Sunteți pe pagina 1din 104

UMF EXAMENE

Total
Disciplina
întrebări
CHIRURGIE OMF 320
PATOLOGIE ORALA 300
PROTETICA - PROTEZA PARTIAL AMOVIBILA: PROTEZA
225
SCHELETATA
ORTODONTIE SI ORTOPEDIE DENTO-FACIALA 407

1. Mugurii faciali implicaţi în dezvoltarea prenatală a feţei sunt:


1. faringieni 
2. temporali 
3. hioidieni 
4. nazali interni 
5. maxilari 
6. nazali externi 
7. frontal 
8. mandibulari 
9. orbiculari 
10.tiroidieni 
2. Mugurii faciali neimplicaţi în dezvoltarea prenatală a feţei sunt:
1. frontal 
2. nazali interni 
3. tiroidieni 
4. hioidieni 
5. faringieni 
6. nazali externi 
7. mandibulari 
8. orbiculari 
9. temporali 
10.maxilari 
3. Prin coalescenţa mugurilor nazali interni se vor forma:
1. gura embrionară primitivă 
2. placodele olfactive 
3. filtrum-ul buzei superioare 
4. pragul narinar 
5. cavitățile nazale 
6. vârful nasului 
7. osul incisiv 
8. palatul secundar 
9. lama perpendiculară a etmoidului 
10.septul nazal 
4. Prin coalescenţa mugurilor nazali interni nu se vor forma:
1. septul nazal 
2. aripa externă a nasului 
3. podeaua narinei 
4. lama perpendiculară a etmoidului 
5. filtrum-ul buzei superioare 
6. vârful nasului 
7. osul incisiv 
8. partea superioară a orbitei 
9. partea internă a orbitei 
10.pragul narinar 
5. Prin coalescenţa mugurilor nazali externi se vor forma:
1. pragul narinar 
2. partea superioară a orbitei 
3. arcul branhial mandibular 
4. septul nazal 
5. partea internă a orbitei 
6. aripa externă a nasului 
7. osul incisiv 
8. podeaua narinei 
9. placodele optice 
10.stomodeumul 
6. Prin coalescenţa mugurilor nazali externi nu se vor forma:
1. aripa externă a nasului 
2. partea internă a orbitei 
3. partea superioară a orbitei 
4. cavitățile nazale 
5. podeaua narinei 
6. osul maxilar 
7. pragul narinar 
8. palatul primar 
9. osul incisiv 
10.septul nazal 
7. Prin coalescenţa mugurilor maxilari se vor forma:
1. mijlocul buzei superioare 
2. palatul primar 
3. palatul secundar 
4. 2/3 externe ale buzei inferioare 
5. părțile laterale ale buzei superioare 
6. 2/3 externe ale buzei superioare 
7. columela 
8. osul maxilar 
9. pragul narinar 
10.apofizele palatine ale osului maxilar 
8. Prin coalescenţa mugurilor maxilari nu se vor forma:
1. părțile laterale ale buzei superioare 
2. palatul primar 
3. osul mandibular 
4. septul nazal 
5. 2/3 externe ale buzei superioare 
6. 2/3 externe ale buzei inferioare 
7. palatul secundar 
8. apofizele palatine ale osului maxilar 
9. osul maxilar 
10.columela 
9. Defectele de coalescenţă ale mugurilor faciali produc:
1. despicătura mediană a feţei 
2. trisomia 21 Langdon Down 
3. despicătura laterală a feţei 
4. agnaţia 
5. ciclocefalia 
6. despicătura transversală a feţei 
7. microstomia 
8. polignaţia 
9. sindromul Pierre Robin 
10.ageniocefalia 
10.Defectele de coalescenţă ale mugurilor faciali nu produc:
1. diprosopia 
2. microstomia 
3. sindromul Patau 
4. polignaţia 
5. agnaţia 
6. despicătura transversală a feţei 
7. despicătura mediană a feţei 
8. despicătura laterală a feţei 
9. sindromul Franceschetti 
10.arinencefalia 
11.Defectele de coalescenţă ale mugurilor faciali produc:
1. despicătura paramediană a feţei 
2. polignaţia 
3. despicătura inferioară mediană a feţei 
4. sindromul Franceschetti 
5. arinencefalia 
6. astomia 
7. macrostomia 
8. diprosopia 
9. sindromul Patau 
10.despicătura buzei, a osului alveolar şi a palatului 
12.Defectele de coalescenţă ale mugurilor faciali nu produc:
1. ciclocefalia 
2. ageniocefalia 
3. despicătura paramediană a feţei 
4. sindromul Pierre Robin 
5. polignaţia 
6. despicătura buzei, a osului alveolar şi a palatului 
7. trisomia 21 Langdon Down 
8. astomia 
9. macrostomia 
10.despicătura inferioară mediană a feţei 
13.Formarea oaselor în perioada vieţii intrauterine se realizează prin:
1. osificare desmală 
2. osificare mixtă 
3. nuclee de creştere 
4. fontanele 
5. creştere periostală 
6. osificare endocondrală 
7. sincondroze 
8. resorbţie şi apoziţie osoasă 
9. osificare directă și indirectă 
10.osificare intramembranară 
14.Formarea oaselor în perioada vieţii intrauterine nu se realizează prin:
1. osificare endocondrală 
2. resorbţie şi apoziţie osoasă 
3. osificare directă și indirectă 
4. fontanele 
5. nuclee de creştere 
6. sincondroze 
7. osificare intramembranară 
8. osificare desmală 
9. osificare mixtă 
10.creştere periostală 
15.Prin osificare endocondrală în perioada vieţii intrauterine se formează:
1. oasele feței 
2. oasele alveolare 
3. mandibula 
4. oasele lungi 
5. lama perpendiculară a etmoidului 
6. oasele calotei craniene 
7. oasele maxilare 
8. cornet inferior 
9. osul sfenoid 
10.oasele late 
16.Prin osificare endocondrală în perioada vieţii intrauterine nu se formează:
1. mandibula 
2. oasele late 
3. lama perpendiculară a etmoidului 
4. oasele alveolare 
5. oasele maxilare 
6. oasele feței 
7. osul sfenoid 
8. oasele lungi 
9. oasele calotei craniene 
10.cornet inferior 
17.Prin osificare endocondrală în perioada vieţii intrauterine se formează:
1. oasele alveolare 
2. oasele bazei craniului 
3. vomerul 
4. oasele nazale 
5. cornet inferior 
6. lama perpendiculară a etmoidului 
7. oasele lungi 
8. oasele lacrimale 
9. osul sfenoid 
10.oasele malare 
18.Prin osificare endocondrală în perioada vieţii intrauterine nu se formează:
1. oasele lungi 
2. cornet inferior 
3. lama perpendiculară a etmoidului 
4. oasele alveolare 
5. oasele lacrimale 
6. vomerul 
7. osul sfenoid 
8. oasele nazale 
9. oasele malare 
10.oasele bazei craniului 
19.Prin osificare desmală în perioada vieţii intrauterine se formează:
1. lama perpendiculară a etmoidului 
2. oasele alveolare 
3. cornet inferior 
4. oasele bazei craniului 
5. osul frontal 
6. vomerul 
7. oasele lungi 
8. oasele maxilare 
9. mandibula 
10.oasele calotei craniene 
20.Prin osificare desmală în perioada vieţii intrauterine nu se formează:
1. mandibula 
2. cornet inferior 
3. oasele lungi 
4. oasele alveolare 
5. lama perpendiculară a etmoidului 
6. vomerul 
7. oasele bazei craniului 
8. osul frontal 
9. oasele maxilare 
10.oasele calotei craniene 
21.Prin osificare desmală în perioada vieţii intrauterine se formează:
1. oasele nazale 
2. oasele lungi 
3. lama perpendiculară a etmoidului 
4. oasele malare 
5. cornet inferior 
6. oasele bazei craniului 
7. oasele lacrimale 
8. oasele alveolare 
9. oasele maxilare 
10.osul sfenoid 
22.Prin osificare desmală în perioada vieţii intrauterine nu se formează:
1. oasele nazale 
2. osul sfenoid 
3. oasele bazei craniului 
4. oasele maxilare 
5. oasele lacrimale 
6. cornet inferior 
7. oasele lungi 
8. lama perpendiculară a etmoidului 
9. oasele alveolare 
10.oasele malare 
23.Creșterea postnatală a bazei craniului se realizează prin:
1. osificare desmală 
2. osificare intramembranară 
3. sincondroza intra-occipitală 
4. sincondroza sfeno-occipitală 
5. sindesmoze 
6. sincondroza sfeno-etmoidală 
7. osteogeneză 
8. sincondroza intra-etmoidală 
9. sincondroza intra-sfenoidală 
10.condrogeneză 
24.Creșterea postnatală a bazei craniului nu se realizează prin:
1. sindesmoze 
2. osteogeneză 
3. sincondroza intra-occipitală 
4. condrogeneză 
5. sincondroza sfeno-occipitală 
6. osificare intramembranară 
7. sincondroza sfeno-etmoidală 
8. osificare desmală 
9. sincondroza intra-etmoidală 
10.sincondroza intra-sfenoidală 
25.Creșterea postnatală a bolții palatine se realizează prin:
1. suturi premaxilare 
2. sutura incisivo-canină 
3. sutura pterigo-maxilară 
4. suturi palato-maxilare 
5. creștere periostală 
6. hormonul somatotrop 
7. simfiza mentonieră 
8. suturi postmaxilare 
9. sutura palato-maxilară transversă 
10.sutura medio-palatină 
26.Creșterea postnatală a bolții palatine nu se realizează prin:
1. sutura medio-palatină 
2. sutura pterigo-maxilară 
3. simfiza mentonieră 
4. hormonul somatotrop 
5. sutura incisivo-canină 
6. suturi palato-maxilare 
7. suturi postmaxilare 
8. sutura palato-maxilară transversă 
9. suturi premaxilare 
10.creștere periostală 
27.Creșterea postnatală a osului alveolar se realizează prin:
1. suturi postmaxilare 
2. sutura posterioară 
3. sutura palato-maxilară transversă 
4. sutura incisivo-canină 
5. sutura sagitală 
6. sutura pterigo-maxilară 
7. suturi premaxilare 
8. simfiza mentonieră 
9. hormonul somatotrop 
10.sutura medio-palatină 
28.Creșterea postnatală a osului alveolar nu se realizează prin:
1. sutura pterigo-maxilară 
2. sutura medio-palatină 
3. simfiza mentonieră 
4. suturi premaxilare 
5. hormonul somatotrop 
6. suturi postmaxilare 
7. sutura posterioară 
8. sutura incisivo-canină 
9. sutura sagitală 
10.sutura palato-maxilară transversă 
29.Creșterea postnatală a mandibulei se realizează prin:
1. nucleul de creștere coronoidian 
2. sutura anterioară 
3. nucleul de creștere condilian 
4. hormonul somatotrop 
5. nucleul de creștere simfizar 
6. sutura posterioară 
7. nucleul de creștere angular 
8. creştere alveolară 
9. creşterea bolții palatine 
10.creştere suturală 
30.Creșterea postnatală a mandibulei nu se realizează prin:
1. sutura anterioară 
2. nucleul de creștere condilian 
3. nucleul de creștere coronoidian 
4. sutura posterioară 
5. creşterea bolții palatine 
6. nucleul de creștere simfizar 
7. hormonul somatotrop 
8. creştere suturală 
9. creştere alveolară 
10.nucleul de creștere angular 
31.Rotaţia mandibulară anterioară se caracterizează prin:
1. înălţime redusă a ramus-ului mandibular 
2. dezvoltare în exces a înălţimii alveolare şi dentare laterale 
3. unghiul goniac mărit 
4. creştere condiliană în sus-înainte 
5. poziţie înaltă a articulaţiei temporo-mandibulare 
6. unghiul goniac micșorat 
7. poziţie joasă a articulaţiei temporo-mandibulare 
8. ramus mandibular lung şi larg 
9. creştere condiliană în sus-înapoi 
10.dezvoltare redusă a înălţimii alveolare şi dentare laterale 
32.Rotaţia mandibulară anterioară nu se caracterizează prin:
1. ramus mandibular lung şi larg 
2. dezvoltare în exces a înălţimii alveolare şi dentare laterale 
3. înălţime redusă a ramus-ului mandibular 
4. creştere condiliană în sus-înainte 
5. dezvoltare redusă a înălţimii alveolare şi dentare laterale 
6. creştere condiliană în sus-înapoi 
7. poziţie înaltă a articulaţiei temporo-mandibulare 
8. unghiul goniac mărit 
9. unghiul goniac micșorat 
10.poziţie joasă a articulaţiei temporo-mandibulare 
33.Rotaţia mandibulară posterioară se caracterizează prin:
1. poziţie înaltă a articulaţiei temporo-mandibulare 
2. poziţie joasă a articulaţiei temporo-mandibulare 
3. dezvoltare redusă a înălţimii alveolare şi dentare laterale 
4. creştere condiliană în sus-înapoi 
5. creştere condiliană în sus-înainte 
6. înălţime redusă a ramus-ului mandibular 
7. ramus mandibular lung şi larg 
8. unghiul goniac mărit 
9. unghiul goniac micșorat 
10.dezvoltare în exces a înălţimii alveolare şi dentare laterale 
34.Rotaţia mandibulară posterioară nu se caracterizează prin:
1. dezvoltare în exces a înălţimii alveolare şi dentare laterale 
2. creştere condiliană în sus-înainte 
3. poziţie joasă a articulaţiei temporo-mandibulare 
4. înălţime redusă a ramus-ului mandibular 
5. ramus mandibular lung şi larg 
6. poziţie înaltă a articulaţiei temporo-mandibulare 
7. unghiul goniac mărit 
8. unghiul goniac micșorat 
9. creştere condiliană în sus-înapoi 
10.dezvoltare redusă a înălţimii alveolare şi dentare laterale 
35.Creşterea facială hiperdivergentă se caracterizează prin:
1. scăderea înălțimii anterioare faciale 
2. simfiza mentonieră orientată în jos şi înapoi 
3. ramus mandibular lung 
4. simfiza mentonieră orientată în sus şi înainte 
5. scăderea înălțimii posterioare faciale 
6. poziţie înaltă a articulaţiei temporo-mandibulare 
7. creşterea înălțimii posterioare faciale 
8. ramus mandibular scurt 
9. creşterea înălțimii anterioare faciale 
10.poziţie joasă a articulaţiei temporo-mandibulare 
36.Creşterea facială hiperdivergentă nu se caracterizează prin:
1. scăderea înălțimii anterioare faciale 
2. simfiza mentonieră orientată în sus şi înainte 
3. poziţie înaltă a articulaţiei temporo-mandibulare 
4. poziţie joasă a articulaţiei temporo-mandibulare 
5. ramus mandibular lung 
6. creşterea înălțimii posterioare faciale 
7. ramus mandibular scurt 
8. simfiza mentonieră orientată în jos şi înapoi 
9. creşterea înălțimii anterioare faciale 
10.scăderea înălțimii posterioare faciale 
37.Creşterea facială hipodivergentă se caracterizează prin:
1. creşterea înălțimii posterioare faciale 
2. ramus mandibular scurt 
3. simfiza mentonieră orientată în sus şi înainte 
4. scăderea înălțimii posterioare faciale 
5. ramus mandibular lung 
6. creşterea înălțimii anterioare faciale 
7. poziţie înaltă a articulaţiei temporo-mandibulare 
8. scăderea înălțimii anterioare faciale 
9. poziţie joasă a articulaţiei temporo-mandibulare 
10.simfiza mentonieră orientată în jos şi înapoi 
38.Creşterea facială hipodivergentă nu se caracterizează prin:
1. scăderea înălțimii posterioare faciale 
2. simfiza mentonieră orientată în jos şi înapoi 
3. poziţie înaltă a articulaţiei temporo-mandibulare 
4. creşterea înălțimii posterioare faciale 
5. ramus mandibular scurt 
6. poziţie joasă a articulaţiei temporo-mandibulare 
7. ramus mandibular lung 
8. creşterea înălțimii anterioare faciale 
9. simfiza mentonieră orientată în sus şi înainte 
10.scăderea înălțimii anterioare faciale 
39.Creșterea postnatală transversală a maxilarului se realizează prin:
1. sutura incisivo-canină 
2. sutura pterigo-maxilară 
3. sutura palato-maxilară transversă 
4. simfiza mentonieră 
5. creșterea divergentă a apofizelor alveolare laterale 
6. suturi premaxilare 
7. hormonul somatotrop 
8. sutura medio-palatină 
9. apoziția și remodelarea osoasă 
10.creșterea periostală 
40.Creșterea postnatală transversală a maxilarului nu se realizează prin:
1. hormonul somatotrop 
2. creșterea periostală 
3. sutura palato-maxilară transversă 
4. sutura medio-palatină 
5. apoziția și remodelarea osoasă 
6. sutura pterigo-maxilară 
7. sutura incisivo-canină 
8. simfiza mentonieră 
9. creșterea divergentă a apofizelor alveolare laterale 
10.suturi premaxilare 
41.Factorii funcționali care activează sutura medio-palatină sunt:
1. presiunea limbii asupra bolții palatine 
2. forțele masticatorii asupra dinților 
3. procesele alveolare maxilare 
4. amigdalita hipertrofică 
5. respirația orală 
6. expansiunea foselor nazale 
7. obiceiul vicios de sugere a degetului 
8. obiceiurile alimentare 
9. expansiunea sinusurilor maxilare 
10.hipertonicitatea mușchiului mentalis 
42.Care factor nu activează sutura medio-palatină?
1. expansiunea sinusurilor maxilare 
2. amigdalita hipertrofică 
3. respirația orală 
4. forțele masticatorii asupra dinților 
5. presiunea limbii asupra bolții palatine 
6. procesele alveolare maxilare 
7. obiceiul vicios de sugere a degetului 
8. expansiunea foselor nazale 
9. hipertonicitatea mușchiului mentalis 
10.obiceiurile alimentare 
43.Relația intermaxilară a arcadelor gingivale superioare și inferioare ale nou-
născutului poate fi:
1. acoperită 
2. distalizată 
3. în acoperiș abrupt 
4. mezializată 
5. în treaptă înclinată 
6. plană 
7. cap la cap 
8. deschisă 
9. prognată 
10.închisă 
44.Relația intermaxilară a arcadelor gingivale superioare și inferioare ale nou-
născutului nu poate fi:
1. închisă 
2. mezializată 
3. în acoperiș abrupt 
4. cap la cap 
5. plană 
6. în treaptă înclinată 
7. acoperită 
8. prognată 
9. deschisă 
10.distalizată 
45.Dinții prenatali se caracterizează prin:
1. se extrag 
2. au tendinţe familiale 
3. sunt frecvent întâlniți la nivelul grupului incisiv inferior 
4. erup în primele 30 de zile de viaţă 
5. erup în perioada vieţii intrauterine 
6. sunt dinți din seria dentară temporară 
7. sunt malpoziționați 
8. sunt dinți supranumerari 
9. sunt prezenţi pe arcadă la naştere 
10.distrofie 
46.Dinții prenatali nu se caracterizează prin:
1. erup în primele 30 de zile de viaţă 
2. distrofie 
3. se extrag 
4. sunt frecvent întâlniți la nivelul grupului incisiv inferior 
5. sunt dinți din seria dentară temporară 
6. sunt dinți supranumerari 
7. au tendinţe familiale 
8. sunt malpoziționați 
9. erup în perioada vieţii intrauterine 
10.sunt prezenţi pe arcadă la naştere 
47.Dinții neonatali se caracterizează prin:
1. erup în primele luni ale vieţii 
2. au rădăcini 
3. sunt frecvent întâlniți la nivelul grupului incisiv superior 
4. sunt acoperiți de un strat fin de smalț 
5. nu au rădăcini 
6. sunt frecvent întâlniți la nivelul grupului incisiv inferior 
7. au tendinţe familiale 
8. se întâlnesc rar 
9. sunt prezenţi pe arcadă la naştere 
10.erup în perioada vieţii intrauterine 
48.Dinții neonatali nu se caracterizează prin:
1. sunt frecvent întâlniți la nivelul grupului incisiv inferior 
2. sunt acoperiți de un strat fin de smalț 
3. erup în perioada vieţii intrauterine 
4. nu au rădăcini 
5. sunt prezenţi pe arcadă la naştere 
6. au rădăcini 
7. erup în primele luni ale vieţii 
8. se întâlnesc rar 
9. sunt frecvent întâlniți la nivelul grupului incisiv superior 
10.au tendinţe familiare 
49.Erupţia dentară reprezintă:
1. perforarea mucoasei gingivale de către cuspidul dintelui 
2. un fenomen fiziologic metabolic 
3. un fenomen continuu 
4. un fenomen genetic 
5. mineralizarea coroanei dintelui 
6. un fenomen endocrin 
7. când dintele atinge planul de ocluzie 
8. migrarea dintelui din zona osoasă în cavitatea orală 
9. un fenomen discontinuu 
10.un fenomen fenotipic 
50.Erupţia dentară nu reprezintă:
1. un fenomen fenotipic 
2. un fenomen endocrin 
3. un fenomen discontinuu 
4. un fenomen continuu 
5. migrarea dintelui din zona osoasă în cavitatea orală 
6. un fenomen genetic 
7. perforarea mucoasei gingivale de către cuspidul dintelui 
8. un fenomen fiziologic metabolic 
9. mineralizarea coroanei dintelui 
10.când dintele atinge planul de ocluzie 
51.Erupția normală a incisivilor centrali temporari are loc între:
1. 0-30 luni 
2. 0-12 luni 
3. 6-12 luni 
4. 6-24 luni 
5. 0-18 luni 
6. 10-18 luni 
7. 6-30 luni 
8. 6-18 luni 
9. 0-24 luni 
10.18-30 luni 
52.Erupția normală a incisivilor laterali temporari are loc între:
1. 0-24 luni 
2. 6-24 luni 
3. 6-18 luni 
4. 12-24 luni 
5. 10-18 luni 
6. 18-30 luni 
7. 0-12 luni 
8. 6-30 luni 
9. 0-30 luni 
10.6-12 luni 
53.Erupția normală a caninilor temporari are loc între:
1. 6-18 luni 
2. 20-28 luni 
3. 18-36 luni 
4. 6-30 luni 
5. 12-30 luni 
6. 24-30 luni 
7. 24-36 luni 
8. 18-30 luni 
9. 0-36 luni 
10.12-36 luni 
54.Erupția normală a molarilor primi temporari are loc între:
1. 6-36 luni 
2. 12-42 luni 
3. 12-24 luni 
4. 12-30 luni 
5. 18-42 luni 
6. 18-24 luni 
7. 18-36 luni 
8. 10-20 luni 
9. 12-36 luni 
10.18-30 luni 
55.Erupția normală a molarilor secunzi temporari are loc între:
1. 28-34 luni 
2. 30-36 luni 
3. 6-36 luni 
4. 12-30 luni 
5. 12-36 luni 
6. 24-42 luni 
7. 24-36 luni 
8. 30-42 luni 
9. 18-42 luni 
10.18-36 luni 
56.Anomaliile dentare ale dinţilor temporari pot fi:
1. dinți bigeminați 
2. dinți rotați 
3. dinți supranumerari 
4. dinți ectopici 
5. dinți transpoziționați 
6. dinți incluși 
7. resturi radiculare 
8. dinți cu distrofii dentare 
9. anodonția unor dinți 
10.dinți fracturați 
57.Relaţiile anormale ocluzale statice în sens sagital din dentiția temporară pot
fi:
1. ocluzia lingualizată 
2. inocluzia sagitală negativă 
3. ocluzia inversă unilaterală 
4. laterodeviaţia mandibulară 
5. ocluzie adâncă 
6. angrenajul invers frontal 
7. inocluzia sagitală pozitivă 
8. ocluzia inversă frontală 
9. ocluzia deschisă 
10.ocluzia distalizată 
58.Relaţiile anormale ocluzale statice în sens transversal din dentiția temporară
pot fi:
1. ocluzia deschisă 
2. ocluzie adâncă 
3. ocluzia inversă unilaterală 
4. ocluzia inversă bilaterală 
5. inocluzia sagitală pozitivă 
6. ocluzia inversă frontală 
7. ocluzia lingualizată 
8. ocluzia mezializată 
9. ocluzia inversă totală 
10.ocluzia încrucişată 
59.Relaţiile anormale ocluzale statice în sens vertical din dentiția temporară pot
fi:
1. ocluzia adâncă prăbuşită 
2. ocluzia inversă frontală 
3. ocluzia încrucişată 
4. inocluzia sagitală negativă 
5. inocluzia sagitală pozitivă 
6. ocluzia adâncă în acoperiş 
7. angrenajul invers frontal 
8. ocluzie deschisă laterală 
9. ocluzie deschisă frontală 
10.ocluzia adâncă 
60.Dezvoltarea normală a ocluziei dentare se caracterizează prin:
1. atriţia dinţilor 
2. prima înălţare de ocluzie 
3. a doua mezializare a mandibulei 
4. abrazia dinților 
5. resorbţia radiculară a dinților temporari 
6. a treia mezializare a mandibulei 
7. a treia înălţare de ocluzie 
8. a doua înălţare de ocluzie 
9. planul postlacteal 
10.prima mezializare a mandibulei 
61.Dezvoltarea normală a ocluziei dentare nu se caracterizează prin:
1. abrazia dinților 
2. prima înălţare de ocluzie 
3. atriţia dinţilor 
4. planul postlacteal 
5. a treia înălţare de ocluzie 
6. a treia mezializare a mandibulei 
7. a doua mezializare a mandibulei 
8. a doua înălţare de ocluzie 
9. resorbţia radiculară a dinților temporari 
10.prima mezializare a mandibulei 
62.Nonatriția dinților temporari conduce la:
1. resorbţia radiculară 
2. ocluzia încrucişată 
3. blocarea mişcărilor mandibulei 
4. laterodeviaţia mandibulară 
5. ocluzia inversă frontală 
6. inocluzia sagitală pozitivă 
7. ocluzia deschisă 
8. a doua mezializare a mandibulei 
9. ocluzia adâncă prăbuşită 
10.instalarea ocluziei distalizate 
63.Caracteristicile dentare și ocluzale ale perioadei primei copilării (1-6 ani)
sunt:
1. prima mezializare a mandibulei 
2. atriţia dinţilor temporari 
3. prima înălţare de ocluzie 
4. resorbția radiculară a dinților temporari 
5. a doua înălţare de ocluzie 
6. inocluzia sagitală pozitivă 
7. exfolierea dinților temporari laterali 
8. a doua mezializare a mandibulei 
9. a treia înălțare de ocluzie 
10.retrognatismul mandibular 
64.Erupția normală a incisivilor centrali inferiori permanenți are loc între:
1. 4.5-7.5 ani 
2. 5-9 ani 
3. 5.5-7.7 ani 
4. 6-8 ani 
5. 6.5-8.5 ani 
6. 5-7 ani 
7. 4-6 ani 
8. 5-8 ani 
9. 6-10 ani 
10.6-7 ani 
65.Erupția normală a incisivilor centrali superiori permanenți are loc între:
1. 7-10 ani 
2. 6.5-8.5 ani 
3. 6.5-9.5 ani 
4. 7-9 ani 
5. 5-9 ani 
6. 7-8 ani 
7. 6-10 ani 
8. 5.5-8.5 ani 
9. 6-9 ani 
10.6-8 ani 
66.Erupția normală a incisivilor laterali inferiori permanenți are loc între:
1. 7-9 ani 
2. 8-9 ani 
3. 7-10 ani 
4. 9-11 ani 
5. 8.5-10.5 ani 
6. 7-10 ani 
7. 8-10 ani 
8. 8.5-9.5 ani 
9. 6.5-9.5 ani 
10.10-11 ani 
67.Erupția normală a incisivilor laterali superiori permanenți are loc între:
1. 8-9 ani 
2. 7-10 ani 
3. 7-10 ani 
4. 8.5-9.5 ani 
5. 6.5-9.5 ani 
6. 10-11 ani 
7. 7-9 ani 
8. 8-10 ani 
9. 9-11 ani 
10.8.5-10.5 ani 
68.Erupția normală a caninilor inferiori permanenți are loc între:
1. 7.5-10.5 ani 
2. 8.5-11.5 ani 
3. 9-10 ani 
4. 8.5-11.5 ani 
5. 8-11 ani 
6. 7-9 ani 
7. 8-10 ani 
8. 9-12 ani 
9. 7-10 ani 
10.9-11 ani 
69.Erupția normală a caninilor superiori permanenți are loc între:
1. 11-13 ani 
2. 10.5-12.5 ani 
3. 9-11 ani 
4. 10.5-13.5 ani 
5. 11-12 ani 
6. 10-12 ani 
7. 9.5-12 ani 
8. 10-13 ani 
9. 10-14 ani 
10.9-14 ani 
70.Erupția normală a premolarilor primi inferiori are loc între:
1. 10-12 ani 
2. 9-13 ani 
3. 9-11 ani 
4. 10-11 ani 
5. 9.5-12.5 ani 
6. 8.5-10.5 ani 
7. 9-12 ani 
8. 9.5-11.5 ani 
9. 9-10 ani 
10.8-11 ani 
71.Erupția normală a premolarilor primi superiori are loc între:
1. 9-11 ani 
2. 9-12 ani 
3. 8.5-11.5 ani 
4. 9-10 ani 
5. 8-11 ani 
6. 7-10 ani 
7. 8.5-11.5 ani 
8. 7.5-10.5 ani 
9. 7-9 ani 
10.8-10 ani 
72.Erupția normală a premolarilor secunzi inferiori are loc între:
1. 9-14 ani 
2. 11-12 ani 
3. 11-13 ani 
4. 10-13 ani 
5. 9-11 ani 
6. 10-14 ani 
7. 10.5-12.5 ani 
8. 10-12 ani 
9. 10.5-13.5 ani 
10.9.5-12 ani 
73.Erupția normală a premolarilor secunzi superiori are loc între:
1. 9-10 ani 
2. 9-13 ani 
3. 9.5-11.5 ani 
4. 8.5-10.5 ani 
5. 8-11 ani 
6. 10-11 ani 
7. 10-12 ani 
8. 9-12 ani 
9. 9-11 ani 
10.9.5-12.5 ani 
74.Erupția normală a molarilor primi permanenți are loc între:
1. 6-7 ani 
2. 6-9 ani 
3. 4.5-7.5 ani 
4. 5-7 ani 
5. 6.5-8.5 ani 
6. 6.5-7.5 ani 
7. 4-8 ani 
8. 4-6 ani 
9. 5-8 ani 
10.6-8 ani 
75.Erupția normală a molarilor secunzi permanenți are loc între:
1. 10-14 ani 
2. 12-13 ani 
3. 11.5-13.5 ani 
4. 11-14 ani 
5. 11.5-14.5 ani 
6. 12-14 ani 
7. 12-15 ani 
8. 10-12 ani 
9. 10.5-13.5 ani 
10.11-13 ani 
76.Tulburările care pot apare în prima etapă a dentiției mixte sunt:
1. incluzia molarilor de minte 
2. ectopia de canin 
3. ocluzia deschisă laterală 
4. angrenajul invers frontal 
5. ocluzia dublă 
6. distrofia dentară 
7. înghesuirea dentară tranzitorie 
8. ocluzia duală 
9. erupția linguală a dintelui 
10.ocluzia falsă distalizată 
77.Tulburările care pot apare în prima etapă a dentiției mixte sunt:
1. ectopia de canin 
2. ocluzia falsă mezializată 
3. înghesuirea dentară permanentă 
4. diastema tranzitorie 
5. distrofia dentară 
6. ocluzia deschisă laterală 
7. erupția distală a dintelui 
8. disto-rotația incisivilor 
9. angrenajul invers lateral 
10.abrazia dinților permanenți 
78.Relaţiile anormale ocluzale statice în sens sagital din dentiția permanentă
pot fi:
1. laterodeviaţia mandibulară 
2. ocluzie adâncă 
3. ocluzia inversă frontală 
4. ocluzia inversă unilaterală 
5. angrenajul invers frontal 
6. ocluzia distalizată 
7. inocluzia sagitală pozitivă 
8. ocluzia lingualizată 
9. ocluzia deschisă 
10.ocluzia mezializată 
79.Relaţiile anormale ocluzale statice în sens transversal din dentiția
permanentă pot fi:
1. ocluzie adâncă 
2. ocluzia canină intercalată 
3. laterodeviaţia mandibulară 
4. ocluzia deschisă 
5. angrenajul invers lateral 
6. ocluzia inversă bilaterală 
7. ocluzia inversă unilaterală 
8. ocluzia lingualizată 
9. ocluzia mezializată 
10.ocluzia inversă frontală 
80.Relaţiile anormale ocluzale statice în sens vertical din dentiția permanentă
pot fi:
1. ocluzia încrucişată 
2. angrenajul invers frontal 
3. ocluzie deschisă frontală 
4. ocluzia adâncă prăbuşită 
5. inocluzia sagitală pozitivă 
6. ocluzia adâncă în acoperiş 
7. ocluzia adâncă în capac de cutie 
8. ocluzia inversă frontală 
9. ocluzie deschisă laterală 
10.inocluzia sagitală negativă 
81.Caracterele dento-maxilo-faciale moştenite de la părinți sunt:
1. tiparul erupţiei dentare 
2. tiparul de deglutiție 
3. tiparul de creştere a bazei craniului 
4. anomaliile dentare de poziție 
5. obiceiurile vicioase 
6. tiparul resorbției radiculare 
7. dimensiunile arcadelor 
8. forma și volumul dinţilor şi a maxilarelor 
9. receptivitatea la anomalii dentare 
10.anomaliile dentare de număr şi formă 
82.Care caractere dento-maxilo-faciale nu sunt moştenite de la părinți?
1. tiparul erupţiei dentare 
2. tiparul de creştere a bazei craniului 
3. obiceiurile vicioase 
4. anomaliile dentare de număr şi formă 
5. tiparul de deglutiție 
6. anomaliile dentare de poziție 
7. forma și volumul dinţilor şi a maxilarelor 
8. receptivitatea la anomalii dentare 
9. dimensiunile arcadelor 
10.tiparul resorbției radiculare 
83.Caracterele dento-maxilo-faciale moştenite de la părinți sunt:
1. tiparul de rotaţie facială 
2. tiparul de deglutiție 
3. mărimea, poziţia şi forma inserției frenurilor 
4. receptivitatea la anomalii dentare 
5. relaţiile intermaxilare cu baza craniului 
6. tiparul activităţii neuromusculare 
7. anomaliile dentare de erupție 
8. configuraţia bolţii palatine 
9. tiparul resorbției radiculare 
10.obiceiurile vicioase 
84.Care caractere dento-maxilo-faciale nu sunt moştenite de la părinți?
1. tiparul de rotaţie facială 
2. anomaliile dentare de erupție 
3. tiparul activităţii neuromusculare 
4. configuraţia bolţii palatine 
5. mărimea, poziţia şi forma inserției frenurilor 
6. relaţiile intermaxilare cu baza craniului 
7. tiparul resorbției radiculare 
8. obiceiurile vicioase 
9. receptivitatea la anomalii dentare 
10.tiparul de deglutiție 
85.Anomaliile dento-maxilare moştenite din familie sunt:
1. macrogenia 
2. ocluzia deschisă anterioară 
3. ocluzia adâncă în acoperiș 
4. incluzia dentară 
5. ocluzia adâncă în capac de cutie 
6. laterodeviația mandibulară 
7. retrognaţia maxilară 
8. ocluzia intercalată 
9. ocluzia inversă unilaterală 
10.prognaţia mandibulară 
86.Care anomalii dento-maxilare nu sunt moștenite din familie?
1. ocluzia adâncă în capac de cutie 
2. macrogenia 
3. ocluzia intercalată 
4. ocluzia deschisă anterioară 
5. laterodeviația mandibulară 
6. ocluzia adâncă în acoperiș 
7. ocluzia inversă unilaterală 
8. incluzia dentară 
9. retrognaţia maxilară 
10.prognaţia mandibulară 
87.Anomaliile dento-maxilare moştenite din familie sunt:
1. inocluzia sagitală pozitivă 
2. microdonţia 
3. transpoziția dentară 
4. diastema 
5. macrodonţia 
6. ectopia dentară 
7. dinții supranumerari 
8. hipodonţia 
9. laterodeviația mandibulară 
10.angrenajul invers 
88.Care anomalii dento-maxilare nu sunt moştenite din familie?
1. transpoziția dentară 
2. dinții supranumerari 
3. macrodonţia 
4. inocluzia sagitală pozitivă 
5. hipodonţia 
6. ectopia dentară 
7. diastema 
8. microdonţia 
9. angrenajul invers 
10.laterodeviația mandibulară 
89.Anomaliile dento-maxilare moştenite din familie sunt:
1. proalveolo-donţia superioară 
2. dinții supranumerari 
3. proalveolo-donţia inferioară 
4. retroalveolo-donția inferioară 
5. angrenajul invers 
6. dizarmonia dento-maxilară cu spaţiere 
7. ocluzia intercalată 
8. biproalveolo-donția 
9. dizarmonia dento-maxilară cu înghesuire 
10.incluzia dentară 
90.Care anomalii dento-maxilare nu sunt moştenite din familie?
1. dizarmonia dento-maxilară cu înghesuire 
2. incluzia dentară 
3. angrenajul invers 
4. biproalveolo-donția 
5. proalveolo-donţia inferioară 
6. dizarmonia dento-maxilară cu spaţiere 
7. dinții supranumerari 
8. proalveolo-donţia superioară 
9. ocluzia intercalată 
10.retroalveolo-donția inferioară 
91.Sindromul Langdon Down se caracterizează prin:
1. facies mongoloid 
2. despicătură palatină 
3. macroglosie 
4. infrapoziție a dinților frontali 
5. micro-retrognaţie maxilară 
6. anomalii dentare de număr, formă şi volum 
7. ocluzie inversă frontală sau totală 
8. glosoptoză 
9. micrognaţie mandibulară 
10.ocluzie deschisă 
92.Sindromul Langdon Down nu se caracterizează prin:
1. ocluzie inversă frontală sau totală 
2. micro-retrognaţie maxilară 
3. glosoptoză 
4. micrognaţie mandibulară 
5. ocluzie deschisă 
6. infrapoziție a dinților frontali 
7. facies mongoloid 
8. despicătură palatină 
9. anomalii dentare de număr, formă şi volum 
10.macroglosie 
93.Trisomia 21 se caracterizează prin:
1. facies mongoloid 
2. facies asimetric 
3. macroglosie 
4. despicătură palatină 
5. micro-retrognaţie mandibulară 
6. glosoptoză 
7. ocluzie inversă frontală sau totală 
8. anomalii dentare de număr, formă şi volum 
9. profil de pasăre 
10.micro-retrognaţie maxilară 
94.Trisomia 21 nu se caracterizează prin:
1. despicătură palatină 
2. anomalii dentare de număr, formă şi volum 
3. facies asimetric 
4. micro-retrognaţie mandibulară 
5. glosoptoză 
6. facies mongoloid 
7. profil de pasăre 
8. macroglosie 
9. ocluzie inversă frontală sau totală 
10.micro-retrognaţie maxilară 
95.Sindromul Edwards se caracterizează prin:
1. micro-retrognaţie maxilară 
2. profil de pasăre 
3. regiunea frunții foarte dezvoltată 
4. hipertelorism (ochi situaţi la distanţă) 
5. micro-retrognaţie mandibulară 
6. rădăcina nasului proeminentă 
7. facies cu aspect de gură de delfin 
8. pterigium coli 
9. ocluzie inversă frontală sau totală 
10.despicătură palatină 
96.Sindromul Edwards nu se caracterizează prin:
1. micro-retrognaţie mandibulară 
2. pterigium coli 
3. micro-retrognaţie maxilară 
4. hipertelorism (ochi situaţi la distanţă) 
5. regiunea frunții foarte dezvoltată 
6. facies cu aspect de gură de delfin 
7. despicătură palatină 
8. rădăcina nasului proeminentă 
9. profil de pasăre 
10.ocluzie inversă frontală sau totală 
97.Trisomia 18 se caracterizează prin:
1. micro-retrognaţie mandibulară 
2. hipertelorism (ochi situaţi la distanţă) 
3. rădăcina nasului proeminentă 
4. regiunea frunții foarte dezvoltată 
5. incluzii dentare 
6. laterognaţie mandibulară 
7. profil de pasăre 
8. macrostomie (gură de peşte) 
9. facies asimetric 
10.despicătură palatină 
98.Trisomia 18 nu se caracterizează prin:
1. despicătură palatină 
2. rădăcina nasului proeminentă 
3. incluzii dentare 
4. facies asimetric 
5. hipertelorism (ochi situaţi la distanţă) 
6. profil de pasăre 
7. laterognaţie mandibulară 
8. micro-retrognaţie mandibulară 
9. regiunea frunții foarte dezvoltată 
10.macrostomie (gură de peşte) 
99.Sindromul Patau se caracterizează prin:
1. anoftalmie 
2. ocluzie deschisă 
3. facies aplatizat 
4. frunte teşită 
5. micro-retrognaţie maxilară 
6. retrognaţie mandibulară 
7. acrocefalie 
8. despicătură palatină 
9. rădăcina nasului turtită 
10.hipertelorism (ochi situaţi la distanţă) 
100. Sindromul Patau nu se caracterizează prin:
1. retrognaţie mandibulară 
2. frunte teşită 
3. facies aplatizat 
4. micro-retrognaţie maxilară 
5. despicătură palatină 
6. anoftalmie 
7. rădăcina nasului turtită 
8. ocluzie deschisă 
9. acrocefalie 
10.hipertelorism (ochi situaţi la distanţă) 
101. Trisomia 13-15 se caracterizează prin:
1. ocluzie deschisă 
2. rădăcina nasului turtită 
3. frunte teşită 
4. hipertelorism (ochi situaţi la distanţă) 
5. anoftalmie 
6. facies aplatizat 
7. micro-retrognaţie maxilară 
8. despicătură palatină 
9. prognaţie mandibulară adevărată 
10.acrocefalie 
102. Trisomia 13-15 nu se caracterizează prin:
1. rădăcina nasului turtită 
2. acrocefalie 
3. facies aplatizat 
4. ocluzie deschisă 
5. frunte teşită 
6. despicătură palatină 
7. prognaţie mandibulară adevărată 
8. micro-retrognaţie maxilară 
9. anoftalmie 
10.hipertelorism (ochi situaţi la distanţă) 
103. Sindromul Klinefelter se caracterizează prin:
1. ocluzie inversă frontală sau totală 
2. disgenezie testiculară 
3. prognaţie mandibulară adevărată 
4. glosoptoză 
5. facies cu aspect de gură de delfin 
6. ocluzie mezializată 
7. profil de pasăre 
8. micro-retrognaţie mandibulară 
9. despicătură palatină 
10.gigantism eunucoidal 
104. Sindromul Klinefelter nu se caracterizează prin:
1. despicătură palatină 
2. profil de pasăre 
3. prognaţie mandibulară adevărată 
4. ocluzie mezializată 
5. facies cu aspect de gură de delfin 
6. disgenezie testiculară 
7. ocluzie inversă frontală sau totală 
8. gigantism eunucoidal 
9. glosoptoză 
10.micro-retrognaţie mandibulară 
105. Sindromul XXY se caracterizează prin:
1. prognaţie mandibulară adevărată 
2. anomalii dentare de număr (anodonţii) 
3. infrapoziție a dinților frontali 
4. ocluzie mezializată 
5. anomalii dentare de formă şi poziţie 
6. ocluzie deschisă 
7. disgenezie testiculară 
8. gigantism eunucoidal 
9. micrognaţie maxilară 
10.ocluzie inversă frontală sau totală 
106. Sindromul XXY nu se caracterizează prin:
1. ocluzie inversă frontală sau totală 
2. anomalii dentare de formă şi poziţie 
3. infrapoziție a dinților frontali 
4. ocluzie mezializată 
5. micrognaţie maxilară 
6. gigantism eunucoidal 
7. ocluzie deschisă 
8. anomalii dentare de număr (anodonţii) 
9. prognaţie mandibulară adevărată 
10.disgenezie testiculară 
107. Sindromul Turner se caracterizează prin:
1. glosoptoză 
2. ocluzie deschisă anterioară 
3. pterigium coli 
4. despicătură palatină 
5. profil de pasăre 
6. retrognaţie mandibulară 
7. facies cu aspect de gură de delfin 
8. facies rotund 
9. hipertelorism (ochi situaţi la distanţă) 
10.micro-retrognaţie maxilară 
108. Sindromul Turner nu se caracterizează prin:
1. facies cu aspect de gură de delfin 
2. pterigium coli 
3. despicătură palatină 
4. profil de pasăre 
5. glosoptoză 
6. facies rotund 
7. ocluzie deschisă anterioară 
8. micro-retrognaţie maxilară 
9. retrognaţie mandibulară 
10.hipertelorism (ochi situaţi la distanţă) 
109. Sindromul 45X se caracterizează prin:
1. micro-retrognaţie maxilară 
2. rădăcina nasului proeminentă 
3. regiunea frunții foarte dezvoltată 
4. acrocefalie 
5. ocluzie deschisă anterioară 
6. despicătură palatină 
7. facies rotund 
8. pterigium coli 
9. hipertelorism (ochi situaţi la distanţă) 
10.retrognaţie mandibulară 
110. Sindromul 45X nu se caracterizează prin:
1. acrocefalie 
2. retrognaţie mandibulară 
3. facies rotund 
4. pterigium coli 
5. hipertelorism (ochi situaţi la distanţă) 
6. rădăcina nasului proeminentă 
7. ocluzie deschisă anterioară 
8. regiunea frunții foarte dezvoltată 
9. despicătură palatină 
10.micro-retrognaţie maxilară 
111. Sindromul Apert-Crouzon se caracterizează prin:
1. facies cu aspect de gură de delfin 
2. despicătură palatină 
3. acrocefalie 
4. facies aplatizat 
5. hipertelorism (ochi situaţi la distanţă) 
6. micro-retrognaţie mandibulară 
7. ocluzie inversă frontală sau totală 
8. retrognaţie maxilară 
9. profil de pasăre 
10.glosoptoză 
112. Sindromul Apert-Crouzon nu se caracterizează prin:
1. micro-retrognaţie mandibulară 
2. facies aplatizat 
3. ocluzie inversă frontală sau totală 
4. despicătură palatină 
5. acrocefalie 
6. profil de pasăre 
7. retrognaţie maxilară 
8. glosoptoză 
9. hipertelorism (ochi situaţi la distanţă) 
10.facies cu aspect de gură de delfin 
113. Sindromul Godenhard-Franceschetti se caracterizează prin:
1. facies cu aspect de gură de delfin 
2. facies asimetric 
3. micro-retrognaţie maxilară 
4. laterognaţie mandibulară 
5. incluzii dentare 
6. glosoptoză 
7. macrostomie (gură de peşte) 
8. profil de pasăre 
9. pterigium coli 
10.despicătură palatină 
114. Sindromul Godenhard-Franceschetti nu se caracterizează prin:
1. micro-retrognaţie maxilară 
2. facies asimetric 
3. laterognaţie mandibulară 
4. macrostomie (gură de peşte) 
5. glosoptoză 
6. pterigium coli 
7. despicătură palatină 
8. facies cu aspect de gură de delfin 
9. profil de pasăre 
10.incluzii dentare 
115. Sindromul Pierre-Robin se caracterizează prin:
1. facies mongoloid 
2. anomalii dentare de număr, formă şi volum 
3. profil de pasăre 
4. despicătură palatină 
5. glosoptoză 
6. macroglosie 
7. micro-retrognaţie mandibulară 
8. ocluzie inversă frontală sau totală 
9. micro-retrognaţie maxilară 
10.facies cu aspect de gură de delfin 
116. Sindromul Pierre-Robin nu se caracterizează prin:
1. micro-retrognaţie maxilară 
2. facies cu aspect de gură de delfin 
3. facies mongoloid 
4. micro-retrognaţie mandibulară 
5. ocluzie inversă frontală sau totală 
6. macroglosie 
7. despicătură palatină 
8. glosoptoză 
9. anomalii dentare de număr, formă şi volum 
10.profil de pasăre 
117. Sindromul Ellis van Creveld se caracterizează prin:
1. despicătură palatină 
2. rădăcina nasului turtită 
3. anoftalmie 
4. anomalii dentare de formă şi poziţie 
5. ocluzie inversă frontală sau totală 
6. anomalii dentare de număr (anodonţii) 
7. micro-retrognaţie mandibulară 
8. infrapoziție a dinților frontali 
9. frunte teşită 
10.micrognaţie maxilară 
118. Sindromul Ellis van Creveld nu se caracterizează prin:
1. anoftalmie 
2. micrognaţie maxilară 
3. infrapoziție a dinților frontali 
4. anomalii dentare de număr (anodonţii) 
5. despicătură palatină 
6. frunte teşită 
7. ocluzie inversă frontală sau totală 
8. anomalii dentare de formă şi poziţie 
9. rădăcina nasului turtită 
10.micro-retrognaţie mandibulară 
119. Hipersecreţia hormonului somatotrop în perioada de creştere produce:
1. erupţie dentară întârziată 
2. hipertrofie nazală 
3. disgenezie testiculară 
4. macroglosie 
5. erupţie dentară accelerată 
6. macrognaţie mandibulară 
7. glosoptoză 
8. ocluzie inversă frontală sau totală 
9. incluzii dentare 
10.gigantism eunucoidal 
120. Hipersecreţia hormonului somatotrop în perioada de creştere nu
produce:
1. erupţie dentară accelerată 
2. disgenezie testiculară 
3. erupţie dentară întârziată 
4. macroglosie 
5. ocluzie inversă frontală sau totală 
6. macrognaţie mandibulară 
7. hipertrofie nazală 
8. incluzii dentare 
9. glosoptoză 
10.gigantism eunucoidal 
121. Hiposecreţia hormonului somatotrop în perioada de creştere produce:
1. ocluzie inversă frontală sau totală 
2. taurodonţie 
3. macroglosie 
4. despicătură palatină 
5. facies mongoloid 
6. nanism hipofizar 
7. erupţie dentară întârziată 
8. micro-retrognaţie maxilară şi mandibulară 
9. ocluzie mezializată 
10.înghesuire dentară 
122. Hiposecreţia hormonului somatotrop în perioada de creştere nu
produce:
1. micro-retrognaţie maxilară şi mandibulară 
2. înghesuire dentară 
3. nanism hipofizar 
4. ocluzie mezializată 
5. despicătură palatină 
6. facies mongoloid 
7. macroglosie 
8. taurodonţia 
9. ocluzie inversă frontală sau totală 
10.erupţie dentară întârziată 
123. Hiposecreţia hormonilor tiroidieni în perioada de creştere produce:
1. erupţie dentară accelerată 
2. hipodezvoltarea maxilarelor 
3. facies aplatizat 
4. hipertelorism (ochi situaţi la distanţă) 
5. prognaţie mandibulară 
6. facies mixedematos 
7. macroglosie 
8. despicătură palatină 
9. erupţie dentară întârziată 
10.laterognaţie mandibulară 
124. Hiposecreţia hormonilor tiroidieni în perioada de creştere nu produce:
1. laterognaţie mandibulară 
2. prognaţie mandibulară 
3. facies aplatizat 
4. erupţia dentară întârziată 
5. macroglosie 
6. despicătură palatină 
7. hipertelorism (ochi situaţi la distanţă) 
8. hipodezvoltarea maxilarelor 
9. facies mixedematos 
10.erupţie dentară accelerată 
125. Hipersecreţia parathormonului în perioada de creştere produce:
1. oase maxilare moi și deformante 
2. laterognaţie mandibulară 
3. ocluzie deschisă anterioară 
4. spațieri dentare 
5. erupţie dentară accelerată 
6. hipertelorism (ochi situaţi la distanţă) 
7. mobilitate dentară 
8. facies aplatizat 
9. despicătură palatină 
10.prognaţie mandibulară 
126. Hipersecreţia parathormonului în perioada de creştere nu produce:
1. prognaţie mandibulară 
2. spațieri dentare 
3. erupţie dentară accelerată 
4. hipertelorism (ochi situaţi la distanţă) 
5. laterognaţie mandibulară 
6. facies aplatizat 
7. mobilitate dentară 
8. despicătură palatină 
9. oase maxilare moi și deformante 
10.ocluzie deschisă anterioară 
127. Hipersecreţia hormonului timic în perioada de creştere produce:
1. ocluzie deschisă 
2. respiraţie orală 
3. hiperplazii amigdaliene 
4. retrognaţie mandibulară 
5. inocluzie sagitală pozitivă 
6. oase maxilare moi și deformante 
7. mobilitate dentară 
8. prognaţie mandibulară 
9. proalveolie superioară 
10.spațieri dentare 
128. Hipersecreţia hormonului timic în perioada de creştere nu produce:
1. respiraţie orală 
2. oase maxilare moi și deformante 
3. retrognaţie mandibulară 
4. proalveolie superioară 
5. hiperplazii amigdaliene 
6. mobilitate dentară 
7. inocluzie sagitală pozitivă 
8. ocluzie deschisă 
9. spațieri dentare 
10.prognaţie mandibulară 
129. Hipersecreţia hormonilor androgeni în perioada de creştere produce:
1. pubertate precoce 
2. incluzii dentare 
3. glosoptoză 
4. micrognaţie maxilară 
5. erupţie dentară întârziată 
6. hipotrofie staturală 
7. erupţie dentară precoce 
8. gigantism eunucoidal 
9. înghesuire dentară 
10.disgenezie testiculară 
130. Hipersecreţia hormonilor androgeni în perioada de creştere nu
produce:
1. micrognaţie maxilară 
2. erupţie dentară întârziată 
3. pubertate precoce 
4. incluzii dentare 
5. disgenezie testiculară 
6. glosoptoză 
7. gigantism eunucoidal 
8. erupţie dentară precoce 
9. înghesuire dentară 
10.hipotrofie staturală 
131. Hiposecreţia hormonilor androgeni în perioada de creştere produce:
1. înghesuire dentară tranzitorie 
2. micrognaţie maxilară 
3. anomalii dentare de poziţie şi sediu 
4. gigantism eunucoidal 
5. erupţie dentară precoce 
6. erupţie dentară întârziată 
7. despicătură palatină 
8. prognaţie mandibulară 
9. gigantism hipofizar 
10.macroglosie 
132. Hiposecreţia hormonilor androgeni în perioada de creştere nu
produce:
1. despicătură palatină 
2. gigantism eunucoidal 
3. erupţie dentară întârziată 
4. micrognaţie maxilară 
5. macroglosie 
6. prognaţie mandibulară 
7. înghesuire dentară tranzitorie 
8. gigantism hipofizar 
9. anomalii dentare de poziţie şi sediu 
10.erupţie dentară precoce 
133. Obiceiul vicios de sugere a policelui produce:
1. diastemă interincisivă superioară 
2. compresiune de maxilar 
3. erupție dentară întârziată 
4. ocluzie distalizată 
5. proalveolodonţie superioară 
6. ocluzie deschisă frontală 
7. boltă palatină adâncă 
8. deglutiție anormală 
9. ocluzie adâncă 
10.prognaţie mandibulară 
134. Obiceiul vicios de sugere a policelui nu produce:
1. boltă palatină adâncă 
2. ocluzie adâncă 
3. deglutiție anormală 
4. ocluzie deschisă frontală 
5. compresiune de maxilar 
6. prognaţie mandibulară 
7. diastemă interincisivă superioară 
8. erupție dentară întârziată 
9. proalveolodonţie superioară 
10.ocluzie distalizată 
135. Obiceiul vicios de sugere a policelui produce:
1. retrognaţie mandibulară 
2. incluzie dentară 
3. retroalveolodonţie inferioară 
4. laterodeviație mandibulară 
5. inocluzie sagitală pozitivă 
6. intruzia incisivilor inferiori 
7. endoalveolie 
8. ocluzie intercalată 
9. ocluzie deschisă laterală 
10.macrodonție 
136. Obiceiul vicios de sugere a policelui nu produce:
1. laterodeviație mandibulară 
2. macrodonție 
3. endoalveolie 
4. ocluzie intercalată 
5. ocluzie deschisă laterală 
6. retroalveolodonţie inferioară 
7. incluzie dentară 
8. intruzia incisivilor inferiori 
9. retrognaţie mandibulară 
10.inocluzie sagitală pozitivă 
137. Obiceiul vicios de sugere a index-ului şi a medius-ului sau a
auricularului produce:
1. retrodenţie superioară 
2. retrognaţia mandibulară 
3. erupție dentară întârziată 
4. ocluzie deschisă frontală 
5. prognaţie mandibulară 
6. laterodeviație mandibulară 
7. ocluzie intercalată 
8. prodenţie inferioară 
9. intruzia incisivilor inferiori 
10.ocluzie deschisă laterală 
138. Obiceiul vicios de sugere a index-ului şi a medius-ului sau a
auricularului nu produce:
1. prodenţie inferioară 
2. ocluzie deschisă laterală 
3. ocluzie deschisă frontală 
4. intruzia incisivilor inferiori 
5. ocluzie intercalată 
6. erupție dentară întârziată 
7. prognaţie mandibulară 
8. laterodeviație mandibulară 
9. retrognaţia mandibulară 
10.retrodenţie superioară 
139. Obiceiul vicios de interpoziţie sau muşcare a buzei inferioare
produce:
1. erupție dentară întârziată 
2. inocluzie sagitală pozitivă 
3. ocluzie intercalată 
4. prodenţie inferioară 
5. intruzia incisivilor inferiori 
6. retrodenţie inferioară 
7. ocluzie deschisă frontală 
8. prodenţie superioară 
9. retrodenţie superioară 
10.supraerupție frontală accentuată 
140. Obiceiul vicios de interpoziţie sau muşcare a buzei inferioare nu
produce:
1. ocluzie deschisă frontală 
2. prodenţie inferioară 
3. ocluzie intercalată 
4. retrodenţie inferioară 
5. inocluzie sagitală pozitivă 
6. intruzia incisivilor inferiori 
7. erupție dentară întârziată 
8. retrodenţie superioară 
9. supraerupție frontală accentuată 
10.prodenţie superioară 
141. Obiceiul vicios de interpoziţie a limbii produce:
1. laterodeviaţie mandibulară 
2. diastemă interincisivă superioară 
3. ocluzie deschisă frontală sau laterală 
4. intruzia grupului dentar frontal sau lateral 
5. retroalveolodonţie inferioară 
6. endoalveolie 
7. erupție dentară întârziată 
8. boltă palatină adâncă 
9. prognaţie mandibulară 
10.ocluzie adâncă 
142. Obiceiul vicios de interpoziţie a limbii nu produce:
1. boltă palatină adâncă 
2. endoalveolie 
3. prognaţie mandibulară 
4. erupție dentară întârziată 
5. retroalveolodonţie inferioară 
6. ocluzie adâncă 
7. laterodeviaţie mandibulară 
8. ocluzie deschisă frontală sau laterală 
9. intruzia grupului dentar frontal sau lateral 
10.diastemă interincisivă superioară 
143. Obiceiul vicios de interpoziţie a obrajilor produce:
1. ocluzie adâncă 
2. ocluzie deschisă frontală 
3. proalveolodonţie superioară 
4. boltă palatină adâncă 
5. modificări ale mucoasei jugale 
6. compresiune de maxilar 
7. ocluzii inverse laterale 
8. supraerupție frontală accentuată 
9. ocluzie deschisă bilaterală 
10.laterodeviație mandibulară 
144. Obiceiul vicios de interpoziţie a obrajilor nu produce:
1. ocluzie deschisă frontală 
2. modificări ale mucoasei jugale 
3. ocluzie adâncă 
4. proalveolodonţie superioară 
5. compresiune de maxilar 
6. boltă palatină adâncă 
7. ocluzii inverse laterale 
8. ocluzie deschisă bilaterală 
9. laterodeviație mandibulară 
10.supraerupție frontală accentuată 
145. Cauzele locale ale apariției anomaliilor dento-maxilare sunt:
1. distrofiile dentare 
2. traumatismele dinţilor temporari 
3. modificările mucoasei jugale 
4. creşterea înălțimii anterioare faciale 
5. interferenţele ocluzale 
6. modificări ale secvenţei de erupţie a dinţilor permanenți 
7. abrazia dinților permanenți 
8. atriția dinților temporari 
9. caria dentară a dinţilor temporari 
10.perturbarea timpului de exfoliere a dinţilor temporari 
146. Cauzele locale ale apariției anomaliilor dento-maxilare sunt:
1. creşterea înălțimii anterioare faciale 
2. distrofiile dentare 
3. anchiloza radiculară a dinţilor temporari 
4. anomaliile dentare izolate 
5. atriția dinților temporari 
6. abrazia dinților permanenți 
7. tulburările ţesuturilor moi 
8. modificările mucoasei jugale 
9. prelungirea retenţiei dinţilor temporari pe arcade 
10.pierderea prematură a dinţilor temporari 
147. Caria dentară a dinților temporari laterali poate produce:
1. incluzia dinţilor permanenţi 
2. deschiderea ocluziei 
3. pierderea spaţiului necesar erupţiei grupului canin-premolar 
4. egresia dinţilor antagoniști 
5. prăbuşirea ocluziei 
6. atriţia dentară 
7. scurtarea arcadei dentare 
8. nivelarea planului de ocluzie 
9. tulburări verticale ocluzale 
10.mezializarea mandibulei 
148. Caria dentară a dinților temporari laterali nu produce:
1. atriţia dentară 
2. incluzia dinţilor permanenţi 
3. tulburări verticale ocluzale 
4. egresia dinţilor antagoniști 
5. mezializarea mandibulei 
6. pierderea spaţiului necesar erupţiei grupului canin-premolar 
7. prăbuşirea ocluziei 
8. nivelarea planului de ocluzie 
9. deschiderea ocluziei 
10.scurtarea arcadei dentare 
149. Pierderea prematură a dinţilor temporari poate produce:
1. accelerarea erupţiei dintelui permanent 
2. denivelarea planului de ocluzie 
3. pierderea potenţialului de erupţie a dintelui permanent 
4. pierderea spaţiului necesar erupţiei dinţilor permanenţi 
5. mezializarea mandibulei 
6. scurtarea arcadei dentare 
7. intruzia dinţilor antagonişti 
8. înghesuire precoce a dinţilor permanenţi 
9. întârzieri ale erupţiei dinților permanenți 
10.nivelarea planului de ocluzie 
150. Pierderea prematură a dinţilor temporari nu produce:
1. mezializarea mandibulei 
2. nivelarea planului de ocluzie 
3. pierderea potenţialului de erupţie a dintelui permanent 
4. accelerarea erupţiei dintelui permanent 
5. înghesuire precoce a dinţilor permanenţi 
6. întârzieri ale erupţiei dinților permanenți 
7. pierderea spaţiului necesar erupţiei dinţilor permanenţi 
8. denivelarea planului de ocluzie 
9. intruzia dinţilor antagonişti 
10.scurtarea arcadei dentare 
151. Pierderea prematură a dinţilor temporari poate produce:
1. atriţia dentară 
2. pierderea leeway space-lui necesar erupţiei dinţilor permanenţi 
3. ocluzie adâncă 
4. deschiderea ocluziei 
5. interferenţe ocluzale 
6. mezializarea mandibulei 
7. migrări meziale ale dinților laterali în spaţiile edentate 
8. nivelarea planului de ocluzie 
9. malpoziţii dentare 
10.incluzia dinţilor permanenţi 
152. Pierderea prematură a dinţilor temporari nu produce:
1. incluzia dinţilor permanenţi 
2. migrări meziale ale dinților laterali în spaţiile edentate 
3. atriţia dentară 
4. nivelarea planului de ocluzie 
5. pierderea leeway space-lui necesar erupţiei dinţilor permanenţi 
6. mezializarea mandibulei 
7. deschiderea ocluziei 
8. interferenţe ocluzale 
9. malpoziţii dentare 
10.ocluzie adâncă 
153. Pierderea prematură a dinţilor temporari poate produce:
1. pierderea potenţialului de erupţie a dintelui permanent 
2. apariţia înghesuirii dentare 
3. angrenaje inverse 
4. pierderea spațiului necesar erupţiei dinţilor permanenţi 
5. apariția diastemei și tremelor 
6. nivelarea planului de ocluzie 
7. mezializarea mandibulei 
8. distalizarea dinților frontali 
9. accelerarea erupţiei dintelui permanent 
10.intruzia dinţilor antagonişti 
154. Pierderea prematură a dinţilor temporari nu produce:
1. apariţia înghesuirii dentare 
2. pierderea potenţialului de erupţie a dintelui permanent 
3. accelerarea erupţiei dintelui permanent 
4. intruzia dinţilor antagonişti 
5. mezializarea mandibulei 
6. nivelarea planului de ocluzie 
7. pierderea spațiului necesar erupţiei dinţilor permanenţi 
8. angrenaje inverse 
9. apariția diastemei și tremelor 
10.distalizarea dinților frontali 
155. Traumatismele dinților temporari pot produce:
1. tulburări de resorbţie radiculară a dinţilor temporari 
2. prăbuşirea ocluziei 
3. înghesuire precoce a dinţilor permanenţi 
4. pierderea potenţialului de erupţie a dintelui permanent subiacent 
5. tulburări de erupţie a dintelui permanent prin afectarea germenului 
6. schimbarea traiectoriei normale de erupţie a dintelui permanent
subiacent 
7. pierderea leeway space-lui necesar erupţiei dinţilor permanenţi 
8. denivelarea planului de ocluzie 
9. malpoziţia dintelui permanent subiacent 
10.migrări meziale ale dinților laterali în spaţiile edentate 
156. Traumatismele dinților temporari nu produc:
1. migrări meziale ale dinților laterali în spaţiile edentate 
2. înghesuire precoce a dinţilor permanenţi 
3. pierderea leeway space-lui necesar erupţiei dinţilor permanenţi 
4. tulburări de erupţie a dintelui permanent prin afectarea germenului 
5. tulburări de resorbţie radiculară a dinţilor temporari 
6. pierderea potenţialului de erupţie a dintelui permanent subiacent 
7. schimbarea traiectoriei normale de erupţie a dintelui permanent
subiacent 
8. malpoziţia dintelui permanent subiacent 
9. denivelarea planului de ocluzie 
10.prăbuşirea ocluziei 
157. Retenția prelungită a dinţilor temporari peste termenul normal de
exfoliere poate produce:
1. incluzia dintelui permanent 
2. întârzieri în reglarea ocluzală 
3. scurtarea arcadei dentare 
4. accelerarea erupţiei dintelui permanent 
5. deschiderea ocluziei 
6. supraerupţia antagoniştilor 
7. înghesuire dentară 
8. denivelarea planului de ocluzie 
9. migrări dentare ulterioare 
10.malpoziţii ale dinților permanenți 
158. Retenția prelungită a dinţilor temporari peste termenul normal de
exfoliere nu produce:
1. supraerupţia antagoniştilor 
2. malpoziţii ale dinților permanenți 
3. deschiderea ocluziei 
4. accelerarea erupţiei dintelui permanent 
5. denivelarea planului de ocluzie 
6. migrări dentare ulterioare 
7. incluzia dintelui permanent 
8. înghesuire dentară 
9. întârzieri în reglarea ocluzală 
10.scurtarea arcadei dentare 
159. Caracteristicile clinice ale respiratorului oral sunt:
1. facies adenoidian 
2. narine pensate 
3. aplatizarea curbei Spee 
4. ocluzie mezializată 
5. retrodenție superioară 
6. meziopoziţia dinţilor laterali 
7. accentuarea curbei Spee 
8. narine largi 
9. facies mongoloid 
10.ocluzie distalizată 
160. Care caracteristică clinică nu este specifică respiratorului oral?
1. narine largi 
2. ocluzie distalizată 
3. aplatizarea curbei Spee 
4. narine pensate 
5. accentuarea curbei Spee 
6. facies adenoidian 
7. facies mongoloid 
8. retrodenție superioară 
9. ocluzie mezializată 
10.meziopoziţia dinţilor laterali 
161. Caracteristicile clinice ale respiratorului oral sunt:
1. prodenţie inferioară 
2. profil convex 
3. profil concav 
4. retrodenţie inferioară 
5. obraji proeminenți 
6. obraji aplatizaţi 
7. buză inferioară situată în spatele incisivilor superiori 
8. buză superioară hipertonă 
9. retrodenţie superioară 
10.inocluzie sagitală pozitivă 
162. Care caracteristică clinică nu este specifică respiratorului oral?
1. profil convex 
2. profil concav 
3. prodenţie inferioară 
4. buză inferioară situată în spatele incisivilor superiori 
5. buză superioară hipertonă 
6. inocluzie sagitală pozitivă 
7. obraji proeminenți 
8. retrodenţie inferioară 
9. retrodenţie superioară 
10.obraji aplatizaţi 
163. Caracteristicile clinice ale respiratorului oral sunt:
1. profil concav 
2. fantă labială deschisă 
3. fantă labială închisă ferm 
4. mezializarea mandibulei 
5. extruzia incisivilor inferiori permanenți 
6. prodenţie superioară 
7. boltă palatină aplatizată 
8. profil convex 
9. ocluzie inversă frontală 
10.boltă palatină înaltă 
164. Care caracteristică clinică nu este specifică respiratorului oral?
1. extruzia incisivilor inferiori permanenți 
2. boltă palatină înaltă 
3. boltă palatină aplatizată 
4. ocluzie inversă frontală 
5. fantă labială deschisă 
6. profil concav 
7. prodenţie superioară 
8. fantă labială închisă ferm 
9. mezializarea mandibulei 
10.profil convex 
165. Caracteristicile clinice ale respiratorului oral sunt:
1. mezializarea mandibulei 
2. obraji proeminenți 
3. distalizarea mandibulei 
4. buză superioară hipotonă 
5. fantă labială închisă ferm 
6. profil convex 
7. îngustarea maxilarelor 
8. fantă labială deschisă 
9. profil concav 
10.buză superioară hipertonă 
166. Care caracteristică clinică nu este specifică respiratorului oral?
1. buză superioară hipertonă 
2. buză superioară hipotonă 
3. fantă labială închisă ferm 
4. distalizarea mandibulei 
5. mezializarea mandibulei 
6. fantă labială deschisă 
7. profil concav 
8. obraji proeminenți 
9. profil convex 
10.îngustarea maxilarelor 
167. Caracteristicile deglutiției infantile (viscerale) sunt:
1. este o deglutiție anormală 
2. se realizează prin contracția musculaturii buzelor și obrajilor 
3. se realizează prin contracția musculaturii mandibulei 
4. limba se poziționează pe arcada superioară 
5. se realizează prin contracția musculaturii feței 
6. este deglutiția nou-născutului 
7. este întâlnită între 0-6 luni 
8. limba se interpune între arcadele gingivale superioare și inferioare ale
nou-născutului 
9. este deglutiția copilului 
10.se realizează prin contracția musculaturii pterigoidiene 
168. Care afirmație nu este caracteristică deglutiției infantile (viscerale):
1. este deglutiția nou-născutului 
2. este deglutiția copilului 
3. limba se interpune între arcadele gingivale superioare și inferioare ale
nou-născutului 
4. se realizează prin contracția musculaturii buzelor și obrajilor 
5. limba se poziționează pe arcada superioară 
6. se realizează prin contracția musculaturii feței 
7. este întâlnită între 0-6 luni 
8. este o deglutiție anormală 
9. se realizează prin contracția musculaturii pterigoidiene 
10.se realizează prin contracția musculaturii mandibulei 
169. Caracteristicile deglutiției de tip adult (somatică) sunt:
1. limba se deplasează posterior, făcând un unghi de 45° cu bolta
palatină 
2. limba se deplasează posterior, făcând un unghi de 90° cu bolta
palatină 
3. mijlocul limbii este situat în treimea anterioară a bolţii palatine 
4. se realizează prin contracția musculaturii buzelor și obrajilor 
5. vârful limbii se plasează în treimea gingivală a fețelor palatinale ale
incisivilor superiori 
6. vârful limbii se plasează în treimea anterioară a bolţii palatine 
7. vârful limbii se plasează între dinţii laterali 
8. se realizează prin contracția musculaturii feței 
9. se realizează prin contracția mușchilor masticatori 
10.vârful limbii se plasează în pătrimea anterioară a bolţii palatine 
170. Care afirmație nu este caracteristică deglutiției de tip adult
(somatică)?
1. vârful limbii se plasează în treimea anterioară a bolţii palatine 
2. vârful limbii se plasează între dinţii laterali 
3. vârful limbii se plasează în pătrimea anterioară a bolţii palatine 
4. se realizează prin contracția musculaturii feței 
5. se realizează prin contracția musculaturii buzelor și obrajilor 
6. limba se deplasează posterior, făcând un unghi de 45° cu bolta
palatină 
7. limba se deplasează posterior, făcând un unghi de 90° cu bolta
palatină 
8. mijlocul limbii este situat în treimea anterioară a bolţii palatine 
9. vârful limbii se plasează în treimea gingivală a fețelor palatinale ale
incisivilor superiori 
10.se realizează prin contracția mușchilor masticatori 
171. Cauzele apariției deglutiției atipice sunt:
1. despicătura palatină 
2. macroglosia 
3. macrostomia 
4. obiceiuri alimentare 
5. obiceiul vicios de sugere a degetului 
6. amigdalita hipertrofică 
7. anchiloglosia 
8. nematurizarea căilor propioceptive 
9. deglutiția anterioară simplă 
10.nematurizarea căilor senzitivo-motorii 
172. Caracteristicile deglutiției anterioare simple sunt:
1. evoluează spre malocluzie clasa a II-a Angle diviziunea 2 
2. determină hipertonicitatea orbicularului buzei superioare 
3. determină hipotonicitatea muşchilor maseteri 
4. determină hipertonicitatea muşchilor temporali 
5. evoluează spre malocluzie clasa a II-a Angle diviziunea 1 
6. determină hipotonicitatea orbicularului buzei superioare 
7. determină retrodenţie superioară 
8. determină prodenţie superioară 
9. vârful limbii se plasează între incisivii superiori şi inferiori 
10.vârful limbii se plasează pe incisivii superiori 
173. Care afirmație nu este caracteristică deglutiției anterioare simple?
1. evoluează spre malocluzie clasa a II-a Angle diviziunea 1 
2. determină hipotonicitatea orbicularului buzei superioare 
3. determină hipertonicitatea orbicularului buzei superioare 
4. evoluează spre malocluzie clasa a II-a Angle diviziunea 2 
5. determină prodenţie superioară 
6. vârful limbii se plasează pe incisivii superiori 
7. determină hipertonicitatea muşchilor temporali 
8. determină hipotonicitatea muşchilor maseteri 
9. determină retrodenţie superioară 
10.vârful limbii se plasează între incisivii superiori şi inferiori 
174. Caracteristicile deglutiției anterioare complexe sunt:
1. determină prodenţie inferioară 
2. vârful limbii se plasează între incisivii superiori şi inferiori 
3. evoluează spre malocluzie clasa a II-a Angle diviziunea 1 
4. evoluează spre ocluzie deschisă frontală 
5. determină hipertonicitatea orbicularului buzei superioare 
6. vârful limbii se plasează pe incisivii superiori 
7. determină hipotonicitatea orbicularului buzei superioare 
8. determină hipotonicitatea muşchiului mentalis 
9. determină hipotonicitatea muşchilor maseteri 
10.determină hipertonicitatea muşchilor temporali 
175. Care afirmație nu este caracteristică deglutiției anterioare complexe?
1. determină prodenţie inferioară 
2. vârful limbii se plasează pe incisivii superiori 
3. determină hipotonicitatea orbicularului buzei superioare 
4. evoluează spre malocluzie clasa a II-a Angle diviziunea 1 
5. determină hipertonicitatea orbicularului buzei superioare 
6. evoluează spre ocluzie deschisă frontală 
7. determină hipotonicitatea muşchiului mentalis 
8. vârful limbii se plasează între incisivii superiori şi inferiori 
9. determină hipotonicitatea muşchilor maseteri 
10.determină hipertonicitatea muşchilor temporali 
176. Caracteristicile deglutiției sublinguale sunt:
1. determină hipotonicitatea muşchilor maseteri 
2. vârful limbii se plasează pe incisivii inferiori 
3. evoluează spre malocluzie clasa a II-a Angle diviziunea 2 
4. determină retrodenţie inferioară 
5. determină hipertonicitatea muşchilor coborâtori ai mandibulei 
6. determină hipertonicitatea orbicularului buzei superioare 
7. determină hipotonicitatea orbicularului buzei superioare 
8. evoluează spre malocluzie clasa III Angle 
9. vârful limbii se plasează între dinţii laterali 
10.determină prodenţie inferioară 
177. Care afirmație nu este caracteristică deglutiției sublinguale?
1. vârful limbii se plasează între dinţii laterali 
2. determină hipotonicitatea orbicularului buzei superioare 
3. determină hipotonicitatea muşchilor maseteri 
4. determină hipertonicitatea muşchilor coborâtori ai mandibulei 
5. evoluează spre malocluzie clasa a II-a Angle diviziunea 2 
6. evoluează spre malocluzie clasa a III-a Angle 
7. vârful limbii se plasează pe incisivii inferiori 
8. determină hipertonicitatea orbicularului buzei superioare 
9. determină prodenţie inferioară 
10.determină retrodenţie inferioară 
178. Caracteristicile deglutiției palatale sunt:
1. vârful limbii se plasează în treimea anterioară a bolţii palatine 
2. determină hipertonicitatea orbicularului buzei superioare 
3. determină hipertonicitatea muşchilor temporali 
4. evoluează spre malocluzie clasa a II-a Angle diviziunea 2 
5. vârful limbii se plasează între incisivii superiori și inferiori 
6. determină retrodenţia superioară 
7. determină hipotonicitatea muşchilor maseteri 
8. evoluează spre malocluzie clasa a III-a Angle 
9. determină hipotonicitatea orbicularului buzei superioare 
10.determină prodenţie superioară 
179. Care afirmație nu este caracteristică deglutiției palatale?
1. evoluează spre malocluzie clasa a II-a Angle diviziunea 2 
2. determină retrodenţia superioară 
3. vârful limbii se plasează între incisivii superiori și inferiori 
4. determină hipotonicitatea muşchilor maseteri 
5. determină hipotonicitatea orbicularului buzei superioare 
6. determină hipertonicitatea muşchilor temporali 
7. determină prodenţie superioară 
8. determină hipertonicitatea orbicularului buzei superioare 
9. evoluează spre malocluzie clasa a III-a Angle 
10.vârful limbii se plasează în treimea anterioară a bolţii palatine 
180. Caracteristicile deglutiției unilaterale sunt:
1. evoluează spre ocluzie deschisă frontală 
2. evoluează spre ocluzie deschisă unilaterală 
3. vârful limbii se plasează între dinţii laterali pe o singură parte 
4. duce la dezechilibrul grupelor musculare simetrice 
5. duce la hipotonicitatea muşchiului mentalis 
6. duce la hipertonicitatea muşchilor temporali 
7. duce la hipotonicitatea muşchilor maseteri de aceeași parte cu
deglutiţia atipică 
8. întâlnită rar 
9. vârful limbii se plasează între incisivii superiori şi inferiori 
10.întâlnită frecvent 
181. Care afirmație nu este caracteristică deglutiției unilaterale?
1. întâlnită frecvent 
2. întâlnită rar 
3. duce la hipotonicitatea muşchilor maseteri de partea deglutiţiei
atipice 
4. duce la hipertonicitatea muşchilor temporali 
5. evoluează spre ocluzie deschisă unilaterală 
6. duce la hipotonicitatea muşchiului mentalis 
7. duce la dezechilibru grupelor musculare simetrice 
8. vârful limbii se plasează între incisivii superiori şi inferiori 
9. evoluează spre ocluzie deschisă frontală 
10.vârful limbii se plasează între dinţii laterali pe o singură parte 
182. Caracteristicile deglutiției bilaterale sunt:
1. vârful limbii se plasează între incisivii superiori şi inferiori 
2. duce la hipotonicitatea muşchiului mentalis 
3. duce la hipotonicitatea orbicularului buzei superioare 
4. evoluează spre ocluzie deschisă frontală 
5. marginile limbii se plasează între dinţii laterali pe ambele părţi 
6. întâlnită rar 
7. evoluează spre ocluzie deschisă bilaterală 
8. limba interferează cu dinţii în erupţie 
9. duce la hipertonicitatea muşchilor temporali 
10.duce la hipotonicitatea muşchilor maseteri 
183. Care afirmație nu este caracteristică deglutiției bilaterale?
1. evoluează spre ocluzie deschisă frontală 
2. limba interferează cu dinţii în erupţie 
3. duce la hipotonicitatea orbicularului buzei superioare 
4. duce la hipertonicitatea muşchilor temporali 
5. marginile limbii se plasează între dinţii laterali pe ambele părţi 
6. duce la hipotonicitatea muşchiului mentalis 
7. vârful limbii se plasează între incisivii superiori şi inferiori 
8. evoluează spre ocluzie deschisă bilaterală 
9. întâlnită rar 
10.duce la hipotonicitatea muşchilor maseteri 
184. Cauzele apariției disfuncției masticatorii sunt:
1. anchiloglosia 
2. amigdalita hipertrofică 
3. dureri odontale unilaterale 
4. alimente de consistenţă moale 
5. nematurizarea căilor senzitivo-motorii 
6. interferenţe ocluzale active 
7. macroglosia 
8. obiceiuri alimentare 
9. obiceiul vicios de sugere a degetului 
10.spații edentate 
185. Masticația leneșă a copilului alimentat cu alimente moi conduce spre:
1. nonatriţia dinţilor temporari 
2. hipotonicitatea orbicularului buzei superioare 
3. deglutiție unilaterală 
4. ocluzie deschisă frontală 
5. hipotonicitatea muşchilor masticatori 
6. hipotonicitatea muşchilor pterigoidieni externi 
7. obiceiul vicios de sugere a degetului 
8. supraerupția accentuată a dinţilor frontali temporari 
9. înghesuirea incisivilor permanenți 
10.profil concav 
186. Masticația leneșă a copilului alimentat cu alimente moi conduce spre:
1. îngustarea maxilarelor 
2. buză superioară hipotonă 
3. ocluzie adâncă a dinţilor temporari 
4. mezializarea mandibulei 
5. nerealizarea celei de-a doua mezializări a mandibulei 
6. laterodeviaţie mandibulară 
7. hipodezvoltarea mandibulei 
8. fantă labială deschisă 
9. nerealizarea primei mezializări a mandibulei 
10.ocluzie distalizată 
187. Tulburările fonatorii produse de prezența anomaliilor dento-maxilare
sunt:
1. disfonia 
2. rinolalia închisă 
3. sigmatismul 
4. paradislalia 
5. bradilalia 
6. balbismul 
7. dislalia 
8. rinolalia deschisă 
9. tahilalia 
10.afonia 
188. Anomaliile dento-maxilare care produc tulburări fonatorii sunt:
1. ocluzia adâncă 
2. ocluzia intercalată 
3. macrodonția 
4. ocluzia deschisă laterală 
5. prognaţia mandibulară 
6. retrognaţia mandibulară gravă 
7. diastemă interincisivă superioară 
8. laterodeviația mandibulară 
9. incluzia dentară 
10.ocluzia deschisă frontală 
189. Pe imaginea ortopantomografică se apreciază:
1. dezvoltarea reziduală 
2. vârsta osoasă 
3. numărul de dinți temporari 
4. relațiile dintre maxilare 
5. ocluzia dentară 
6. anatomia dinților permanenți 
7. potențialul de creștere 
8. gradul de dezvoltare a dinților permanenți 
9. poziția intraosoasă a dinților permanenți 
10.numărul de dinți permanenți 
190. Pe imaginea ortopantomografică nu se apreciază:
1. poziția intraosoasă a dinților permanenți 
2. gradul de dezvoltare a dinților permanenți 
3. ocluzia dentară 
4. potențialul de creștere 
5. relațiile dintre maxilare 
6. dezvoltarea reziduală 
7. numărul de dinți temporari 
8. anatomia dinților permanenți 
9. numărul de dinți permanenți 
10.vârsta osoasă 
191. Pe imaginea teleradiografică se evidențiază:
1. disfuncțiile articulare 
2. poziția intraosoasă a dinților permanenți 
3. patologia parodontală 
4. tulburările de dezvoltare cantitativă a maxilarelor 
5. gradul de dezvoltare al dinților permanenți 
6. vârsta osoasă 
7. direcția de creștere facială 
8. configurarea scheletului cranio-facial 
9. relațiile incisivilor 
10.relațiile dintre maxilare 
192. Pe imaginea teleradiografică nu se evidențiază:
1. disfuncțiile articulare 
2. configurarea scheletului cranio-facial 
3. tulburările de dezvoltare cantitativă a maxilarelor 
4. relațiile incisivilor 
5. gradul de dezvoltare al dinților permanenți 
6. relațiile dintre maxilare 
7. direcția de creștere facială 
8. patologia parodontală 
9. vârsta osoasă 
10.poziția intraosoasă a dinților permanenți 
193. Planurile de referinţă utilizate în analiza teleradiografiei de profil
sunt:
1. planul maxilar 
2. planul mandibular 
3. planul tuberozitar 
4. planul bazei craniului 
5. planul orizontal Frankfort 
6. planul mandibular medio-sagital 
7. planul ocluzal 
8. planul orbito-frontal 
9. planul naso-frontal 
10.planul maxilar medio-sagital 
194. Elementele de ancoraj ale aparatelor ortodontice mobilizabile sunt:
1. arcul buclă dublă 
2. croșetul triunghiular 
3. croșetul Adams 
4. scutul lingual 
5. placa palatină 
6. scutul vestibular 
7. gutiera ca mijloc de ancoraj 
8. croșetul Stahl 
9. arcul diapazon 
10.croșetul Schwarz 
195. Care dintre următoarele elemente nu face parte din categoria
elementelor de ancoraj ale aparatelor ortodontice mobilizabile?
1. croșetul Adams 
2. croșetul triunghiular 
3. croșetul Schwarz 
4. arcul buclă dublă 
5. placa palatină 
6. scutul lingual 
7. arcul diapazon 
8. croșetul Stahl 
9. scutul vestibular 
10.gutiera ca mijloc de ancoraj 
196. Elementele active ale aparatelor ortodontice mobilizabile sunt:
1. arcul diapazon 
2. planul înclinat 
3. placa palatină 
4. arcul buclă dublă 
5. arcul vestibular 
6. scutul lingual 
7. gutiera ca mijloc de ancoraj 
8. arcul în ciupercă 
9. șurubul ortodontic 
10.croșetul Adams 
197. Care dintre următoarele elemente nu face parte din categoria
elementelor active ale aparatelor ortodontice mobilizabile?
1. planul înclinat 
2. arcul diapazon 
3. croșetul Adams 
4. gutiera ca mijloc de ancoraj 
5. placa palatină 
6. scutul lingual 
7. arcul buclă dublă 
8. arcul vestibular 
9. arcul în ciupercă 
10.șurubul ortodontic 
198. Șurubul ortodontic are următoarele acțiuni în funcție de tipul,
plasarea acestuia și secțiunea plăcii acrilice:
1. închiderea ocluziei 
2. expansiunea radiară maxilară 
3. saltul articular 
4. distalizarea unui grup de dinți laterali 
5. dezangrenarea arcadelor 
6. alungirea arcadei maxilare 
7. expansiunea asimetrică maxilară 
8. expansiunea simetrică maxilară 
9. distalizarea mandibulei 
10.intruzia dinților 
199. Care dintre următoarele acțiuni nu este determinată de șurubul
ortodontic în funcție de tipul, plasarea acestuia și secțiunea plăcii acrilice?
1. expansiunea radiară maxilară 
2. expansiunea asimetrică maxilară 
3. alungirea arcadei maxilare 
4. intruzia dinților 
5. saltul articular 
6. închiderea ocluziei 
7. distalizarea unui grup de dinți laterali 
8. distalizarea mandibulei 
9. dezangrenarea arcadelor 
10.expansiunea simetrică maxilară 
200. Măsurile preventive pentru controlul erupției dinților permanenți
sunt:
1. educaţia sanitară a copilului 
2. predicţia apariţiei malocluziei 
3. terapia ortodontică cu aparate simple 
4. educaţia sanitară a părinţilor 
5. urmărirea exfolierii dinţilor temporari 
6. miogimnastica funcțională 
7. supravegherea ocluziei dentare 
8. urmărirea rezervei de spaţiu 
9. supravegherea creşterii scheletale şi dentare 
10.urmărirea tiparului şi simetriei erupţiei 
201. Măsurile preventive utilizate împotriva apariției anomaliilor dento-
maxilare sunt:
1. educaţia sanitară a părinţilor 
2. depistarea dezechilibrelor scheletale minore 
3. urmărirea dezvoltării ocluziei 
4. recâștigarea spațiului pe arcade 
5. predicţia apariţiei malocluziei 
6. miogimnastica funcțională 
7. depistarea dereglărilor de exfoliere a dinților temporari 
8. depistarea dezechilibrelor ocluzale 
9. urmărirea dezvoltării dentiției 
10.urmărirea creșterii cranio-faciale 
202. Măsurile interceptive ale anomaliilor dento-maxilare sunt:
1. suprimarea obiceiurilor vicioase 
2. depistarea dereglărilor de exfoliere a dinților temporari 
3. urmărirea creșterii cranio-faciale 
4. depistarea dezechilibrelor scheletale minore 
5. educaţia sanitară a părinţilor 
6. urmărirea dezvoltării dentiției 
7. urmărirea dezvoltării ocluziei 
8. predicţia apariţiei malocluziei 
9. depistarea dezechilibrelor ocluzale 
10.recâștigarea spațiului pe arcade 
203. Avantajele terapiei ortodontice corective precoce sunt:
1. terapia ortopedică foloseşte creşterea naturală 
2. se utilizează aparatele poliagregate fixe 
3. creşterea cranio-facială este activă 
4. molarii secunzi permanenți sunt prezenți pe arcade 
5. creşterea cranio-facială este terminată 
6. malocluziile sunt severe 
7. malocluziile severe sunt prevenite 
8. procedeele terapeutice sunt simple 
9. terapia ortopedică foloseşte creşterea reziduală 
10.rezultatele sunt bune prin eliminarea factorilor etiologici 
204. Avantajele terapiei ortodontice corective normale sunt:
1. terapia ortopedică foloseşte creşterea naturală 
2. creşterea cranio-facială este terminată 
3. procedeele terapeutice sunt simple 
4. procedeele terapeutice sunt multiple 
5. creşterea cranio-facială este activă 
6. malocluziile severe sunt tratate ortognatic 
7. apexurile rădăcinilor dinților sunt închise 
8. rezultatele finalizate cu contenţie sunt stabile 
9. terapia ortopedică foloseşte creşterea reziduală 
10.malocluziile sunt interceptate și corectate 
205. Termenii specifici utilizați pentru dinții supranumerari sunt:
1. ectopia 
2. oligodonţia 
3. paramolare 
4. distomolare 
5. heterotopia 
6. meziodens 
7. dens in dente 
8. agenezia 
9. macrodonţia 
10.peridens 
206. Care termen nu este specific pentru dinții supranumerari?
1. macrodonţia 
2. oligodonţia 
3. meziodens 
4. distomolare 
5. peridens 
6. paramolare 
7. heterotopia 
8. agenezia 
9. dens in dente 
10.ectopia 
207. Teoriile etiopatogenice ale dinților supranumerari sunt:
1. teoria mugurilor faciali multipli 
2. abuzul de tutun al genitorilor 
3. abuzul de alcool al genitorilor 
4. teoria ontogenetică 
5. teoria atavică 
6. teoria proterogenetică 
7. alți factori 
8. teoria diviziunii mugurelui dentar 
9. teoria mugurilor adamantini multipli 
10.teoria proliferării anormale a unor resturi epiteliale paradentare 
208. Care teorie etiopatogenică nu corespunde dinților supranumerari?
1. alți factori 
2. teoria proterogenetică 
3. abuzul de tutun al genitorilor 
4. teoria atavică 
5. teoria mugurilor adamantini multipli 
6. teoria diviziunii mugurelui dentar 
7. abuzul de alcool al genitorilor 
8. teoria mugurilor faciali multipli 
9. teoria proliferării anormale a unor resturi epiteliale paradentare 
10.teoria ontogenetică 
209. Teoriile etiopatogenice ale dinților supranumerari sunt:
1. teoria mecanică 
2. teoria tulburării metabolismului local 
3. teoria tulburării proceselor evolutive dentare 
4. teoria ereditară 
5. teoria hiperactivității lamei dentare 
6. teoria celei de-a treia dentiții 
7. alți factori 
8. teoria proliferării anormale a unor resturi epiteliale paradentare 
9. teoria anchilozei osteodentare 
10.teoria tulburării proceselor de dezvoltare osoasă 
210. Semnele clinice ale dinților supranumerari incluși sunt:
1. egresia dinților vecini 
2. distopii izolate 
3. compresiunea de maxilar 
4. caria dintelui temporar 
5. bombare la nivelul crestei alveolare 
6. persistența dintelui temporar pe arcadă 
7. diastema interincisivă 
8. pierderea prematură a dintelui temporar 
9. obstacol în calea erupției dinților permanenți 
10.ocluzia deschisă 
211. Care semn clinic nu corespunde dinților supranumerari incluși?
1. pierderea prematură a dintelui temporar 
2. diastema interincisivă 
3. obstacol în calea erupției dinților permanenți 
4. bombare la nivelul crestei alveolare 
5. compresiunea de maxilar 
6. caria dintelui temporar 
7. distopii izolate 
8. ocluzia deschisă 
9. egresia dinților vecini 
10.persistența dintelui temporar pe arcadă 
212. Dinții supranumerari pot fi:
1. odontom 
2. dinte Hutchinson 
3. dinți unici sau multipli 
4. situați pe linia mediană 
5. dinte reinclus 
6. perle de smalț 
7. situați oral 
8. tubercul Sixtum 
9. dinți atipici 
10.situați distal 
213. Dinții supranumerari nu pot fi:
1. situați distal 
2. situați pe linia mediană 
3. situați oral 
4. dinte Hutchinson 
5. dinți unici sau multipli 
6. dinți atipici 
7. odontom 
8. tubercul Sixtum 
9. perle de smalț 
10.dinte reinclus 
214. Caracteristicile meziodens-ului sunt:
1. produce incluzia incisivilor centrali superiori permanenți 
2. ocupă o poziție distală pe arcadă 
3. este unicuspidat 
4. este erupt sau inclus 
5. apare numai la maxilar 
6. poate avea două rădăcini 
7. coroana este conică 
8. apare la maxilar sau mandibulă 
9. erupe înainte de 6 ani 
10.de obicei rămâne inclus 
215. Care caracteristică nu este specifică meziodens-ului?
1. coroana este conică 
2. erupe înainte de 6 ani 
3. de obicei rămâne inclus 
4. este unicuspidat 
5. ocupă o poziție distală pe arcadă 
6. apare numai la maxilar 
7. apare la maxilar sau mandibulă 
8. poate avea două rădăcini 
9. produce incluzia incisivilor centrali superiori permanenți 
10.este erupt sau inclus 
216. Caracteristicile meziodens-ului sunt:
1. ocupă o poziție distală pe arcadă 
2. este al treilea incisiv 
3. poate avea două rădăcini 
4. este uniradicular 
5. apare la maxilar sau mandibulă 
6. erupe în jurul vârstei de 6-7 ani 
7. termenul inițial este de mediodens 
8. erupe înainte de 6 ani 
9. ocupă o poziție cât mai mezială pe arcadă 
10.produce malpoziții ale incisivilor centrali permanenți 
217. Care caracteristică nu este specifică meziodens-ului?
1. erupe înainte de 6 ani 
2. apare la maxilar sau mandibulă 
3. erupe în jurul vârstei de 6-7 ani 
4. termenul inițial este de mediodens 
5. ocupă o poziție distală pe arcadă 
6. este al treilea incisiv 
7. poate avea două rădăcini 
8. produce malpoziții ale incisivilor centrali permanenți 
9. este uniradicular 
10.ocupă o poziție cât mai mezială pe arcadă 
218. Examenul radiologic al dinților supranumerari incluși stabilește:
1. secvența de erupție 
2. vârsta dentară 
3. stadiul de dezvoltare al dinților 
4. dezvoltarea verticală 
5. localizarea dinților 
6. numărul dinților 
7. dimensiunea dinților 
8. raportul cu dinții vecini 
9. gradul de osificare 
10.morfologia dinților 
219. Tulburările produse de dinții supranumerari erupți sunt:
1. intruzia dinților 
2. diastema interincisivă 
3. resorbții radiculare a dinților vecini 
4. ocluzia adâncă 
5. tulburări fizionomice 
6. disfuncții 
7. blocaje ocluzo-articulare 
8. înghesuirea dentară 
9. treme dentare 
10.distalizarea mandibulei 
220. Care tulburare nu este produsă de dinții supranumerari erupți?
1. ocluzia adâncă 
2. distalizarea mandibulei 
3. înghesuirea dentară 
4. disfuncții 
5. blocaje ocluzo-articulare 
6. tulburări fizionomice 
7. treme dentare 
8. diastema interincisivă 
9. intruzia dinților 
10.resorbții radiculare a dinților vecini 
221. Când un dinte supranumerar a provocat incluzia unui dinte permanent
succesiunea fazelor terapeutice este:
1. reechilibrarea funcțiilor 
2. tracțiunea dintelui inclus 
3. ancorarea dintelui inclus 
4. așteptarea erupției spontane a dintelui supranumerar 
5. îndepărtarea dintelui supranumerar 
6. așteptarea erupției spontane a dintelui inclus 
7. efectuarea saltului articular 
8. îndepărtarea dintelui inclus 
9. echilibrarea ocluzo-articulară 
10.mărirea perimetrului arcadei alveolo-dentare 
222. Extracția dinților supranumerari erupți este contraindicată când:
1. are o malpoziție 
2. este vecin cu un dinte permanent compromis 
3. este situat oral de arcadă 
4. se asociază cu microdonția 
5. este aliniat pe arcadă 
6. se asociază cu macrodonția 
7. are forma și dimensiunea mai mică ca a dinților permanenți 
8. este vecin cu un dinte permanent rotat 
9. are o poziție favorabilă 
10.are forma și dimensiunea similară dinților permanenți 
223. Extracția dinților supranumerari erupți este indicată când:
1. are forma și dimensiunea mai mică ca a dinților permanenți 
2. este aliniat pe arcadă 
3. este vecin cu un dinte permanent rotat 
4. este situat oral de arcadă 
5. are o malpoziție 
6. se asociază cu microdonția 
7. are forma și dimensiunea similară dinților permanenți 
8. este vecin cu un dinte permanent compromis 
9. se asociază cu macrodonția 
10.are o poziție favorabilă 
224. Anodonția se caracterizează prin:
1. lipsa formării mugurilor dentari 
2. pierderea unor dinți temporari 
3. pierderea unor dinți permanenți 
4. minus numeric al dinților față de formula normală dentară 
5. obstacol în calea erupției dinților permanenți 
6. lipsa de dezvoltare embrionară a mugurilor dentari 
7. diminuarea numărului dentar 
8. atrofia mugurilor dentari 
9. pierderea prematură a dintelui temporar 
10.pierderea totală a dinților 
225. Anodonția nu se caracterizează prin:
1. pierderea unor dinți permanenți 
2. atrofia mugurilor dentari 
3. diminuarea numărului dentar 
4. pierderea prematură a dintelui temporar 
5. pierderea totală a dinților 
6. obstacol în calea erupției dinților permanenți 
7. lipsa de dezvoltare embrionară a mugurilor dentari 
8. minus numeric al dinților față de formula normală dentară 
9. lipsa formării mugurilor dentari 
10.pierderea unor dinți temporari 
226. Dinții permanenți afectați cei mai frecvent de anodonție sunt:
1. premolarii secunzi superiori 
2. premolarii primi inferiori 
3. premolarii secunzi inferiori 
4. molarii primi 
5. molarii secunzi 
6. molarii de minte inferiori 
7. incisivii laterali inferiori 
8. incisivii laterali superiori 
9. incisivii centrali inferiori 
10.molarii de minte superiori 
227. Dinții permanenți afectați cei mai rar de anodonție sunt:
1. premolarii secunzi superiori 
2. premolarii secunzi inferiori 
3. molarii primi 
4. incisivii laterali superiori 
5. incisivii centrali inferiori 
6. molarii secunzi 
7. incisivii laterali inferiori 
8. premolarii primi inferiori 
9. molarii de minte inferiori 
10.molarii de minte superiori 
228. Anodonția de incisiv lateral superior permanent este:
1. asimetrică 
2. asociată cu persistența dintelui temporar predecesor 
3. asociată cu spațiul parțial închis 
4. o ectopie dentară 
5. simetrică 
6. asociată cu creşterea dimensiunii faciale 
7. asociată cu reincluzia dintelui temporar 
8. asociată cu spațiul total închis 
9. o leziune distrofică 
10.o malpoziţie dentară 
229. Anodonția de incisiv lateral superior permanent nu este:
1. simetrică 
2. o leziune distrofică 
3. asociată cu persistența dintelui temporar predecesor 
4. o ectopie dentară 
5. asociată cu creşterea dimensiunii faciale 
6. asimetrică 
7. o malpoziţie dentară 
8. asociată cu spațiul parțial închis 
9. asociată cu reincluzia dintelui temporar 
10.asociată cu spațiul total închis 
230. Anodonția de incisiv lateral superior permanent poate produce:
1. menton proeminent 
2. intruzia dinților 
3. ocluzie deschisă frontală 
4. înghesuire dentară 
5. ocluzie inversă frontală 
6. micșorarea etajului inferior al feței 
7. ocluzie lingualizată 
8. dezvoltare alveolară insuficientă 
9. inversarea treptei labiale 
10.distalizarea mandibulei 
231. Anodonția de incisiv lateral superior permanent nu produce:
1. dezvoltare alveolară insuficientă 
2. înghesuire dentară 
3. distalizarea mandibulei 
4. intruzia dinților 
5. inversarea treptei labiale 
6. ocluzie deschisă frontală 
7. ocluzie lingualizată 
8. menton proeminent 
9. micșorarea etajului inferior al feței 
10.ocluzie inversă frontală 
232. Anodonția de premolar secund este:
1. simetrică 
2. o leziune distrofică 
3. asociată cu spațiul parțial închis 
4. asociată cu distalizarea mandibulei 
5. asociată cu persistența dintelui temporar predecesor 
6. asociată cu reincluzia molarului secund temporar 
7. o ectopie dentară 
8. asociată cu ocluzia inversă frontală 
9. o malpoziţie dentară 
10.asimetrică 
233. Anodonția de premolar secund nu este:
1. asociată cu ocluzia inversă frontală 
2. asociată cu reincluzia molarului secund temporar 
3. o malpoziţie dentară 
4. asociată cu spațiul parțial închis 
5. o leziune distrofică 
6. asociată cu persistența dintelui temporar predecesor 
7. asimetrică 
8. asociată cu distalizarea mandibulei 
9. o ectopie dentară 
10.simetrică 
234. Anodonția de premolar secund cu pierderea predecesorului temporar
poate produce:
1. modificarea relațiilor ocluzale statice 
2. inversarea treptei labiale 
3. deplasarea verticală a dinților antagoniști 
4. denivelarea planului de ocluzie 
5. deplasarea verticală a dinților vecini 
6. deplasarea orizontală a dinților vecini 
7. înghesuire dentară 
8. modificarea relațiilor ocluzale dinamice 
9. deplasarea orizontală a dinților antagoniști 
10.aplatizarea planului de ocluzie 
235. Anodonția de premolar secund cu pierderea predecesorului temporar
nu produce:
1. aplatizarea planului de ocluzie 
2. înghesuire dentară 
3. modificarea relațiilor ocluzale dinamice 
4. deplasarea orizontală a dinților antagoniști 
5. modificarea relațiilor ocluzale statice 
6. deplasarea verticală a dinților antagoniști 
7. deplasarea orizontală a dinților vecini 
8. deplasarea verticală a dinților vecini 
9. inversarea treptei labiale 
10.denivelarea planului de ocluzie 
236. Anodonția de incisiv central inferior permanent este:
1. simetrică 
2. asociată cu ocluzia inversă frontală 
3. asociată cu spațiul total închis 
4. o malpoziţie dentară 
5. o leziune distrofică 
6. asociată cu spațiul parțial închis 
7. asimetrică 
8. asociată cu persistența dintelui temporar predecesor 
9. o ectopie dentară 
10.asociată cu distalizarea mandibulei 
237. Anodonția de incisiv central inferior permanent nu este:
1. asociată cu spațiul parțial închis 
2. asociată cu persistența dintelui temporar predecesor 
3. o leziune distrofică 
4. asociată cu spațiul total închis 
5. o ectopie dentară 
6. asimetrică 
7. o malpoziţie dentară 
8. simetrică 
9. asociată cu distalizarea mandibulei 
10.asociată cu ocluzia inversă frontală 
238. Anodonția de incisiv central inferior permanent poate produce:
1. aplatizarea planului de ocluzie 
2. tulburări fizionomice 
3. tulburări fonetice 
4. ocluzie inversă frontală 
5. inversarea treptei labiale 
6. spațiu edentat 
7. menton proeminent 
8. micșorarea etajului inferior al feței 
9. tulburări de ocluzie 
10.tulburări parodontale 
239. Anodonția de incisiv central inferior permanent nu produce:
1. menton proeminent 
2. spațiu edentat 
3. inversarea treptei labiale 
4. micșorarea etajului inferior al feței 
5. tulburări fizionomice 
6. tulburări fonetice 
7. ocluzie inversă frontală 
8. aplatizarea planului de ocluzie 
9. tulburări parodontale 
10.tulburări de ocluzie 
240. Modificările faciale ale anodonției întinse sunt:
1. mărirea etajului inferior al feței 
2. buză inferioară răsfrântă 
3. aplatizarea planului de ocluzie 
4. șanț labio-mentonier accentuat 
5. menton proeminent 
6. profil concav 
7. profil convex 
8. ocluzie inversă frontală 
9. micșorarea etajului inferior al feței 
10.înghesuirea dentară 
241. Care modificare nu este specifică anodonției întinse?
1. buză inferioară răsfrântă 
2. mărirea etajului inferior al feței 
3. aplatizarea planului de ocluzie 
4. șanț labio-mentonier accentuat 
5. micșorarea etajului inferior al feței 
6. ocluzie inversă frontală 
7. profil convex 
8. profil concav 
9. menton proeminent 
10.înghesuirea dentară 
242. Modificările orale ale anodonției întinse sunt:
1. creste alveolare foarte reduse 
2. dinți existenți simetrici 
3. dinți existenți reduși de volum 
4. menton proeminent 
5. profil concav 
6. ocluzie deschisă frontală 
7. hipodezvoltare osoasă 
8. dinți existenți cu rădăcini scurte 
9. șanț labio-mentonier accentuat 
10.dinți supranumerari 
243. Care modificare nu este specifică anodonției întinse?
1. șanț labio-mentonier șters 
2. profil convex 
3. dinți existenți cu rădăcini scurte 
4. dinți existenți simetrici 
5. hipodezvoltare osoasă 
6. dinți supranumerari 
7. dinți existenți reduși de volum 
8. creste alveolare foarte reduse 
9. menton șters 
10.ocluzie deschisă frontală 
244. Diagnosticul clinic de anodonție redusă se pune pe:
1. simfiza mentonieră orientată în jos şi înapoi 
2. absența unor dinți permanenți care ai fi trebuit să fie erupți 
3. ocluzia inversă frontală sau totală 
4. creşterea condiliană în sus-înapoi 
5. migrarea dintelui din zona osoasă în cavitatea orală 
6. înălţimea mică a ramus-ului mandibular 
7. dinți nanici permanenți existenți 
8. modificări de formă ale unor dinți permanenți existenți 
9. erupția întârziată a unor dinți permanenți existenți 
10.persistența unor dinți temporari care ai fi trebuit să fie înlocuiți 
245. Diagnosticul clinic de anodonție redusă nu se pune pe:
1. persistența unor dinți temporari care ai fi trebuit să fie înlocuiți 
2. creşterea condiliană în sus-înapoi 
3. înălţimea mică a ramus-ului mandibular 
4. migrarea dintelui din zona osoasă în cavitatea orală 
5. modificări de formă ale unor dinți permanenți existenți 
6. dinți nanici permanenți existenți 
7. erupția întârziată a unor dinți permanenți existenți 
8. ocluzia inversă frontală sau totală 
9. simfiza mentonieră orientată în jos şi înapoi 
10.absența unor dinți permanenți care ai fi trebuit să fie erupți 
246. Diagnosticul clinic de anodonție redusă se pune pe:
1. dinți conici permanenți existenți 
2. creştere condiliană în sus-înapoi 
3. ocluzie inversă frontală sau totală 
4. malpoziții ale unor dinți permanenți existenți 
5. înălţime mică a ramus-ului mandibular 
6. absența simetrică a unor dinți permanenți care ai fi trebuit să fie
erupți 
7. simfiza mentonieră orientată în jos şi înapoi 
8. dismorfoze ale dinților permanenți existenți 
9. modificări de volum ale unor dinți permanenți existenți 
10.migrarea dintelui din zona osoasă în cavitatea orală 
247. Abordarea terapeutică din anodonția întinsă depinde de:
1. severitatea anomaliei 
2. momentul depistării 
3. predicţia apariţiei malocluziei 
4. starea dinților temporari 
5. potențialul biologic al pacientului 
6. recâștigarea spațiului pe arcade 
7. localizarea anomaliei 
8. educaţia sanitară a părinţilor 
9. existența obiceiurilor vicioase 
10.rezultatele finale 
248. Abordarea terapeutică din anodonția întinsă nu depinde de:
1. existența obiceiurilor vicioase 
2. rezultatele finale 
3. localizarea anomaliei 
4. potențialul biologic al pacientului 
5. severitatea anomaliei 
6. predicţia apariţiei malocluziei 
7. recâștigarea spațiului pe arcade 
8. momentul depistării 
9. starea dinților temporari 
10.educaţia sanitară a părinţilor 
249. Principiile terapeutice ale anodonției întinse sunt:
1. stimularea dezvoltării maxilarelor 
2. dirijarea erupției dentare 
3. suprimarea obiceiurilor vicioase 
4. urmărirea rezervei de spaţiu 
5. asigurarea relațiilor ocluzale normale 
6. asigurarea paralelismului dinților permanenți existenți 
7. terminarea creşterii cranio-faciale 
8. asigurarea unei distribuții optime a dinților permanenți pe arcade 
9. urmărirea exfolierii dinţilor temporari 
10.depistarea dereglărilor de exfoliere ale dinților temporari 
250. Principiile terapeutice ale anodonției de premolari secunzi sunt:
1. terapie conservatoare a dinților temporari predecesori 
2. terminarea creşterii cranio-faciale 
3. aplicarea aparatelor implanto-protetice 
4. urmărirea erupției dinţilor temporari 
5. aplicarea aparatelor protetice 
6. păstrarea dinților temporari predecesori pe arcadă 
7. prevenirea cariilor dinților temporari predecesori 
8. educaţia sanitară a părinţilor 
9. extracția dinților temporari predecesori 
10.suprimarea obiceiurilor vicioase 
251. Principiile terapeutice ale anodonției de incisivi laterali superiori
permanenți sunt:
1. extracție dirijată a dinților temporari 
2. terminarea creşterii cranio-faciale 
3. migrarea mezială naturală a dinților vecini 
4. prevenirea cariilor dinților temporari predecesori 
5. închiderea ortodontică a spațiului restant 
6. migrarea mezială dirijată a dinților vecini 
7. educaţia sanitară a părinţilor 
8. terapie conservatoare a dinților temporari predecesori 
9. extracția dinților temporari predecesori 
10.păstrarea dinților temporari predecesori pe arcadă 
252. Principiile terapeutice ale anodonției totale sunt:
1. obținerea unui profil normal 
2. asigurarea unei distribuții optime a dinților permanenți pe arcade 
3. dirijarea erupției dentare 
4. stimularea dezvoltării maxilarelor 
5. asigurarea condiției de alimentare optimă 
6. asigurarea relațiilor ocluzale normale 
7. asigurarea optimă a funcțiilor orale 
8. urmărirea rezervei de spaţiu 
9. obținerea unui etaj inferior al feței normal 
10.asigurarea paralelismului dinților permanenți existenți 
253. Incluzia dentară se întâlnește cel mai frecvent la:
1. premolarii secunzi inferiori 
2. molarii inferiori temporari 
3. genul feminin 
4. molarii de minte 
5. caninii inferiori permanenți 
6. incisivii centrali inferiori permanenți 
7. dinții temporari 
8. genul masculin 
9. incisivii centrali superiori permanenți 
10.caninii superiori permanenți 
254. Incluzia dentară nu se întâlnește frecvent la:
1. incisivii centrali inferiori permanenți 
2. premolarii secunzi inferiori 
3. genul masculin 
4. molarii inferiori temporari 
5. caninii superiori permanenți 
6. genul feminin 
7. incisivii centrali superiori permanenți 
8. dinții temporari 
9. caninii inferiori permanenți 
10.molarii de minte 
255. Cauzele apariției incluziei dentare sunt:
1. laterodeviaţia mandibulară 
2. alte cauze 
3. deficitul de spațiu pe arcadele dentare 
4. respiraţia orală 
5. factorii generali 
6. gigantismul eunucoidal 
7. obstacolele în calea erupției dintelui 
8. caracteristicile particulare ale dintelui inclus 
9. sindromul Patau 
10.deglutiţia anterioară complexă 
256. Care cauză nu produce apariția incluziei dentare?
1. sindromul Patau 
2. obstacolele în calea erupției dintelui 
3. laterodeviaţia mandibulară 
4. deglutiţia anterioară complexă 
5. deficitul de spațiu pe arcadele dentare 
6. gigantismul eunucoidal 
7. respiraţia orală 
8. caracteristicile particulare ale dintelui inclus 
9. factorii generali 
10.alte cauze 
257. Cauzele apariției incluziei dentare sunt:
1. fibromucoasa densă și dură 
2. ocluzia intercalată canină 
3. macrodonția 
4. persistența caninilor temporari 
5. retrognaţia mandibulară 
6. obiceiurile vicioase de interpoziție 
7. sindromul Edwards 
8. microdonția 
9. mezializarea mandibulei 
10.poziția intraosoasă profundă a mugurelui dentar 
258. Care cauză nu produce apariția incluziei dentare?
1. microdonția 
2. fibromucoasa densă și dură 
3. persistența caninilor temporari 
4. obiceiurile vicioase de interpoziție 
5. sindromul Edwards 
6. macrodonția 
7. ocluzia intercalată canină 
8. poziția intraosoasă profundă a mugurelui dentar 
9. mezializarea mandibulei 
10.retrognaţia mandibulară 
259. Cauzele apariției incluziei dentare sunt:
1. malpozițiile dinților vecini 
2. oprirea circulaţiei intracapilare 
3. restructurarea ţesuturilor 
4. sindromul Edwards 
5. ocluzia intercalată canină 
6. adamantomul 
7. inflamațiile cronice ale dinților temporari 
8. reducerea filogenetică a oaselor maxilare 
9. laterodeviaţia mandibulară 
10.osteita deformantă 
260. Care cauză nu produce apariția incluziei dentare?
1. osteita deformantă 
2. oprirea circulaţiei intracapilare 
3. sindromul Edwards 
4. adamantomul 
5. reducerea filogenetică a oaselor maxilare 
6. restructurarea ţesuturilor 
7. malpozițiile dinților vecini 
8. ocluzia intercalată canină 
9. laterodeviaţia mandibulară 
10.inflamațiile cronice ale dinților temporari 
261. Cauzele locale ale incluziei dentare sunt:
1. curbura radiculară accentuată a dintelui inclus 
2. oprirea circulaţiei intracapilare 
3. nonatriţia dinţilor temporari 
4. dinții supranumerari incluși 
5. coroana foarte globuloasă a dintelui inclus 
6. chistul pericoronar 
7. ocluzia intercalată canină 
8. resorbţia şi apoziţia în jurul dintelui 
9. restructurarea ţesuturilor 
10.angulația corono-radiculară a dintelui inclus 
262. Cauzele loco-regionale ale incluziei dentare sunt:
1. angulația corono-radiculară a dintelui inclus 
2. coroana foarte globuloasă a dintelui inclus 
3. deglutiţia anterioară simplă 
4. retrognaţia mandibulară 
5. mezializarea mandibulei 
6. laterodeviaţia mandibulară 
7. curbura radiculară accentuată a dintelui inclus 
8. ocluzia intercalată canină 
9. pierderea potențialului de erupție a dintelui 
10.poziția anormală intraosoasă a dintelui inclus 
263. Care cauză nu produce apariția incluziei dentare?
1. deglutiţia anterioară simplă 
2. mezializarea mandibulei 
3. angulația corono-radiculară a dintelui inclus 
4. ocluzia intercalată canină 
5. laterodeviaţia mandibulară 
6. pierderea potențialului de erupție a dintelui 
7. poziția anormală intraosoasă a dintelui inclus 
8. retrognaţia mandibulară 
9. coroana foarte globuloasă a dintelui inclus 
10.curbura radiculară accentuată a dintelui inclus 
264. Criteriile de clasificare a incluziei dentare sunt:
1. momentul instituirii tratamentului 
2. dezvoltarea pacientului 
3. vârsta pacientului 
4. axul dintelui inclus 
5. tipul de contenție 
6. tratamentul ortodontic 
7. gradul de severitate a dintelui inclus 
8. evoluția intraosoasă a dintelui inclus 
9. relația dintelui inclus cu arcada dentară 
10.topografia dintelui inclus 
265. Care criteriu de clasificare nu este specific incluziei dentare?
1. relația dintelui inclus cu arcada dentară 
2. momentul instituirii tratamentului 
3. evoluția intraosoasă a dintelui inclus 
4. topografia dintelui inclus 
5. dezvoltarea pacientului 
6. tratamentul ortodontic 
7. tipul de contenție 
8. axul dintelui inclus 
9. vârsta pacientului 
10.gradul de severitate a dintelui inclus 
266. Formele clinice ale incluziei dentare sunt:
1. verticală 
2. frontală 
3. falsă 
4. parțială 
5. submucoasă 
6. vestibulară 
7. cu coroane convergente 
8. superioară 
9. ușoară 
10.tranzitorie 
267. Care formă clinică nu este specifică incluziei dentare?
1. cu coroane convergente 
2. tranzitorie 
3. parțială 
4. superioară 
5. ușoară 
6. submucoasă 
7. frontală 
8. falsă 
9. verticală 
10.vestibulară 
268. Formele clinice ale incluziei dentare sunt:
1. inferioară 
2. cu coroane divergente 
3. secundară 
4. orizontală 
5. joasă 
6. adevărată 
7. incompletă 
8. orală 
9. laterală 
10.multiplă 
269. Care formă clinică nu este specifică incluziei dentare?
1. multiplă 
2. laterală 
3. incompletă 
4. cu coroane divergente 
5. orală 
6. orizontală 
7. secundară 
8. inferioară 
9. adevărată 
10.joasă 
270. Formele clinice ale incluziei dentare sunt:
1. frontală 
2. secundară 
3. vestibulo-orală 
4. superioară 
5. cu coroane convergente 
6. cu anomalii de formă a rădăcinii 
7. medie 
8. oblică spre mezial 
9. tranzitorie 
10.totală 
271. Formele clinice ale incluziei dentare sunt:
1. retroversie 
2. laterală 
3. inferioară 
4. oblică spre distal 
5. adevărată 
6. severă 
7. cu angulație corono-radiculară 
8. cu coroane divergente 
9. completă 
10.secundară 
272. Formele clinice ale incluziei dentare sunt:
1. superioară 
2. înaltă 
3. cu anomalii de formă a coroanei 
4. cu coroane convergente 
5. frontală 
6. secundară 
7. tranzitorie 
8. ectopică 
9. intraosoasă 
10.unică 
273. Semnele clinice ale incluziei dentare sunt:
1. deformarea vestibulară a mucoasei 
2. profil convex 
3. ocluzia deschisă frontală 
4. menton proeminent 
5. distrofiile dentare 
6. lipsa dintelui de pe arcadă 
7. reducerea spațiului pe arcadă 
8. deplasările dinților vecini 
9. diastema interincisivă 
10.inversarea treptei labiale 
274. Care semn clinic nu corespunde incluziei dentare?
1. deplasările dinților vecini 
2. reducerea spațiului pe arcadă 
3. mentonul proeminent 
4. deformarea vestibulară a mucoasei 
5. lipsa dintelui de pe arcadă 
6. distrofiile dentare 
7. ocluzia deschisă frontală 
8. profil convex 
9. inversarea treptei labiale 
10.diastema interincisivă 
275. Semnele clinice ale incluziei dentare sunt:
1. inclinările dinților vecini 
2. absența spațiului pe arcadă 
3. tremele dentare 
4. profilul concav 
5. persistența dintelui temporar predecesor 
6. tulburările parodontale 
7. mentonul proeminent 
8. aplatizarea planului de ocluzie 
9. buza inferioară răsfrântă 
10.deformarea orală a mucoasei 
276. Care semn clinic nu corespunde incluziei dentare?
1. buza inferioară răsfrântă 
2. persistența dintelui temporar predecesor 
3. tulburările parodontale 
4. profilul concav 
5. tremele dentare 
6. inclinările dinților vecini 
7. aplatizarea planului de ocluzie 
8. mentonul proeminent 
9. deformarea orală a mucoasei 
10.absența spațiului pe arcadă 
277. Semnele clinice ale incluziei dentare sunt:
1. fistulele cronice 
2. creşterea condiliană în sus-înapoi 
3. rotațiile dinților vecini 
4. tuberculul Carabelli 
5. durerile nevralgice 
6. apare numai la maxilar 
7. dismorfozele dinților permanenți existenți 
8. caria dintelui temporar predecesor 
9. erupția unui dinte supranumerar pe locul dintelui inclus 
10.mobilitatea dinților vecini 
278. Care semn clinic nu corespunde incluziei dentare?
1. dismorfozele dinților permanenți existenți 
2. tuberculul Carabelli 
3. mobilitatea dinților vecini 
4. fistulele cronice 
5. erupția unui dinte supranumerar pe locul dintelui inclus 
6. rotațiile dinților vecini 
7. durerile nevralgice 
8. apare numai la maxilar 
9. creşterea condiliană în sus-înapoi 
10.caria dintelui temporar predecesor 
279. Semnele clinice ale incluziei caninului superior permanent sunt:
1. resorbția radiculară a incisivului lateral superior temporar 
2. disto-înclinația incisivului lateral superior permanent 
3. rotația mezio-vestibulară a incisivului lateral superior temporar 
4. resorbția radiculară a incisivului central superior permanent 
5. poziția vestibulară a coroanei incisivului lateral superior permanent 
6. poziția vestibulară a coroanei incisivului lateral superior temporar 
7. disto-înclinația incisivului lateral superior temporar 
8. resorbția radiculară a incisivului lateral superior permanent 
9. resorbția radiculară a incisivului central superior temporar 
10.rotația mezio-vestibulară a incisivului lateral superior permanent 
280. Care semn clinic nu corespunde caninului superior permanent?
1. resorbția radiculară a incisivului lateral superior temporar 
2. poziția vestibulară a coroanei incisivului lateral superior temporar 
3. disto-înclinația incisivului lateral superior temporar 
4. poziția vestibulară a coroanei incisivului lateral superior permanent 
5. disto-înclinația incisivului lateral superior permanent 
6. resorbția radiculară a incisivului central superior temporar 
7. rotația mezio-vestibulară a incisivului lateral superior temporar 
8. rotația mezio-vestibulară a incisivului lateral superior permanent 
9. resorbția radiculară a incisivului lateral superior permanent 
10.resorbția radiculară a incisivului central superior permanent 
281. Pe imaginea radiografică retroalevolară a incluziei dentare se
apreciază:
1. morfologia dintelui inclus 
2. potențialul de erupție a dintelui inclus 
3. relațiile dintelui inclus cu dinții vecini 
4. localizarea vestibulară sau orală a dintelui inclus 
5. localizarea sagitală a dintelui inclus 
6. poziția intraosoasă a dintelui inclus 
7. distrofia dintelui inclus 
8. existența dintelui inclus 
9. vârsta osoasă 
10.gradul de resorbție radiculară a dinților vecini 
282. Pe imaginea ortopantomografică a incluziei dentare se apreciază:
1. vârsta osoasă 
2. volumul dintelui inclus 
3. morfologia dintelui inclus 
4. patologia parodontală 
5. relațiile dintelui inclus cu formațiunile anatomice 
6. existența dintelui inclus 
7. tulburările ocluzale 
8. localizarea antero-posterioară a dintelui inclus 
9. poziția intraosoasă a dintelui inclus 
10.localizarea sagitală a dintelui inclus 
283. Obiectivele terapeutice ale incluziei dentare sunt:
1. extracția unui dinte permanent vecin 
2. descoperirea chirurgicală a dintelui inclus 
3. prevenirea cariilor dinților temporari predecesori 
4. tracțiunea ortodontică a dintelui inclus 
5. stimularea dezvoltării maxilarelor 
6. reechilibrarea funcțiilor 
7. îndepărtarea caninului inclus 
8. efectuarea saltului articular 
9. aplicarea aparatelor implanto-protetice 
10.ancorarea dintelui inclus 
284. Obiectivele terapeutice ale incluziei dentare sunt:
1. efectuarea saltului articular 
2. reechilibrarea profilului facial 
3. îndepărtarea caninului inclus 
4. decapușonarea dintelui inclus 
5. prevenirea cariilor dinților temporari predecesori 
6. obținerea spațiului necesar dintelui inclus 
7. stimularea dezvoltării transversale a arcadei 
8. așteptarea erupției spontane a dintelui inclus 
9. ancorarea peritisulară a dintelui inclus 
10.aplicarea aparatelor implanto-protetice 
285. Care obiectiv terapeutic nu este specific incluziei dentare?
1. prevenirea cariilor dinților temporari predecesori 
2. efectuarea saltului articular 
3. reechilibrarea profilului facial 
4. îndepărtarea caninului inclus 
5. stimularea dezvoltării transversale a arcadei 
6. așteptarea erupției spontane a dintelui inclus 
7. aplicarea aparatelor implanto-protetice 
8. ancorarea peritisulară a dintelui inclus 
9. obținerea spațiului necesar dintelui inclus 
10.decapușonarea dintelui inclus 
286. Odontectomia caninului permanent inclus este indicată când există:
1. poziție oblică a caninului inclus 
2. angulația corono-radiculară a caninului inclus 
3. ocluzie încrucișată 
4. alinierea tuturor dinților pe arcadă 
5. modificări morfologice majore a caninului inclus 
6. carii complicate ale caninului inclus 
7. poziție orizontală a caninului inclus 
8. angrenaje inverse 
9. relații interarcadice echilibrate 
10.malpoziții dentare 
287. Reincluzia dentară reprezintă:
1. un proces progresiv și lent 
2. rămânerea dintelui în profunzimea osului 
3. reîntoarcerea dintelui în profunzimea osului 
4. anomalie de erupție 
5. retenția dentară secundară 
6. dintele nu a erupt pe arcadă 
7. retenția dentară primară 
8. dinte erupt pe arcadă 
9. proces continuu 
10.anomalie de poziție 
288. Reincluzia dentară nu reprezintă:
1. dintele nu a erupt pe arcadă 
2. proces continuu 
3. retenția dentară secundară 
4. dinte erupt pe arcadă 
5. anomalie de erupție 
6. anomalie de poziție 
7. un proces progresiv și lent 
8. reîntoarcerea dintelui în profunzimea osul 
9. rămânerea dintelui în profunzimea osul 
10.retenția dentară primară 
289. Dinții afectați de reincluzie dentară sunt:
1. premolarul prim 
2. incisivul central temporar 
3. molarul prim permanent 
4. incisivul central permanent 
5. molarul prim inferior temporar 
6. molarul secund inferior temporar 
7. caninul superior permanent 
8. dinții temporari 
9. premolarul secund 
10.molarul secund permanent 
290. Reincluzia dentară parțială se caracterizează prin:
1. apare la un dinte sau la mai mulți dinți 
2. distalizarea mandibulei 
3. spațiul restant redus 
4. infraocluzie 
5. orificiu în fibromucoasa gingivală 
6. absența dintelui de pe arcadă 
7. înclinarea dinților vecini 
8. aplatizarea planului de ocluzie 
9. coroană parțial vizibilă 
10.infrapoziție 
291. Reincluzia dentară parțială nu se caracterizează prin:
1. infraocluzie 
2. aplatizarea planului de ocluzie 
3. apare la un dinte sau la mai mulți dinți 
4. distalizarea mandibulei 
5. coroană parțial vizibilă 
6. orificiu în fibromucoasa gingivală 
7. spațiul restant redus 
8. înclinarea dinților vecini 
9. absența dintelui de pe arcadă 
10.infrapoziție 
292. Reincluzia dentară totală se caracterizează prin:
1. înclinarea dinților antagoniști 
2. apare la un dinte sau la mai mulți dinți 
3. spațiul restant redus 
4. absența dintelui de pe arcadă 
5. infrapoziție 
6. înclinarea dinților vecini 
7. infraocluzie 
8. orificiu în fibromucoasa gingivală 
9. leziuni carioase tipice 
10.coroană parțial vizibilă 
293. Reincluzia dentară totală nu se caracterizează prin:
1. înclinarea dinților antagoniști 
2. leziuni carioase tipice 
3. coroană parțial vizibilă 
4. spațiul restant redus 
5. înclinarea dinților vecini 
6. apare la un dinte sau la mai mulți dinți 
7. absența dintelui de pe arcadă 
8. orificiu în fibromucoasa gingivală 
9. infrapoziție 
10.infraocluzie 
294. Diagnosticul diferențial a reincluziei dentare se face cu:
1. oprirea temporară a potențialului eruptiv al dintelui 
2. extracția dentară 
3. caria dentară 
4. incluzia dentară 
5. anodonția 
6. intruzia posttraumatică a dintelui 
7. fractura dentară 
8. microdonția 
9. ectopia dentară 
10.distrofia dentară 
295. Diagnosticul diferențial a reincluziei dentare nu se face cu:
1. extracția dentară 
2. distrofia dentară 
3. oprirea temporară a potențialului eruptiv al dintelui 
4. microdonția 
5. incluzia dentară 
6. anodonția 
7. ectopia dentară 
8. intruzia posttraumatică a dintelui 
9. fractura dentară 
10.caria dentară 
296. Consecințele reincluziei dentare sunt:
1. cariile dinților vecini 
2. denivelarea planului de ocluzie 
3. distrofiile dinților vecini 
4. rotația dinților vecini 
5. înclinarea dinților vecini 
6. aplatizarea planului de ocluzie 
7. anodonția dintelui succesor 
8. incluzia dintelui succesor 
9. intruzia dinților antagoniști 
10.extruzia dinților antagoniști 
297. Care consecință nu este specifică reincluziei dentare:
1. cariile dinților vecini 
2. incluzia dintelui succesor 
3. distrofiile dinților vecini 
4. înclinarea dinților vecini 
5. extruzia dinților antagoniști 
6. intruzia dinților antagoniști 
7. aplatizarea planului de ocluzie 
8. rotația dinților vecini 
9. denivelarea planului de ocluzie 
10.anodonția dintelui succesor 
298. Obiectivele terapeutice ale reincluziei dentare sunt:
1. obținerea spațiului necesar dintelui 
2. luxarea dintelui 
3. ancorarea dintelui 
4. reconstituirea punctelor de contact 
5. decapușonarea dintelui 
6. stimularea dezvoltării transversale a arcadei 
7. tracțiunea dintelui 
8. extracția dentară 
9. expectativa 
10.reimplantarea dintelui 
299. Care obiectiv terapeutic nu este specific reincluziei dentare:
1. expectativa 
2. extracția dentară 
3. tracțiunea dintelui 
4. reimplantarea dintelui 
5. stimularea dezvoltării transversale a arcadei 
6. ancorarea dintelui 
7. decapușonarea dintelui 
8. obținerea spațiului necesar dintelui 
9. reconstituirea punctelor de contact 
10.luxarea dintelui 
300. Termenii utilizați pentru ectopia dentară sunt:
1. entopie 
2. transpoziție 
3. macrodonţie 
4. heterotopie 
5. erupție orală 
6. agenezie 
7. erupție vestibulară 
8. pleiodonție 
9. erupție palatinală 
10.distopie 
301. Care termen nu este specific pentru ectopia dentară?
1. distopie 
2. pleiodonție 
3. macrodonţie 
4. entopie 
5. erupție orală 
6. heterotopie 
7. agenezie 
8. transpoziție 
9. erupție vestibulară 
10.erupție palatinală 
302. Cauzele apariției ectopiei dentare sunt:
1. formațiunile tumorale 
2. retrognația 
3. existența unei fibromucoase dure 
4. caracteristicile particulare ale dintelui 
5. lipsa spațiului pe arcadă 
6. ocluzia adâncă 
7. dezvoltarea insuficientă a maxilarului 
8. factorii generali 
9. ocluzie intercalată canină 
10.obstacol în calea erupției dintelui 
303. Care cauză nu determină apariția ectopiei dentare?
1. lipsa spațiului pe arcadă 
2. obstacol în calea erupției dintelui 
3. dezvoltarea insuficientă a maxilarului 
4. ocluzia adâncă 
5. existența unei fibromucoase dure 
6. caracteristicile particulare ale dintelui 
7. retrognația 
8. ocluzie intercalată canină 
9. factorii generali 
10.formațiunile tumorale 
304. Cauzele apariției ectopiei dentare sunt:
1. prezența unui dinte supranumerar erupt 
2. macrodonția 
3. persistența dintelui temporar fără resorbție radiculară 
4. endoalveolia 
5. malformațiile buzei superioare 
6. terminarea creşterii reziduale 
7. frenul labial cu inserţie joasă 
8. existența unui capac osos dens 
9. microdonţia 
10.erupţiile dentare precoce 
305. Care cauză nu determină apariția ectopiei dentare?
1. microdonţia 
2. terminarea creşterii reziduale 
3. prezența unui dinte supranumerar erupt 
4. macrodonția 
5. malformațiile buzei superioare 
6. existența unui capac osos dens 
7. erupţiile dentare precoce 
8. persistența dintelui temporar fără resorbție radiculară 
9. endoalveolia 
10.frenul labial cu inserţie joasă 
306. Cauzele apariției ectopiei dentare sunt:
1. reducerea spațiului pe arcadă 
2. prezența unui dinte supranumerar inclus 
3. nonatriţia dinţilor temporari 
4. resorbţia şi apoziţia osoasă în jurul dintelui 
5. extracția precoce a dinților temporari laterali 
6. ocluzia intercalată canină 
7. ocluzia molară mezializată 
8. meziopoziția generalizată 
9. retrodenția 
10.erupţia molarilor de minte 
307. Care cauză nu produce apariția ectopiei dentare?
1. ocluzia molară mezializată 
2. extracția precoce a dinților temporari laterali 
3. reducerea spațiului pe arcadă 
4. nonatriţia dinţilor temporari 
5. meziopoziția generalizată 
6. erupţia molarilor de minte 
7. resorbţia şi apoziţia osoasă în jurul dintelui 
8. ocluzia intercalată canină 
9. prezența unui dinte supranumerar inclus 
10.retrodenția 
308. Semnele clinice ale ectopiei vestibulare unilaterale de canin sunt:
1. angrenajul invers 
2. lipsa dintelui de pe arcadă 
3. modificarea formei arcadei 
4. mezio-infrapoziția caninului 
5. asimetria arcadei 
6. aspectul de edentație 
7. ulcerațiile mucoasei vestibulare 
8. tulburările fizionomice 
9. tulburările de ocluzie 
10.disfuncția articulației temporo-mandibulare 
309. Semnele clinice ale ectopiei palatinale unilaterale de canin sunt:
1. lipsa dintelui de pe arcadă 
2. asimetria arcadei 
3. tulburările fizionomice 
4. angrenajul invers 
5. disfuncția articulației temporo-mandibulare 
6. aspectul de edentație 
7. întreruperea continuității arcadei 
8. tulburările de ocluzie 
9. ulcerațiile mucoasei vestibulare 
10.modificarea formei arcadei 
310. Tratamentul preventiv al ectopiei dentare este:
1. terapia conservatoare a dinților temporari 
2. educaţia sanitară a părinţilor 
3. tratamentul cariilor dinților laterali 
4. asigurarea paralelismului dinților 
5. ghidarea erupției dentare 
6. prevenirea meziopoziției generalizate 
7. închiderea ortodontică a spațiului 
8. depistarea obstacolului erupției dintelui 
9. suprimarea obiceiurilor vicioase 
10.extracția dirijată a dinților temporari 
311. Tratamentul corectiv al ectopiei dentare este:
1. crearea spațiului necesar 
2. obținerea unui etaj inferior al feței normal 
3. extracția unui dinte permanent 
4. efectuarea saltului articular 
5. suprimarea obiceiurilor vicioase 
6. asigurarea optimă a funcțiilor orale 
7. alinierea ortodontică a dintelui 
8. asigurarea condiției de alimentare optimă 
9. înlăturarea obstacolului erupției dintelui 
10.obținerea unui profil normal 
312. Regulile de alegere ale dinților permanenți pentru extracția în scop
ortodontică sunt:
1. tulburări fizionomice consecutive extracției 
2. asocierea cu microdonție 
3. dinte compromis odontal 
4. poziție favorabilă a dintelui 
5. anomalii dentare asociate 
6. valoarea dento-parodontală a dintelui 
7. asigurarea rapoartelor ocluzale favorabile 
8. tulburări masticatorii consecutive extracției 
9. dinte aliniat pe arcadă 
10.hipodezvoltarea osoasă 
313. Cauzele apariției transpoziției dentare sunt:
1. traumatisme ale dinţilor temporari 
2. țesuturi dense osoase 
3. interferenţele ocluzale 
4. profunzimea intraosoasă a germenilor dentari 
5. caria dentară a dinţilor temporari 
6. formarea germenilor dentari în poziție inversată 
7. tulburări de exfoliere a dinților temporari 
8. erupții întârziate 
9. factorul genetic 
10.ocluzie inversă 
314. Care cauză nu produce apariția transpoziției dentare?
1. interferenţele ocluzale 
2. tulburări de exfoliere a dinților temporari 
3. formarea germenilor dentari în poziție inversată 
4. erupții întârziate 
5. ocluzie inversă 
6. profunzimea intraosoasă a germenilor dentari 
7. traumatisme ale dinţilor temporari 
8. caria dentară a dinţilor temporari 
9. factorul genetic 
10.țesuturi dense osoase 
315. Semnele clinice ale transpoziției complete sunt:
1. inversarea totală a doi dinți pe arcadă 
2. linia arcadei trece printre doi dinți situați față în față 
3. un dinte este aliniat și celălalt inclus 
4. tulburările ocluzale 
5. doi dinții sunt situați unul în dreptul celuilalt 
6. dinții sunt aliniați pe arcadă 
7. ocluzie inversă frontală 
8. scurtarea arcadei dentare 
9. un dinte este aliniat și celălalt ectopic 
10.contactele premature 
316. Semnele clinice ale transpoziției incomplete sunt:
1. un dinte este aliniat și celălalt inclus 
2. inversarea totală a doi dinți pe arcadă 
3. ocluzie distalizată 
4. scurtarea arcadei dentar 
5. un dinte este aliniat și celălalt ectopic 
6. doi dinți sunt situați unul în dreptul celuilalt 
7. linia arcadei trece printre doi dinți situați față în față 
8. dinții sunt aliniați pe arcadă 
9. blocaje ocluzo-articulare 
10.ocluzie inversă frontală 
317. Alți termeni utilizați pentru diastemă sunt:
1. diastema vera 
2. diastema primară 
3. translația 
4. distopia 
5. diastema interincisivă 
6. diastema adevărată 
7. agenezia 
8. diastema patologică 
9. adenția 
10.hipodonția 
318. Care termen nu este specific pentru diastemă?
1. diastema adevărată 
2. agenezia 
3. distopia 
4. diastema patologică 
5. hipodonția 
6. diastema primară 
7. diastema vera 
8. adenția 
9. diastema interincisivă 
10.translația 
319. Formele clinice ale diastemei care necesită tratament ortodontic sunt:
1. diastema secundară 
2. diastema din boala parodontală 
3. diastema falsă 
4. diastema fiziologică 
5. diastema adevărată 
6. diastema tranzitorie de erupție 
7. diastema simetrică 
8. diastema din macroglosie 
9. diastema din deglutiția anormală 
10.diastema primară 
320. Formele clinice ale diastemei care necesită tratament ortodontic sunt:
1. diastema vera 
2. diastema cu coroane paralele 
3. diastema tranzitorie de erupție 
4. diastema fiziologică 
5. diastema din macroglosie 
6. diastema asimetrică 
7. diastema din deglutiția anormală 
8. diastema din boala parodontală 
9. diastema divergentă ocluzal 
10.diastema convergentă ocluzal 
321. Cauzele apariției diastemei sunt:
1. persistența caninilor temporari 
2. malpozițiile dinților antagoniști 
3. dezvoltarea insuficientă a maxilarelor 
4. obiceiurile vicioase de interpoziție 
5. anodonția unilaterală de incisiv lateral superior permanent 
6. inserție lată a frenului 
7. modificările fibromucoasei frenului buzei superioare 
8. inserție joasă a frenului 
9. anodonția bilaterală de incisiv lateral inferior permanent 
10.restructurarea ţesuturilor 
322. Cauzele apariției diastemei sunt:
1. caria dinților temporari 
2. frenul lat cu inserție joasă 
3. modificările septului fibros interincisiv 
4. anodonția bilaterală de incisiv lateral superior permanent 
5. compresiunea de maxilar 
6. meziodens erupt 
7. tulburările ocluzale 
8. cicatricile ţesuturilor moi 
9. obiceiurile vicioase de postură 
10.incluzia orizontală a caninului permanent 
323. Cauzele apariției diastemei sunt:
1. cicatricile ţesuturilor moi 
2. tulburările ocluzale 
3. frenul lat cu inserție înaltă 
4. modificările osului alveolar interincisiv 
5. anodonția unilaterală de incisiv lateral inferior permanent 
6. caria dinților temporari 
7. compresiunea de maxilar 
8. obiceiurile vicioase de postură 
9. factorul ereditar 
10.meziodens inclus 
324. Care cauză nu produce apariția diastemei?
1. anodonția bilaterală de incisiv lateral inferior permanent 
2. anodonția unilaterală de incisiv lateral superior permanent 
3. restructurarea ţesuturilor 
4. inserție joasă a frenului 
5. malpozițiile dinților antagoniști 
6. persistența caninilor temporari 
7. modificările fibromucoasei frenului buzei superioare 
8. inserție lată a frenului 
9. obiceiurile vicioase de interpoziție 
10.dezvoltarea insuficientă a maxilarelor 
325. Semnele clinice ale diastemei sunt:
1. disfuncțiile articulației temporo-mandibulare 
2. erupția întârziată a unor dinți permanenți 
3. transpoziția dentară 
4. poziția intraosoasă a dinților permanenți 
5. modificarea axelor incisivilor centrali permanenți 
6. tulburările ocluzale 
7. mărimea spațiului interincisiv 
8. asocierea cu alte anomalii 
9. tulburările fizionomice 
10.schimbarea secvenței de erupție 
326. Diagnosticul diferențial al diastemei adevărate se face cu:
1. diastema falsă 
2. spațierile consecutive macroglosiei 
3. diastema vera 
4. diastema secundară 
5. spațierile consecutive compresiunii de maxilar 
6. spațierile consecutive microdenției 
7. diastema tranzitorie de erupție 
8. diastema fiziologică 
9. diastema primară 
10.diastema simetrică 
327. Diagnosticul diferențial al diastemei adevărate se face cu:
1. spațierile consecutive migrărilor dentare 
2. spațierile consecutive obiceiului vicios de interpoziție 
3. diastema primară 
4. spațierile consecutive extracției dinților permanenți 
5. diastema vera 
6. diastema simetrică 
7. diastema falsă 
8. spațierile consecutive deglutiției anormale 
9. spațierile consecutive bolii parodontale 
10.diastema secundară 
328. Succesul tratamentului diastemei depinde de:
1. mărimea diastemei 
2. ghidarea erupției dentare 
3. asigurarea contenției ulterioare închiderii diastemei 
4. terapia diastemei 
5. depistarea diastemei 
6. prevenirea meziopoziției generalizate 
7. modificări ale structurii osoase 
8. cauza diastemei 
9. tratamentul cariilor dinților laterali 
10.extracția dirijată a dinților temporari 
329. Obiectivele terapeutice ale diastemei adevărate sunt:
1. îndepărtarea factorilor disfuncționali 
2. normalizarea funcțiilor 
3. efectuarea saltului articular 
4. tratament precoce 
5. dezvoltarea arcadelor dento-alveolare 
6. excizia fibromucoasei gingivale 
7. prevenirea recidivei prin contenție 
8. închiderea ortodontică a diastemei 
9. frenectomie 
10.reconstituirea punctelor de contact 
330. Obiectivele terapeutice ale diastemei adevărate sunt:
1. deplasarea corporeală a incisivilor 
2. tratament cu aparate fixe 
3. reconstituirea punctelor de contact 
4. extracția dintelui supranumerar 
5. contenție permanentă 
6. excizia țesutului fibros inter-radicular 
7. normalizarea funcțiilor 
8. efectuarea saltului articular 
9. îndepărtarea factorilor disfuncționali 
10.dezvoltarea arcadelor dento-alveolare 
331. Temenii utilizați pentru compresiunea de maxilar sunt:
1. clasa a III-a 
2. prognaţie hipertrofică 
3. morsus contractus 
4. ategnație 
5. endoalveolie maxilară 
6. endoganție maxilară 
7. morsus inversus basalis 
8. clasa a II-a diviziunea 1 
9. compresiunea de maxilar cu prodenție 
10.mordex apertus 
332. Care termen nu este specific pentru compresiunea de maxilar?
1. clasa a II-a diviziunea 1 
2. ategnație 
3. endoalveolie maxilară 
4. compresiunea de maxilar cu prodenție 
5. endoganție maxilară 
6. morsus inversus basalis 
7. prognaţie hipertrofică 
8. morsus contractus 
9. mordex apertus 
10.clasa a III-a 
333. Cauzele generale ale apariției compresiunii de maxilar sunt:
1. microsomia hemifacială 
2. acondroplazia 
3. sindromul Ellis van Creveld 
4. rahitismul 
5. evoluția filogenetică a oaselor maxilare 
6. cauze toxice 
7. hiposecreţia hormonilor androgeni 
8. tulburările neuropsihice 
9. evoluția filogenetică a proceselor alveolare 
10.reducerea sagitală a proceselor alveolare 
334. Caracteristicile ereditare cranio-faciale care favorizează instalarea
compresiunii de maxilar sunt:
1. tiparul de rotaţie facială 
2. reducerea flexiunii bazei craniului 
3. alungirea planum-ului bazei craniului 
4. dimensiunile arcadelor dentare 
5. unghiul sfenoidal mărit 
6. dezechilibrul grupelor musculare 
7. dezechilibrul sagital intermaxilar 
8. tiparul erupţiei dentare 
9. tiparul de creştere a mandibulei 
10.receptivitatea la anomalii dentare 
335. Formele grave ale compresiunii de maxilar se întâlnesc în:
1. sindromul Turner 
2. sindromul Apert 
3. sindromul Treacher Collins 
4. sindromul Crouzon 
5. sindromul Goldenhart 
6. sindromul Klinefelter 
7. sindromul Pierre Robin 
8. sindromul Edwards 
9. sindromul Marfan 
10.sindromul Patau 
336. Caracteristicile ereditare constituționale care favorizează instalarea
compresiunii de maxilar sunt:
1. tiparul de dezvoltare craniană dolicocefal 
2. tiparul de dezvoltare generală endomorf 
3. tiparul de dezvoltare facială leptoprosop 
4. tipul antropologic mediteranian 
5. tiparul de dezvoltare generală ectomorf 
6. tiparul de dezvoltare facială euriprosop 
7. tiparul de dezvoltare craniană brahicefal 
8. tipul metabolic fosfocalcic 
9. terenul osos elastopat 
10.terenul osos osteoporos 
337. Dezvoltarea transversală a maxilarului este afectată de:
1. mucoproteina 
2. mucopolizaharidozele 
3. afecțiunile sistemice ale metabolismului osos 
4. mucolipidozele 
5. hipersecreția hormonilor estrogeni 
6. hipertiroidismul 
7. hipersecreția hormonilor androgeni 
8. hiperfosfatemiile 
9. hipofosfatemiile 
10.hipersecreția hormonului somatotrop 
338. Factorii teratogeni din timpul sarcinii care afectează dezvoltarea
structurilor cranio-faciale sunt:
1. radiațiile ionizante 
2. vârsta mamei 
3. bolile respiratorii cronice 
4. poluarea fonică 
5. consumul de alcool 
6. hipotermia 
7. poluarea solului 
8. consumul de medicamente 
9. consumul de tutun 
10.hipertermia 
339. Alimentația naturală a sugarului stimulează:
1. erupția dentară 
2. dezvoltarea maxilarului 
3. prima mezializare a mandibulei 
4. dezvoltarea psihică 
5. aportul de sânge în oase 
6. relația psiho-socială 
7. atriția cuspidiană 
8. deplasările de propulsie-retropulsie a mandibulei 
9. travaliul muscular 
10.pH-ul cavității orale 
340. Diversificarea corectă a alimentației copilului mic asigură:
1. aportul de sânge în mușchi 
2. exfolierea dinților temporari 
3. stimularea centrelor osteogenetice 
4. consistența dură a alimentelor 
5. creşterea condiliană în sus-înapoi 
6. prima mezializare a mandibulei 
7. a doua înălțare de ocluzie 
8. masticația viguroasă 
9. profilaxia compresiunii de maxilar 
10.resorbția radiculară a dinților temporari 
341. Modificările maxilare specifice rahitismului sunt:
1. incluzia dentară 
2. prognaţia mandibulară 
3. maxilar alungit și îngustat 
4. ocluzie inversă unilaterală 
5. macrogenia 
6. boltă palatină adâncă 
7. asimetrie maxilară 
8. hipodonţia 
9. maxilar în formă de „V” 
10.ocluzia intercalată 
342. Cauzele apariției respirației orale cronice sunt:
1. evoluția filogenetică a oaselor maxilare 
2. rinitele cronice 
3. reducerea sagitală a proceselor alveolare 
4. deviația de sept 
5. microsomia hemifacială 
6. vegetațiile adenoide 
7. evoluția filogenetică a proceselor alveolare 
8. rahitismul 
9. amigdalita hipertrofică 
10.alergiile 
343. Caracteristicile generale și cranio-faciale ale respiratorului oral sunt:
1. tip facial leptoprosop 
2. linguoversia incisivilor inferiori permanenți 
3. tip constituțional elastopat 
4. înghesuirea dentară 
5. rotațiile dentare 
6. meziopozițiile dentare 
7. tip constituțional adenoidian 
8. palatopoziția incisivilor laterali superiori permanenți 
9. modificarea posturii craniene 
10.hiperextensia extremității cefalice 
344. Caracteristicile dento-maxilare ale respiratorului oral sunt:
1. modificarea posturii craniene 
2. tip constituțional adenoidian 
3. dispariția triplei închideri orale 
4. lipsa stimulării suturii medio-palatine de către limbă 
5. hiperextensia extremității cefalice 
6. tip facial leptoprosop 
7. presiune scăzută intrasinusală 
8. tip constituțional elastopat 
9. presiunea buzei superioare asupra procesului alveolar frontal superior 
10.presiunea mușchilor buccinatori asupra maxilarului 
345. Caracteristicile dento-maxilare ale respiratorului oral sunt:
1. tip constituțional adenoidian 
2. tip constituțional elastopat 
3. lipsa presiunii buzei superioare asupra incisivilor superiori
permanenți 
4. hiperextensia extremității cefalice 
5. bascularea radiculo-linguală a incisivilor superiori permanenți 
6. proalveolo-donția superioară 
7. retrogntismul mandibular 
8. tip facial leptoprosop 
9. modificarea posturii craniene 
10.insinuarea buzei inferioare în spatele incisivilor superiori permanenți 
346. Cauzele disfuncționale care favorizează apariția compresiunii de
maxilar sunt:
1. absența ghidajului anterior 
2. nonatriția dinților temporari 
3. reducerea câmpului masticator 
4. tulburările fonatorii 
5. atitudinile posturale anormale 
6. persistența dinților temporari pe arcade 
7. masticația unilaterală 
8. respirația orală 
9. profilul convex 
10.deglutiția anormală 
347. Dezechilibrele musculare care favorizează apariția compresiunii de
maxilar sunt:
1. hipertonicitatea mușchilor orbiculari 
2. hipertonicitatea limbii 
3. hipotonicitatea mușchilor pterigoidieni extreni 
4. reducerea câmpului masticator 
5. hipertonicitatea mușchiului mentalis 
6. hipertonicitatea mușchilor buccinatori 
7. hipertonicitatea muşchilor coborâtori ai mandibulei 
8. absența ghidajului anterior 
9. hipertonicitatea muşchilor temporali 
10.supraerupția frontală accentuată 
348. Atitudinile posturale anormale care favorizează apariția compresiunii
de maxilar sunt:
1. atitudinea cifotică 
2. sprijinirea capului pe menton 
3. postura craniană anterioară 
4. dormitul cu pumnul între față și pernă 
5. dormitul cu capul în hiperflexie 
6. purtarea ghiozdanului în spate 
7. dormitul cu capul în hiperextensie 
8. obiceiul de a sprijini unilateral obrazul 
9. dormitul cu fanta labială deschisă 
10.purtarea ghiozdanului într-o singură mână 
349. Cauzele loco-regionale care favorizează apariția compresiunii de
maxilar sunt:
1. bolile infecto-contagioase 
2. anodonția incisivilor laterali superiori permanenți 
3. compresiunile intrauterine directe asupra maxilarului fătului 
4. defectele nutriționale din timpul sarcinii 
5. bolile sistemice 
6. obiceiurile vicioase de interpoziție 
7. obiceiurile vicioase de sugere a degetelor 
8. traumatismele intrauterine 
9. postura anormală a limbii 
10.bolile constituționale 
350. Semnele clinice faciale ale compresiunii de maxilar cu prodenție sunt:
1. armonia părților moi 
2. linia surâsului dentară 
3. mucoasă labială uscată 
4. față îngustă și prelungă 
5. profil concav 
6. asimetrie transversală a etajului mijlociu al feței 
7. buză superioară hipotonă 
8. amprenta dinților superiori pe buza inferioară 
9. unghiul nazo-labial accentuat 
10.tonusul buzei superioare ușor crescut 
351. Semnele clinice faciale ale compresiunii de maxilar cu prodenție sunt:
1. menton retras 
2. narine largi 
3. mucoasă labială fisurată 
4. linia surâsului înaltă 
5. procheilie superioară 
6. facies cu aspect voluntar 
7. obrajii proeminenți 
8. narine hipotone 
9. profil concav 
10.șanțul labio-mentonier șters 
352. Semnele clinice faciale ale compresiunii de maxilar cu prodenție sunt:
1. tonusul buzei superioare ușor crescut 
2. profil convex accentuat 
3. fantă labială deschisă 
4. obrajii proeminenți 
5. mucoasa labială uscată 
6. tegumente palide 
7. șanțul labio-mentonier șters 
8. unghiul nazo-labial accentuat 
9. linia surâsului gingivală 
10.linia surâsului dentară 
353. Semnele clinice faciale ale compresiunii de maxilar cu înghesuire
sunt:
1. fanta labială deschisă 
2. linia surâsului dentară 
3. tegumente palide 
4. unghiul nazo-labial accentuat 
5. profil concav accentuat 
6. tonusul buzei superioare ușor crescut 
7. linia surâsului gingivală 
8. profil convex accentuat 
9. armonia părților moi 
10.mucoasă labială uscată 
354. Semnele clinice dento-alveolare ale compresiunii de maxilar cu
prodenție sunt:
1. arcadă superioară în formă de omega 
2. arcadă superioară în formă de „V” 
3. arcadă inferioară în formă de „V” 
4. arcadă inferioară îngustată și scurtată 
5. inversarea curbei Spee 
6. arcadă superioară îngustată și alungită 
7. arcadă inferioară alungită 
8. arcadă superioară scurtată 
9. arcadă superioară în formă de trapez 
10.arcadă inferioară în formă de trapez 
355. Analiza pe modelele de studiu a indicilor de dezvoltare în cazul
compresiunii de maxilar indică:
1. profil convex 
2. inversarea curbei Spee 
3. arcade asimetrice transversal 
4. dezvoltare transversală maxilară asimetrică 
5. îngustare predominant posterioară 
6. arcadă inferioară în formă de „V” 
7. șanțul labio-mentonier șters 
8. arcadă inferioară alungită 
9. îngustare predominant anterioară 
10.arcade asimetrice sagital 
356. Semnele clinice dento-alveolare ale compresiunii de maxilar cu
înghesuire sunt:
1. arcadă inferioară alungită 
2. arcadă inferioară în formă de „V” 
3. arcadă superioară în formă de „U” 
4. arcadă inferioară îngustată și scurtată 
5. arcadă superioară alungită 
6. arcadă superioară în formă de „M” 
7. arcadă superioară în formă de „W” 
8. inversarea curbei Spee 
9. arcadă inferioară în formă de trapez 
10.arcadă superioară în formă de „V” 
357. Semnele clinice dentare ale compresiunii de maxilar cu prodenție
sunt:
1. palatinizarea incisivilor superiori permanenți 
2. carii la incisivii superiori permanenți 
3. linguoversia incisivilor inferiori permanenți 
4. vestibularizarea incisivilor inferiori permanenți 
5. înclinaţie vestibulară a dinților laterali inferiori permanenți 
6. meziopoziția generalizată a dinților superiori permanenți 
7. aplatizarea arcadei dentare frontale superioare 
8. distopoziția generalizată a dinților inferiori permanenți 
9. spațierea incisivilor superiori permanenți 
10.înclinaţie vestibulară a dinților laterali superiori permanenți 
358. Semnele clinice dentare ale compresiunii de maxilar cu înghesuire
sunt:
1. abrazii dentare 
2. spațierea incisivilor superiori permanenți 
3. ectopii dentare 
4. malpoziții dentare 
5. carii dentare 
6. incluzii dentare 
7. arcadă inferioară alungită 
8. linguoversia incisivilor inferiori permanenți 
9. arcadă inferioară în formă de „V” 
10.prodenția incisivilor superiori permanenți 
359. Semnele ocluzale ale compresiunii de maxilar cu prodenție sunt:
1. inocluzie sagitală negativă 
2. dezechilibrul ocluziei dinamice 
3. ocluzie inversă laterală 
4. ocluzie inversă frontală 
5. ocluzie adâncă în acoperiș 
6. ocluzia distalizată 
7. inversarea curbei Spee 
8. ocluzia mezializată 
9. inocluzie sagitală pozitivă 
10.ocluzie intercalată 
360. Semnele radiologice ale compresiunii de maxilar sunt:
1. planum-ul bazei cranului scurtat 
2. unghi sfenoidal mărit 
3. aspect în buchet a mugurilor dinţilor laterali 
4. creșterea unghiului SNB 
5. distanţe mari între mugurii dinţilor permanenţi inferiori 
6. înclinări meziale ale dinţilor laterali permanenţi inferiori 
7. micșorarea unghiului ANB 
8. îngustarea apeturii piriforme 
9. modificări morfologice ale foselor nazale 
10.axe dentare convergente a dinților frontali 
361. Semnele radiologice ale compresiunii de maxilar sunt:
1. înclinări meziale ale dinţilor laterali permanenţi inferiori 
2. distanţe mari între mugurii dinţilor permanenţi inferiori 
3. planum-ul bazei cranului alungit 
4. micșorarea unghiului ANB 
5. creșterea unghiului ANB 
6. planum-ul bazei cranului scurtat 
7. creșterea unghiului SNB 
8. spațiul retrofaringian redus 
9. modificările angulației incisivilor permanenți 
10.reducerea diametrului transversal maxilar 
362. Diagnosticul diferențial al compresiunii de maxilar se face cu:
1. retrognatismul mandibular ereditar 
2. retroalveolie superioară 
3. prodenţia inferioară 
4. prodenție superioară cu diasteme 
5. prognaţia mandibulară funcţională 
6. macrodonție 
7. retrodenţia superioară 
8. meziopoziția generalizată 
9. biproalveolodinția 
10.prognaţia mandibulară 
363. Obiectivele terapeutice ale compresiunii de maxilar sunt:
1. echilibrarea ocluzală 
2. asigurarea stării de sănătate a gravidei 
3. urmărirea exfolierii dinţilor temporari 
4. favorizarea creșterii mandibulare 
5. asigurarea unei alimentații naturale a sugarului 
6. normalizarea funcțiilor 
7. armonizarea arcadelor alveolo-dentare 
8. urmărirea tiparului şi simetriei erupţiei 
9. vestibularizarea incisivilor superiori permanenți 
10.deblocarea transversală a arcadei maxilare 
364. Măsurile profilactice care pot fi instituite împotriva compresiunii de
maxilar sunt:
1. urmărirea tiparului şi simetriei erupţiei 
2. profilaxia cariei dentare a dinților temporari 
3. urmărirea dezvoltării dentiției 
4. predicţia apariţiei malocluziei 
5. profilaxia rahitismului 
6. asigurarea unei alimentații naturale a sugarului 
7. eliminarea factorilor potențiali etiologici 
8. menținerea respirației nazale 
9. educaţia sanitară a părinţilor 
10.urmărirea exfolierii dinţilor temporari 
365. Măsurile interceptive ale compresiunii de maxilar sunt:
1. asigurarea unei alimentații naturale a sugarului 
2. profilaxia rahitismului 
3. reechilibrarea grupelor musculare 
4. îndepărtarea factorilor disfuncțiilor 
5. urmărirea exfolierii dinţilor temporari 
6. asigurarea stării de sănătate a gravidei 
7. ablația vegetațiilor adenoide 
8. profilaxia cariei dentare a dinților temporari 
9. reeducarea funcțională precoce 
10.decondiționarea obiceiurilor vicioase 
366. Procedeele interceptive ale compresiunii de maxilar sunt:
1. miogimnastica funcțională 
2. activatoarele 
3. asigurarea unei alimentații naturale a sugarului 
4. utilizarea aparatelor funcționale simple 
5. profilaxia rahitismului 
6. urmărirea exfolierii dinţilor temporari 
7. asigurarea stării de sănătate a gravidei 
8. tratamentul cariilor dentare 
9. șlefuirea caninilor temporari neatriționați 
10.profilaxia cariei dentare a dinților temporari 
367. Obiectivele tratamentului corectiv ale compresiunii de maxilar sunt:
1. profilaxia rahitismului 
2. eliminarea factorilor etiologici restanți 
3. nivelarea planului de ocluzie 
4. corectarea ocluziei distalizate 
5. profilaxia cariei dentare a dinților temporari 
6. urmărirea exfolierii dinţilor temporari 
7. asigurarea unei alimentații naturale a sugarului 
8. asigurarea stării de sănătate a gravidei 
9. menținerea rezultatelor terapeutice 
10.lărgirea arcadei maxilare 
368. Prognosticul compresiunii de maxilar depinde de:
1. prezența factorilor agravanți 
2. etiologia anomaliei 
3. forma clinică a anomaliei 
4. vârsta depistării anomaliei 
5. anomaliile asociate 
6. etiologia anomaliei 
7. tratamentul instituit 
8. vârsta instituirii tratamentului 
9. predispoziţia ereditară 
10.prezența fenomenelor compensatorii 
369. Recidiva compresiunii de maxilar depinde de:
1. tulburările locale 
2. creșterea condiliană posttratament 
3. tiparul de creștere facială 
4. persistența disfuncțiilor 
5. instabilitatea ocluzală finală 
6. dezechilibrele musculare 
7. contenție 
8. supracorecția transversală 
9. tulburările endocrine 
10.erupția molarilor de minte 
370. Semnele clinice faciale ale anomaliei clasei a II-a diviziunea 2 cu
ocluzie adâncă acoperită sunt:
1. micșorarea etajului inferior al feței 
2. linia surâsului înaltă 
3. menton proeminent 
4. arcada dentară scurtată 
5. menton șters 
6. şanţ labio-mentonier accentuat 
7. narine hipotone 
8. profil convex 
9. hipertonicitatea buzei superioare 
10.mucoasă labială fisurată 
371. Semnele clinice faciale ale anomaliei clasei a II-a diviziunea 2 cu
ocluzie adâncă acoperită sunt:
1. asimetrie transversală a etajului mijlociu al feței 
2. profil cu aspect de nas proeminent 
3. hipotonicitatea buzei superioare 
4. mucoasă labială uscată 
5. față îngustă și prelungă 
6. amprenta dinților superiori pe buza inferioară 
7. buză inferioară răsfrântă 
8. buză superioară proeminentă 
9. etajul mijlociu al feței bine dezvoltat 
10.unghi mandibular micșorat 
372. Semnele clinice maxilare ale anomaliei clasei a II-a diviziunea 2 cu
ocluzie adâncă acoperită sunt:
1. boltă palatină largă și adâncă 
2. retrodenția incisivilor centrali permanenți 
3. arcadă îngustată și alungită 
4. cariile incisivilor 
5. palatopoziția incisivilor laterali permanenți 
6. întârzieri de erupție a dinților 
7. proalveolie superioară 
8. vestibulopoziția incisivilor laterali permanenți 
9. boltă palatină îngustă 
10.arcadă scurtată 
373. Semnele clinice maxilare ale anomaliei clasei a II-a diviziunea 2 cu
ocluzie adâncă acoperită sunt:
1. supraerupția grupului frontal 
2. bază apicală mai mare decât baza coronară 
3. arcadă îngustată și alungită 
4. arcadă în formă de trapez 
5. întârzieri de erupție a dinților 
6. palatopoziția incisivilor laterali permanenți 
7. prodenția incisivilor permanenți 
8. înghesuire dentară frontală 
9. abrazie palatinală a incisivilor permanenți 
10.cariile incisivilor permanenți 
374. Semnele clinice mandibulare ale anomaliei clasei a II-a diviziunea 2
cu ocluzie adâncă acoperită sunt:
1. prodenția incisivilor permanenți 
2. spațieri dentare frontale 
3. procheilie superioară 
4. accentuarea curbei Spee 
5. retrodenția incisivilor permanenți 
6. denivelarea planului de ocluzie 
7. înghesuire dentară frontală 
8. arcadă alungită 
9. inversarea curbei Spee 
10.arcadă îngustată 
375. Semnele ocluzale ale anomaliei clasei a II-a diviziunea 2 cu ocluzie
adâncă acoperită sunt:
1. inocluzie sagitală negativă 
2. ocluzie deschisă laterală 
3. ocluzie inversă frontală 
4. ocluzie distalizată 
5. supraerupția grupului frontal 
6. ocluzie deschisă frontală 
7. ocluzie lingualizată 
8. angrenaje inverse laterale 
9. inocluzie sagitală pozitivă 
10.blocarea dinamicii mandibulare 
376. Tulburările funcționale ale anomaliei clasei a II-a diviziunea 2 cu
ocluzie adâncă acoperită sunt:
1. deglutiție palatală 
2. obicei vicios de sugere a degetului 
3. deglutiție anterioară complexă 
4. voce închisă 
5. hipertonicitatea mușchilor buccinatori 
6. limitarea mișcărilor de lateralitate a mandibulei 
7. surâsul gingival 
8. masticație de tip tocător 
9. respirația orală 
10.atitudinile posturale anormale 
377. Tulburările funcționale ale anomaliei clasei a II-a diviziunea 2 cu
ocluzie adâncă acoperită sunt:
1. modificări particulare ale articulației temporo-mandibulare 
2. surâs asimetric 
3. hipertonicitatea mușchilor ridicători ai mandibulei 
4. deglutiție anterioară complexă 
5. respirația orală 
6. hipertonicitatea mușchilor buccinatori 
7. obicei vicios de sugere a degetului 
8. masticatorii 
9. fonetice 
10.atitudinile posturale anormale 
378. Ocluzia adâncă acoperită adevărată se caracterizează prin:
1. micșorarea spațiului de inocluzie fiziologică 
2. supra-alveolo-donție laterală 
3. micșorarea etajului inferior al feței 
4. ocluzie adâncă scheletală ușoară 
5. infra-alveolo-donție frontală 
6. mărirea spațiului de inocluzie fiziologică 
7. mărirea etajului inferior al feței 
8. infra-alveolo-donție laterală 
9. ocluzie adâncă scheletală accentuată 
10.supra-alveolo-donție frontală 
379. Ocluzia adâncă acoperită falsă se caracterizează prin:
1. supra-alveolo-donție frontală 
2. exces de dezvoltare dento-alveolară verticală frontală 
3. ocluzie adâncă scheletală ușoară 
4. supra-alveolo-donție superioară 
5. mărirea etajului inferior al feței 
6. mărirea spațiului de inocluzie fiziologică 
7. infra-alveolo-donție laterală 
8. micșorarea spațiului de inocluzie fiziologică 
9. micșorarea etajului inferior al feței 
10.ocluzie adâncă scheletală accentuată 
380. Tratamentul profilactic al ocluziei adânci acoperite constă în:
1. alinierea dinților 
2. decondiționarea obiceiurilor vicioase de interpoziție 
3. mezializarea mandibulei 
4. urmărirea simetriei erupţiei dentare 
5. tratamentul cariilor dentare 
6. identificarea cauzelor ereditare 
7. obținerea spațiului pe arcadă 
8. menținerea rezervei de spaţiu 
9. supravegherea erupției dentare 
10.supravegherea creşterii generale 
381. Tratamentul corectiv al ocluziei adânci acoperite constă în:
1. urmărirea simetriei erupţiei dentare 
2. înlăturarea cauzelor 
3. educaţia sanitară a părinţilor 
4. predicţia apariţiei malocluziei 
5. obținerea echilibrului dintre matricea scheletală și musculară 
6. echilibrarea dezechilibrelor musculare 
7. mezializarea mandibulei 
8. urmărirea creșterii generale 
9. reglarea relațiilor intermaxilare 
10.terapie cu mijloace adecvate 
382. Obiectivele terapeutice ale ocluziei adânci acoperite sunt:
1. nivelarea planului de ocluzie 
2. supravegherea creşterii generale 
3. corectarea ocluziei distalizate 
4. obținerea spațiului necesar 
5. stimularea erupției dentare 
6. alinierea grupului frontal 
7. extracție în scop ortodontic 
8. reducerea supraerupției frontale 
9. distalizarea mandibulei 
10.egresia dinților frontali 
383. Temenii utilizați pentru ocluzia deschisă sunt:
1. mordex apertus 
2. clasa a II-a diviziunea 1 
3. mordex apertus Carabelli 
4. inocluzie verticală 
5. pleodonție 
6. morsus inversus basalis 
7. disarmonie dento-alveolară în plan vertical 
8. sindromul de ocluzie deschisă 
9. morsus contractus 
10.distopie 
384. Ocluzia deschisă totală se caracterizează prin:
1. modificări scheletale severe 
2. factori etiologici generali 
3. factori etiologici dismetabolici 
4. modificări scheletale medii 
5. factori etiologici locali 
6. deglutiția anterioară simplă 
7. obiceiul vicios de sugere a policelui 
8. lipsa contactelor ocluzale verticale a unui grup de dinți 
9. factori etiologici genetici 
10.lipsa contactelor ocluzale verticale a tuturor dinților 
385. Ocluzia deschisă parțială se caracterizează prin:
1. obiceiul vicios de interpoziție a obrajilor 
2. lipsa contactelor ocluzale verticale a unui grup de dinți 
3. factori etiologici genetici 
4. modificări scheletale severe 
5. lipsa contactelor ocluzale verticale a tuturor dinților 
6. factori etiologici locali 
7. modificări scheletale medii 
8. factori etiologici generali 
9. obiceiul vicios de interpoziție a limbii 
10.factori etiologici dismetabolici 
386. Ocluzia deschisă anterioară se caracterizează prin:
1. creștere facială hiperdivergentă 
2. lipsa contactelor ocluzale verticale a tuturor dinților 
3. anchiloză dentară 
4. deglutiția anterioară simplă 
5. tulburări de erupție a dinților frontali 
6. lipsa contactelor ocluzale verticale a dinților laterali 
7. contacte ocluzale verticale a dinților laterali 
8. lipsa contactelor ocluzale verticale a dinților frontali 
9. fantă labială întredeschisă 
10.tulburări de erupție a dinților laterali 
387. Ocluzia deschisă posterioară se caracterizează prin:
1. anchiloză dentară 
2. obiceiul vicios de interpoziție a obrajilor 
3. lipsa contactelor ocluzale verticale a dinților frontali 
4. obiceiul vicios de interpoziție a părților laterale ale limbii 
5. lipsa contactelor ocluzale verticale a dinților laterali 
6. creștere facială hipodivergentă 
7. dinții frontali opriți în erupție 
8. contacte ocluzale verticale a dinților laterali 
9. tulburări de erupție a dinților frontali 
10.tulburări de erupție a dinților laterali 
388. Ocluzia deschisă anterioară de tranziție se caracterizează prin:
1. regiunea dento-alveolară anterioară în creștere incompletă 
2. corecție prin creștere dento-alveolară anterioară 
3. corecție spontană 
4. deglutiția anterioară simplă 
5. dinții frontali în erupție 
6. lipsa contactelor ocluzale verticale a dinților frontali 
7. dinții frontali opriți în erupție 
8. masticația leneșă 
9. deglutiția palatală 
10.corecție prin decondiționarea obiceiurilor vicioase 
389. Ocluzia deschisă anterioară produsă prin interpoziție digitală se
caracterizează prin:
1. obiceiul vicios de sugere a index-ului 
2. masticația leneșă 
3. dinții frontali opriți în erupție 
4. obiceiul vicios de sugere a auricularului 
5. lipsa contactelor ocluzale verticale a dinților laterali 
6. creștere facială hipodivergentă 
7. corecție prin decondiționarea obiceiurilor vicioase 
8. tulburări de erupție a dinților laterali 
9. obiceiul vicios de sugere a medius-ului 
10.anchiloză dentară 
390. Factorii etiologici incriminați în apariția ocluziei deschise anterioare
sunt:
1. interferenţele ocluzale active 
2. tulburările metabolice 
3. alimentele de consistenţă moale 
4. macroglosia 
5. hipotonicitatea mușchilor masticatori 
6. nematurizarea căilor senzitivo-motorii 
7. deglutiția anterioară complexă 
8. durerile odontale unilaterale 
9. disfuncțiile articulației temporo-mandibulare 
10.persistența dinților temporari pe arcade 
391. Care factor etiologic nu produce apariția ocluziei deschise anterioare:
1. alimentele de consistenţă moale 
2. interferenţele ocluzale active 
3. deglutiția anterioară complexă 
4. hipotonicitatea mușchilor masticatori 
5. nematurizarea căilor senzitivo-motorii 
6. persistența dinților temporari pe arcade 
7. tulburările metabolice 
8. macroglosia 
9. disfuncțiile articulației temporo-mandibulare 
10.durerile odontale unilaterale 
392. Ocluzia deschisă scheletală sau adevărată se caracterizează prin:
1. asocierea cu vestibulo-versia dinților frontali permanenți 
2. creșterea înălțimii faciale anterioare 
3. micșorarea înălțimii faciale posterioare 
4. infrapoziția dinților frontali 
5. obiceiuri vicioase 
6. rotație mandibulară posterioară 
7. creștere excesivă verticală în zona molară 
8. deglutiție atipică 
9. tipar facial hiperdivergent 
10.tipar cranio-facial normal 
393. Ocluzia deschisă anterioară dentară sau falsă se caracterizează prin:
1. tipar cranio-facial normal 
2. rotație mandibulară anterioară 
3. tipar facial hipodivergent 
4. infrapoziția dinților frontali 
5. infrapoziția dinților laterali 
6. deglutiție anterioară complexă 
7. obiceiuri vicioase 
8. micșorarea înălțimii faciale anterioare 
9. asocierea cu vestibulo-versia dinților frontali permanenți 
10.micșorarea înălțimii faciale posterioare 
394. Cauzele dismetabolice ale apariției ocluziei deschise sunt:
1. aportul alimentar deficitar 
2. tulburările gastro-intestinale 
3. mucolipidozele 
4. mucopolizaharidozele 
5. hipergonadismul 
6. tulburările metabolice 
7. boltă palatină adâncă 
8. maxilar în formă de „V” 
9. rahitismul 
10.tulburările metabolismului calciului și a fosforului 
395. Tulburările consecutive rahitismului sunt:
1. hipocalcifierea osoase 
2. diastema tranzitorie 
3. despicăturile labio-maxilo-palatine 
4. hipopalzia dentare 
5. ocluzia dublă 
6. modificările radiculare 
7. înghesuirea dentară tranzitorie 
8. blocajele ocluzo-articulare 
9. deformarea osoasă în timpul funcțiilor 
10.modificările coronare 
396. Tulburările mandibulare consecutive rahitismului sunt:
1. deschiderea unghiului goniac 
2. rotația posterioară mandibulară 
3. creșterea oblicității corpus-ului mandibulei 
4. creșterea plasticității osoase 
5. creşterea condiliană în sus-înainte 
6. unghiul goniac micșorat 
7. deformare antegoniană a corpus-ului mandibulei 
8. laterodeviația mandibulară 
9. prognaţia mandibulară 
10.poziţia joasă a articulaţiei temporo-mandibulare 
397. Cauzele apariției ocluziei deschise pot fi interpozițiile heterotrope
reprezentate de:
1. mucoase 
2. creion 
3. alte obiecte 
4. mânecă 
5. suzetă 
6. jucării 
7. limbă 
8. buzei inferioare 
9. buzei superioare 
10.obraji 
398. Factorii etiologici locali incriminați în apariția ocluziei deschise sunt:
1. reincluzia molarilor temporari 
2. reincluzia molarului prim permanent 
3. compresiuni intrauterine directe asupra maxilarului fătului 
4. obturațiile necorespunzătoare 
5. erupția molarilor de minte 
6. intoxicațiile cronice 
7. reducerea sagitală a proceselor alveolare 
8. tratamentele ortodontice incorecte 
9. anodonția incisivilor superiori 
10.radiațiile ionizante 
399. Semnele clinice faciale ale ocluziei deschise totale sunt:
1. profil concav 
2. profil convex accentuat 
3. micșorarea unghiului goniac 
4. fața alungită 
5. micșorarea etajul inferior al feței 
6. fanta labială întredeschisă 
7. mărirea etajului inferior al feței 
8. fanta labială închisă 
9. procheilie inferioară 
10.procheilie superioară 
400. Semnele clinice faciale ale ocluziei deschise totale sunt:
1. micșorarea unghiului goniac 
2. micșorarea etajul inferior al feței 
3. șanț labio-mentinier șters 
4. mărirea unghiului goniac 
5. accentuarea oblicității corpus-ului mandibulei 
6. scurtarea ramus-ului mandibular 
7. fanta labială închisă 
8. procheilie inferioară 
9. menton șters 
10.profil concav 
401. Semnele clinice faciale ale ocluziei deschise parțiale sunt:
1. micșorarea etajul inferior al feței 
2. etajul inferior al feței ușor mărit 
3. fanta labială întredeschisă 
4. micșorarea unghiului goniac 
5. unghi goniac ușor mărit 
6. procheilie superioară 
7. profil concav 
8. procheilie inferioară 
9. profil convex 
10.fanta labială închisă 
402. Semnele clinice orale ale ocluziei deschise totale sunt:
1. supraerupția grupului frontal 
2. accentuarea curbei Spee 
3. compresiunea de maxilar 
4. denivelarea planului de ocluzie 
5. modificări de formă și volum ale dinților 
6. palatopoziția incisivilor laterali permanenți 
7. bolta palatină îngustă și adâncă 
8. displazii de smalț 
9. bolta palatină largă 
10.retrodenția grupului incisiv 
403. Obiectivele terapeutice ale ocluziei deschise sunt:
1. favorizarea creșterii mandibulare 
2. îndepărtarea factorilor disfuncționali 
3. urmărirea rezervei de spaţiu 
4. normalizarea funcțiilor 
5. echilibrarea relațiilor ocluzale 
6. reconstituirea punctelor de contact 
7. efectuarea saltului articular 
8. contenție 
9. armonizarea dezvoltării arcadelor dento-alveolare 
10.deblocarea transversală a arcadei maxilare 
404. Tratamentul profilactic al ocluziei deschise constă în:
1. urmărirea rezervei de spaţiu 
2. prevenirea meziopoziției generalizate 
3. reeducarea funcţiilor 
4. prevenirea cariilor dentare 
5. profilaxia rahitismului 
6. decondiționarea obiceiurilor vicioase 
7. efectuarea saltului articular 
8. extracția dirijată a dinților temporari 
9. alimentație corectă a copilului 
10.prevenirea cauzelor 
405. Tratamentul corectiv al ocluziei deschise constă în:
1. efectuarea saltului articular 
2. corectarea raporturilor ocluzale 
3. controlul erupției molarilor de minte 
4. normalizarea funcţiilor 
5. corectarea decalajului maxilar 
6. îndepărtarea factorilor cauzali 
7. extracția dirijată a dinților temporari 
8. educaţia sanitară a părinţilor 
9. tratamentul cariilor dinților laterali 
10.prevenirea meziopoziției generalizate 
406. Anomaliile de poziție ale dinților sunt:
1. bigeminația 
2. disto-versia 
3. incluzia 
4. intruzia 
5. reincluzia 
6. ectopia 
7. vestibulo-gresia 
8. vestibulo-mezio-rotația 
9. transpoziția 
10.mezio-versia 
407. Anomaliile de poziție ale dinților sunt:
1. bigeminația 
2. palato-versia 
3. vestibulo-disto-rotația 
4. vestibulo-gresia 
5. ectopia 
6. reincluzia 
7. linguo-versia 
8. incluzia 
9. extruzia 
10.transpoziția

S-ar putea să vă placă și