SUBIECTE EXAMEN PEDODONȚIE SEMESTRUL I

1. Enumerati si incadrati in grupe de varsta etapele copilarie

-mica copilarie(prma copilarie) 0-3 ani
-copilaria mijlocie(copilul prescolar/a2-a copilarie) 3-6-7 ani
-marea copilarie(copilul scolar/a3-a copilarie) 6-7-14-15 ani
-pubertatea 14-16 ani
-adolescenta/perioada de adult tanar peste 16 ani

2. Enumerati perioadele primei copilarii

-este o perioada sensorio-motorie care include:
a. perioada pre-natala
b.momentul nasterii
c.etapa de copil nou nascut
d.etapa de sugar
e.perioada de copil anteprescolar

3. Perioada prenatala enumerati problemele care pot aparea si elementele care trebuie luate in considerare pt prevenirea aparitiei
acestora
-unele probleme se datoreaza : tulburarilor de diferentiere celulara, absentei unirii mugurilor faciali,probleme legate de resorbtia
membranelor branchiale
-pt a preveni se ia in considerare: sfatul genetic,evitarea expunerii la radiatii,anestezii,alcool,tutun si droguri in primele 4 luni de sarcina,
tratarea infectiior acute si cronice ale mamei inainte/in timpul sarcinii

4. Perioada prenatalla avantajele alimentatie la san

-aportul de subst nutritive

-creste imunitatea
-dezvoltarea psiho-somatica armoioasa
-continuarea simbiozei psihico-afective mama copil
-dezv armonioasa a maxilarelor
-prima mezializare a mandibulei (a ocluziei)

5. Perioada prenatala-etapa de sugar caracteristici dpdv stomatologic

 -deficientele din igiena orala a sugarului si prezenta candidei albicans prezita factori fav pt aparitia stomatitei infectioase
-pot aparea leziuni Riga Fede datorita dintilor natali sau neonatali datorita paraliziei cerebrale
-mineralizarea dintilor permanenti
-eruptia d temp in jurul varstei de 6 luni – poate aparea gingivita de eruptie,stomatita eruptiva Riga
-ca urmare a alimentatie artificiale pot aparea dispepsii repetate sau rahitism

6. Perioada prenatala caracterizare etapa de copil anteprescolar dpdv stomatologic

-continuarea secventiala a eruptiei dintilor temp
-posibila aparitie a stomatitei odontiazice
-prima inaltare a ocluzie aprox 18nluni in inter-relatie cu eruptia clinica a m1 temp
-aparitia obiceiurilor vicioase
-functia complexului dento-maxilo-facial este din ce in ce mai complexa
-efectul punctiei anestezice(analgezice) nu poate fi analizat logicde catre copil datorita socului produs de intepatura
-aparitai cariei timpurii a copilului (ecc) ,a cariei severe timpurii a copilului(secc) datorita igienei orale sau a nutritie defectuase si/sau
datorita lipsei de igiena orala dupa adm orala nocturna de siropuri medicamentoase dulci
-finalizarea eruptiei clinice a dintilor temp
-copilul nu isi poate spala inca singur dintii
-periajul dentar trebuie sa fie o forma de distractie pt copil si nu o coercitie
-etapa propice pt inserarea obiceiurilor de igiena orala,nutritioala,functionala
-etapa propice pt fluorizarile topice (in stransa inter-relatia cu concentratia de fluor din aer,apa,alimente)

7.Copilaria mijlocie caracteristici psiho-mentale,comportamentale,emotionale si stomatologice

-dpdv psiho-mental la 4-5 ani -salt calitativ prin avalansa de intrebari si raspunsuri
-intre 4-5 ani prima criza de negativism emotional si comprtamental(de negare) numita si ”criza de opozitie”
-dpdv stomatologic atritia dintilor temp care fav a2-a mezializae fiziologica a mandibulei /a ocluziei
-contactul cu comunitatile prescolare – aparitia bolilor infecto-contagioase care pot creea conditii fav pt aparitia hipoplaziilor
dentare,hipocalcificarilor dentare,cariilor ca si consecinta a deshidratarii si pierderii de minerale
Dpdv psiho-metal, comportamental și emoțional:La 4-5ani–salt calitativ prin avalanșa de întrebări și răspunsuri
Între 4-5ani prima criză de negativism emoțional și comportamental (denegare), numită și “crizadeopoziție”.
Dpdvstomatologic: atriția dinților temporari care favorizează a 2-a mezializare fiziologică amandibulei (a 2-a mezializarea ocluziei)

8. Copilăria mijlocie – caracterizați perioada 3-6 ani.

• afectivitate
• egocentrism
• dpdv al caracterului -> “stadiulfalic” de dezvoltare (dorința de a se face plăcut și de a fi aprobat)
• negativism excesiv episodic, dificil și agresiv, criză de opoziție (la 4-5ani)
• prezența caracterului imitativ în acțiune și comportamanet
• frică auditivă, optică și tactilă (frica de agresiune a corpului)
• copiii devin cooperanți
• dezvoltarea funcțiilor de relaționare
• descoperirea Eu-lui
• copilul dobândește un anumit grad de autonomie

9. Caracterizați etapa de vârstă 6-7 – 14-15 ani din punct de vedere stomatologic.
• Resorbția radiculară a dinților temporari și exfolierea acestora
• Coexistența DT și a DP
• Perioadă de instabilitate a relațiilor ocluzale ca urmare a permutărilor dentare
• a2-a (la aprox. 6ani prin erupția M1) și a 3-a (la aprox. 12 ani prin erupția M2) înălțare fiziologică a ocluziei

10. Consecințe în perioada de pubertate ale obiceiurilor necorespunzătoare de igienă orală din perioada dentiției mixte.
Pot conduce la:
• carii dentare (carii simetrice cu o prevalență crescută a acestora)
• gingivită de erupție
• episoade de inflamație gingivală
• periodontită prepubertală
• periodontită juvenilă
• anomalii dento-maxilare tranzitorii sau permanente
Această etapă de vârstă este propice pentru stabilirea obiceiurilor și preocupărilor corecte pentru igienaorală, nutrițională și funcțională.

11. Enumerați factorii de risc biologici care după Adams și Hillmann (1994) pot perturba evoluția normală a copilului, în special în
primele două etape ale copilăriei.

12. Enumerați factorii de risc din mediu care după Adams și Hillmann (1994) pot perturba evoluția normală a copilului, în special în
primele două etape ale copilăriei.
( Imagine valabila pt subiectele 11 si 12 )

13. Definiți managementul comportamental în stomatologia pediatrică.

Totalitatea metodelor folosite pentru a obține acceptul/ cooperarea copilului în ceea ce privește tratamentul stomatologic
Totalitatea metodelor prin care echipa stomatologică efectuează efectiv și eficient tratamentele necesare, inducând în același timp
copilului o atitudine pozitivă față de cabinetul stomatologic.

14. Rolul managementului comportamenatl în stomatologia pediatrică.

• reducerea fricii și anxietății
• promovarea unei atitudini + a copilului față de sănătatea orală/dentară și față de îngrijirea stării de sănătății orale.
• stabilirea unei relații PEDODONT -COPIL bazată pe încredere
• oferirea de servicii stomatologice de calitate
 • stabilirea unei bune comunicări medic stomatolog pediatru –pacient copil
Reducerea fricii și anxietății copilului la cabinetul stomatologic în vederea promovării și ințelegerii de către acesta a necesității instituirii și
menținerii în bunăs stare a sănătății orale, pornind de la premiza că, MICUL PACIENT NU ESTE UN ADULT îN MINIATURĂ .

15. tipul de stress al stomatologului si factorii care il pot genera

-este un stress psiho-somatic si poate fi generat de :

-responsabilitate profesionala
-comportamentul parental ce rezida din dorinta de a ajuta
-sentimentul de nesiguranta-in situatia unui medic slab pregatit profesional
-conditii improprii de munca, activitate ne-ergonomica

16. Variante prin care se poate manifesta stress-ul copilului in cabinetul stomatologic
1.stress psiho-somatic cauzat de agenti stressori primari :
-stare de suferinta
-durere
-stare de discomfort
-privare de somn datorata durerii de origine dentara
2.stress psiho-somatic cauzat de agenti stressori secundari :
-mediul familial
-mediul comunitar
-sentimentul de frustrare
--o comunicare efectiva cu pacientul este imperios necesara, o abordare corecta a acestuia poate fi un punct de inceput bun pentru initierea
tratamentului, reducand si stressul care acompaniaza adesea o consultatie/tratament stomatologic.

17. descrieti triunghiul tratamentului stomatologic (Wright)

 La baza succesului
18. secventialitatea
terapeutic stomatologic stau
o serie de factori care sunt managementului
intr-o stransa interrelatie ; comportamental
fiecare dintre acestia,
contribuie intr-o anumita 1.ancheta funtionala
2.evaluarea tiparului
masura, la elaborarea unei
comportamental al copilului->
conduite terapeutice,
modificarea comportamentala se
adaptata fiecarui pacient in
poate realiza si inaintea primului
parte. contact cu cabinetul
stomatologic.
3.obtinerea consimtamantului
informat al parintelui/tutorelui in
cunostinta de cauza (la prima
sedinta terapeutica) = acesta este
diferit de consimtamantul copilului
4.individualizarea tehnicilor si metodelor de management comportamental
->inainte de
->in timpul --tratamentului->dupa
5.controlul permanent al durerii si anxietatii
19. Obiectivele anchetei functionale
-evaluarea acuzelor si nelinistilor/motivelor de ingrijorare ale copilului/parintelui

-evaluarea statusului emotional al copilului-> prefigurarea unor strategii comportamentale adecvate fiecarui copil in parte

-introducerea/acomodarea copilului in/cu mediul cabinetului stomatologic

20. Modalitati de realizare a anchetei functionale/discutie prelimirara

-chestionar scris : copil/ parinte/ copil+parinte/ educator/profesor
 -interviu direct : copil si parinte

-testul desenului : copil

-metode combinate

21. Tipologii comportamentale parentale (Macobi si Martin)

Autoritar/Dictatorial= Responsabilitate redusa + Control comportamental mare

Formal= Responsabilitate + Control comportamental mari

Permisiv= Responsabilitate mare + Control comp. Redus

Neglijent= Responsabilitate + Control comp. Redus

22. Scala de cooperare a părintelui (PCS) a lui Kupietzky și col. 2013.

=scală analogă scalei Frankl pentru clasificarea comportamentului copilului

Folosită pentru a clasifica comportamentul părintelui și a evalua capacitatea acestuia de a avea o influență
pozitivă, constructivă, suportivă asupra copilului pe parcursul tratamentului stomatologic
PCS 1 = comportament definitiv negativ (refuză planul de tratament, suspicios, supraprotectiv)
PCS 2 = comportament negativ (prezintă unele elemente de atitudine negativă, dorește să vadă leziunile carioase pe
radiografii, se comportă ca un liant între copil și medicul stomatolog pediatru)
PCS 3 = comportament pozitiv (acceptă planul de tratament, are câteodată comportament precaut, cu greu acceptă
sălase copilul singur în cabinet cu medicul stomatolog)
PCS 4 = comportament definitiv pozitiv (încrezător, își exprimă încrederea în medicul stomatolog pediatru, permite
copilului să rămână singur cu echipa stomatologică).

23. Tipologii comportamentale ale copilului după GZ Wright (1988).

G.Z. Wright (1988):
⮚ copii cooperanti
⮚ copii potential cooperanti
⮚ copii fara posibilitatea de a coopera (copii foarte mici, copii cu dizabilitati)

24. Scala valorilor comportamentale a lui Frankl.

25. Individualizarea metodelor și tehnicilor de modelare comportamentală - prima vizită la cabinetul
stomatologic.
Organizarea cabinetului stomatologic deschisa:
- primirea copilului : zambetul de bine ai venit al receptionerei
- camera de asteptare – copilul nu trebuie sa astepte mai mult de 10min
- transferul copilului din sala de asteptare in cabinet
- cabinetul – poate fi “prietenos”
Atitudinea echipei stomatologice:
- abordare cognitiva /pozitiva /realistica
- comunicare competenta:
⮚ cu copilul si parintele/tutorele
⮚ explicatii cu privire la ce inseamna tratamentul stomatologic si in ce consta el
26. Enumerați argumentele lui Starkey în favoarea separării copil-părinte pe parcursul tratamentului
stomatologic.
 1. Părintele adresează în mod repetat comenzi copilului à stressarea atât a stomatologului cât și a copilului
2. Părintele poate constitui o barieră în comunicarea stomatolog – copil prin interceptarea comenzilor
3. Copilul își divizează atenția între medic și părinte
4. Medicul își divizează atenția între părinte și copil
5. Stomatologii se simt mult mai relaxați/comfortabil atunci când părinții rămân în sala de aștepatare
6. Medicul se cenzurează în a folosi anumite tonalități ale vocii în prezența părinților
27. Individualizarea metodelor și tehnicilor de modelare comportamentală – comunicarea orală/verbală.
Pentru a se realiza o comunicare de succes trebuie să fie prezente toate cele 4 elemente ( emitator, mesaj,
context/cadru, receptor)
I. Comunicarea orală/verbală:
✔ stabilirea emitățorului/receptorului
✔ claritatea vocii și a mesjului
✔ trebuie să fie scurtă pentru a stabili un contact cu pacientul și a-i câstiga încrederea
✔ interacțiune de tip “cerere și promisiune”( promisiuni pacientului-copil, în schimbul promisiunii de cooperare)
✔ terminologie comprenhensivă – mesaj eufemistic
✔ controlul vocii – intonație, modulare (calmă, clară, voce pașnică)
✔ reîntărirea pozitivă – socială și non-socială
✔ ascultare activă și care să ofere siguranță
✔ răspunsuri corecte/adecvate
-utilizarea eufemismelor:

28. Individualizarea metodelor și tehnicilor de modelare comportamentală – comunicarea non-verbală

(multisenzorială).
✔ contact vizual – dialog vizual
✔ contact adecvat
✔ postură
✔ expresie facială
✔ limbajul corporal
Obiective:
✔ îmbunătățirea tehnicilor de management de comunicare
✔ câstigarea și menținerea atenției și complianței pacientului

29. Enumerați metodele de bază de modelare comportamentală.

☺ Comunicarea cu pacientul copil:
1. Comunicarea orală/verbală
2. Comunicarea non-verbală (multi-senzorială)
3. Proceduri asociative
☺ Metode non-farmacologice:
1. Tehnica Spune-Arata-Fa (Tell-Show-Do = TSD)
2. Modelare comportamentala/ desensitizare sistemica
3. Distragerea atentiei
4. Hipnodontia – hipnoza usoara
5. Abordari cognitive
6. Restrictia fizica- HOME /HOMAR
☺ Metode farmacologice
1. Sedative
2. Analgezia locala/generala
☺ Proceduri asociative

30. Metoda Tell-Show-Do – definiție, obiective, indicații, contraindicații.

Def : Metoda Tell-Show-Do este o tehnica non-farmacologica prin care anxietatea pacientului copil este redusa treptat fata de
obiectul/manopera care ii provoaca frica. Dupa cum sugereaza si numele, implica 3 actiuni pe care medicul stomatolog trebuie sa le
realizeze:
☺ SPUNE – explicarea procedurii la nivelul de intelegere al copilului
☺ ARATA – demonstrarea procedurii
☺ FA – realizarea procedurii
▪ Obiective:
− explicarea unor aspecte imp ale vizitei la cabinetul de medicina dentara si familiarizarea copilului cu fotoliul stomatologic
− modelarea raspunsului pacientului la procedura terapeutica prin descrierea cu acuratete a ceea ce urmeaza sa se intample.
▪ Indicatii -la oricare pacient
▪ Contraindicatii -nu are
✔ TSD este folosita împreună cu alte metode de comunicare (verbala si nonverbala) si impreuna cu alte metode de intarire pozitiva.

31. Metoda distragerii atenției – definiție, obiective, indicații, contraindicații.

 ❖ Definitie
Tehnica de distragere a atentiei pacientului de la ceea ce poate fi perceput ca o manopera/lucru neplacut (ex.: acordarea unui mici
pauze pe parcursul unui tratament stomatologic distressogen, meloterapie, proiectarea de desene animate sau povesti in cabinetul
stomatologic).
❖ Obiective:
o scaderea perceptie negative a actului terapeutic
o prevenirea unui comportament negativ sau de evitare
❖ Indicatii:-la orice tip de pacient
❖ Contraindicatii:-nu are
32-----e de fapt 33. Metoda desensitizării sistemice – etape.
Inainte de aplicarea acestei metode, trebuie sa stim sa:
⮚ explicam copilului care este scopul tratamentului
⮚ explicam necesitatea efectuarii procedurilor
⮚ impartim explicatiile pentru proceduri:
● in ritm lent
● in acord cu nivelul de intelegere al pacientului
⮚ folosim aproximari succesive - T.S.D.
⮚ intarim comportamentele pozitive
⮚ trecem cu vederea comportamentele nepotrivite minore -> introducerea unei noi etape
⮚ la existenta uni comportament negativ major -> sa insistam pe etapa respectiva
⮚ repetam ierahic etapele
Copilul inainte de asezarea pe fotoliul stomatologic Copilul asezat in fotoliul dentar singur, sau in bratele
parintilor
1. Introducerea copilului in mediul cabinetului
stomatologic 5. Asezarea in fotoliul stomatologic
2. Aplicarea oglindei in cavitatea orala 6. Examinarea clinica
3. Aplicarea sondei pe unghie și apoi pe dinte 7. Profilaxie + aplicarea de lacuri cu F
4. Spray cu aer pe mana si apoi in cavitatea orala

34. Metode de bază de modelare comportamentală – metode de constrângere fizică.

METODA HOME/HOMAR
✔ HOME = mana peste gura
✔ HOMAR = mana peste gura și restrictia cailor aeriene
❖ nu este o pedeapsa!
❖ tehnica legala dar controversata, care poate induce sechele psihologice sau fobie dentara
❖ in UK, Hosey (2002) si Manley (2004) afirma ca utilizarea unei astfel de tehnici este inacceptabila!
❖ Indicatii: ca si ultima solutie
o la copii mici necooperanti (3-6 ani)
o la copii cu dizabilitati
!!! Consimtamantul informat este obligatoriu a fi obtinut inainte de aceasta manopera!!!
❖ Tehnica:
☺ copilul este asezat ferm în fotoliul stomatologic
☺ restrictionarea fizica preventiva a copilului
☺ comunicarea minima cu copilul – daca este necesara
☺ plasarea usoara a mainii peste gura copilului
☺ explicarea pe un ton calm si ferm a expectantelor comportamantale
☺ plasarea mainii si peste nas
☺ mana este indepartata
☺ reintarire pozitiva!

35. Enumerați factorii de care depinde răspunsul

copilului la durere la cabinetul stomatologic.
 → Durerea si anxietatea sunt raspunsuri fiziologice si psihologice care sunt frecvent intalnite in stomatologia pediatrica.

→ Raspunsul copilului la durere depinde de:

1. Varsta acestuia
2. Memoria unor experiente negative anterioare la cabinetul stomatologic
3. Capacitatea copilului
de a coopera
4. Nevoia de tratament

36. Enumerați metodele lui

Bennet (1984) de control a
durerii.
Bennet (1984) individualizeaza 5 metode de control a durerii:
✔ eliminarea cauzei
✔ metode psiho-somatice
✔ blocarea transmiterii impulsului nervos
✔ cresterea progului de reactie la durere
✔ deprimarea SNC

37. Specificați efectele utilizării sedării în stomatologia pediatrică

 Sedarea în stomatologia pediatrică conduce la:
✔ Înlăturarea fricii și tensiunii nervoase a copilului
✔ Eliminarea sau minimalizarea traumei psihice a copilului
✔ Scăderea reflexului de excitabilitate nervoasă
✔ Creșterea pragului de excitabilitate nervoasă
✔ Scăderea fluxului salivar și nivelului de mucus din bronhii
✔ Scăderea efectelor toxice ale substanțelor anestezice

38. Indicațiile și contraindicațiile analgeziei relative în stomatologia pediatrică

Analgezia relativă este o metodă de sedare conștientă, rapidă și reversibilă, cu un grad mare de siguranță, aplicabilă la adulți și copii.
Indicații: - copii cu frică și anxietate dentară în tratamentele stomatologice de urgență și în ședințele preliminare tratamentului
stomatologic
Efecte secundare: inconstant, dureri de cap pe termen scurt
Contraindicații: - Infecții ale căilor aeriene superioare
- Boli cardiace complicate
- Afecțiuni pulmonare: emfizem, bronșiectazii
- Terapie medicamentoasă complexă
- Copii cu deficiență pshiho-mentală severă la care este inițiat tratament psihiatric

39. Odontogeneza – definiție și caracteristici

= embriogeneza organului dentar
= formarea și dezvoltarea dintelui
● Proces complex și continuu prin care se formează dinții, pornind de la celulele embrionare (origine ecto-mezodermală)
● Începe în viața intrauterină și continuă postnatal o perioadă variabilă de timp, perioadă care este specifică fiecărui grup dentar
● Este rezultatul unei dezvoltări progresive la care participă o serie de procese fiziologice de creștere
40. Enumerați când se formează și mineralizează mugurii dinților temporari

În săptămânile 6-10 de viață intrauterină se formează cei 20 DT:

 - I+C = săpt. 6 i.u.
- M1 = săpt. 8 i.u.
- M2 = săpt. 10 i.u.
Din săptămâna 14 de viață intrauterină începe mineralizarea DT:
- icmax+mnd = săpt. 14 i.u.
- ilmax+mnd = săpt. 16 i.u.
- cmax+mnd = săpt. 17 i.u.
- M1max+mnd = săpt. 15 i.u.
- M2max = săpt. 19 i.u.
- M2mnd = săpt. 18 i.u.

41. Enumerați când se formează și mineralizează dinții permanenți succesionali

D. succesionali sau de înlocuire = ic, il, c, pm1, pm2.

Aceștia se formează prin proliferarea lamei dentare spre lingual => se formează mugurii DP de înlocuire.
Dezvoltarea DP succesionali:
✔ IC, IL – luna 5 i.u.
✔ C – luna 5-6 i.u.
✔ PM1 – la naștere
✔ PM2 – 10 luni post-natal
Mineralizarea DP succesionali.:
✔ ICmax+mnd, ILmnd – 3 luni
✔ ILmax – 11 luni
✔ Cmax+mnd – 4 luni
✔ PM1max – 20 luni
✔ PM1mnd – 22 luni
✔ PM2max – 27 luni
✔ PM2mnd – 28 luni

42. Enumerați când se formează și se mineralizează dinții permanenți adiționali (aici am corectat eu !!!!!)
D. adiționali sau de completare = m1, m2, m3
Aceștia se formează prin proliferarea lamei dentare spre distal => se dezvoltă mugurii DP de completare.
Dezvoltarea DP adiționali:
✔ M1 – luna 5 i.u.
✔ M2 – 4 luni post-natal
✔ M3 – 5 ani post-natal
Mineralizarea DP adiționali:
✔ M1max+mnd, ILmnd – 32 săptămâni i.u.
✔ M2max+mnd – 27 luni
✔ M3max – 8 ani
✔ M3mnd – 9 ani

43. Specificați factorii care influențează odontogeneza

1. Factori genetici – pot să apară dereglări la nivelul genelor ( mai mult de 10.000 de gene).
Ex: - defectul la nivelul factorului de creștere fibroblastic FGF8 se asociază cu OLIGODONȚIE (mai puțin incisivii inf.)
- defectul la nivelul genei PAX9 se asociază cu oligodonție/ anodonție
Majoritatea genelor implicate în odontogeneză sunt prezente și în țesuturi non-dentare, în timp ce unele gene sunt relativ
specifice dezvoltării țesuturilor dentare (ex. amelogenină)
2. Factori de mediu – nutriția (Ca, F, proteine, etc.)
- infecțiile (rubeola congenitală, sifilis, etc.)
- traumatisemele
- hipoxia
- hipertermia, ș.a.
44. Consecințele tulburărilor din faza de inițiere și din faza de formare a rădăcinii.
1. INIȚIERE(mugure/budstage)
Tulburările care apar în această fază de dezvoltare pot conduce la:
 I. agenezie dentară (hipodonție, oligodonție, anodonție) –lipsa inițierii sau oprirea procesului de inițiere
II. dinți supranumerari (hiperdonție) –organul smalțului continuă procesul de formare de muguri dentari

FORMAREA RĂDĂCINII
Tulburările care apar în această fază de dezvoltare pot conduce la:
● dilacerație radiculară
● concrescență radiculară
45. Consecințele tulburărilor din faza de proliferare.
2. PROLIFERAREA (capișon/cap stage)
Tulburările care apar în această fază de dezvoltare pot conduce la:
I. hipodonție –ca urmare a nedezvoltării germenului dentar
II proliferări celulare excesive → resturi epiteliale inactive sau active→
a. chisturi (celulele se diferențiază parțial)
b. odontoame (celulele sediferențiază mai mult sau se detașează de organul smalțului produc S și D)
c. dt. Supranumerari (celulele sediferențiază mai mult sau se detașează de organul smalțului produc
S și D)

46. Consecințele tulburărilor din faza de morfo și histodiferențiere.

3. HISTO ȘI MORFO -DIFERENȚIEREA (clopot/bell stage)
Tulburările care apar în faza de MORFO-DIFERENȚIERE pot conduce la:
 ● anomalii de formă, volum
● tuberculi, cuspizi accesorii

Tulburările care apar în faza de HISTO-DIFERENȚIERE pot conduce la:

I. amelogeneză imperfectă (tulburări de diferențiere ale AB)
II. dentinogeneză imperfectă (tulburări de diferențiere ale OB)

47. Consecințele tulburărilor din faza de apoziție și calcificare.

4. APOZIȚIA ȘI CALCIFICAREA (stadiul de clopot final)

Tulburările care apar în faza de APOZIȚIE pot conduce la:
● hipoplazii de smalț
● displaziide dentină
● perlede smalț
● hipercementoză

Tulburările care apar în faza de CALCIFICARE pot conduce la:

● modificări microscopice ale dentinei (dentină interglobulară, dentină sclerotică)
● fluoroză
● hipomineralizări
48-eruptia dentara definitie si generalitati

49-teoriile consecrate ale eruptiei dentare

50-teoriile recente ale eruptiei dentare

51. Stadiul pre-eruptiv al erupției dentare.

=STADIUL INTRA-OSOS = totalitatea miscarilor efectuate de mugurele dentar in curs de dezvoltare de la

punctual de formare catre mucoasa cavitatii orale
- miscarea predominanta de deplasare este miscarea transversala (in etapa pre-eruptiva propriu-zisa) si cea
axiala (in etapa pre-alveolara)
- in aceasta etapa, mugurele dentar se poate afla in unul din urmatoarele stadii de dezvoltare:
● inițiere
● proliferare
● morfo sau histo-diferentiere
În această etapă are loc si resorbtia radiculara a dintilor temporari (rizaliza) care are urmatarele caracteristici:
● nu este un proces continuu
● prezintă perioade de așa-zisa acalmie, cand se poate forma tesut de reparatie, si cand poate apare reatasarea
tesutului periodontal
♦Pentru incisivi si canini
● Resorbtia radiculara are loc initial pe suprafata linguala care este adiacenta dintelui permanent in formare;
♦Pentru molarii temporari
● Resorbtia radiculara incepe pe suprafata interna a radacinii, acolo unde se dezvolta coroana premolarilor
- initierea resorbtiei radiculare a dintilor temporari poate fi asociata cu presiunea exercitata de mugurele dintelui
successional
- initierea resorbtiei radiculare a dintilor temporari poate reprezenta un proces inerent de dezvoltare a unitatilor
odontale
52. Stadiul pre-funcțional al erupției dentare.

= PRE- OCLUZAL = Intre momentul perforarii / persarii mucoasei cavitatii orale si momentul in care dintele
atinge planul de ocluzie

- Factorul determinant al miscarilor dentare este reprezentat de tesutul mezenchimal al pulpei dentare

- Directia de miscare a dintelui este influentata acum de matricea functionala

Este caracterizat de unul din urmatoarele elemente:

● continuarea formarii radacinii
● miscarea dintelui este predominant axiala
● insertia epiteliala coboara
● sulcusul gingival se configureaza
● se formeaza gingia de la nivel cervical
● coroana este protejata de cuticula epiteliala

Prezinta 3 din cele 4 grade ale eruptiei clinice:

● Gradul 1  varful cuspidului / marginea incizala perseaza mucoasa cavitatii orale

● Gradul 2  1/3 sau ½ din coroana dentara este erupta
● Gradul 3  2/3 din coroana dentara este erupta
● Gradul 4  dintele a erupt in totalitate / stadiul functional
53. Stadiul funcțional al erupției dentare.

=OCLUZAL= Stadiul in care dintele vine in contact cu antagonistul si intra in functionalitate.

- mișcarea dentara este in aceasta etapa preponderent transversala

FACTORII CARE POT INTERFERA CU DESFASURAREA NORMALA A STADIULUI FUNCTIONAL:

● pozitia mugurelui
● grosimea, structura si intregritatea tesuturilor pe care dintele trebuie sa le parcurga
● dintii adiacenti
● eventualele formatiuni praevia / obstacole
● traumatismele locale

MIGRARILE DENTARE DIN PERIOADA STADIULUI FUNCTIONAL SUNT LIMITATE DE:

● Contactul cu dintii antagonisti
● Contactul cu dintii vecini
● Terminarea formării rădăcinii

54. Enumerați factorii generali care pot influența erupția dentară. ( ERUPTIA DENTARA-slide 16)
1. EREDITATEA (la gemenii univitelini, primi DT erup mai rapid decat la gemenii bivitelini)
2. TIPOLOGIA RASIALA SI REGIONALA (la populatia de culoare, la populatia IndianaAmericana, dintii erup mai tarziu in comparative cu populatia
caucaziana)
3. CONDITIILE DE VIATA (eruptia dintilor este mai accelerata la populatia din mediul urban in comparatie cu cea din mediul rural)
4. GLANDELE ENDOCRINE (hipersecretia de TSH si h. tiroidieni accelereaza eruptia dentara; hiposecretia de TSH si de h. tiroidieni ◇ intarzieri in
eruptia dentara de 1- 5 ani si disturbarea seventei de eruptie)
5. SNC (oligofrenie, stress emotional intens ◇ intarzieri in eruptia dentara)
6. NUTRITIA (hipovitamonozele A,C,D ◇ intarzieri ale eruptiei dentare; alimentatia artificiala ◇ intarzieri in eruptia dentara in comparatie cu
alimentatia naturala)
7. ANOTIMPUL (eruptie dentara accelerata la copiii nascuti vara in comparatie cu cei nascuti iarna)
8. RADIOACTIVITATEA (intarzieri in eruptia dentara)
9. SEXUL copilului (unitatile odontale erup mai repede cu aproximativ 5 luni la fete in comparatie cu baietii, cu exceptia M3)
10. FACTORI BIOLOGICI IN INTER-RELATIE CU MAMA (eruptii accelerate a dintilor la copiii nascuti din mame mai tinere ca si varsta)
11. GREUTATEA LA NASTERE (eruptie prematura la copiii supraponderali la nastere si intarziata la cei subponderali)
12. ANOMALIILE CROMOZOMIALE (interfera cu secventa de eruptie si cu varsta eruptiei dentare◇ intarzieri)
13. FEBRELE ERUPTIVE SI BOLILE CARDIACE CONGENITALE (interfera eruptia dentara o accelereaza)

55. Enumerați factorii locali care pot influența erupția dentară.( ERUPTIA DENTARA-slide 18 )
1. PATOLOGIA PULPARA A DT:
DT cu NECROZA PULPARA SIMPLA SAU COMPLICATA 🡪 resorbtie🡪 eruptie prematura a DP
2. TRAUMATISMELE DT:
Anchiloza dento-alveolara ca si consecinta a traumatismului dentar🡪eruptie intarziata a DP
3. EXTRACTIA PREMATURA A DT:
▪ Extractia DT dupa ce DP a intrat in faza activa 🡪 schimbari in ritmul si varsta de eruptie
▪Pierderea prematura a M1 si 2 temporari inainte de 4-5 ani🡪 eruptie intarziata a PM 1 si 2

56. Enumerați factorii care pot determina erupție patologică prematură a dinților temporari.( ERUPTIA
DENTARA-slide 28 )
FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ ERUPȚIA PATOLOGICĂ A DT TEMPORARI --A.1.
ERUPȚIA PREMATURĂ poate fi asociată cu:
● Dinți natali (unul sau mai multți dinți, din seria dentară normală sau dinți supranumerari) prezenți la nastere
● Dinți neonatali – erup in interval de 1 lună postnatal
● Foliculită expulzivă CAPDEPONT;
● Febre eruptive
● Hipertiroidism
57. Enumerați factorii care pot determina erupție patologică întârziată a dinților temporari. (curs Eruptia
dentara 2020 –slide 29)
• Rahitism; • Hipofuncția glandelor endocrine (tiroidă, hipofiză)
• Sifilis congenital; • Anomalii cromozomiale : Sdr.Down, Sdr.Turner
• Rubeola prenatală; • Disostozec leido-craniene
• TBC-ul femeii gravide;
58. Enumerați factorii care pot determina erupție patologică prematură a dinților permanenți. (curs Eruptia
dentara 2020 – slide 30)
• Hemangioamelor faciale
• Sdr. Dentar Turner (afectează predominant PM2)
• Pierderii premature a molarilor temporari
• Extracției premature a molarilor temporary

59. Enumerați factorii care pot determina erupție patologică întârziată a dinților permanenți. (c. Eruptia
dentara 2020 –slide 31,32 )
Se poate datora:
• Reincluziei dinților temporari predecesori
• Opririi în evoluție a dinților permanenți (proces radicular sau alveolar de osteoscleroză)
• Afecțiuni generale: osteopetroza Lobstein, sdr. Down
• Osteoscleroza secundară unui proces infecțios: Sdr. Duchateau (dinte mic hipoplastic + hiperostoză alveolară)
• Pierderii sau extracției premature a DT
• Malformațiilor coronare sau radiculare
• Resorbției radiculare patologice a DT ca urmare a unei patologii pulpare
• Pierderii premature a DT -> migrarea dinților vecini
• Dinților supranumerari
• Structurilor praevia
• Afectiunilor generale (rahitism , hipovitaminoze)
• Hipofunctiei glandelor endocrine (tiroidă, pituitară, gonade) : întârzieri în erupția dentară

60. Complicațiile locale și regionale ale erupției dinților temporari. (c. eruptia dentata 2020 –slide 33)
• Congestie gingivală și edem
• Prurit gingival
• Pericoronarită congestivă
• Pericoronarită supurată
• Abces gingival
• Gingivo-stomatită eruptivă (Riga-Fedé)
• Foliculita expulzivă CAPDEPONT
• Chisturi de erupție (hematoame de erupție)

61. Complicațiile sistemice ale erupției dinților temporari.

COMPLICAȚII SISTEMICE:
● Stare de iritabilitate generală, plâns, stare de excitare, convulsii, somnolență;
● Tulburări digestive: scăderea sau pierderea apetitului alimentar, senzație de sete;
● Tulburări respiratorii;
● Tulburări ale tractului urinar;
● Probleme legate de creşterea în greutate şi în înălţime.
62. Tratamentul complicațiilor erupției dinților temporari.
TRATAMENT:
1. Local: 2. Sistemic:
✔ Utilizarea de jucării pentru erupția dentară; ✔ Analgezice;
✔ Consumarea unor alimente favorabile erupției ✔ Hipnotice și sedative;
dentare; ✔ Vitaminoterapie;
✔ Aplicarea de geluri locale cu analgezic; ✔ Antibioterapie.
✔ Tratament chirurgical.

63. Complicațiile locale și regionale ale erupției dinților permanenți.

COMPLICAŢII LOCALE ŞI REGIONALE:
⮚ Erupții ectopice;
 ⮚ Resorbții radiculare patologice;
⮚ Malpoziții dentare;
⮚ Sechele ca urmare a traumatismelor dentare;
⮚ Inflamatorii: pericoronarita M1 și M3 (cu simptomatologie mult redusă în comparație cu cea din erupția dinților temporari).

64. Argumente pentru completarea foii de observație pedodontică.

Înregistrarea datelor în FO constituie o etapă esențială pentru asigurarea unei îngrijiri competente și calitative a stării de sănătate
orală pe termen scurt/lung.
Argumente:
1. obținerea de date privind istoricul pacientului (social, medical, dentar) și motivele prezentării;
2. consemnarea unor detalii importante ale comunicării dintre medicul stomatolog pediatru și pacient/aparținător;
3. consemnarea planului terapeutic recomandat și a variantelor terapeutice oferite;
4. consemnarea examenelor complementare efectuate și a celor recomandate;
5. evidențierea unor eventuali factori de risc care ar putea interfera cu tratamentul și rezultatul acestuia;
=> efectuarea tratamentului.
65. Specificați care pot fi motivele prezentării unui copil la cabinetul stomatologic.
MOTIVELE PREZENTĂRII:
✔ durere dentară; ✔ precizare diagnostic;
✔ tulburare locală, disconfort; ✔ control periodic de specialitate;
✔ urgenţă (traumatism, supuraţie); ✔ alte motive.
✔ continuare tratament;
66. Precizați caracteristicile durerii care trebuiesc specificate in foaia de observaţie.
Caracteristicile durerii:
✔ felul debutului – brusc sau insidios;
✔ durată – intermitentă/continuă;
✔ caracter – provocată/spontană, localizată/iradiată;
 ✔ intensitate – durere/jenă la masticație;
✔ factori care calmează/agravează;
✔ senzația de egresiune dentară (senzaţia că dintele este mai înalt) - prezentă/absentă (diagnostic diferenţial între parodontită
apicală şi pulpită!).
67. Foaia de observație pedodontică - antecedentele personale stomatologice.
Antecedentele Personale Stomatologice (A.P.S.):
▪ erupţia primilor dinţi temporari (etapa de vârstă);
▪ integritatea sau afectarea dentaţiei temporare (în dinamică);
▪ erupţia primilor dinţi permanenţi;
▪ integritatea sau afectarea dentaţiei permanente (în dinamică);
▪ preocupări, obişnuinţe privind:
● dieta şi igiena nutriţională;
● igiena orală – periajul dentar;
● proceduri de fluorizare;
● tratamente stomatologice efectuate.
▪ obiceiuri vicioase:
⮚ obiceiul de sugere a degetului – policele cel mai frecvent (poate să conducă la inocluzie verticală atât în zona
anterioară, cât şi în zona posterioară);
⮚ onicofagia – rosul unghiilor (poate duce la leziuni specifice parodontale);
▪ atitudini posturale vicioase – dormitul cu mâna sub cap (poate duce la dezvoltarea asimetrică a maxilarului);
▪ disfuncţii şi parafuncţii – bruxismul – diurn/nocturn; forma severă –> atriţia excesivă a dinţilor de pe arcada superioară şi inferioară
(clinic: dinţi reduşi foarte mult în înălţime; se observă dentina, care transpare prin stratul de smalţ rămas – foarte subţire – sau este
expusă direct cavităţii orale);
▪ istoricul afecţiunii actuale.

68.Foaia de observatie pedodontica-examenul clinic cranio-facial

● Examen clinic cranio-facial:
tipologie craniană par
tipologie facială contur facial
proporția etajelor simetria facial
profil facial tegumente faciale
ochi-conjunctivită urechi, buze
ganglioni limfatici loco-regionali
A.T.M. N-arc-N

69.Foaia de observatie pedodontica- tipologia craniana si tipologia faciala.

Tipologia craniana: Tipologia faciala:
-dolicocefal -euriprosop
-mezocefal -mezoprosop
-brahicefal -leptoprosop

70.Foaia de observatie pedodontica-ex clinic intra-oral.

-mucoasa orala: aspect,integritate,coloratii,umiditate(umectare)
-jugal
-vestibular
-palatal
-lingual,sublingual,frenuri,bride
-palat dur,moale
-limba-mucoasa
-fren
-volum
-aspect
-torus muscular
-dinamica
-glande salivare,oro-faringe, amigdale palatine
-consistenta salivei,igiena orala,indici de evaluare-O.H.I(GREEN SI VERMILLION)-DI
- CI
-Q.H.(QUIGLEY-HEIN)=suma notelor acordate supra numarul
suprafetelor examinate.
-vârsta dentară -precizarea dentației integritatea sau afectarea odontală ;
-discolorații, carii dentare
-indici de evaluare ICCITN -pulpite, necroze pulpare, parodontite, eroziuni dentare, traumatisme dentare şi dento-
parodontale , distrofii dentare, restaurări dentare aparate ortodontice sau gnato-protetice prezente , atriția
dentară , abraziunea dentară

71. Foaia de observatie pedodontica-examenul parodontal si examenul functional.

Examenul parodontal:
-congestie: margine gingivală, papilă -
inflamație: margine gingivală, papilă
----sângerare: provocată, spontană -
pungă gingivală -
mobilitate dentară patologică -
recesiune gingivală -
indici de evaluare: • IS • ICPITN
Examenul functional
-respiratie
-deglutitie
-fonatie
-masticatie
72. Foaia de observatie pedodontica-examene complementare
● -relevarea plăcil muco bacteriene ● -teste imunologice
● -RX - ● -teste bacteriologice
● transiluminarea ● -teste de urina
● teste pulpare • termice • electrice ● -examen O.R.L. - examen: endocrinologic •
● teste salvare psihologic • dermatologie
● -teste hematologice: sangerare, coagulare,
hemoglobina, hemoleucograma, trombocite ;
73.Foaia de observatie pedodontica-diag de certitudine
-general psiho-somatic
-stomatologic-anatomoclinic(odeontal,parodontal,ocluzal, dento-maxilar)
-etiopatogenie
-functional
74. Foaia de observatie pedodontica-plan de tratament
-educatie sanitara individuala
-obtinerea consintamantului in cunostinta de cauza mandate privind:
 ● tehnica de management comportamenta terapeutica recomandata
● solutia terapeutica recomandata
-etapizare tratament
-evolutie-prognostic
-epicreza

75. Sistemul Zsigmondy-Palmer de notare a dinților.

• Combină sistemul numeric cu o reprezentare grafică pentru a specifica cadranul.

• Sistem unghiular sau sistem axial <--reprezentare grafică.

• Dezavantaj: greu de dactilografiat sau verbalizat.

• Literele au fost utilizate pentru a nota dinții temporari.

• La început s-au utilizat litere mici(1932), apoi au fost introduse literele mari (cel mai
des întâlnite) în combinație cu reprezentarea grafică.

76. Sistemul internațional și

sistemul universal de notare
a dinților.
Sistemul internaţional

-2 cifre: - prima cifră - tipul de

dentaţie - cadranul (hemiarcada)

- a doua cifră - precizează

dintele
Sistemul universal

Dentația temporară: codată alfabet de la A la T

Dentația permanentă: codată numeric de la 1 la 32

77. Particularitățile generale ale coroanei dinților temporari.

● este mai mică(cu 1/3 comparativ cu cea a DP)

● culoarea este mai deschisă (alb-albastrui,alb laptos)
● este convergentă spre cervical
● faţa ocluzală este mai îngustă
● smalţul şi dentina reduse dimensional
● ariile de contact dintre molarii temporari sunt foarte plate şi întinse

78. Particularitățile generale ale rădăcinilor dinților temporari.

● sunt mai lungi decât coroanele

● rădăcina dinţilor frontali este aplatizată M-D
● rădăcina molarilor temporari este mai lungă şi mai subţire comparativ cu cea a DP
● rădăcinile sunt evazate și se îngustează către apex → suficient spaţiu pentru dezvoltarea mugurilor DP

79.Particularitățile generale ale pulpei dinților temporari.

● are dimensiuni mai mari decât a DP în raport cu volumul coroanei
● forma camerei pulpare schiţează suprafaţa coroanei
● coarnele pulpare sunt mai aproape de suprafaţa dintelui
● coarnele meziale sunt mai aproape de suprafaţa dintelui decât cele distale
● camera pulpară a molarilor mandibulari este mai mare decât a molarilor maxilari
● există un corn pulpar corespunzător fiecărui cuspid

80,Caracteristicile incisivului central maxilar temporar.

● coroană dentară mai mică, globuloasă

● diametrul M-D coronar ≥ diametrul C-I coronar
● unghiul mezio-incizal ascuţit
● unghiul disto-incizal rotunjit
● fața vestibulră ușor convexă, relativ netedă, linii de dezvoltare sau șanțuri slab evidențiate
● fața orală prezintă un cingulum și creste marginale bine dezvoltate, de obicei lipsesc elemente anatomice de dezvoltare (gropițele,
șanțurile)
● punctele de contact întinse pe toată suprafaţa proximală
● stratul de smalţ accentuează convexităţile
● lungime totală = 16,4 mm
● lungime coronară = 6 mm
● rădăcina este conică, lungă, uşor efilată spre regiunea apicală, uşor înclinată spre D şi V

Morfologie pulpară 🡪 marginea incizală se află la 2,3mm → M şi la 2,4mm D de la camera pulpară

81- Caracteristicile incisivului lateral maxilar temporar

-formă asemănătoare cu incisivul central

- coroana dentară mai mică şi mai îngustă
- unghiul disto-incizal mai rotunjit comparativ cu i.c.
-anatomia feței orale mai puțin proeminentă
-cingulum-ul mai puţin proeminent
-lungime totală = 15,8 mm lungime coronară = 5,6 mm
Morfologie pulpară
-distanţa de la marginea incizală la pulpă =2,6mm

82- Caracteristile incisivului central mandibular temporar

-cel mai mic dinte din dentația temporară lungime totală ≈ 14 mm lungime coronară = 5 mm
-privit dinspre V, este simetric, unghiurile D-I și M-I, formează ≈ unghi
-drept cu marginea incizală
-marginea incizală este paralelă cu palnul orizontal
-fața V mai puțin convexă, la fel de netedă fără repere anatomice de dezvoltare
-fața orală netedă, cingulum pronunţat cu fosa și creste marginale mai puţin proeminente
-creasta cervicală V mai proeminentă spre M
-rădăcina dentară lungă, rotunjită şi înclinată spre D, uneori ușor comprimată pe suprafețele M și D
Morfologie pulpară camera pulpară urmează conturul suprafeţei externe pulpa se află la 2,6 mm de marginea incizală

83-Caracteristicile incisivului lateral mandibular temporar

-mai mare decât centralul mandibular, morfologie similară unghiul D-I mai obtuz
-mai lung dar mai îngust comparativ cu ic lungime totală = 15 mm lungime coroană = 5,2 mm
-suprafaţa orală mai concavă
-unghiul mezio-incizal ascuţit
-unghiul disto-incizal rotunjit
-cingulum-ul mai mare decât la lateralul maxilar
-rădăcina rotundă pe secțiune, conică, înclinată spre D, mai lungă decât a ic
-adesea șanț (depresiune longitudinală) pe fața D a rădăcinii, care o
-separă în 2 fragmente, V și O
Morfologie pulpară -camera pulpară respectă conturul dintelui
84-Caracteristicile caninului temporar maxilar

-cel mai voluminos dinte din grupul dinţilor frontali

-lungime totală = 18,8 mm
-lungime coroană = 6 mm
-toate suprafețele convexe
-constricție cervicală mai pronunțată decât la incisivii maxilari
-marginea liberă proeminentă sub formă de „V” → 2 versanți ( dacă sunt inegali, versantul M mai lung decât cel D)
-pe fața V, la colet, o proeminență pronunțată
-faţa P foarte convexă, prezintă cingulum şi două creste marginale proeminente
-de la cingulum pornește o creastă longitudinală spre vârf
-pe fața V există o creastă similară
-coroana are forma de romb
-o rădăcină (foarte rar 2), lungă, înclinată spre D, triunghiulară pe secțiune
Morfologie pulpară
-camera pulpară urmează conturul coronar
-cornul pulpar la 3,2 mm de JAD în dreptul cuspidului

85-Caracteristicile caninului temporar mandibular

-mai mic şi mai puţin voluminos decât cel maxilar, deoarece

-crestele cervicale, vestibulare şi orale sunt mai puţin pronunţate marginea incizală
-diametrul M-D mai mic decât înălțimea coroanei
-diametrul V-O mai mic decât al caninului maxilar
-prezintă 2 versanţi inegali, cel D mai lung decât cel M
-lungime totală = 16 mm
-lungime coroană = 5 mm
-rădăcina dentară bine dezvoltată, aplatizată în sens M-D, înclinată spre D și ușor V
Morfologie pulpară

-camera pulpară urmează conturul coronar

-pulpa coronară se află la 3mm de JAD în direcţie incizală

-spre M şi D distanţa de la JAD la pulpa coronară este de 1,8 mm

86. Caracteristicile molarului prim temporar maxilar cu tipar ocluzal premolariform.

- 2 cuspizi: - mare V, mic P - șanţ longitudinal - 2 fosete M și D puţin exprimate
Pe faţa V o protuberanţă de smalţ = tuberculul Zukerkandl
rar – pe faţa P– tuberculul Carabelli
lungime totală = 15,1mm lungime coroană = 5,1mm
3 rădăcini – 2 V, 1 P, puternic divergente, lungi, subțiri
Morfologie pulpară câte un corn pulpar corespunzător fiecărui cuspid cornul M-V cel mai proeminent distanţa de la
cornul pulpar – vârful cuspidului = 1,8 mm-MV; 2,3 mm-DV; 2 mm-P

87. Caracteristicile molarului prim temporar maxilar cu tipar ocluzal molariform.

- 2 cuspizi V - 2 cuspizi P - şanţ longitudinal - 2 fosete M şi D + 1 fosetă centrală
- forma triunghiulară dinspre ocluzal
- suprafețe proximale convergente oral → coroana mai mare M-D pe fața V
- cuspidul MP cel mai mare, urmat de MV și DV
- cuspidul MV prezintă o dimensiune M-D mai mare decât a cuspidului DV, ocupând 2/3 din fața V
pe faţa V o protuberanţă de smalţ = tuberculul Zukerkandl
rar – pe faţa P– tuberculul Carabelli
lungime totală = 15,1mm lungime coroană = 5,1mm
3 rădăcini – 2 V, 1 P, puternic divergente, lungi, subțiri
Morfologie pulpară câte un corn pulpar corespunzător fiecărui cuspid cornul M-V cel mai proeminent distanţa de la
cornul pulpar – vârful cuspidului = 1,8 mm-MV; 2,3 mm-DV; 2 mm-P

88. Caracteristicile molarului prim temporar mandibular.

în ½ mezială a feţei V – tuberculul Zukerkandl → - constricţie cervicală V importantă - suprafaţa M mai lată decât cea
D - suprafaţa ocluzală mult mai îngustă V-O→ aspect romboid
4 cuspizi , rareori 5: 2 V şi 2-3 L
cuspizii V mai lungi şi ascuţiţi (MV cel mai dezvoltat M-D și C-I)
cuspizii L mai scurţi şi rotunjiţi
uneori, o creastă transversală de smalţ unește cuspidul MV şi ML(caracter distinctiv)
șanț longitudinal ocluzal + 2 fosete principale (M şi D) + centrală (mai proeminentă)
lungime totală = 15,8 mm lungime coroană = 6,0 mm 2 rădăcini – una M (mai lungă) și una D, evazate, uneori bifide
Morfologie pulpară ¬ 4 coroane pulpare ¬ coarnele meziale la 2,1mm de JAD ¬ coarnele distale – la 2,4 mm de
JAD ¬ rădăcina mezială 2 canale ¬ rădăcina distală 1 canal
89. Caracteristicile molarului doi temporar maxilar.
este asemănător dar mai voluminos decât primul molar
4 cuspizi ocluzali – 2 V; 2 P (MP cel mai mare, DP cel mai mic, DV și MV ≈ egali) şanţuri „H”
2 fosete principale M şi D + foseta centrală → marchează intersecția șanțurilor de dezvoltare
cuspidul MP – DV – creastă oblică de smalţ faţa P – 85% din copii – tuberculul lui Carabelli
lungime totală = 17,4 mm lungime coroană = 5,7 mm
– 2 vestibulare (DV cea mai mică), 1 palatinală (cea mai mare), mai subțiri, mai divergente decât ale M1 permanent
Morfologie pulpară coarnele pulpare = 4 sau 5 cornul MV cel mai mare şi mai apropiat de JAD = 2,8mm cornul DV –
distanţă faţă de JAD = 3,1mm

90. Caracteristicile molarului doi temporar mandibular.

configuraţie ocluzală foarte apropiată de molarul prim permanent (copia fidelă micșorată)
prezintă proeminenţă cervicală V ( creasta V-C) și constricția cervicală
convergenţă ocluzală a suprafeţei V
contur ocluzal dreptunghiular mai regulat, cu diametrul M-D mai mare decât cel V-O
foarte vizibili cei 5 cuspizi ocluzali: 3 V (CV cel mai mare, urmat de MV și DV), 2 L(similari dimensional)
3 fosete ocluzale (M și D mai puțin proeminente)
lungime totală = 18 mm lungime coroană = 5,5 mm 2 rădăcini înguste M-D, mai late în sens V-O, foarte divergente şi
curbate spre interior
Morfologia pulpară 5 coroane pulpare cornul M-V cel mai proeminent = 2,8 mm faţă de JAD cornul D-V = 3,1 mm de
JAD
91. Structura dinților temporari – smalțul.
grosimea redusă cu aproximativ 30%
prismele de smalţ la nivelul vârfului cuspizilor/marginii incizale, fisurilor şi fosetelor ocluzale sunt aproape paralele în
axul lung al dintelui
la nivelul coletului - prismele de smalţ sunt înclinate 44-46° faţă de axul longitudinal pentru dinţii frontali şi 32-34°
pentru dinţii laterali ⇒ nu este necesară bizotarea prismelor de smalţ
striaţiile Retzius aproape paralele cu suprafeţa dintelui
cantitatea de fluor este mai mică datorită perioadei mai scurte de maturare a smalţului
la suprafaţa tuturor dinţilor temporari există un strat de smalţ aprismatic – 30µm grosime, în care cristalele sunt paralele
între ele şi perpendiculare pe JAD ⇒ demineralizare cu acid fosforic 50% timp de 2 minute

92. Structura dinților temporari – dentina și cementul.

DENTINA- redusă dimensional
υ canaliculele dentinare au diametrul mai mare spre J.A.D. şi se îngustează spre camera pulpară
υ dentina mineralizată prenatal faţă de cea mineralizată postnatal → se identifică prin linia neonatală → incisivi - la
nivelul coletului; → molari - la nivelul punctului de contact
CEMENTUL- redus dimensional - număr scăzut de cementocite
υ joncţiunea dento-cementară diferă la dinţii temporari:
smalţul separat de cement printr-o zonă de dentină în 30% cazuri,
cementul acoperă smalţul în 60% cazuri,
smalţul acoperă cementul în 10% cazuri
93,Structura dinților temporari – pulpa dentară.
- aproximativ aceeaşi structură ca la dinţii permanenţi
- elementul fibrilar mai bine reprezentat – fibre de colagen şi reticulină
- densitatea inervaţiei, numărul şi distribuţia elementelor nervoase reduse faţă de DP
- unele cerrcetări → plex nervos subodontoblastic nedezvoltat
- degenerescenţa vasculară a odontoblastelor
- vasele sanguine dilatate → hemoragii pulpare
 94.Enumerați perioadele de creștere și dezvoltare a dinților temporari și specificați caracteristicile
acestora.
Fiziopatologia dintilor temporari
Formare – perioada intra-uterin
Erupţie – între 6 luni şi 3 ani
Ocluzie şi stabilitate – scurtă în dentaţia temporară
Resorbţia radiculară debutează: 4-5 ani pentru incisivi
după 6 ani – canini, molari mandibulari
după 8 ani – canini, molari maxilari

Perioadele de creştere şi dezvoltare

Faza de creştere şi dezvoltare până se edifică coroana şi rădăcina – stadiul I – durată 1 an

Faza de maturare şi stabilitate – stadiul II – durata 3 ani ± 6 luni
Faza de resorbţie – stadiul III – durata 4 ani

Stadiul I – Dinte temporar tânăr sau imatur

☻ Perioada în care îşi edifică creşterea radiculară (1-2 ani din momentul erupţiei)
☻ Rar atins de proces carios
☻ Frecvent sediul unor traumatisme – pulpa recţionează
♦ reacţie inflamatorie – cu conservarea vitalităţii
♦ stimularea în exces a dentinogenezei cu obturarea canaliculilor dentinari
☻ Necroza pulpară asimptomatică → discromie
Patologie – carie (rar), traumatism
Reparaţie – întotdeauna
Terapie – conservarea vitalităţii - pulpa cu element celular
- comunicări longitudinale pulpoparodontale

Dinte temporar stabil – stadiul II – durată 3 ani

- Patologie – atingere pulpară rapidă şi parodontală frecventă
 - Reparaţie – posibilă
- Terapie – conservare pulpară

Dinte temporar stadiul III – resorbţia radiculară

☻ Factori anatomici
☻ Factori endodontici
☻ Factori parodontali

95.Tipurile de ocluzie în stomatologia pediatrică – enumerare și definiție.

1. Ocluzia ideală - interdigitația perfectă dintre dinții superiori și cei inferiori - concept teoretic al relațiilor ocluzale
structurale și funcționale care include principiile ideale pe care ocluzia trebuie să le aibă
2. Ocluzia normală - relația de clasa I Angle la nivel molar în ocluzie centrică
3. Ocluzia fiziologică - se abate într-un mod sau mai multe de la ideal, dar totuși este bine adaptată la mediul respectiv
particular, este estetică și nu prezintă manifestări patologice
4. Ocluzia funcțională - interdigitația dintre dinții superiori și cei inferiori care oferă eficiența cea mai mare în timpul
mișcărilor mandibulare, în momentul exercitării funcțiilor sistemului stomatognat
5. Ocluzia echilibrată - este ocluzia în care sunt contacte echilibrate la nivelul întregii arcade în timpul tuturor mișcărilor
mandibulare

96.Descrieți caracteristicile morfologice ale arcadelor dentare la naștere.

- copilul nu prezintă dinți, ci doar arcadele alveolare edentate (excepție dinții natali și neonatali)
- ambele arcade sunt ușor lobulate, indicând poziția viitorilor dinți temporari
- atât mandibula cât și maxilarul sunt prea mici pentru a asigura în acest moment o aliniere corectă a tuturor dinților
temporari
- pe parcursul primului an de viață crestele alveolare se vor dezvolta atât în lungime cât și în înălțime
- dezvoltarea va fi stimulată în mare parte de mugurii dentari, localizați în grosimea crestelor alveolare
- o dată declanșată, erupția dentară va marca dezvoltarea și formarea ocluziei dentare propriu-zise
- arcada superioară este rotunjită anterior
- arcada inferioară este aplatizată anterior, având forma literei U
- crestele alveolare sunt acoperite de un periost fibros și dens
- crestele alveolare sunt delimitate de bolta palatină prin șanțul palatin și de regiunea labială și jugală prin șanțul
labiojugal
- distanța dintre bolta palatină și crestele alveolare este redusă
- absența dinților face ca mandibula să beneficieze de un grad mare de libertate a mișcărilor și să se apropie de maxilar

97.Descrieți relațiile interarcadice la naștere.

- la închiderea cavității orale există contacte doar în zona distală (posterioară)

- mandibula este situată în poziție ușor retrudată față de maxilar
- în plan sagital – arcada alveolară superioară o depășește pe cea inferioară, formând așa numita treaptă sagitală
- diferența în plan sagital dintre maxilarul superior și cel inferior este în medie de 4-6 mm
- în plan vertical există un spațiu între procesele alveolare, care favorizează prevenirea unei supraocluzii exagerate în
momentul erupției
- nou-născutul prezintă creste alveolare dispuse în „capac de cutie”, creasta maxilară circumscriind-o pe cea mandibulară
🡪deep-bite sau overbite – 1/1

98.Avantajele alimentației naturale la sân în perioada predentară.

Cel mai important factor funcțional în această perioadă, care influențează dezvoltarea aparatului dento-maxilar și în același timp
și relațiile inter-maxilare 🡪 alimentația naturală la sân.
Avantajele acesteia sunt reprezentate de faptul că:
1. laptele matern asigură aportul principiilor alimentare în compoziție și la temperatura optimă
2. declanșează excitanții funcționali cu consecințele lor trofice
3. asigură o dezvoltare armonioasă a tuturor elementelor aparatului dento-maxilar prin:
- modelarea bolții palatine
- dezvoltarea mușchilor masticatori, orbiculari
- dezvoltarea mișcărilor mandibulare
4. la sugar predomină contracția ritmică a mușchilor propulsori, retropulsori și orofaciali, ceea ce conduce la realizarea primei
mezializări a mandibulei
5. datorită mișcărilor de propulsie, mandibula își va modifica poziția în raport cu maxilarul și baza craniului ◊ se va regla relația
centrică și se vor compensa relațiile sagitale intermaxilare

99.Dezvantajele alimentației artificiale în perioada predentară.

- prin alimentație artificială a nou-născutului nu vor fi solicitate în aceeași măsură grupele musculare
- mișcarea de propulsie a mandibulei va fi redusă ca și intensitate ceea poate determina blocarea mandibulei din procesul
de creștere, favorizând astfel instalarea unei retrognaţii mandibulare

100. Dezvoltarea ATM în perioada predentară.

Articulația temporo-mandibulară suferă o serie de transformări succesive în perioada predentară care
treptat vor conduce la: ¬ formarea și adâncirea cavității articulare a osului temporal (cavitatea
glenoidă) ¬ apariția și dezvoltarea tuberculului articular anterior ¬ dezvoltarea condilului
mandibular
101. Reperele molare normale și patologice în sens sagital în dentația temporară.
ÎN PLAN SAGITAL
1. La nivel molar → planul postlacteal – plan imaginar care trece prin fețele distale ale molarilor
doi temporari (superior și inferior)
- Relațiile molare în dentaţia temporară pot fi clasificate în 3 tipuri: – Plan postlacteal drept – Plan
postlacteal în treaptă mezializată – Plan postlacteal în treaptă distalizată
- PLAN POSTLACTEAL DREPT – fețele distale ale molarilor doi temporari maxilar și mandibular sunt în același plan
vertical - relația normală în dentaţia temporară – deoarece lățimea mezio-distală a molarului mandibular este mai mare
decât cea a molarului maxilar
- PLAN POSTLACTEAL ÎN TREAPTĂ MEZIALIZATĂ – faţa distală a molarului doi temporar mandibular este
mezial faţă de suprafaţa distală a molarului doi temporar maxilar
- PLAN POSTLACTEAL ÎN TREAPTĂ DISTALIZATĂ – faţa distală a molarului doi temporar mandibular este mai
distal faţă de suprafaţa distală a molarului doi temporar maxilar
102. Reperele canine normale și patologice în sens sagital în dentația temporară.
La nivel canin:
- normal – cuspidul caninului inferior contactează spaţiul dintre incisivul lateral superior şi caninul superior
- patologic – contact distal sau mezial (spaţiu precanin superior/ spaţiu retrocanin inferior) - relaţia canină este una
dintre cele mai stabile în dentaţia temporară
103. Reperele incisive normale și patologice în sens sagital în dentația temporară.
La nivel incisiv: - normal - raport psalidodont – faţa vestibulară a incisivilor inferiori vine în contact cu faţa orală a
incisivilor superiori - raport labiodont – ocluzie cap la cap - patologic - overjet
104. Reperele molare normale și patologice în sens vertical și transversal în dentația temporară.
ÎN PLAN TRANSVERSAL: 1. La nivel molar - normal: arcada maxilară circumscrie arcada
mandibulară cu un cuspid (vestibular) - patologic: - crossbite/angrenaj invers - ocluzie lingualizată
ÎN PLAN VERTICAL: .1. La nivel molar - normal: contacte ocluzale - patologic: - open-bite - supra-acoperire
105. Reperele canine normale și patologice în sens vertical și transversal în dentația temporară.
ÎN PLAN TRANSVERSAL -La nivel canin - normal: cuspidul caninului inferior contactează faţa palatinală a
caninului superior - patologic: - crossbite/angrenaj invers - ocluzie lingualizată
Vertical La nivel canin - normal: contact - patologic: - open-bite - over-bite
106. Reperele incisive normale și patologice în sens vertical și transversal în dentația temporară.
ÎN PLAN TRANSVERSAL. La nivel incisiv - normal: coincidenţa liniilor interincisive cu linie frenurilor si cu
planul medio-sagital - patologic: devierea liniei mediene (funcţional/morfologic)
Vertical La nivel incisiv - normal: overbite 1/1 → 2/3 - patologic: - open-bite - over-bite
107.Enumerați consecințele predominenței activității funcționale a mușchilor maseteri în perioada de
vârstă 3 – 6 ani.

Acţiunea lor favorizează deplasarea mandibulei în sens sagital,fapt ce constituie stimuli pentru :
-dezvoltarea componentelor ATM
-instalarea atriţiei
- a unor rapoarte ocluzo-articulare normale

108. Enumerați consecințele predominenței activității funcționale a mușchilor temporali în perioada de

vârstă 3 – 6 ani.

Acţiunea muschiului temporal nu stimulează dezvoltarea componentelor ATM şi permite mişcări doar în sens vertical
→nu apare atriţia
→nu se produce mezializarea mandibulei
→blocarea mişcărilor şi instalarea unui raport de supraocluzie frontala

109. Caracteristicile generale ale primei perioade a dentiției mixte.

Perioada dentitiei mixte= 6-12 ani
Prima perioada a dentitiei mixte se carcaterizeaza prin:

- erupţia molarilor unu permanenţi şi a incisivilor permanenţi

-molarul unu permanent erupe ghidat de faţa distală a molarului doi temporar → a doua înălţare a ocluziei

Erupţia molarului prim permanent conduce la schimbări dento-alveolare şi dento-dentare importante:

-prin mezializarea sa se reduc spațiile primate/spațiile siminene
-modificarea formei arcadei de la semicerc la parabola la maxilar și semielipsă la mandibulă
-se produce a doua înălţare fiziologică a ocluziei
-poziţia şi relaţia molarului unu permanent depinde foarte mult de faţa distală a molarilor doi temporari(superior şi
inferior)
-tranziţia la relaţia de clasa I molară Angle -tranziţia molarului unu permanent de la planul postlactea drept la relaţia de
clasa I presupune ca M1 p inf să se deplaseze înainte cu 3-5 mm faţă de M 1 P sup
-Această mișcare se face prin utilizarea spaţiilor fiziologice/simiene/primate sau a leeway space-ului la nivelul arcadei
inferioare şi prin creşterea mandibulei înainte
-Poate apare în două moduri:
1.timpurie(early shift)
2.tardiv(late shift)

110. Explicați fenomenul de tranziție timpurie din cadrul perioadei de dentiție mixtă (early shift).

EARLY SHIFT
-forţa eruptiva a M1 p este suficientă să împingă înanite molarii temporari de la nivelul arcadei şi să închidă spaţiile
primate,stabilind astfel relaţia molară de clasa I

111. Explicați fenomenul de tranziție tardivă din cadrul perioadei de dentiție mixtă (late shift).

LATE SHIFT
-la 30% din copii spaţiile primate/simiene lipsesc→când erupe M1p, acesta nu poate să se deplaseze înainte pentru a
stabili o relaţie molară de clasa I
-în aceste cazuri, în momentul exfolierii molarilor temporari, M1p glisează spre anterior utilizând leeway-space-ul

112. Evoluția relației molare în cazul unui plan postlacteal patologic în perioada dentiției mixte
 PLAN POSTLACTEAL ÎN TREAPTĂ MEZIALIZATĂ
-M1p va erupe într-o relaţie molară de clasa I
-treapta mezializată a planului postlacteal apare cel mai frecvent datorită creşterii spre înainte a mandibulei
-dacă creşterea spre anterior a mandibulei persistă, va conduce la o relaţie molară de clasa a III-a Angle
-dacă creşterea spre înainte este minimă, se poate stabili o relaţie molară de clasa I

PLAN POSTLACTEAL ÎN TREAPTĂ DISTALIZATĂ

-M1p va erupe într-o relaţie de clasa a II-a
-această configuraţie molară nu se autocorectează şi va determina o malocluzie de clasa a II-a, chiar dacă există Leeway
space şi creştere mandibulară
-incisivii temporari sunt înlocuiţi de cei permanenţi
-incisivii permanenţi sunt considerabil mai mari decât cei temporari
-diferenţa de spaţiu dintre spaţiul necesar alinierii incisivilor şi cantitatea de spaţiu disponibilă = „incisal liability”
-la maxilar –7.6 mm
-la mandibulă –5-6 mm

113. Factorii care contribuie la compensarea diferenței de diametru mezio-distal dintre incisivii permanenți și incisivii
temporari („incisal liability”) din perioada dentiției mixte.

„Incisal liability”poate fi compensat prin următorii factori:

A. Utilizarea spaţiilor apărute în dentaţia temporară (spațiile simiene/primate/fiziologice)

-spaţiile fiziologice sau de dezvoltare care există în dentaţia temporară sunt utilizate pentru a acoperi în parte acest
deficit de spaţiu
-incisivii permanenţi se aliniază mai uşor în cazurile în care există spaţii interdentare decât pe o arcadă unde acestea nu
există

B. Creşterea distanței intercanine

 -în timpul tranziţiei de la incisivii temporari la incisivii permanenţi are loc creşterea distanţei intercanine la ambele
maxilare
-acesta este un factor important care permite incisivilor permanenţi mai laţi să se alinieze pe arcadele ocupate anterior
de incisivii temporari

C. Modificarea axei de implantare a incisivilor

-incisivii temporari sunt mult mai drept implantați la nivelul osului maxilar decât cei permanenţi
-incisivii permanenţi erup mai vestibularşi mai înclinaţi/proclinați vestibular decât cei temporari→ cresc perimetrul
arcadei dentare

114-Caracteristicile celei de a doua perioade de tranziție a dentiției mixte

Este caracterizată de înlocuirea molarilor şi caninilor temporari cu premolarii şi caninii permanenţi
Lăţimea M-D a molarilor şi caninilor temporari este mai mare decât cea a premolarilor şi caninilor permanenţi
leeway space-ul lui Nance
mandibulă = 3.4mm maxilar = 1.8mm

115- Descrieți stadiul de “ugly duckling” din perioada dentiției mixte

Apare la 6-7 ani.
Se observă diastema la nivelul arcadei superioare (interpretată greşit de părinţi ca o malocluzie).
Trăsăturile perioadei: - diastemă maxilară - înclinarea vestibulară a incisivilor laterali.
Când erup caninii permanenţi, ei deplasează rădăcinile IL spre rădăcinile IC, care se deplasează de asemenea spre
mezial (ca rezultat – coroanele IC diverg spre distal şi apare mezial diastema)
Această situaţie se autocorectează când erup caninii şi presiunea se transferă de la nivelul rădăcinilor la nivelul
coroanelor incisivilor.
116- Relațiile ocluzale normale și patologice în dentiția mixtă în plan sagital.
La nivel molar
- normal – cls I Angle (drept sau usor mezializat <2mm)
- patologic – cls a II-a (distalizat) sau a III-a Angle (mezializat >2mm)
La nivel canin
- normal – cuspidul caninului inferior contactează spaţiul dintre incisivul lateral superior şi caninul superior
- patologic – contact distalizat sau mezializat
La nivel incisiv
- normal – raport psalidodont – incisivii inferiori contactează cu faţa palatinală a incisivilor superiori
- patologic – overjet sau cap la cap
117-Relațiile ocluzale normale și patologice în dentiția mixtă în plan transversal
La nivel molar
- normal – arcada maxilară circumscrie arcada mandibulară cu un cuspid (vestibular)
- patologic - crossbite - ocluzie lingualizată
La nivel canin
- normal – cuspidul caninului superior circumscrie cuspidul caninului inferior
- patologic - crossbite - ocluzie lingualizată
La nivel incisiv
- normal – coincidenţa liniilor interincisive
- patologic - crossbite - ocluzie lingualizată
118-Relațiile ocluzale normale și patologice în dentiția mixtă în plan vertical
La nivel molar

- normal – contact M1p sup cu M1p inf

- patologic - open bite - ocluzie prăbuşită
La nivel canin

- normal – contact
- patologic - open bite - overbite
La nivel incisiv

- normal – overbite 1/2

- patologic – overbite 1/1, 2/3
119-Factorii care influențează stabilirea anvelopei funcționale în perioada dentației permanente la copil și
adolescent
- curba Spee - curba lui Wilson - sfera lui Monson - poziţia axială
Curba Spee - curba care începe de la cuspizii caninilor şi urmăreşte vârfurile cuspizilor vestibulari ai PM şi M, când se
priveşte dinspre faţă.
Inclinarea unora dintre dinţii posteriori trebuie să fie spre vestibular faţă de axul lung vertical, dacă suprafeţele lor
ocluzale sunt conform cu această curbă.
Rădăcinile molarilor maxilari sunt înclinate mezial iar cele ale molarilor mandibulari distal.
Curba Wilson - curba medio-laterală a planului ocluzal al dinţilor posteriori
Scopul acestui arc în curbura ocluzală este de a completa pantele condiliene în timpul mişcărilor mandibulei.
Coroanele dinţilor posteriori mandibulari trebuie să fie înclinate spre lingual, în timp ce cele ale celor maxilari spre
vestibular.
Curba devine mai adâncă posterior, astfel încât înclinarea molarilor este mai mare decât a premolarilor
Din cauza acestei curbe, asociate cu înclinarea dentară, cuspizii vestibulari ai molarilor mandibulari şi cei linguali ai
molarilor maxilari par de obicei să fie mai lungi.
Sfera lui Monson - curbura ocluzală de compensaţie – curbură tridimensională a planului de ocluzie, care este
combinaţia curbei Spee şi a curbei Wilson
Este sub forma unei porţiuni de sferă.
Este concavă pentru arcada mandibulară şi convexă pentru cea maxilară.
Poziţia axială a dinților - înclinarea dinţilor față de axa verticală
Aceste înclinări sunt necesare pentru o funcţie ocluzală adecvată a dinţilor.
Aşa cum sunt descrise aceste poziţii axiale, trebuie să aibă o valoare care să le lege de funcţia dentară individuală, dar
şi de înclinarea relativă la curbele Spee şi Wilson.
AICI TERMINAM NOI.

119-Principii pentru prevenirea și tratarea durerii la copil – metode de abordare centrate pe copil
Metode de abordare centrate pe copil:
- metode comportamentale cognitive inclusiv terapie de expunere (metoda “step by step”)
- relaxare musculară
- respiraţie liniştită
- distragerea atenţiei
aplicarea unui analgezic local pentru o perioadă de timp de minim 2 minute (eficiență doarpentru zonele
necheratinizate)
aplicarea unei presiuni digitale în zona respectivă
întinderea mucoasei de la nivelul zonei de puncție analgezică
încălzirea soluției analgezice
folosirea acelor de 30 pentru infiltrații locale și a celor de 27 pentru bloc de ram
injectarea în ritm lent și lin
retragerea acului după contactul cu osul și aspirare
- modelare comportamentală

120. Principii pentru prevenirea și tratarea durerii la copil – metode de abordare centrate pe afecțiune.
• analgezia locală
• administrarea de medicamente analgezice
• sedarea cu NO2 (protoxid de azot)
• sedarea conştientă

121. Enumerați obiectivele analgeziei locale în stomatologia pediatrică.

A) PREGĂTIREA UNUI CONFORT PSIHIC OPTIM AL COPILULUI ÎN VEDEREA EFECTUĂRII ANALGEZIEI
LOCALE:
⦿ Reducerea fricii şi anxietăţii
⦿ Îndepărtarea nesiguranţei
⦿ Câştigarea încrederii
⦿ Realizarea unei bune cooperări cu pacientul-copil
⦿ Obţinerea relaxării copilului în fotoliul dentar
 ⦿ Obţinerea acceptării pozitive a tratamentului stomatologic
B) CONTROLUL OPTIM AL DURERII:
⦿ Alegerea tehnicilor adecvate de analgezie locală la copil
⦿ Realizarea unei analgezii locale eficiente

122. Avantajele analgeziei locale în stomatologia pediatrică.

⮚ Administrare uşoară, cu o tehnică simplă şi precisă.
⮚ Nu necesită aparatură complicată, un anestezist şi nici personal suplimentar.
⮚ Se poate folosi cu rezultate foarte bune în condiţii de ambulator. Pacienţii-copii pot părăsi imediat sala de
intervenţie, reluându-şi activitatea normală.
⮚ Acţiunea substanţei analgezice este limitată la structurile pe care se intervine.
⮚ Câmpul operator rămâne complet liber, desfăşurarea actului terapeutic nefiind jenată.
⮚ Nu suprimă reflexele protectoare (tuse şi înghiţire).
⮚ Expunerea la un număr reltiv redus de riscuri vitale.
123. Indicațiile analgeziei locale în stomatologia pediatrică.
⦿ Restaurări coronare cu amalgam, compomeri, compozite, etc. în cazurile în care mai mult de ¼ din grosimea
stratului de dentină este afectată
⦿ Pulpotomie
⦿ Pulpectomie
⦿ Aplicarea de coroane pedodontice preformate
⦿ Extracții dentare
124. Contraimdicațiile analgeziei locale în stomatologia pediatrică.
⦿ Sigilări dentare.
⦿ Restaurări preventive cu rășini.
⦿ Restaurări coronare vestibulare ale DT și DPT.
⦿ Șlefuiri selective ale DT sau DPT.
⦿ Aplicarea de inele ortodontice sau de alte aparate ortodontice fixe.

125. Enumerați metodele de obținere a analgeziei locale fără durere în stomatologia pediatrică.
DISTRAGEREA ATENȚIEI COPILULUI
⮚ aplicarea uni analgezic local pentru o perioadă de timp de minim 2 minute (eficiență doarpentru
zonele necheratinizate)
⮚ aplicarea unei presiuni digitale în zona respectivă
⮚ întinderea mucoasei de la nivelul zonei de puncție analgezică
⮚ încălzirea soluției analgezice
⮚ folosirea acelor de 30 pentru infiltrații locale și a celor de 27 pentru bloc de ram
⮚ injectarea în ritm lent și lin
⮚ retragerea acului după contactul cu osul și aspirare

126. Dozele de analgezic local recomandate la copil în stomatologia pediatrică.

Doza recomandată pentru copil poate fi uşor calculată din formule:

 Doza maximă recomandată (mg/kg) x Greutatea copilului(kg)
Concentrația anestezicului (mg/ml) x volumul carpulei (ml)1

Doza maximă recomandată este de 4.4 mg/kg corp

Exemplu: Doza maximă din Lidocaină 2% cu 1: 100.000 epinefrină la un copil cu greutatea de 17 kg va fi de 2

carpule.
4.4 mg/kg x 17 kg = 74.8 mg = 2.08 carpule
20 mg/ml x 1.8 ml 36 mg

Regula degetului mare = 1 carpulă la 9 kg

Doza recomandată pentru copil poate fi uşor calculată din formulele de mai jos, dacă se cunoaşte doza pentru
adult.
Doza copilului = doza adultului x vârsta copil
vârsta copil + 12
Exemple: dozele maxime recomandate în mg de analgezic local cu şi fără constrictor

127. Analgezia locală la tuberozitate la copil în stomatologia pediatrică.

Blocarea nervoasă pentru nervii alveolari superiori şi posteriori este o
metodă rar necesară la copii. Se foloseşte atunci când infiltrarea molarului 1
permanent superior eşuează. Metoda convenţională pentru blocul nervilor
alveolari superiori foloseşte o injectare adâncă, într-o regiune ce conţine plexul
venos pterigoidian. Există astfel pericolul injectării intravasculare şi formarea
unui hematom.
 La copil, aceste riscuri pot fi evitate prin modificarea tehnicii, cu
depozitarea soluţiei în spaţiul de deasupra muşchiului buccinator (prin
avansarea acului în sus cu 1.5 cm, în linie cu poziţia estimată a molarului 2
permanent).

128. Analgezia locala la spina Spix la copil în stomatologia

pediatrică.
Tehnica blocului pe nervii dentar inferior şi lingual are un grad mai
mare de succes la copii decât la adulţi. O greşeală frecventă la adulţi este
plasarea acului prea jos pe ramul vertical al mandibulei, cu depunerea
soluţiei inferior de orificiul canalului alveolar. La copiii cu vârsta mai mică de
4 ani, acest orificiu este situat mai jos faţă de planul ocluzal şi astfel,
plasarea acului inferior de orificiu este dificilă, dacă se merge paralel cu
planul de ocluzie. De aceea, la copii este mai uşor să se asigure
depozitarea soluţiei în jurul nervului, înainte ca acesta să intre în canalul
mandibular.

Poziţionarea foramenului mandibular (spina Spix) pe parcursul creşterii; la copii spina este situată sub planul
de ocluzie; foramenul este întotdeauna situat pe o linie, atunci când ramul este îngust, la 2/3 înapoia
concavităţii anterioare.
129. Analgezia intraligamentară la copil în stomatologia pediatrică.
Puncţia intraligamentară, metodă foarte eficace la copii, este mult mai confortabilă decât oricare
din injecţiile pentru blocurile de ram ale nervului dentar inferior, infiltraţiile palatine sau infiltraţiile
vestibulare, analgezia obţinându-se foarte rapid, iar ţesuturile înconjurătoare fiind mai puţin afectate.
Deoarece cu ajutorul ei se poate obţine analgezia dinţilor mandibulari, este foarte folositoare atunci când
trebuie evitat un bloc pe nervul dentar inferior.
În plus, cu această tehnică nu se realizează şi analgezia limbii sau a buzelor, fapt foarte util în
cazul copiilor handicapaţi sau foarte mici la care există un risc crescut de traume post-operatorii ale
ţesuturilor moi.

130. Alternative moderne ale tehnicilor tradiționale de analgezie locală în stomatologia

pediatrică
⦿ SISTEMUL COMPUTERIZAT WAND

- prezintă un dispozitiv de eliberare a soluţiei analgezice controlat de

computer, nemaifiind necesară injectarea cu seringa;
⦿ INJECŢIA ÎN JET
 - nu foloseşte acul hipodermic, ci un dispozitiv special, numit injectomat; acesta propulsează sub
presiune soluţia analgezică printr-un orificiu fin între mucoasă şi os, la o adâncime de circa 1 cm;
⦿ ELECTRO-ANALGEZIA sau TENS (transcutaneous electronic nerve stimulation = stimulare electrică
nervoasă transcutanată )

- oferă posibilitatea autocontrolului nivelului de stimulare, ceea ce conferă pacienţilor siguranţă şi

reducerea anxietăţii.

SISTEMUL COMPUTERIZAT WAND

− prezintă un dispozitiv de eliberare a soluţiei analgezice controlat de computer
− teama, durerea, anxietatea şi stresul operator sunt mult reduse
− descărcarea soluţiei în ţesuturi nu este însoţită de durere
− furnizează o analgezie profundă, fără analgezia părţilor moi acoperitoare faciale
− cantitatea de soluţie folosită este mult redusă
− asigură o senzaţie tactilă superioară şi un control mai bun faţă de seringa clasică

131. Enumerați complicațiile analgeziei locale la copil în stomatologia pediatrică.

o TRAUMATISM MASTICATOR

− Folosiți o substanță analgezică cu un timp de acțiune scurt

o RUPEREA ACULUI LA NIVELUL ȚESUTULUI MOALE

− evitați indoirea acului;

 − minimalizați mișcarea acului la nivelul țesutului;

− nu introduceți acul până la capul

o HEMATOM LOCAL

o TRISMUS

o INFECȚIIE

o LEZAREA NERVULUI