
204. Avantajele terapiei ortodontice corective normale sunt:
1. terapia ortopedică foloseşte creşterea naturală
2. creşterea cranio-facială este terminată
3. procedeele terapeutice sunt simple
4. procedeele terapeutice sunt multiple
5. creşterea cranio-facială este activă
6. malocluziile severe sunt tratate ortognatic
7. apexurile rădăcinilor dinților sunt închise
8. rezultatele finalizate cu contenţie sunt stabile
9. terapia ortopedică foloseşte creşterea reziduală
10.malocluziile sunt interceptate și corectate
205. Termenii specifici utilizați pentru dinții supranumerari sunt:
1. ectopia
2. oligodonţia
3. paramolare
4. distomolare
5. heterotopia
6. meziodens
7. dens in dente
8. agenezia
9. macrodonţia
10.peridens
206. Care termen nu este specific pentru dinții supranumerari?
1. macrodonţia
2. oligodonţia
3. meziodens
4. distomolare
5. peridens
6. paramolare
7. heterotopia
8. agenezia
9. dens in dente
10.ectopia
207. Teoriile etiopatogenice ale dinților supranumerari sunt:
1. teoria mugurilor faciali multipli
2. abuzul de tutun al genitorilor
3. abuzul de alcool al genitorilor
4. teoria ontogenetică
5. teoria atavică
6. teoria proterogenetică
7. alți factori
8. teoria diviziunii mugurelui dentar
9. teoria mugurilor adamantini multipli
10.teoria proliferării anormale a unor resturi epiteliale paradentare
208. Care teorie etiopatogenică nu corespunde dinților supranumerari?
1. alți factori
2. teoria proterogenetică
3. abuzul de tutun al genitorilor
4. teoria atavică
5. teoria mugurilor adamantini multipli
6. teoria diviziunii mugurelui dentar
7. abuzul de alcool al genitorilor
8. teoria mugurilor faciali multipli
9. teoria proliferării anormale a unor resturi epiteliale paradentare
10.teoria ontogenetică
209. Teoriile etiopatogenice ale dinților supranumerari sunt:
1. teoria mecanică
2. teoria tulburării metabolismului local
3. teoria tulburării proceselor evolutive dentare
4. teoria ereditară
5. teoria hiperactivității lamei dentare
6. teoria celei de-a treia dentiții
7. alți factori
8. teoria proliferării anormale a unor resturi epiteliale paradentare
9. teoria anchilozei osteodentare
10.teoria tulburării proceselor de dezvoltare osoasă
210. Semnele clinice ale dinților supranumerari incluși sunt:
1. egresia dinților vecini
2. distopii izolate
3. compresiunea de maxilar
4. caria dintelui temporar
5. bombare la nivelul crestei alveolare
6. persistența dintelui temporar pe arcadă
7. diastema interincisivă
8. pierderea prematură a dintelui temporar
9. obstacol în calea erupției dinților permanenți
10.ocluzia deschisă
211. Care semn clinic nu corespunde dinților supranumerari incluși?
4. bombare la nivelul crestei alveolare
6. caria dintelui temporar
7. distopii izolate
9. egresia dinților vecini
10.persistența dintelui temporar pe arcadă
212. Dinții supranumerari pot fi:
1. odontom
2. dinte Hutchinson
3. dinți unici sau multipli
4. situați pe linia mediană
5. dinte reinclus
6. perle de smalț
7. situați oral
8. tubercul Sixtum
9. dinți atipici
10.situați distal
213. Dinții supranumerari nu pot fi:
1. situați distal
2. situați pe linia mediană
3. situați oral
4. dinte Hutchinson
5. dinți unici sau multipli
6. dinți atipici
7. odontom
8. tubercul Sixtum
9. perle de smalț
10.dinte reinclus
214. Caracteristicile meziodens-ului sunt:
1. produce incluzia incisivilor centrali superiori permanenți
2. ocupă o poziție distală pe arcadă
3. este unicuspidat
4. este erupt sau inclus
5. apare numai la maxilar
6. poate avea două rădăcini
7. coroana este conică
8. apare la maxilar sau mandibulă
9. erupe înainte de 6 ani
10.de obicei rămâne inclus
215. Care caracteristică nu este specifică meziodens-ului?
1. coroana este conică
3. de obicei rămâne inclus
4. este unicuspidat
9. produce incluzia incisivilor centrali superiori permanenți
10.este erupt sau inclus
216. Caracteristicile meziodens-ului sunt:
2. este al treilea incisiv
4. este uniradicular
6. erupe în jurul vârstei de 6-7 ani
7. termenul inițial este de mediodens
9. ocupă o poziție cât mai mezială pe arcadă
10.produce malpoziții ale incisivilor centrali permanenți
217. Care caracteristică nu este specifică meziodens-ului?
3. erupe în jurul vârstei de 6-7 ani
4. termenul inițial este de mediodens
6. este al treilea incisiv
8. produce malpoziții ale incisivilor centrali permanenți
9. este uniradicular
10.ocupă o poziție cât mai mezială pe arcadă
218. Examenul radiologic al dinților supranumerari incluși stabilește:
1. secvența de erupție
2. vârsta dentară
3. stadiul de dezvoltare al dinților
4. dezvoltarea verticală
5. localizarea dinților
6. numărul dinților
7. dimensiunea dinților
8. raportul cu dinții vecini
9. gradul de osificare
10.morfologia dinților
219. Tulburările produse de dinții supranumerari erupți sunt:
3. resorbții radiculare a dinților vecini
4. ocluzia adâncă
5. tulburări fizionomice
6. disfuncții
7. blocaje ocluzo-articulare
8. înghesuirea dentară
9. treme dentare
10.distalizarea mandibulei
220. Care tulburare nu este produsă de dinții supranumerari erupți?
1. ocluzia adâncă
4. disfuncții
7. treme dentare
10.resorbții radiculare a dinților vecini
221. Când un dinte supranumerar a provocat incluzia unui dinte permanent
succesiunea fazelor terapeutice este:
1. reechilibrarea funcțiilor
2. tracțiunea dintelui inclus
3. ancorarea dintelui inclus
4. așteptarea erupției spontane a dintelui supranumerar
5. îndepărtarea dintelui supranumerar
6. așteptarea erupției spontane a dintelui inclus
7. efectuarea saltului articular
8. îndepărtarea dintelui inclus
9. echilibrarea ocluzo-articulară
10.mărirea perimetrului arcadei alveolo-dentare
222. Extracția dinților supranumerari erupți este contraindicată când:
1. are o malpoziție
2. este vecin cu un dinte permanent compromis
3. este situat oral de arcadă
4. se asociază cu microdonția
5. este aliniat pe arcadă
6. se asociază cu macrodonția
7. are forma și dimensiunea mai mică ca a dinților permanenți
8. este vecin cu un dinte permanent rotat
9. are o poziție favorabilă
10.are forma și dimensiunea similară dinților permanenți
223. Extracția dinților supranumerari erupți este indicată când:
1. are forma și dimensiunea mai mică ca a dinților permanenți
2. este aliniat pe arcadă
3. este vecin cu un dinte permanent rotat
4. este situat oral de arcadă
5. are o malpoziție
6. se asociază cu microdonția
7. are forma și dimensiunea similară dinților permanenți
8. este vecin cu un dinte permanent compromis
9. se asociază cu macrodonția
10.are o poziție favorabilă
224. Anodonția se caracterizează prin:
1. lipsa formării mugurilor dentari
2. pierderea unor dinți temporari
3. pierderea unor dinți permanenți
4. minus numeric al dinților față de formula normală dentară
6. lipsa de dezvoltare embrionară a mugurilor dentari
7. diminuarea numărului dentar
8. atrofia mugurilor dentari
10.pierderea totală a dinților
225. Anodonția nu se caracterizează prin:
1. pierderea unor dinți permanenți
2. atrofia mugurilor dentari
3. diminuarea numărului dentar
5. pierderea totală a dinților
7. lipsa de dezvoltare embrionară a mugurilor dentari
8. minus numeric al dinților față de formula normală dentară
9. lipsa formării mugurilor dentari
10.pierderea unor dinți temporari
226. Dinții permanenți afectați cei mai frecvent de anodonție sunt:
1. premolarii secunzi superiori
2. premolarii primi inferiori
3. premolarii secunzi inferiori
4. molarii primi
5. molarii secunzi
6. molarii de minte inferiori
7. incisivii laterali inferiori
8. incisivii laterali superiori
9. incisivii centrali inferiori
10.molarii de minte superiori
227. Dinții permanenți afectați cei mai rar de anodonție sunt:
1. premolarii secunzi superiori
3. molarii primi
4. incisivii laterali superiori
5. incisivii centrali inferiori
6. molarii secunzi
7. incisivii laterali inferiori
8. premolarii primi inferiori
9. molarii de minte inferiori
10.molarii de minte superiori
228. Anodonția de incisiv lateral superior permanent este:
1. asimetrică
2. asociată cu persistența dintelui temporar predecesor
3. asociată cu spațiul parțial închis
4. o ectopie dentară
5. simetrică
6. asociată cu creşterea dimensiunii faciale
7. asociată cu reincluzia dintelui temporar
8. asociată cu spațiul total închis
9. o leziune distrofică
10.o malpoziţie dentară
229. Anodonția de incisiv lateral superior permanent nu este:
1. simetrică
5. asociată cu creşterea dimensiunii faciale
6. asimetrică
7. o malpoziţie dentară
9. asociată cu reincluzia dintelui temporar
10.asociată cu spațiul total închis
230. Anodonția de incisiv lateral superior permanent poate produce:
1. menton proeminent
6. micșorarea etajului inferior al feței
7. ocluzie lingualizată
8. dezvoltare alveolară insuficientă
9. inversarea treptei labiale
10.distalizarea mandibulei
231. Anodonția de incisiv lateral superior permanent nu produce:
1. dezvoltare alveolară insuficientă
10.ocluzie inversă frontală
232. Anodonția de premolar secund este:
1. simetrică
4. asociată cu distalizarea mandibulei
6. asociată cu reincluzia molarului secund temporar
8. asociată cu ocluzia inversă frontală
10.asimetrică
233. Anodonția de premolar secund nu este:
2. asociată cu reincluzia molarului secund temporar
7. asimetrică
10.simetrică
234. Anodonția de premolar secund cu pierderea predecesorului temporar
poate produce:
1. modificarea relațiilor ocluzale statice
3. deplasarea verticală a dinților antagoniști
5. deplasarea verticală a dinților vecini
6. deplasarea orizontală a dinților vecini
8. modificarea relațiilor ocluzale dinamice
9. deplasarea orizontală a dinților antagoniști
10.aplatizarea planului de ocluzie
235. Anodonția de premolar secund cu pierderea predecesorului temporar
nu produce:
1. aplatizarea planului de ocluzie
3. modificarea relațiilor ocluzale dinamice
4. deplasarea orizontală a dinților antagoniști
5. modificarea relațiilor ocluzale statice
6. deplasarea verticală a dinților antagoniști
7. deplasarea orizontală a dinților vecini
8. deplasarea verticală a dinților vecini
10.denivelarea planului de ocluzie
236. Anodonția de incisiv central inferior permanent este:
1. simetrică
7. asimetrică
10.asociată cu distalizarea mandibulei
237. Anodonția de incisiv central inferior permanent nu este:
6. asimetrică
8. simetrică
10.asociată cu ocluzia inversă frontală
238. Anodonția de incisiv central inferior permanent poate produce:
3. tulburări fonetice
6. spațiu edentat
9. tulburări de ocluzie
10.tulburări parodontale
239. Anodonția de incisiv central inferior permanent nu produce:
2. spațiu edentat
6. tulburări fonetice
9. tulburări parodontale
10.tulburări de ocluzie
240. Modificările faciale ale anodonției întinse sunt:
1. mărirea etajului inferior al feței
2. buză inferioară răsfrântă
4. șanț labio-mentonier accentuat
6. profil concav
7. profil convex
10.înghesuirea dentară
241. Care modificare nu este specifică anodonției întinse?
7. profil convex
8. profil concav
10.înghesuirea dentară
242. Modificările orale ale anodonției întinse sunt:
1. creste alveolare foarte reduse
2. dinți existenți simetrici
3. dinți existenți reduși de volum
5. profil concav
7. hipodezvoltare osoasă
8. dinți existenți cu rădăcini scurte
10.dinți supranumerari
243. Care modificare nu este specifică anodonției întinse?
1. șanț labio-mentonier șters
2. profil convex
3. dinți existenți cu rădăcini scurte
4. dinți existenți simetrici
5. hipodezvoltare osoasă
6. dinți supranumerari
7. dinți existenți reduși de volum
8. creste alveolare foarte reduse
9. menton șters
10.ocluzie deschisă frontală
244. Diagnosticul clinic de anodonție redusă se pune pe:
2. absența unor dinți permanenți care ai fi trebuit să fie erupți
3. ocluzia inversă frontală sau totală
4. creşterea condiliană în sus-înapoi
6. înălţimea mică a ramus-ului mandibular
7. dinți nanici permanenți existenți
8. modificări de formă ale unor dinți permanenți existenți
9. erupția întârziată a unor dinți permanenți existenți
10.persistența unor dinți temporari care ai fi trebuit să fie înlocuiți
245. Diagnosticul clinic de anodonție redusă nu se pune pe:
1. persistența unor dinți temporari care ai fi trebuit să fie înlocuiți
3. înălţimea mică a ramus-ului mandibular
5. modificări de formă ale unor dinți permanenți existenți
6. dinți nanici permanenți existenți
7. erupția întârziată a unor dinți permanenți existenți
8. ocluzia inversă frontală sau totală
10.absența unor dinți permanenți care ai fi trebuit să fie erupți
246. Diagnosticul clinic de anodonție redusă se pune pe:
1. dinți conici permanenți existenți
4. malpoziții ale unor dinți permanenți existenți
5. înălţime mică a ramus-ului mandibular
6. absența simetrică a unor dinți permanenți care ai fi trebuit să fie
erupți
8. dismorfoze ale dinților permanenți existenți
9. modificări de volum ale unor dinți permanenți existenți
10.migrarea dintelui din zona osoasă în cavitatea orală
247. Abordarea terapeutică din anodonția întinsă depinde de:
1. severitatea anomaliei
2. momentul depistării
4. starea dinților temporari
5. potențialul biologic al pacientului
7. localizarea anomaliei
9. existența obiceiurilor vicioase
10.rezultatele finale
248. Abordarea terapeutică din anodonția întinsă nu depinde de:
1. existența obiceiurilor vicioase
2. rezultatele finale
3. localizarea anomaliei
4. potențialul biologic al pacientului
5. severitatea anomaliei
8. momentul depistării
9. starea dinților temporari
10.educaţia sanitară a părinţilor
249. Principiile terapeutice ale anodonției întinse sunt:
1. stimularea dezvoltării maxilarelor
2. dirijarea erupției dentare
5. asigurarea relațiilor ocluzale normale
6. asigurarea paralelismului dinților permanenți existenți
7. terminarea creşterii cranio-faciale
8. asigurarea unei distribuții optime a dinților permanenți pe arcade
10.depistarea dereglărilor de exfoliere ale dinților temporari
250. Principiile terapeutice ale anodonției de premolari secunzi sunt:
1. terapie conservatoare a dinților temporari predecesori
3. aplicarea aparatelor implanto-protetice
4. urmărirea erupției dinţilor temporari
5. aplicarea aparatelor protetice
6. păstrarea dinților temporari predecesori pe arcadă
7. prevenirea cariilor dinților temporari predecesori
9. extracția dinților temporari predecesori
10.suprimarea obiceiurilor vicioase
251. Principiile terapeutice ale anodonției de incisivi laterali superiori
permanenți sunt:
1. extracție dirijată a dinților temporari
3. migrarea mezială naturală a dinților vecini
5. închiderea ortodontică a spațiului restant
6. migrarea mezială dirijată a dinților vecini
8. terapie conservatoare a dinților temporari predecesori
9. extracția dinților temporari predecesori
10.păstrarea dinților temporari predecesori pe arcadă
252. Principiile terapeutice ale anodonției totale sunt:
1. obținerea unui profil normal
2. asigurarea unei distribuții optime a dinților permanenți pe arcade
3. dirijarea erupției dentare
5. asigurarea condiției de alimentare optimă
6. asigurarea relațiilor ocluzale normale
7. asigurarea optimă a funcțiilor orale
9. obținerea unui etaj inferior al feței normal
10.asigurarea paralelismului dinților permanenți existenți
253. Incluzia dentară se întâlnește cel mai frecvent la:
2. molarii inferiori temporari
3. genul feminin
4. molarii de minte
5. caninii inferiori permanenți
6. incisivii centrali inferiori permanenți
7. dinții temporari
8. genul masculin
9. incisivii centrali superiori permanenți
10.caninii superiori permanenți
254. Incluzia dentară nu se întâlnește frecvent la:
1. incisivii centrali inferiori permanenți
3. genul masculin
4. molarii inferiori temporari
5. caninii superiori permanenți
6. genul feminin
7. incisivii centrali superiori permanenți
9. caninii inferiori permanenți
10.molarii de minte
255. Cauzele apariției incluziei dentare sunt:
2. alte cauze
3. deficitul de spațiu pe arcadele dentare
4. respiraţia orală
5. factorii generali
6. gigantismul eunucoidal
7. obstacolele în calea erupției dintelui
8. caracteristicile particulare ale dintelui inclus
9. sindromul Patau
10.deglutiţia anterioară complexă
256. Care cauză nu produce apariția incluziei dentare?
1. sindromul Patau
2. obstacolele în calea erupției dintelui
4. deglutiţia anterioară complexă
5. deficitul de spațiu pe arcadele dentare
6. gigantismul eunucoidal
7. respiraţia orală
8. caracteristicile particulare ale dintelui inclus
10.alte cauze
1. fibromucoasa densă și dură
2. ocluzia intercalată canină
3. macrodonția
4. persistența caninilor temporari
6. obiceiurile vicioase de interpoziție
7. sindromul Edwards
8. microdonția
10.poziția intraosoasă profundă a mugurelui dentar
1. microdonția
2. fibromucoasa densă și dură
6. macrodonția
8. poziția intraosoasă profundă a mugurelui dentar
10.retrognaţia mandibulară
1. malpozițiile dinților vecini
2. oprirea circulaţiei intracapilare
3. restructurarea ţesuturilor
6. adamantomul
7. inflamațiile cronice ale dinților temporari
8. reducerea filogenetică a oaselor maxilare
10.osteita deformantă
1. osteita deformantă
4. adamantomul
5. reducerea filogenetică a oaselor maxilare
7. malpozițiile dinților vecini
10.inflamațiile cronice ale dinților temporari
261. Cauzele locale ale incluziei dentare sunt:
1. curbura radiculară accentuată a dintelui inclus
4. dinții supranumerari incluși
5. coroana foarte globuloasă a dintelui inclus
6. chistul pericoronar
8. resorbţia şi apoziţia în jurul dintelui
10.angulația corono-radiculară a dintelui inclus
262. Cauzele loco-regionale ale incluziei dentare sunt:
1. angulația corono-radiculară a dintelui inclus
3. deglutiţia anterioară simplă
7. curbura radiculară accentuată a dintelui inclus
9. pierderea potențialului de erupție a dintelui
10.poziția anormală intraosoasă a dintelui inclus
1. deglutiţia anterioară simplă
3. angulația corono-radiculară a dintelui inclus
6. pierderea potențialului de erupție a dintelui
7. poziția anormală intraosoasă a dintelui inclus
10.curbura radiculară accentuată a dintelui inclus
264. Criteriile de clasificare a incluziei dentare sunt:
1. momentul instituirii tratamentului
2. dezvoltarea pacientului
3. vârsta pacientului
4. axul dintelui inclus
5. tipul de contenție
6. tratamentul ortodontic
7. gradul de severitate a dintelui inclus
8. evoluția intraosoasă a dintelui inclus
9. relația dintelui inclus cu arcada dentară
10.topografia dintelui inclus
265. Care criteriu de clasificare nu este specific incluziei dentare?
1. relația dintelui inclus cu arcada dentară
2. momentul instituirii tratamentului
3. evoluția intraosoasă a dintelui inclus
4. topografia dintelui inclus
5. dezvoltarea pacientului
6. tratamentul ortodontic
7. tipul de contenție
8. axul dintelui inclus
9. vârsta pacientului
10.gradul de severitate a dintelui inclus
266. Formele clinice ale incluziei dentare sunt:
1. verticală
2. frontală
3. falsă
4. parțială
5. submucoasă
6. vestibulară
7. cu coroane convergente
8. superioară
9. ușoară
10.tranzitorie
267. Care formă clinică nu este specifică incluziei dentare?
2. tranzitorie
3. parțială
4. superioară
5. ușoară
6. submucoasă
7. frontală
8. falsă
9. verticală
10.vestibulară
1. inferioară
2. cu coroane divergente
3. secundară
4. orizontală
5. joasă
6. adevărată
7. incompletă
8. orală
9. laterală
10.multiplă
269. Care formă clinică nu este specifică incluziei dentare?
1. multiplă
2. laterală
3. incompletă
5. orală
6. orizontală
7. secundară
8. inferioară
9. adevărată
10.joasă
1. frontală
2. secundară
3. vestibulo-orală
4. superioară
6. cu anomalii de formă a rădăcinii
7. medie
8. oblică spre mezial
9. tranzitorie
10.totală
1. retroversie
2. laterală
3. inferioară
4. oblică spre distal
5. adevărată
6. severă
7. cu angulație corono-radiculară
9. completă
10.secundară
1. superioară
2. înaltă
3. cu anomalii de formă a coroanei
5. frontală
6. secundară
7. tranzitorie
8. ectopică
9. intraosoasă
10.unică
273. Semnele clinice ale incluziei dentare sunt:
1. deformarea vestibulară a mucoasei
2. profil convex
3. ocluzia deschisă frontală
6. lipsa dintelui de pe arcadă
7. reducerea spațiului pe arcadă
8. deplasările dinților vecini
10.inversarea treptei labiale
274. Care semn clinic nu corespunde incluziei dentare?
1. deplasările dinților vecini
3. mentonul proeminent
4. deformarea vestibulară a mucoasei
7. ocluzia deschisă frontală
8. profil convex
10.diastema interincisivă
1. inclinările dinților vecini
2. absența spațiului pe arcadă
3. tremele dentare
4. profilul concav
5. persistența dintelui temporar predecesor
6. tulburările parodontale
9. buza inferioară răsfrântă
10.deformarea orală a mucoasei
1. buza inferioară răsfrântă
2. persistența dintelui temporar predecesor
3. tulburările parodontale
4. profilul concav
5. tremele dentare
6. inclinările dinților vecini
9. deformarea orală a mucoasei
10.absența spațiului pe arcadă
1. fistulele cronice
3. rotațiile dinților vecini
4. tuberculul Carabelli
5. durerile nevralgice
7. dismorfozele dinților permanenți existenți
8. caria dintelui temporar predecesor
9. erupția unui dinte supranumerar pe locul dintelui inclus
10.mobilitatea dinților vecini
1. dismorfozele dinților permanenți existenți
2. tuberculul Carabelli
3. mobilitatea dinților vecini
4. fistulele cronice
5. erupția unui dinte supranumerar pe locul dintelui inclus
6. rotațiile dinților vecini
7. durerile nevralgice
10.caria dintelui temporar predecesor
279. Semnele clinice ale incluziei caninului superior permanent sunt:
1. resorbția radiculară a incisivului lateral superior temporar
2. disto-înclinația incisivului lateral superior permanent
3. rotația mezio-vestibulară a incisivului lateral superior temporar
4. resorbția radiculară a incisivului central superior permanent
5. poziția vestibulară a coroanei incisivului lateral superior permanent
6. poziția vestibulară a coroanei incisivului lateral superior temporar
7. disto-înclinația incisivului lateral superior temporar
8. resorbția radiculară a incisivului lateral superior permanent
9. resorbția radiculară a incisivului central superior temporar
10.rotația mezio-vestibulară a incisivului lateral superior permanent
280. Care semn clinic nu corespunde caninului superior permanent?
1. resorbția radiculară a incisivului lateral superior temporar
2. poziția vestibulară a coroanei incisivului lateral superior temporar
3. disto-înclinația incisivului lateral superior temporar
4. poziția vestibulară a coroanei incisivului lateral superior permanent
5. disto-înclinația incisivului lateral superior permanent
6. resorbția radiculară a incisivului central superior temporar
7. rotația mezio-vestibulară a incisivului lateral superior temporar
8. rotația mezio-vestibulară a incisivului lateral superior permanent
9. resorbția radiculară a incisivului lateral superior permanent
10.resorbția radiculară a incisivului central superior permanent
281. Pe imaginea radiografică retroalevolară a incluziei dentare se
apreciază:
1. morfologia dintelui inclus
2. potențialul de erupție a dintelui inclus
3. relațiile dintelui inclus cu dinții vecini
4. localizarea vestibulară sau orală a dintelui inclus
5. localizarea sagitală a dintelui inclus
6. poziția intraosoasă a dintelui inclus
7. distrofia dintelui inclus
8. existența dintelui inclus
9. vârsta osoasă
10.gradul de resorbție radiculară a dinților vecini
282. Pe imaginea ortopantomografică a incluziei dentare se apreciază:
1. vârsta osoasă
2. volumul dintelui inclus
3. morfologia dintelui inclus
5. relațiile dintelui inclus cu formațiunile anatomice
6. existența dintelui inclus
7. tulburările ocluzale
8. localizarea antero-posterioară a dintelui inclus
9. poziția intraosoasă a dintelui inclus
10.localizarea sagitală a dintelui inclus
283. Obiectivele terapeutice ale incluziei dentare sunt:
1. extracția unui dinte permanent vecin
2. descoperirea chirurgicală a dintelui inclus
4. tracțiunea ortodontică a dintelui inclus
6. reechilibrarea funcțiilor
7. îndepărtarea caninului inclus
10.ancorarea dintelui inclus
284. Obiectivele terapeutice ale incluziei dentare sunt:
2. reechilibrarea profilului facial
4. decapușonarea dintelui inclus
6. obținerea spațiului necesar dintelui inclus
7. stimularea dezvoltării transversale a arcadei
9. ancorarea peritisulară a dintelui inclus
10.aplicarea aparatelor implanto-protetice
285. Care obiectiv terapeutic nu este specific incluziei dentare?
3. reechilibrarea profilului facial
8. ancorarea peritisulară a dintelui inclus
9. obținerea spațiului necesar dintelui inclus
10.decapușonarea dintelui inclus
286. Odontectomia caninului permanent inclus este indicată când există:
1. poziție oblică a caninului inclus
2. angulația corono-radiculară a caninului inclus
3. ocluzie încrucișată
4. alinierea tuturor dinților pe arcadă
5. modificări morfologice majore a caninului inclus
6. carii complicate ale caninului inclus
7. poziție orizontală a caninului inclus
9. relații interarcadice echilibrate
10.malpoziții dentare
287. Reincluzia dentară reprezintă:
1. un proces progresiv și lent
2. rămânerea dintelui în profunzimea osului
3. reîntoarcerea dintelui în profunzimea osului
4. anomalie de erupție
5. retenția dentară secundară
6. dintele nu a erupt pe arcadă
7. retenția dentară primară
8. dinte erupt pe arcadă
9. proces continuu
10.anomalie de poziție
288. Reincluzia dentară nu reprezintă:
1. dintele nu a erupt pe arcadă
2. proces continuu
3. retenția dentară secundară
4. dinte erupt pe arcadă
5. anomalie de erupție
6. anomalie de poziție
7. un proces progresiv și lent
8. reîntoarcerea dintelui în profunzimea osul
9. rămânerea dintelui în profunzimea osul
10.retenția dentară primară
289. Dinții afectați de reincluzie dentară sunt:
1. premolarul prim
2. incisivul central temporar
3. molarul prim permanent
4. incisivul central permanent
5. molarul prim inferior temporar
6. molarul secund inferior temporar
7. caninul superior permanent
9. premolarul secund
10.molarul secund permanent
290. Reincluzia dentară parțială se caracterizează prin:
1. apare la un dinte sau la mai mulți dinți
3. spațiul restant redus
4. infraocluzie
5. orificiu în fibromucoasa gingivală
6. absența dintelui de pe arcadă
7. înclinarea dinților vecini
9. coroană parțial vizibilă
10.infrapoziție
291. Reincluzia dentară parțială nu se caracterizează prin:
1. infraocluzie
10.infrapoziție
292. Reincluzia dentară totală se caracterizează prin:
1. înclinarea dinților antagoniști
5. infrapoziție
7. infraocluzie
9. leziuni carioase tipice
10.coroană parțial vizibilă
293. Reincluzia dentară totală nu se caracterizează prin:
1. înclinarea dinților antagoniști
2. leziuni carioase tipice
9. infrapoziție
10.infraocluzie
294. Diagnosticul diferențial a reincluziei dentare se face cu:
1. oprirea temporară a potențialului eruptiv al dintelui
2. extracția dentară
3. caria dentară
5. anodonția
6. intruzia posttraumatică a dintelui
7. fractura dentară
8. microdonția
9. ectopia dentară
10.distrofia dentară
295. Diagnosticul diferențial a reincluziei dentare nu se face cu:
3. oprirea temporară a potențialului eruptiv al dintelui
4. microdonția
6. anodonția
7. ectopia dentară
8. intruzia posttraumatică a dintelui
9. fractura dentară
10.caria dentară
296. Consecințele reincluziei dentare sunt:
1. cariile dinților vecini
3. distrofiile dinților vecini
4. rotația dinților vecini
7. anodonția dintelui succesor
8. incluzia dintelui succesor
9. intruzia dinților antagoniști
10.extruzia dinților antagoniști
297. Care consecință nu este specifică reincluziei dentare:
1. cariile dinților vecini
2. incluzia dintelui succesor
3. distrofiile dinților vecini
5. extruzia dinților antagoniști
6. intruzia dinților antagoniști
8. rotația dinților vecini
10.anodonția dintelui succesor
298. Obiectivele terapeutice ale reincluziei dentare sunt:
1. obținerea spațiului necesar dintelui
2. luxarea dintelui
3. ancorarea dintelui
4. reconstituirea punctelor de contact
5. decapușonarea dintelui
7. tracțiunea dintelui
9. expectativa
10.reimplantarea dintelui
299. Care obiectiv terapeutic nu este specific reincluziei dentare:
1. expectativa
3. tracțiunea dintelui
4. reimplantarea dintelui
6. ancorarea dintelui
7. decapușonarea dintelui
8. obținerea spațiului necesar dintelui
10.luxarea dintelui
300. Termenii utilizați pentru ectopia dentară sunt:
1. entopie
2. transpoziție
3. macrodonţie
4. heterotopie
5. erupție orală
6. agenezie
7. erupție vestibulară
8. pleiodonție
9. erupție palatinală
10.distopie
301. Care termen nu este specific pentru ectopia dentară?
1. distopie
2. pleiodonție
3. macrodonţie
4. entopie
5. erupție orală
6. heterotopie
7. agenezie
8. transpoziție
9. erupție vestibulară
10.erupție palatinală
302. Cauzele apariției ectopiei dentare sunt:
1. formațiunile tumorale
2. retrognația
3. existența unei fibromucoase dure
4. caracteristicile particulare ale dintelui
5. lipsa spațiului pe arcadă
6. ocluzia adâncă
7. dezvoltarea insuficientă a maxilarului
9. ocluzie intercalată canină
10.obstacol în calea erupției dintelui
303. Care cauză nu determină apariția ectopiei dentare?
1. lipsa spațiului pe arcadă
2. obstacol în calea erupției dintelui
3. dezvoltarea insuficientă a maxilarului
4. ocluzia adâncă
5. existența unei fibromucoase dure
6. caracteristicile particulare ale dintelui
7. retrognația
8. ocluzie intercalată canină
10.formațiunile tumorale
1. prezența unui dinte supranumerar erupt
2. macrodonția
3. persistența dintelui temporar fără resorbție radiculară
4. endoalveolia
5. malformațiile buzei superioare
6. terminarea creşterii reziduale
7. frenul labial cu inserţie joasă
8. existența unui capac osos dens
9. microdonţia
10.erupţiile dentare precoce
305. Care cauză nu determină apariția ectopiei dentare?
1. microdonţia
2. terminarea creşterii reziduale
3. prezența unui dinte supranumerar erupt
4. macrodonția
5. malformațiile buzei superioare
6. existența unui capac osos dens
7. erupţiile dentare precoce
8. persistența dintelui temporar fără resorbție radiculară
9. endoalveolia
10.frenul labial cu inserţie joasă
2. prezența unui dinte supranumerar inclus
4. resorbţia şi apoziţia osoasă în jurul dintelui
5. extracția precoce a dinților temporari laterali
7. ocluzia molară mezializată
8. meziopoziția generalizată
9. retrodenția
10.erupţia molarilor de minte
307. Care cauză nu produce apariția ectopiei dentare?
1. ocluzia molară mezializată
2. extracția precoce a dinților temporari laterali
6. erupţia molarilor de minte
7. resorbţia şi apoziţia osoasă în jurul dintelui
9. prezența unui dinte supranumerar inclus
10.retrodenția
308. Semnele clinice ale ectopiei vestibulare unilaterale de canin sunt:
3. modificarea formei arcadei
4. mezio-infrapoziția caninului
5. asimetria arcadei
6. aspectul de edentație
7. ulcerațiile mucoasei vestibulare
8. tulburările fizionomice
9. tulburările de ocluzie
10.disfuncția articulației temporo-mandibulare
309. Semnele clinice ale ectopiei palatinale unilaterale de canin sunt:
2. asimetria arcadei
5. disfuncția articulației temporo-mandibulare
6. aspectul de edentație
7. întreruperea continuității arcadei
8. tulburările de ocluzie
9. ulcerațiile mucoasei vestibulare
10.modificarea formei arcadei
310. Tratamentul preventiv al ectopiei dentare este:
1. terapia conservatoare a dinților temporari
3. tratamentul cariilor dinților laterali
4. asigurarea paralelismului dinților
5. ghidarea erupției dentare
6. prevenirea meziopoziției generalizate
7. închiderea ortodontică a spațiului
8. depistarea obstacolului erupției dintelui
10.extracția dirijată a dinților temporari
311. Tratamentul corectiv al ectopiei dentare este:
1. crearea spațiului necesar
2. obținerea unui etaj inferior al feței normal
3. extracția unui dinte permanent
6. asigurarea optimă a funcțiilor orale
7. alinierea ortodontică a dintelui
8. asigurarea condiției de alimentare optimă
9. înlăturarea obstacolului erupției dintelui
10.obținerea unui profil normal
312. Regulile de alegere ale dinților permanenți pentru extracția în scop
ortodontică sunt:
1. tulburări fizionomice consecutive extracției
2. asocierea cu microdonție
3. dinte compromis odontal
4. poziție favorabilă a dintelui
5. anomalii dentare asociate
6. valoarea dento-parodontală a dintelui
7. asigurarea rapoartelor ocluzale favorabile
8. tulburări masticatorii consecutive extracției
9. dinte aliniat pe arcadă
10.hipodezvoltarea osoasă
313. Cauzele apariției transpoziției dentare sunt:
1. traumatisme ale dinţilor temporari
2. țesuturi dense osoase
4. profunzimea intraosoasă a germenilor dentari
6. formarea germenilor dentari în poziție inversată
7. tulburări de exfoliere a dinților temporari
8. erupții întârziate
9. factorul genetic
10.ocluzie inversă
314. Care cauză nu produce apariția transpoziției dentare?
2. tulburări de exfoliere a dinților temporari
3. formarea germenilor dentari în poziție inversată
4. erupții întârziate
5. ocluzie inversă
6. profunzimea intraosoasă a germenilor dentari
7. traumatisme ale dinţilor temporari
9. factorul genetic
10.țesuturi dense osoase
315. Semnele clinice ale transpoziției complete sunt:
1. inversarea totală a doi dinți pe arcadă
2. linia arcadei trece printre doi dinți situați față în față
3. un dinte este aliniat și celălalt inclus
5. doi dinții sunt situați unul în dreptul celuilalt
6. dinții sunt aliniați pe arcadă
9. un dinte este aliniat și celălalt ectopic
10.contactele premature
316. Semnele clinice ale transpoziției incomplete sunt:
1. un dinte este aliniat și celălalt inclus
2. inversarea totală a doi dinți pe arcadă
4. scurtarea arcadei dentar
5. un dinte este aliniat și celălalt ectopic
6. doi dinți sunt situați unul în dreptul celuilalt
7. linia arcadei trece printre doi dinți situați față în față
8. dinții sunt aliniați pe arcadă
10.ocluzie inversă frontală
317. Alți termeni utilizați pentru diastemă sunt:
1. diastema vera
2. diastema primară
3. translația
4. distopia
6. diastema adevărată
7. agenezia
8. diastema patologică
9. adenția
10.hipodonția
318. Care termen nu este specific pentru diastemă?
2. agenezia
3. distopia
4. diastema patologică
5. hipodonția
7. diastema vera
8. adenția
10.translația
319. Formele clinice ale diastemei care necesită tratament ortodontic sunt:
1. diastema secundară
2. diastema din boala parodontală
3. diastema falsă
4. diastema fiziologică
6. diastema tranzitorie de erupție
7. diastema simetrică
8. diastema din macroglosie
9. diastema din deglutiția anormală
10.diastema primară
320. Formele clinice ale diastemei care necesită tratament ortodontic sunt:
1. diastema vera
2. diastema cu coroane paralele
5. diastema din macroglosie
6. diastema asimetrică
7. diastema din deglutiția anormală
8. diastema din boala parodontală
9. diastema divergentă ocluzal
10.diastema convergentă ocluzal
321. Cauzele apariției diastemei sunt:
2. malpozițiile dinților antagoniști
3. dezvoltarea insuficientă a maxilarelor
5. anodonția unilaterală de incisiv lateral superior permanent
6. inserție lată a frenului
7. modificările fibromucoasei frenului buzei superioare
8. inserție joasă a frenului
9. anodonția bilaterală de incisiv lateral inferior permanent
10.restructurarea ţesuturilor
1. caria dinților temporari
2. frenul lat cu inserție joasă
3. modificările septului fibros interincisiv
4. anodonția bilaterală de incisiv lateral superior permanent
6. meziodens erupt
8. cicatricile ţesuturilor moi
9. obiceiurile vicioase de postură
10.incluzia orizontală a caninului permanent
1. cicatricile ţesuturilor moi
3. frenul lat cu inserție înaltă
4. modificările osului alveolar interincisiv
5. anodonția unilaterală de incisiv lateral inferior permanent
6. caria dinților temporari
8. obiceiurile vicioase de postură
9. factorul ereditar
10.meziodens inclus
324. Care cauză nu produce apariția diastemei?
1. anodonția bilaterală de incisiv lateral inferior permanent
2. anodonția unilaterală de incisiv lateral superior permanent
4. inserție joasă a frenului
5. malpozițiile dinților antagoniști
7. modificările fibromucoasei frenului buzei superioare
8. inserție lată a frenului
10.dezvoltarea insuficientă a maxilarelor
325. Semnele clinice ale diastemei sunt:
1. disfuncțiile articulației temporo-mandibulare
2. erupția întârziată a unor dinți permanenți
5. modificarea axelor incisivilor centrali permanenți
7. mărimea spațiului interincisiv
8. asocierea cu alte anomalii
10.schimbarea secvenței de erupție
326. Diagnosticul diferențial al diastemei adevărate se face cu:
1. diastema falsă
2. spațierile consecutive macroglosiei
3. diastema vera
4. diastema secundară
5. spațierile consecutive compresiunii de maxilar
6. spațierile consecutive microdenției
10.diastema simetrică
327. Diagnosticul diferențial al diastemei adevărate se face cu:
1. spațierile consecutive migrărilor dentare
2. spațierile consecutive obiceiului vicios de interpoziție
4. spațierile consecutive extracției dinților permanenți
5. diastema vera
6. diastema simetrică
7. diastema falsă
8. spațierile consecutive deglutiției anormale
9. spațierile consecutive bolii parodontale
10.diastema secundară
328. Succesul tratamentului diastemei depinde de:
1. mărimea diastemei
2. ghidarea erupției dentare
3. asigurarea contenției ulterioare închiderii diastemei
4. terapia diastemei
5. depistarea diastemei
7. modificări ale structurii osoase
8. cauza diastemei
10.extracția dirijată a dinților temporari
329. Obiectivele terapeutice ale diastemei adevărate sunt:
1. îndepărtarea factorilor disfuncționali
2. normalizarea funcțiilor
4. tratament precoce
5. dezvoltarea arcadelor dento-alveolare
6. excizia fibromucoasei gingivale
7. prevenirea recidivei prin contenție
8. închiderea ortodontică a diastemei
9. frenectomie
10.reconstituirea punctelor de contact
330. Obiectivele terapeutice ale diastemei adevărate sunt:
1. deplasarea corporeală a incisivilor
2. tratament cu aparate fixe
4. extracția dintelui supranumerar
5. contenție permanentă
6. excizia țesutului fibros inter-radicular
10.dezvoltarea arcadelor dento-alveolare
331. Temenii utilizați pentru compresiunea de maxilar sunt:
1. clasa a III-a
2. prognaţie hipertrofică
3. morsus contractus
4. ategnație
5. endoalveolie maxilară
6. endoganție maxilară
7. morsus inversus basalis
8. clasa a II-a diviziunea 1
9. compresiunea de maxilar cu prodenție
10.mordex apertus
332. Care termen nu este specific pentru compresiunea de maxilar?
2. ategnație
3. endoalveolie maxilară
4. compresiunea de maxilar cu prodenție
5. endoganție maxilară
7. prognaţie hipertrofică
9. mordex apertus
10.clasa a III-a
333. Cauzele generale ale apariției compresiunii de maxilar sunt:
1. microsomia hemifacială
2. acondroplazia
3. sindromul Ellis van Creveld
4. rahitismul
5. evoluția filogenetică a oaselor maxilare
6. cauze toxice
7. hiposecreţia hormonilor androgeni
8. tulburările neuropsihice
9. evoluția filogenetică a proceselor alveolare
10.reducerea sagitală a proceselor alveolare
334. Caracteristicile ereditare cranio-faciale care favorizează instalarea
compresiunii de maxilar sunt:
2. reducerea flexiunii bazei craniului
3. alungirea planum-ului bazei craniului
4. dimensiunile arcadelor dentare
5. unghiul sfenoidal mărit
6. dezechilibrul grupelor musculare
7. dezechilibrul sagital intermaxilar
9. tiparul de creştere a mandibulei
10.receptivitatea la anomalii dentare
335. Formele grave ale compresiunii de maxilar se întâlnesc în:
1. sindromul Turner
2. sindromul Apert
3. sindromul Treacher Collins
4. sindromul Crouzon
5. sindromul Goldenhart
6. sindromul Klinefelter
9. sindromul Marfan
10.sindromul Patau
336. Caracteristicile ereditare constituționale care favorizează instalarea
compresiunii de maxilar sunt:
1. tiparul de dezvoltare craniană dolicocefal
2. tiparul de dezvoltare generală endomorf
3. tiparul de dezvoltare facială leptoprosop
4. tipul antropologic mediteranian
5. tiparul de dezvoltare generală ectomorf
6. tiparul de dezvoltare facială euriprosop
7. tiparul de dezvoltare craniană brahicefal
8. tipul metabolic fosfocalcic
9. terenul osos elastopat
10.terenul osos osteoporos
337. Dezvoltarea transversală a maxilarului este afectată de:
1. mucoproteina
2. mucopolizaharidozele
3. afecțiunile sistemice ale metabolismului osos
4. mucolipidozele
5. hipersecreția hormonilor estrogeni
6. hipertiroidismul
7. hipersecreția hormonilor androgeni
8. hiperfosfatemiile
9. hipofosfatemiile
10.hipersecreția hormonului somatotrop
338. Factorii teratogeni din timpul sarcinii care afectează dezvoltarea
structurilor cranio-faciale sunt:
1. radiațiile ionizante
2. vârsta mamei
3. bolile respiratorii cronice
4. poluarea fonică
5. consumul de alcool
6. hipotermia
7. poluarea solului
8. consumul de medicamente
9. consumul de tutun
10.hipertermia
339. Alimentația naturală a sugarului stimulează:
1. erupția dentară
2. dezvoltarea maxilarului
4. dezvoltarea psihică
5. aportul de sânge în oase
6. relația psiho-socială
7. atriția cuspidiană
8. deplasările de propulsie-retropulsie a mandibulei
9. travaliul muscular
10.pH-ul cavității orale
340. Diversificarea corectă a alimentației copilului mic asigură:
1. aportul de sânge în mușchi
2. exfolierea dinților temporari
3. stimularea centrelor osteogenetice
4. consistența dură a alimentelor
7. a doua înălțare de ocluzie
8. masticația viguroasă
9. profilaxia compresiunii de maxilar
10.resorbția radiculară a dinților temporari
341. Modificările maxilare specifice rahitismului sunt:
3. maxilar alungit și îngustat
4. ocluzie inversă unilaterală
5. macrogenia
7. asimetrie maxilară
8. hipodonţia
9. maxilar în formă de „V”
10.ocluzia intercalată
342. Cauzele apariției respirației orale cronice sunt:
1. evoluția filogenetică a oaselor maxilare
2. rinitele cronice
3. reducerea sagitală a proceselor alveolare
4. deviația de sept
5. microsomia hemifacială
6. vegetațiile adenoide
7. evoluția filogenetică a proceselor alveolare
8. rahitismul
10.alergiile
343. Caracteristicile generale și cranio-faciale ale respiratorului oral sunt:
1. tip facial leptoprosop
2. linguoversia incisivilor inferiori permanenți
3. tip constituțional elastopat
5. rotațiile dentare
6. meziopozițiile dentare
7. tip constituțional adenoidian
8. palatopoziția incisivilor laterali superiori permanenți
9. modificarea posturii craniene
10.hiperextensia extremității cefalice
344. Caracteristicile dento-maxilare ale respiratorului oral sunt:
3. dispariția triplei închideri orale
4. lipsa stimulării suturii medio-palatine de către limbă
5. hiperextensia extremității cefalice
7. presiune scăzută intrasinusală
9. presiunea buzei superioare asupra procesului alveolar frontal superior
10.presiunea mușchilor buccinatori asupra maxilarului
345. Caracteristicile dento-maxilare ale respiratorului oral sunt:
3. lipsa presiunii buzei superioare asupra incisivilor superiori
permanenți
4. hiperextensia extremității cefalice
5. bascularea radiculo-linguală a incisivilor superiori permanenți
6. proalveolo-donția superioară
7. retrogntismul mandibular
10.insinuarea buzei inferioare în spatele incisivilor superiori permanenți
346. Cauzele disfuncționale care favorizează apariția compresiunii de
maxilar sunt:
1. absența ghidajului anterior
2. nonatriția dinților temporari
3. reducerea câmpului masticator
4. tulburările fonatorii
5. atitudinile posturale anormale
6. persistența dinților temporari pe arcade
7. masticația unilaterală
9. profilul convex
10.deglutiția anormală
347. Dezechilibrele musculare care favorizează apariția compresiunii de
maxilar sunt:
1. hipertonicitatea mușchilor orbiculari
2. hipertonicitatea limbii
3. hipotonicitatea mușchilor pterigoidieni extreni
4. reducerea câmpului masticator
5. hipertonicitatea mușchiului mentalis
6. hipertonicitatea mușchilor buccinatori
7. hipertonicitatea muşchilor coborâtori ai mandibulei
8. absența ghidajului anterior
9. hipertonicitatea muşchilor temporali
10.supraerupția frontală accentuată
348. Atitudinile posturale anormale care favorizează apariția compresiunii
de maxilar sunt:
1. atitudinea cifotică
2. sprijinirea capului pe menton
3. postura craniană anterioară
4. dormitul cu pumnul între față și pernă
5. dormitul cu capul în hiperflexie
6. purtarea ghiozdanului în spate
7. dormitul cu capul în hiperextensie
8. obiceiul de a sprijini unilateral obrazul
9. dormitul cu fanta labială deschisă
10.purtarea ghiozdanului într-o singură mână
349. Cauzele loco-regionale care favorizează apariția compresiunii de
maxilar sunt:
1. bolile infecto-contagioase
2. anodonția incisivilor laterali superiori permanenți
3. compresiunile intrauterine directe asupra maxilarului fătului
4. defectele nutriționale din timpul sarcinii
5. bolile sistemice
7. obiceiurile vicioase de sugere a degetelor
8. traumatismele intrauterine
9. postura anormală a limbii
10.bolile constituționale
350. Semnele clinice faciale ale compresiunii de maxilar cu prodenție sunt:
1. armonia părților moi
2. linia surâsului dentară
3. mucoasă labială uscată
4. față îngustă și prelungă
5. profil concav
6. asimetrie transversală a etajului mijlociu al feței
8. amprenta dinților superiori pe buza inferioară
9. unghiul nazo-labial accentuat
10.tonusul buzei superioare ușor crescut
1. menton retras
2. narine largi
3. mucoasă labială fisurată
4. linia surâsului înaltă
5. procheilie superioară
6. facies cu aspect voluntar
7. obrajii proeminenți
8. narine hipotone
9. profil concav
10.șanțul labio-mentonier șters
1. tonusul buzei superioare ușor crescut
2. profil convex accentuat
4. obrajii proeminenți
5. mucoasa labială uscată
6. tegumente palide
7. șanțul labio-mentonier șters
9. linia surâsului gingivală
10.linia surâsului dentară
353. Semnele clinice faciale ale compresiunii de maxilar cu înghesuire
sunt:
1. fanta labială deschisă
2. linia surâsului dentară
3. tegumente palide
5. profil concav accentuat
6. tonusul buzei superioare ușor crescut
7. linia surâsului gingivală
9. armonia părților moi
10.mucoasă labială uscată
354. Semnele clinice dento-alveolare ale compresiunii de maxilar cu
prodenție sunt:
1. arcadă superioară în formă de omega
2. arcadă superioară în formă de „V”
3. arcadă inferioară în formă de „V”
4. arcadă inferioară îngustată și scurtată
5. inversarea curbei Spee
6. arcadă superioară îngustată și alungită
7. arcadă inferioară alungită
8. arcadă superioară scurtată
9. arcadă superioară în formă de trapez
10.arcadă inferioară în formă de trapez
355. Analiza pe modelele de studiu a indicilor de dezvoltare în cazul
compresiunii de maxilar indică:
1. profil convex
3. arcade asimetrice transversal
4. dezvoltare transversală maxilară asimetrică
5. îngustare predominant posterioară
7. șanțul labio-mentonier șters
9. îngustare predominant anterioară
10.arcade asimetrice sagital
356. Semnele clinice dento-alveolare ale compresiunii de maxilar cu
înghesuire sunt:
3. arcadă superioară în formă de „U”
4. arcadă inferioară îngustată și scurtată
5. arcadă superioară alungită
6. arcadă superioară în formă de „M”
7. arcadă superioară în formă de „W”
9. arcadă inferioară în formă de trapez
10.arcadă superioară în formă de „V”
357. Semnele clinice dentare ale compresiunii de maxilar cu prodenție
sunt:
1. palatinizarea incisivilor superiori permanenți
2. carii la incisivii superiori permanenți
4. vestibularizarea incisivilor inferiori permanenți
5. înclinaţie vestibulară a dinților laterali inferiori permanenți
6. meziopoziția generalizată a dinților superiori permanenți
7. aplatizarea arcadei dentare frontale superioare
8. distopoziția generalizată a dinților inferiori permanenți
9. spațierea incisivilor superiori permanenți
10.înclinaţie vestibulară a dinților laterali superiori permanenți
358. Semnele clinice dentare ale compresiunii de maxilar cu înghesuire
sunt:
1. abrazii dentare
2. spațierea incisivilor superiori permanenți
3. ectopii dentare
4. malpoziții dentare
5. carii dentare
6. incluzii dentare
10.prodenția incisivilor superiori permanenți
359. Semnele ocluzale ale compresiunii de maxilar cu prodenție sunt:
1. inocluzie sagitală negativă
2. dezechilibrul ocluziei dinamice
3. ocluzie inversă laterală
5. ocluzie adâncă în acoperiș
6. ocluzia distalizată
10.ocluzie intercalată
360. Semnele radiologice ale compresiunii de maxilar sunt:
1. planum-ul bazei cranului scurtat
2. unghi sfenoidal mărit
3. aspect în buchet a mugurilor dinţilor laterali
4. creșterea unghiului SNB
5. distanţe mari între mugurii dinţilor permanenţi inferiori
6. înclinări meziale ale dinţilor laterali permanenţi inferiori
7. micșorarea unghiului ANB
8. îngustarea apeturii piriforme
9. modificări morfologice ale foselor nazale
10.axe dentare convergente a dinților frontali
361. Semnele radiologice ale compresiunii de maxilar sunt:
1. înclinări meziale ale dinţilor laterali permanenţi inferiori
2. distanţe mari între mugurii dinţilor permanenţi inferiori
3. planum-ul bazei cranului alungit
4. micșorarea unghiului ANB
5. creșterea unghiului ANB
6. planum-ul bazei cranului scurtat
7. creșterea unghiului SNB
8. spațiul retrofaringian redus
9. modificările angulației incisivilor permanenți
10.reducerea diametrului transversal maxilar
362. Diagnosticul diferențial al compresiunii de maxilar se face cu:
1. retrognatismul mandibular ereditar
2. retroalveolie superioară
3. prodenţia inferioară
4. prodenție superioară cu diasteme
5. prognaţia mandibulară funcţională
6. macrodonție
7. retrodenţia superioară
9. biproalveolodinția
363. Obiectivele terapeutice ale compresiunii de maxilar sunt:
1. echilibrarea ocluzală
2. asigurarea stării de sănătate a gravidei
4. favorizarea creșterii mandibulare
5. asigurarea unei alimentații naturale a sugarului
7. armonizarea arcadelor alveolo-dentare
8. urmărirea tiparului şi simetriei erupţiei
9. vestibularizarea incisivilor superiori permanenți
10.deblocarea transversală a arcadei maxilare
364. Măsurile profilactice care pot fi instituite împotriva compresiunii de
maxilar sunt:
1. urmărirea tiparului şi simetriei erupţiei
2. profilaxia cariei dentare a dinților temporari
5. profilaxia rahitismului
7. eliminarea factorilor potențiali etiologici
8. menținerea respirației nazale
10.urmărirea exfolierii dinţilor temporari
365. Măsurile interceptive ale compresiunii de maxilar sunt:
3. reechilibrarea grupelor musculare
4. îndepărtarea factorilor disfuncțiilor
7. ablația vegetațiilor adenoide
9. reeducarea funcțională precoce
10.decondiționarea obiceiurilor vicioase
366. Procedeele interceptive ale compresiunii de maxilar sunt:
2. activatoarele
4. utilizarea aparatelor funcționale simple
8. tratamentul cariilor dentare
9. șlefuirea caninilor temporari neatriționați
10.profilaxia cariei dentare a dinților temporari
367. Obiectivele tratamentului corectiv ale compresiunii de maxilar sunt:
2. eliminarea factorilor etiologici restanți
4. corectarea ocluziei distalizate
9. menținerea rezultatelor terapeutice
10.lărgirea arcadei maxilare
368. Prognosticul compresiunii de maxilar depinde de:
1. prezența factorilor agravanți
2. etiologia anomaliei
3. forma clinică a anomaliei
4. vârsta depistării anomaliei
5. anomaliile asociate
6. etiologia anomaliei
7. tratamentul instituit
8. vârsta instituirii tratamentului
9. predispoziţia ereditară
10.prezența fenomenelor compensatorii
369. Recidiva compresiunii de maxilar depinde de:
1. tulburările locale
2. creșterea condiliană posttratament
3. tiparul de creștere facială
4. persistența disfuncțiilor
5. instabilitatea ocluzală finală
6. dezechilibrele musculare
7. contenție
8. supracorecția transversală
9. tulburările endocrine
10.erupția molarilor de minte
370. Semnele clinice faciale ale anomaliei clasei a II-a diviziunea 2 cu
ocluzie adâncă acoperită sunt:
2. linia surâsului înaltă
4. arcada dentară scurtată
5. menton șters
6. şanţ labio-mentonier accentuat
7. narine hipotone
8. profil convex
9. hipertonicitatea buzei superioare
10.mucoasă labială fisurată
371. Semnele clinice faciale ale anomaliei clasei a II-a diviziunea 2 cu
1. asimetrie transversală a etajului mijlociu al feței
2. profil cu aspect de nas proeminent
3. hipotonicitatea buzei superioare
4. mucoasă labială uscată
5. față îngustă și prelungă
6. amprenta dinților superiori pe buza inferioară
8. buză superioară proeminentă
9. etajul mijlociu al feței bine dezvoltat
10.unghi mandibular micșorat
372. Semnele clinice maxilare ale anomaliei clasei a II-a diviziunea 2 cu
1. boltă palatină largă și adâncă
2. retrodenția incisivilor centrali permanenți
3. arcadă îngustată și alungită
4. cariile incisivilor
5. palatopoziția incisivilor laterali permanenți
6. întârzieri de erupție a dinților
8. vestibulopoziția incisivilor laterali permanenți
9. boltă palatină îngustă
10.arcadă scurtată
373. Semnele clinice maxilare ale anomaliei clasei a II-a diviziunea 2 cu
1. supraerupția grupului frontal
2. bază apicală mai mare decât baza coronară
3. arcadă îngustată și alungită
4. arcadă în formă de trapez
5. întârzieri de erupție a dinților
7. prodenția incisivilor permanenți
8. înghesuire dentară frontală
9. abrazie palatinală a incisivilor permanenți
10.cariile incisivilor permanenți
374. Semnele clinice mandibulare ale anomaliei clasei a II-a diviziunea 2
cu ocluzie adâncă acoperită sunt:
1. prodenția incisivilor permanenți
2. spațieri dentare frontale
5. retrodenția incisivilor permanenți
7. înghesuire dentară frontală
8. arcadă alungită
10.arcadă îngustată
375. Semnele ocluzale ale anomaliei clasei a II-a diviziunea 2 cu ocluzie
adâncă acoperită sunt:
1. inocluzie sagitală negativă
8. angrenaje inverse laterale
10.blocarea dinamicii mandibulare
376. Tulburările funcționale ale anomaliei clasei a II-a diviziunea 2 cu
1. deglutiție palatală
2. obicei vicios de sugere a degetului
3. deglutiție anterioară complexă
4. voce închisă
6. limitarea mișcărilor de lateralitate a mandibulei
7. surâsul gingival
8. masticație de tip tocător
10.atitudinile posturale anormale
377. Tulburările funcționale ale anomaliei clasei a II-a diviziunea 2 cu
1. modificări particulare ale articulației temporo-mandibulare
2. surâs asimetric
3. hipertonicitatea mușchilor ridicători ai mandibulei
7. obicei vicios de sugere a degetului
8. masticatorii
9. fonetice
10.atitudinile posturale anormale
378. Ocluzia adâncă acoperită adevărată se caracterizează prin:
1. micșorarea spațiului de inocluzie fiziologică
2. supra-alveolo-donție laterală
4. ocluzie adâncă scheletală ușoară
5. infra-alveolo-donție frontală
6. mărirea spațiului de inocluzie fiziologică
8. infra-alveolo-donție laterală
9. ocluzie adâncă scheletală accentuată
10.supra-alveolo-donție frontală
379. Ocluzia adâncă acoperită falsă se caracterizează prin:
1. supra-alveolo-donție frontală
2. exces de dezvoltare dento-alveolară verticală frontală
3. ocluzie adâncă scheletală ușoară
4. supra-alveolo-donție superioară
6. mărirea spațiului de inocluzie fiziologică
7. infra-alveolo-donție laterală
8. micșorarea spațiului de inocluzie fiziologică
10.ocluzie adâncă scheletală accentuată
380. Tratamentul profilactic al ocluziei adânci acoperite constă în:
1. alinierea dinților
2. decondiționarea obiceiurilor vicioase de interpoziție
4. urmărirea simetriei erupţiei dentare
5. tratamentul cariilor dentare
6. identificarea cauzelor ereditare
7. obținerea spațiului pe arcadă
8. menținerea rezervei de spaţiu
9. supravegherea erupției dentare
10.supravegherea creşterii generale
381. Tratamentul corectiv al ocluziei adânci acoperite constă în:
1. urmărirea simetriei erupţiei dentare
2. înlăturarea cauzelor
5. obținerea echilibrului dintre matricea scheletală și musculară
6. echilibrarea dezechilibrelor musculare
8. urmărirea creșterii generale
9. reglarea relațiilor intermaxilare
10.terapie cu mijloace adecvate
382. Obiectivele terapeutice ale ocluziei adânci acoperite sunt:
2. supravegherea creşterii generale
3. corectarea ocluziei distalizate
4. obținerea spațiului necesar
5. stimularea erupției dentare
6. alinierea grupului frontal
7. extracție în scop ortodontic
8. reducerea supraerupției frontale
10.egresia dinților frontali
383. Temenii utilizați pentru ocluzia deschisă sunt:
1. mordex apertus
3. mordex apertus Carabelli
4. inocluzie verticală
5. pleodonție
7. disarmonie dento-alveolară în plan vertical
8. sindromul de ocluzie deschisă
10.distopie
384. Ocluzia deschisă totală se caracterizează prin:
1. modificări scheletale severe
2. factori etiologici generali
3. factori etiologici dismetabolici
4. modificări scheletale medii
5. factori etiologici locali
7. obiceiul vicios de sugere a policelui
8. lipsa contactelor ocluzale verticale a unui grup de dinți
9. factori etiologici genetici
10.lipsa contactelor ocluzale verticale a tuturor dinților
385. Ocluzia deschisă parțială se caracterizează prin:
1. obiceiul vicios de interpoziție a obrajilor
2. lipsa contactelor ocluzale verticale a unui grup de dinți
3. factori etiologici genetici
4. modificări scheletale severe
5. lipsa contactelor ocluzale verticale a tuturor dinților
6. factori etiologici locali
7. modificări scheletale medii
8. factori etiologici generali
9. obiceiul vicios de interpoziție a limbii
10.factori etiologici dismetabolici
386. Ocluzia deschisă anterioară se caracterizează prin:
1. creștere facială hiperdivergentă
2. lipsa contactelor ocluzale verticale a tuturor dinților
3. anchiloză dentară
5. tulburări de erupție a dinților frontali
6. lipsa contactelor ocluzale verticale a dinților laterali
7. contacte ocluzale verticale a dinților laterali
8. lipsa contactelor ocluzale verticale a dinților frontali
9. fantă labială întredeschisă
10.tulburări de erupție a dinților laterali
387. Ocluzia deschisă posterioară se caracterizează prin:
1. anchiloză dentară
2. obiceiul vicios de interpoziție a obrajilor
4. obiceiul vicios de interpoziție a părților laterale ale limbii
6. creștere facială hipodivergentă
7. dinții frontali opriți în erupție
8. contacte ocluzale verticale a dinților laterali
9. tulburări de erupție a dinților frontali
10.tulburări de erupție a dinților laterali
388. Ocluzia deschisă anterioară de tranziție se caracterizează prin:
1. regiunea dento-alveolară anterioară în creștere incompletă
2. corecție prin creștere dento-alveolară anterioară
3. corecție spontană
5. dinții frontali în erupție
8. masticația leneșă
9. deglutiția palatală
10.corecție prin decondiționarea obiceiurilor vicioase
389. Ocluzia deschisă anterioară produsă prin interpoziție digitală se
caracterizează prin:
1. obiceiul vicios de sugere a index-ului
2. masticația leneșă
4. obiceiul vicios de sugere a auricularului
6. creștere facială hipodivergentă
7. corecție prin decondiționarea obiceiurilor vicioase
8. tulburări de erupție a dinților laterali
9. obiceiul vicios de sugere a medius-ului
10.anchiloză dentară
390. Factorii etiologici incriminați în apariția ocluziei deschise anterioare
sunt:
1. interferenţele ocluzale active
2. tulburările metabolice
3. alimentele de consistenţă moale
4. macroglosia
5. hipotonicitatea mușchilor masticatori
7. deglutiția anterioară complexă
8. durerile odontale unilaterale
10.persistența dinților temporari pe arcade
391. Care factor etiologic nu produce apariția ocluziei deschise anterioare:
1. alimentele de consistenţă moale
2. interferenţele ocluzale active
3. deglutiția anterioară complexă
4. hipotonicitatea mușchilor masticatori
6. persistența dinților temporari pe arcade
8. macroglosia
10.durerile odontale unilaterale
392. Ocluzia deschisă scheletală sau adevărată se caracterizează prin:
1. asocierea cu vestibulo-versia dinților frontali permanenți
2. creșterea înălțimii faciale anterioare
3. micșorarea înălțimii faciale posterioare
4. infrapoziția dinților frontali
5. obiceiuri vicioase
6. rotație mandibulară posterioară
7. creștere excesivă verticală în zona molară
8. deglutiție atipică
9. tipar facial hiperdivergent
10.tipar cranio-facial normal
393. Ocluzia deschisă anterioară dentară sau falsă se caracterizează prin:
1. tipar cranio-facial normal
2. rotație mandibulară anterioară
3. tipar facial hipodivergent
4. infrapoziția dinților frontali
5. infrapoziția dinților laterali
7. obiceiuri vicioase
8. micșorarea înălțimii faciale anterioare
9. asocierea cu vestibulo-versia dinților frontali permanenți
10.micșorarea înălțimii faciale posterioare
394. Cauzele dismetabolice ale apariției ocluziei deschise sunt:
1. aportul alimentar deficitar
2. tulburările gastro-intestinale
3. mucolipidozele
4. mucopolizaharidozele
5. hipergonadismul
8. maxilar în formă de „V”
9. rahitismul
10.tulburările metabolismului calciului și a fosforului
395. Tulburările consecutive rahitismului sunt:
1. hipocalcifierea osoase
2. diastema tranzitorie
3. despicăturile labio-maxilo-palatine
4. hipopalzia dentare
5. ocluzia dublă
6. modificările radiculare
7. înghesuirea dentară tranzitorie
8. blocajele ocluzo-articulare
9. deformarea osoasă în timpul funcțiilor
10.modificările coronare
396. Tulburările mandibulare consecutive rahitismului sunt:
1. deschiderea unghiului goniac
2. rotația posterioară mandibulară
3. creșterea oblicității corpus-ului mandibulei
4. creșterea plasticității osoase
5. creşterea condiliană în sus-înainte
7. deformare antegoniană a corpus-ului mandibulei
10.poziţia joasă a articulaţiei temporo-mandibulare
397. Cauzele apariției ocluziei deschise pot fi interpozițiile heterotrope
reprezentate de:
1. mucoase
2. creion
3. alte obiecte
4. mânecă
5. suzetă
6. jucării
7. limbă
8. buzei inferioare
9. buzei superioare
10.obraji
398. Factorii etiologici locali incriminați în apariția ocluziei deschise sunt:
1. reincluzia molarilor temporari
2. reincluzia molarului prim permanent
3. compresiuni intrauterine directe asupra maxilarului fătului
4. obturațiile necorespunzătoare
5. erupția molarilor de minte
6. intoxicațiile cronice
7. reducerea sagitală a proceselor alveolare
8. tratamentele ortodontice incorecte
9. anodonția incisivilor superiori
10.radiațiile ionizante
399. Semnele clinice faciale ale ocluziei deschise totale sunt:
1. profil concav
3. micșorarea unghiului goniac
4. fața alungită
5. micșorarea etajul inferior al feței
6. fanta labială întredeschisă
8. fanta labială închisă
9. procheilie inferioară
10.procheilie superioară
400. Semnele clinice faciale ale ocluziei deschise totale sunt:
3. șanț labio-mentinier șters
4. mărirea unghiului goniac
5. accentuarea oblicității corpus-ului mandibulei
6. scurtarea ramus-ului mandibular
7. fanta labială închisă
9. menton șters
10.profil concav
401. Semnele clinice faciale ale ocluziei deschise parțiale sunt:
2. etajul inferior al feței ușor mărit
3. fanta labială întredeschisă
5. unghi goniac ușor mărit
7. profil concav
9. profil convex
10.fanta labială închisă
402. Semnele clinice orale ale ocluziei deschise totale sunt:
5. modificări de formă și volum ale dinților
7. bolta palatină îngustă și adâncă
8. displazii de smalț
9. bolta palatină largă
10.retrodenția grupului incisiv
403. Obiectivele terapeutice ale ocluziei deschise sunt:
1. favorizarea creșterii mandibulare
5. echilibrarea relațiilor ocluzale
8. contenție
9. armonizarea dezvoltării arcadelor dento-alveolare
10.deblocarea transversală a arcadei maxilare
404. Tratamentul profilactic al ocluziei deschise constă în:
3. reeducarea funcţiilor
4. prevenirea cariilor dentare
6. decondiționarea obiceiurilor vicioase
8. extracția dirijată a dinților temporari
9. alimentație corectă a copilului
10.prevenirea cauzelor
405. Tratamentul corectiv al ocluziei deschise constă în:
2. corectarea raporturilor ocluzale
3. controlul erupției molarilor de minte
4. normalizarea funcţiilor
5. corectarea decalajului maxilar
6. îndepărtarea factorilor cauzali
7. extracția dirijată a dinților temporari
10.prevenirea meziopoziției generalizate
406. Anomaliile de poziție ale dinților sunt:
1. bigeminația
2. disto-versia
3. incluzia
4. intruzia
5. reincluzia
6. ectopia
7. vestibulo-gresia
8. vestibulo-mezio-rotația
9. transpoziția
10.mezio-versia
407. Anomaliile de poziție ale dinților sunt:
1. bigeminația
2. palato-versia
3. vestibulo-disto-rotația
4. vestibulo-gresia
5. ectopia
6. reincluzia
7. linguo-versia
8. incluzia
9. extruzia
10.transpoziția

Ortodontie 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ortodontie 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UMF EXAMENE

1. Mugurii faciali implicaţi în dezvoltarea prenatală a feţei sunt:

S-ar putea să vă placă și