TRATAMENTUL ORTODONTIC

CARACTERISTICI
- tratamentul orto urmareste realizarea unui echilibru
morfofunctional al ADM in relatie directa cu tipul constitutional si cu
particularitatile de crestere + dezvoltare ale fiecarui individ.
- se urmareste indepartara cauzei (tratament etiologic) care sa
asigure atat
 obtinerea rezultatului cat si
 stabilitatea acestuia
- ideal este tratamentul profilatic - prevenirea anomaliilor
dento-maxilare - varsta de electie este considerata pana la 6 ani
- tratament interceptiv - cu cat diagnosticarea se face mai
timpuriu cu atat indepartarea cauzelor va fi mai eficienta
- tratamentul trebuie sa aiba la baza un diagnostic corect si
complet
- orice tratament ortodontic trebuie sa asigure atat pe durata
acestuia cat si dupa accea, integritatea tesuturilor dentare,
parodontale, ATM, musculare si a bazelor osoase
- se pot folosi mijloace
 ortopedice
 ortodontice
 chirurgicale
- un tipar de crestere determinat genetic nu poate fi influentat
prea mult
- remodelarea structurilor si a relatiilor dintre ele se face prin
deplasare dentara si apoi osoasa sub actiunea unor forte de
intensitate, directie, distanta si durata bine determinate
- tratamentul ortodontic este strict individual, adaptat fiecarui
pacient
- uneori este necesara combinarea cu alte tratamente -
chirurgical, protetic, parodontal, endodontic, odontal
- garantia succesului este data numai de controlul stabilitatii
dupa contentie
- supravegherea rezultatelor se face pana la eruptia M2 si M3
- in functie de momentul interventie tratamentul poate fi -
preventiv, interceptiv, curativ, de contentie
Caracteristici TRATAMENT ORTO LA COPII

 existenta dentitiei temporare sau mixte

 tratamntul profilactic la copil
 asigurarea cresterii normale cu evitarea
traumatismelor
 depistarea dezechilibrelor generale si ale ApDM
 asigurare alimentatie naturala
 prevenirea rahitismului
 supraveghere eruptiei dentare
 tratamente curativ in DT
 urmarirea exfolierii DT + eruptia DP

 tratament interceptiv exista autori care asteapta dentitia

permanenta pentru instituirea unui tratament si autori ce
actioneaza inca din dentitia temporara pentru a elimina
modificarile scheletale
 disfunctii frecvente in copilarie :
 obiceiuri vicioase
 respiratie orala
 psihic - favorabil unui tratament

 tipuri de tratament:
 profilactic
 interceptiv
 curativ
 de mentinere a rezultatelor

 se extrag dintii temporari ce deviaza eruptia celor permanenti

 mentinatoare de spatiu pentru pierderea dintilor din zona de
sprijin
CLASIF T. IN FUNCTIE DE MOMENTUL IN CARE SE INTERVINE

1) TRATAMENT PROFILACTIC - PREVENTIV = totalitatea

actelor terapeutice care urmaresc indepartarea / contracararea
factorilor ce ar putea determina anomalii D-M ex :
o tratamente generale ajutatoare
o alimentatie corespunzatoare
o asigurarea normala a functiilor ADM
o combaterea rahitismului
o deconditionarea obiceiurilor vicioase
- varsta de electie = pana in 6 ani

- terapia profilactica dispune de :

1. mijloace terapeutice medicale generale - vizeaza
tulburarile genetice , neuro-endocrine si metabolice
2. mijloace terapeutice functionale - vizeaza reechilibrarea
musculaturii oro-faciale prin antrenamentul muscular ,
reducerea functionala , indepartarea obiceiurilor vicioase
3. mijloace terapeutice locale , buco-dentare - vizeaza
tratamentul leziunilor dentare
4. mijloace biomecanice (ortodontice) - utilizate numai ca
adjuvant pt eliminarea obiceiurilor vicioase + echilibrarea
ocluziei in cazul pierderii precoce a dd

- terapia preventiva beneficiaza de :

1. mijloace terapeutice medicale generale - cu scopul de a
modifica terenul deficitar al copilului
2. mijloace terapeutice functionale - asociate pt
reechilibrarea musculara + indepartarea obiceiurilor vicioase
3. mijloace ortodontice simple (mentinatoare de spatiu
,placa vestibulara , gutiera cu plan inclinat)
4. mijloace chirurgicale simple - frenectomia in terapia
diastemei , extractiile dirijate in terapia dizarmoniilor dento-
alveolare cu inghesuire
5. tratament ortopedic - se refera la refacerea dd distrusi prin
procese carioase , traumatisme sau hipoplazii
 PROXILAXIA PERIOADA INTRAUTERINA SI IN MOMENTUL NASTERII
 Regimul de viata al femeii gravide
 Evitarea mediilor toxice
 Igiena alimentara
 Combaterea alcoolului,tabagismului
 Prevenirea bolilor infecto-contagioase
 Evitarea traumatismelor
 Educare pentru realizarea sanogenezei orale a mamei
 Igiena generala si stomatologice

nastere -> 3 ani

 se urmareste preventia cariei , in special a cariei de biberon
 dispensarizarea si prezentarea riscurilor (eliminarea bauturilor dulci)
 igiena!!! de catre mama pana la 6 ani
 combaterea rahitismului
 alimentatia naturala la san

Profilaxia de la nastere – 6 luni

 Alimentatie naturala
 Alimentatie mixta sau artificiala corespunzatoare
 Prevenirea imbolnavirilor generale-rahitismul
 Igiena rigurosa a sugarului

Profilaxia de la nastere – 6 luni la 2 ani

 combaterea imbolnavirilor generale
 supravegherea eruptiei dentare
 igiena orala riguroasa
 profiliaxie nutritionala
 evitarea amilentelor cariogene

la 3 ani ne utiam :
 sa fie erupti dd T
 rap anormale (discrepante) scheletale - doar se observa , nu se intervine
 fren lingual accentuat (doar se obs)
 exista treme ? daca nu ex => va fi incongruenta in ddP
 anodontii in dT (rar)
 geminatia : uneori se asociaza cu anodontia dd perm succesional
 dd supranr
 pierderea precoce a dd T - caria de biberon : tb sa pastram acolo
resturile radiculare cat mai mult
 ocluzia : planul postlacteal
 obiceiurile vicioase
 PROFILAXIA 6-9 ani
 Combaterea imbolnavirilor generale
 Supravegherea cresterii bazelor osoase maxilare , a dezvlotarii dntietiei si a
ocluziei
 Mentinerea starii de sanatate odonto-parodontale si a exhilibrului ocluzo-
articular
 Urmarirea exfolierii DT
 Urmarirea eruptiei DP
 Mentinerea starii de sanatate a dd din zonele de spijin
 Profilaxie nutritionala si functionala
 Profilaxia cariei
 Refacerea integritatii arcadelor dentare

7-8 ani
 au erupt I + M6 ani
 se vede gradul de incongruenta la niv I -> se poate inerveni sau nu
 se extrag dd T care deviza E dd P
 daca se pierd precoce dd T => aplicarea de mentinatoare de spatiu
(pt zona F nu e nevoie , nu se reduce spatiul , se aplica doar daca are
mari probleme fizionomice)
 diastema (daca e vera : fren gros) , fiziologica = data de ev dd P
 discrepante scheletale (intervenim la cls III , la cls II atragem
atentia , dar nu intervenim)
 dd supranr
 anodontii
 ocluzia (se intervine in ocl desch F, ocluzia inversa)

PROFILAXIA 9-12 ani

 Combaterea imbolnavirilor generale
 Supravegherea cresterii bazelor osoase maxilare , a dezvlotarii dntietiei si a
ocluziei
 Mentinerea starii de sanatate odonto-parodontale si a exhilibrului ocluzo-
articular
 Urmarirea exfolierii DT
 Urmarirea eruptiei DP
 Mentinerea starii de sanatate a dd din zonele de spijin
 Profilaxie nutritionala si functionala
 Profilaxia cariei
 Refacerea integritatii arcadelor dentare

10 - 11 ani
 se intervine asupra discrepantelor scheletale pt anomaliile dento-
max cls II
 se identif dd supranr , anodontia
 mentinatoarele de spatiu
 reobtinerea de sp in cazul pierderii precoce a dd T
 extragerea ddT persistenti (M t reinclusi)
 diastema tranzitorie ar tb sa se fi inchis
 ne uitam la mugurele C
 ocluzia M ar trebui sa se neutralizeze
Tratamentul profilactic preventiv in dentitia mixta.

DEFINITIE = totalitatea actelor terapeutice care urmaresc indepartarea sau

contracararea factorilor ce ar putea determina anomalii dento-maxilare.

 combaterea imbolnavirilor generale

 supravegherea cresterii bazelor oaselor maxilare si dezoltarea
dintilor si a ocluziei
 masuri de igiena orala in colectivitate si familie
 profilaxie nutritionala –combaterea alimentatie cariogene
 profilaxie functionala –echilibrul functiilor, combaterea ob
vicioase
 profilaxia cariei-fluorizari,sigilari
 controlul starii de sanatate la 3-6 luni
 tratament curativ prin refacerea integritatii arcadelor dentare
prin mentinatoare de spatiu
 supravegherea eruptiei DP

2) TRATAMENT INTERCEPTIV = consta in surprinderea (depistarea)

anomaliilor la primele semne de debut sau intreruperea evolutiei acestora ,
intervenindu-se de obicei asupra cauzei
(ex: indepartarea la timp a unui dinte temporar care prin prezenta sa
determina eruptia vicioasa a succesionalului , dupa interventie , dintele
permanent isi redreseaza spontan axul , eruptia sa intrand in normalitate)
Rolul tratamentului interceptiv = de a interveni la timp si tintit pt a
permite ADM in mod spontan sau dirijat reluarea dezvoltarii normale.
- printre mijloacele de interceptie clasica :
o mentinerea spatiului in urma pierderii precoce a M T
o indepartarea contactelor blocante , ce limiteaza miscarile md -
prin slefuiri selective in special pe C T , aceste slefuiri devin necesare
atunci cand la varsta de 4-5 ani , aparand deja diastemizarea , C
pastreaza un cuspid neabrazat ce poate conduce la rapoarte ocluzale
incorecte de timpul ocluziilor inverse
o extractia dT persistenti ce deviaza nefavorabil axul de eruptie al
dd P
o depistarea precoce a anomaliilor dento-max
o monitorizarea evolutiei molarilor de minte pt a preveni
aparitia inghesuirilor dentare frontale prin evolutia acestora
Atitudinea specialistilor este variata:
-Exista unii autori care prefera sa astepte eruptia DP petru a stabili
un tratament precis pe o perioada bine delimitata de timp .
Se elimina astfel evolutii nedorite legate de tiparul de crestere
-Alti autori prefera interventia in Dmixta pentru a elimina
modificarilescheletale , musculare si dento-alveolare inaintea
eruptiei DP.

MOMENTUL INSTAURARII TRATAMENTULUI INTERCEPTIV

- depinde de tipul de anomalie
1.In anomaliile de clasa I cu incongruenta : la 8-9 ani dupa eruptia
incisivilor inferiori si a ICS
2.In anomaliile de clasa a II-a in perioada puselui prepuberal de
crestere la 10-11 ani la fete si 12-13 ani la baieti
3.In anomaliile de clasa a III-a cat mai devreme posibil in
momentul permutarii incisivilor.

DEFINITIE TRATAMENT INTERCEPTIV

= totalitatea masurilor luate in vederea obtinerii dezvoltarii unor abateri de la
normal
= parte a ortodontiei ce se ocupa cu recunoasterea si eliminarea
neregularitatilor aparute in cadrul unui complex dento-facial aflat in crestere.

AVANTAJE:
 actioneaza in momentul depistarii dezechilibrului
 urmareaste dirijarea proceselor de crestere si dezvoltare pe
calea normalitatii
 se evita evolutia maloculuziei
 scade necesitatea unui tratament complex cu extractii sau
chirurgie oropedica
 poate fi foarte util in unele cazuri dar rareori este suficient
 complexitatea interventiilor este foarte variata , unele
putatand fi realizate chiar de catre medicul stomatolog
generalist
 necesita urmarirea continua a copilului de catre specialist
pentru a supraveghea cresterea.
DEZAVANTAJE:
 o problema o reprezinta colaborarea pacientului
 capacitatea copilului de a suporta manevrele terapeutice si
purtarea aparatului
 perioada indelungata de colaborare medic-pacient –parinti
EXISTAND RISCUL de abandonare a tratamentului
 este necesara o expunere foarte detaliata a planului de
tratament.

OBIECTIVE tratam interceptiv

1. depistarea dezechilibrelor dintre bazele max
indepartarea agentului determinant
obtinerea unor relatii intermax normale :
 fie prin stimularea dezvoltarii maxilarului deficitar
 fie prin franarea cresterii maxilarului dezvoltat in exces
2. depistarea dereglarilor aparute in perioada
permutarii dd
interventia :
 fie prin extractia dd T (cand e cazul)
 supravegherea zonelor de sprijin
 mentinerea +/- reobtinerea spatiului (cand e cazul)
3. depistarea dezechilibrului ocluzo-articular
reechilibrarea ocluzala
prin :
 eliminarea eventualelor contacte premature => devierea
traseului md
 modificarea axelor ocluziei , angrenaje inverse
4. deconditionarea obiceiurilor vicioase
reechilibrarea functiilor
3) TRATAMENT CURATIV = tratament ce se instituie atunci cand
anomalia este prezenta .
Vizeaza corectarea tulburarilor morfologice si finctionale printr-o
multitudine de mijloace terapeutice
- tratamentul curativ , sub aspectul stadiului anomaliel D-M dar si al
varstei pac poate fi :

 precoce - in stadii incipiente ale anomaliei si la varste mici ale

pacientului .
Se plaseaza intre 7-13 ani . In aceasta perioada organismul e in
plina crestere iar puseul prepuberal e de imp max la rasp
terapeutic .
Astfel , pe langa terapiile asociate , aparatura mecanico-orto si
functionala isi gaseste maxima indicatie

 tardiv - in stadii evidente ale anomaliel si la varste mari ale

pacientului .
Se adreseaza perioadelor de reducere a potentialului de crestere
dupa 13-14 ani in care initierea unui tratament presupune
utilizarea intregului arsenal terapeutic , in functie de gravitatea
anomaliei .
Pt aceasta aparatura fixa , reducerea numerica , chirurgia
ortodontica si chirurgia gnatologica isi gasesc frecvent indicatie.
Rezultatul final tinde la o stare de echilibru , cu prevenirea /
atenuarea complicatiilor .
Ca registru biologic cuprinde de la pac tanar pana la tratam
preprotetic.
 Obiective tratament ocluzie deschisa
 profilactic
 indepartarea obiceiurilor vicioase :
 combaterea sugerii degetului / a interpozitiilor
 reeducarea deglutitiei
 combatea RO
 alimentatie adecvanta a copilului (dpdv calitativ + cantitativ)
 profilaxie de combatere a rahitismului : alimentatie naturala , vit D ,
expunerea copilului la soare , mare

 curativ
- de cele mai multe ori e asociata cu alte anomalii. 1 lucru = T anomalia de
baza , apoi tratam inocluzia verticala
- de cele mai multe ori , in prima etapa e necesara largirea arcadelor
uni/bimax (in dT = placa cu surub median pe gutiere/cu prelungiri
ocluzale)
- placile pot fi prevazute , pt a contracara interpoz lb cu scut lingual
- placile pot fi prevazute in zona ant cu arc V pt:
 retrudarea I
 stimularea egresiunii I
- dupa aceasta pregatire , in functie de gravitate se poate actiona pe
inchiderea spatiului de inocluzie verticala
 forme putin grave , la 9-10 ani => decontitionarea ob vicios =>
inchiderea sp + contentie cu ap functional
 forme cu gravitate medie , la 10-18 ani => aparatura fixa + contentie
lunga
 forme grave = cel mai greu de tratat => ap fixa + extractie + chiru

 masuri terapeutice de desfiintare a spatiului de inocluzie

verticala
 slefuiri ale molarilor temporari - inaintea eruptiei
complete a molarilor permanenti
 tractionarea catre planul de ocluzie a dintilor aflati
in infrapozitie - tractiune intermaxilara, monomaxilara

- aplicarea barbitei cu capelina - indispensabila in ocluzia deschisa

dismetabolica

 interventii chirurgicale - pentru forma dismetabolica - dupa terminarea

cresterii osoase si dupa incercare de rezolvare prin tratament curativ.
TRATAM IN OCLUZIA ADANCA ACOPERITA
1) ingresiunea dd anteriori +
egresiunea dd L +
redresarea axului I SUP pana la V-I lor normala +
propulsia md astfel incat mg incizala a dd inf sa vina in contact cu
fata palatinala a ag

2) pt ingresiunea dd ant - se aplica o forta verticala asupra lor

Aparatele orto cele mai des folosite = placile sup cu platou
retroincizal si activatoarele pline la care masa interocluzala =
indepartata la nivelul dd L , iar in partea ant exista un mic platou
incizal
Prin aplicarea platoului retroincizal se obtine ingresiunea dd ant (de o
amploare f redusa) + egresiuena dd L

3) egresiunea dd L - poate fi obtinuta , pe langa metodata ce

foloseste platoul retroincizal , si prin sisteme ce realizeaza un spatiu
de inocluzie verticala la nivelul dd L , fara a exercita o forta de
inregistrare asupra I
Acest obiectiv se realizeaza prin utilizarea gurierelor acrilice :
bilaterale / unilataterala
 Obiectivele tratamentului DLMP

1. stimularea devoltarii arcadei superioare

2. controlul ritmului de dezvoltare mandibular
3. corectarea malpozitiilor
4. obtinerea ocluziei functionale
5. obtinerea continuitatii arcadelor dentare

TRATAMENT =
- pluridisciplinar : pediatru + chirurg OMF + logoped + ortodont +
protetician + psiholog
- de lunga durata
- incepe pe la 6 L (trat chiru) si se poate term pe la 20 + (pana la
stadiul de adult)
- tratamentul chirurgical : de inceput la 6 luni , se urmareste
refacerea :
 continuitatii : buzei , boltii , VP
 functiei : fizionomice + alimentare

Metode folosite in terapia anomaliilor

1) Metode generale

2) Metode locale:
 Aparat ortodontic
 Terapie functionala prin exercitii
 Slefuiri dentare - contacte premature (obturatii in
exces / cand tesuturile nu au uzura fiziologica)
- stripping
 Interventii chirurgicale
 Tratamente protetice (asigura continuitatea
arcadelor/ pt contentie )
 DEZECHILIBRELE BAZELOR MAX
= anomalie dento max = ce nu prez doar malpoz dentare in cadrul oase max
bn proporionate ci si dezechilibre intre dimensiunea si pozitia reciproca a
celor 2 max
- pot aparea in toate planurile :
 sagital = anomalii cls II , III
 vertical = ocluzii adanci scheletale , ocluzii deschise scheletale
 transversal = asimetrii
- putem intervenii cel mai mult in planul sagital , planul vertical = refractar +
recidivsant

CONDUITE TERAPEUTICE
1.modicifarea cresterii unuia dintre maxilare
IN ANOMALII CLASA A II-A
 stilularea cresretii mandibulei –aparatura functionala (inaintea
puseului de crestere)
 franarea cresterii max - dispozitive extraorale : Headgear
IN ANOMALII CLASA A III-A
 stimularea cresterii max - masca Delaire
 franarea cresterii md - barbita cu capelina

2.camuflarea discrepantelor scheletale prin deplasari

ortodontice ale dintilor (de multe ori = necesare = extractiile)

3.tratament chirurhical ortognatic

INTERVENTII IN PERIOADA PERMUTARII DD

 a) dereglari in ritmul si secventa permutarii dd
b) eruptia dd P cu dif grade de incongruenta
- pierderea precoce a dd T :
- zona F = nu punem mentinator de spatiu (sp nu se inchide)
- zona L = daca dd nu si-au format 2/3 din R = punem
mentinator de spatiu
NU punem mentinator cand:
1) dintele si-a format 2/3 din R
2) exista anodontii
3) preconizam necesitatea unor extractii
- persistenta dd T
- se scot dd T ce deviaza eruptia dd P

DEZECHILIBRELE OCLUZO-ARTICULARE
- putem avem contacte pm ce deviaza md spre lat/ant
a) C t ce nu a suferit abraz fiz => contact pm pe C T => slefuire C t/extr
b) usoare inghesuiri ale arcadei max determina contacte cap la cap in
lateralitate cu devierea md -> lat => e necesara o usoara largire a
arcadei sup
c) angrenaje inverse / ocluzie inversa: exercitii cu spatula / dispoz cu
plan inclinat

DECONDITIONAREA OBICEIURILOR VICIOASE

Obiceiurile vicioase = activitati care intereseaza dd si zonele
incjuratoare ce sunt practicate suficient de frecv pt a fi considerate
ob si care produc deformari ale aDM
- sugerea policelui = cel mai frecvent
- pt confortul pac nu se decond inainte de 2 1/2 ani , decat
daca apar deformari accentuate ale arcadei sup
- diverse metode :
 leucoplast pe deget
 subs cu gust neplacut
 cotiere de carton
 legarea manecii de pijama la picior
 manusi
 recompense
 placa cu scut lingual
- suzeta :
 - se ia
- se taie cate un pic pt a se distruge , nu se cumpara alta

- interpoz buzei :
- poate sa ramana cu acest ob vicios dupa deconditionarea
sugerii degetului (arcada = deformata iar buza isi gaseste loc)
- dispoz : placute V , trainere

- interpoz linguale :
- scut lingual
- gutiera cu tepi

- resp orala :
- trimis la ORL pt a gasi cauza
- poate ramane ca obicei vicios dupa indep cauzelor
- exercitii
- aparate functionale pt a ocupa locul in gura
! continuarea RO dupa indep cauzelor = factor de recidiva a
vegetatiilor

- reechilibrarea musculara = miogimnastica

- porneste de la ideea ca dd si arcadele se gasesc in culoarul O
de echilibru a grupelor de m ag
- nu putem scadea tonusul musc in hipertonie
- se urmareste cresterea musc hipotone

- hipotonia
 orbicularului -> ex cu nasturi
 maseter -> musca pe chestii elastice
 propulsori -> capul in extensie si face propulsie
(in fiecare zi dim)

DEPLASARILE DENTARE
Deplasarile dentare posibile sunt :
1. translatia
2. rotatia
3. bascularea
4. deplasarea radiculara

1) MISCAREA DE TRANSLATIE PROPRIU-ZISA

= deplasarea corporeala / bodily movement
- d = deplasat liniar , paralel cu el insusi
- miscarea de translatie pura e greu de obtinut practic
- idealul pt orto dornic sa exercite o miscare de translatie pura ar fi sa aplice forta
la nivelul centrul de rezistenta sau centrului de masa al d.
- ori aces centru de R se situeaza aprox in 1/3 apicala , din pacate e inca imposibil
de aplicat o forta la acest nivelul
- dupa Reitan ,chiar si in deplasarea corporeala se produce o inclinare minima
- de principiu , deplasarile meziale se realizeaza mai usor decat cele distale
(poate si datorita tendintei firesti de evolutie a dd)
- dupa unii autori , distalizarea = imposibil de realizat
- un ex pt acest tip de miscare = mezializarea / distalizarea dd L prin alunecare
de-a lungul arcadei

2) DEPLASAREA DE-A LUNGUL

AXULUI SAU LONGITUDINAL
= ingresiune (in directie apicala)
= egresiune (in directie ocluzala)

- miscarea de egresiune = miscarea prin care dintele impreuna cu

osul alveolar , se deplaseaza spre PO

- miscarea de ingresiune = in sens invers precedentei

= miscarea care intampina maxim de R din partea dintelui si
aceasta deoarece mb periodontala e astfel constituita incat sa reziste
fortelor ocluzale

3) MISCAREA DE ROTATIE
= miscarea in care dintele se invarte in jurul axului mare ,
sub actiunea unui cuplu de forte (aplicarea a 2 forte de marimi egale ce
actioneaza in sensuri opuse)

4) MISCAREA DE BASCULARE
(de inclinare / de versiune)
= o miscare in care coroana d. se deplaseaza de partea opusa fortei
- de fapt C si R se deplaseaza simultan dar in sens invers in raport cu punctul de
rotatie al dintelui
a) bascularea necontrolata
- punctul de aplicare a fortei se afla la cca 10 mm coronar
- centrul de rotatie la 1-2 mm apical de centrul de R
- dintele se inclina cu coroana in sensul de aplicare a fortei si cu R in sens invers
- ex: arcul V al unei placi superioare
b) bascularea controlata
- punctul de aplicare a fortei = plasat la cca 5-7 mm de centrul de R
- centrul de rotatie = la nivelul apexului
- dintele se inclina cu C in directia fortei iar R in cazul ideal nu se deplaseaza deloc
- ex: retudarea grupului F din protruzie , cu ajutorul unui arc rotund aplicat intr-un
aparat fix

5) DEPLASAREA RADICULARA
= miscarea de redresare / torque
= miscare asemanatoare cu miscarea de inclinare , in care C e mentinuta pe loc
iar R se deplaseaza V-O
- punctul de aplicare a fortei = deplasat apical iar
- centrul de rotatie = deplasat coronar fata de centrul de R
- in functie de directia torque-lui se poate produce o deplasare V / O
- ex : miscarile de torque produse la niv dd F cu ajutorul arcului rectangular

Efectele negative ale deplasarii dentare:

- Mortificari pulpare
- Resorbtii radiculare
- Durere si mobilitate asociate cu tratament ortodontic
- Afectari parodontale

FORTELE ORTODONTICE
= fortele declansate de aparatul orto asupra elementelor componente ale ADM
Forta orto prorpiu-zisa (cea care produce modif) e analizata dupa cateva criterii :
1. dpdv al ritmului de aplicare (rap intre durata de actiune si de repaus)
1) continue :
o raman active pe toata perioada dintre 2 controale succesive.
o sunt f usoare
o ex: cele ef prin tractiuni elastice
o osul reactioneaza prin resorbtie directa

2) intermitente :
o initial sunt puternice
o ulterior scad in intensitate
o ex: buclele tip bull-loops

3) intrerupte :
o iau nastere la orice tip de aparat mobil

2. din punct de vedere al sediului

 monomaxilare
 intermaxilare
 intra-extraorale
 extraorale
 forte principale
 forte secundare

3) dpdv al naturii lor :

 mecanice , artificiale
 functionale , naturale

4) dpdv al intensitatii lor :

 usoare (30-40 g pe dd monoR => permit resorbtie + apozitie osoasa)
 mari (hialinizarea tesutului periodontal)

TRINOMUL ORTODONTIC : (De Nevreze)

1. forta ortodontica
2. zona de sprijin
3. zona de actiune (zona de aplicare a fortei)
= coordonatele esentiale in conceperea unui tratam orto
CLASIFICAREA APARATELOR ORTODONTICE
1) DUPA MODUL DE ANCORARE
- la arcadele dentare , considerata de maj autorilor ca fiind cea mai simpla clasif ,
aparatele orto :
a) aparate mobilizabile = sunt placile orto , reprezentand acele aparate ancorate
la arcada dentara cu ajutorul elem de ancorare , putand fi indepartate si aplicate in orice
moment de catre pacient
b) aparate mobile = aparatele lipsite de elemente de ancorare , mentinerea lor in
CB facandu-se in mod reflex , prin intermediul contractiei musculare , realizand grupa
aparatelor functionale
c) aparate fixe = respectiv acele aparate care sunt fixate la arcada dentara prin
cimentare / colare

2) DUPA TIPUL FORTEI declasante :

a) aparate orto mecanice / active = care declanseaza forte orto dupa aplicarea
in CB , chiar si in situatiile in care aparatul dento-max nu-si exercita functiile
b) aparate functionale = care declanseaza forte numai prin intermediul contractiei
musculare , fiind lipsite de ancorare
c) aparate pasive = care aplicate in CB fie mentin o situatie existenta , prevenind
instalarea anomaliel dento-max (mentinatorul de spatiu) fie mentin rezultatul obtinut cu
alte mijloace orto (aparate de contentie)
d) aparate mixte = in constructia carora , in functie de anomalie si obiectivele
terapeutice , se gasesc elemente care le confera prop mecanice cat si elemente care le
confera calitati functionale

3) DUPA
SEDIUL ZONELOR DE SPRIJIN SI APLICARE A
FORTELOR
a) aparate intraorale = zona de sprijin si de aplicare a fortelor in interiorul CB
b) aparate extraorale = cele 2 zone ale fortei - de sprijin + de aplicare sunt in afara
CB
c) aparate intra-extraorale = zona de sprijin se afla in afara CB (calota craniana ,
regiunea nucala) iar zona de aplicatie a fortei se gaseste in interiorul CB

4) DUPA MATERIALELE DIN CARE SUNT CONFECTIONATE

a) aparate din materiale plastice = gutiera actilica cu plan incliant , pozitionatorul
b) aparate metalice - unele aparate fixe (ex: mentinatorul de spatiu fix nefizionomic)
c) aparate mixte - in comp carora intra atat material acrilic cat si elem metalice (placile orto ,
ap funct , ap fixe ancorate pe gutiere)
Mijloace de investigare ortodontica:
a) ex clinic
b) ex paraclinice :
1) ex fotografic
2) ex modelului de studiu
3) ex Rx

EX. FOTOGRAFIC
 fotografii faciale : 3 incidente :
o norma frontala
o norma laterala dreapta
o suras (norma frontala + usor
semiprofil) = moment functional ,
arata gradul de vizibilitate al dd , gg
 fotografii endobucale :
o norma frontala , ocluzie in IM
o ocluzie , semiprofil dreapta (M 6 ani)
o ocluzie , semiprofil stg (M 6 ani)
o arcada sup privita dinspre ocluzal
o arcada inf privita dinspre ocluzal
= standardizate , bn iluminate
- distanta standard pt fotografiere = 60-70 cm

Ce vedem pe foto? !!!!

 norma frontala
 simetria faciala
 proportia etajelor (apreciere , nu masurare
in mm)
 regiunea + fanta labiala
 norma laterala
 aspectul profilului (evid N, Sn , Gn , Pg)
- se pot trasa cele 2 planuri
- Gn = se vede mai greu pe foto
 proportia etajelor
 gradul de divergenta faciala
 treapta buzelor
STUDIUL PE MODEL
= indispensabil pt un dg corect + complet
- se ia amprenta in PA universala cu alginat => se toarna modelul de studiu
!! copilul e mai sensibil => pe stomacul gol , dimineata sau al 3-4 h dupa masa +
tavita renala
- se probeaza lg
- se aplica leucoplastul pt retentie
- se prepara + se adauga alginatul in lg
- se netezeste cu degetul ud
- de obicei se incepe cu A md

Particularitati amprenta ortodontica

- varsta pacentului - la varste mici - capacitate de intelegere limitata , este
necesar a se explica copilului toate etapele tehnicii de amprentare
- reflexul de voma - mult mai accentuat la copil fata de adult, poate fi
diminuat sau chiar anulat printr-o tehnica adecvata de amprentare ( evitarea
impingerii materialului de amprenta poasterior);
- campul alveolo-dentar ce urmeaza a fi amprentat - renetiv datorita pozitiei
dintilor si a leziunilor carioase; atentie sporita in cazul pacientilor cu
despicaturi labio-maxilo-palatine ( se poate recurge la amprenta fractionala);
- trecutul stomatologic al copilului - inexistent sau cu episoade negative
- se utilizeaza
 amprente totale - pentru confectionarea aparatelor ortodontice
 amprente partiale - aparate de tip special sau pentru reparatie
 amprenta fractionala - microstomii sau limitarea deschiderii
bimaxilare
 pentru reparatii ( aparate mobilizabile sau mobile) -
supraamprenta

STUDIUL DE MODEL CUPRINDE :

(ce se vedem/studiem pe model)
 nr , forma , pozitia dd , eventual : bilantul de spatiu necesar alienrii
 forma arcadelor
 simetria arcadelor : in plan transversal + sagital
 dezvoltarea arcadelor :
 in plan T (indicii lui Pont)
 S (indicii de lungime) si
 V (modelul cu mg I pe masa )
 baza - apicala (zona unde se gasesc apexurile)
- mica => compr max
- mare => ocl adanca acoperita
- coronara (zona ocluzala/incizala)
 distanta liniara 2-6
 se masoara in d mixta
 serveste pt aprecierea necesarului de spatiu pt
eruptia corecta a C + PM
 practic , tb sa avem I + M 6 ani
 se masoara la arcada sup + mand distanta intre FD
a IL si fata M a M 6 ani
 se masoara in linie dreapta
 pt SI = 28-33 mm => DL = 21 mm
 pt SI > 33 mm => DL = 22-23 mm
 pt aprecierea unor meziopozitii cand s-au pierdut
dd din zona de sprijin
 indicele Bolton
 studiaza raportul dintre diam MD ale dd sup fata de
cei inf = masurarea dento-dentara => daca nu sunt
corelate => discrepanta Bolton = cea mai mare imp
pt stripping
 discrepanta => nu vom putea alinia dd si arcadele in
acelasi timp => pot ramane spatieri la o arcada si
inghesuiri la alta
 2 variante :
- ia in considerare toti dd ( I-> M 6 ani)
- ia in considerare doar cei 6 dd F
 de obicei discrepantele sunt in zona F
 strippingul se face mai usor daca sunt obt proximale
 analiza ocluziei statice
 analiza spatiului total (alaturi de teleRx)
EX. RADIOLOGIC
 film intraoral
o rx retroalv : existenta dd , pozitia
acestuia in profunzimea max ,
eventualele inclinari / rotatii , nu
ofera localizarea V/O a acestuia
o rx excentrica , rx cu film muscat - pt
precizarea pozitiei V/O
 film extraoral
o OPG
o teleRx
 CBCT

TELERX
 - metoda radiologica utilizata in ortodontie, ce furnizeaza pe o
singura imagine structura si raporatele tuturor elementelor
aparatului dento-maxilar intre ele
 ofera posibilitatea aprecierii directiei de crestere a elementelor
aparatului dento-maxilar, structurilor acestor elemente,
tulburari de dezvoltare cantitative, de ritm, directie si rotatie
 investigatie radiologica seriata, la acelasi bolnav in curs de
tratament
 in practica, 3 tipuri de teleradiografii: de profil, axiala, de fata
 teleradiografia de profil evidentiaza tulburarile de dezvoltare
in plan vertical si sagital
 3 metode de baza - metrica, angulara, suprapunerii

 teleradiografia de profil
 obligatorie la inceputul tratamentului ortodontic
 analizeaza raportul maxilar-mandibula
 axele dentare si tiparul de crestere
 dezvoltarea bazei craniului
  dezvoltarea verticala
OPG
 ofera imagine de ansamblu a ambelor arcade
 ofera posibilitatea de a observa pe o singura radiografie:
maxilar superior, inferior, proces alveolar superior, inferior,
cele 2 arcade dentare si raporturile dintre ele
 OPG-ul ofera imformatii despre
 evaluarea cresterii si dezvoltarii prin compararea
radiografiilor efectuate la diferite varste
 varsta dentara - ca indicator al varstei biologice; pentru
aprecierea acesteia este important gradul de mineralizare
al caninilor inferiori
 particularitatile dintilor temporari (gradul de rizaliza)
 gradul de eruptie al dintilor permanenti (intraosoasa si
submucoasa)
 directia de eruptie a dintilor permanenti
 raportul dintre dintii temporari si dintii permanenti
 leziunile si traumatismele odontale
 complicatiile periapicale
 estimarea numarului, pozitiei,dimensiunii, conformatiei si
stadiilor dezvoltarii dintilor si germenilor prezenti pe
ambele arcade
 anomaliile de numar
 structurile anatomice vecine (sinus, baze osoase, canal
alveolar, ATM, fose nazale,etc)
 consecinta extractiilor sau pierderii precoce a dintilor
 deplasarile dentare dirijate ortodontic

2.Radiografii utilizare pentru pozitia dintilor inclusi

Principalele tipuri de radiografii utilizate in ortodontie sunt:

 radiografia cu film retroalveolar
 incidenta Clarck - stabileste cu mare precizie sediul
vestibular sau oral al dintilor inclusi
 radiografii ocluzale
 ortopantomograma
 teleradiografia - de profil, axiala, de fata
 CBCT
TRIUNGHIUL LUI TWEED
- sta la baza tehnicii Tweed
- format din :
 orizontala Frankfurt
 planul bazal md
 axul I inf (cel mai V i.i.)
- < FMA = < dintre oriz Frankfurt si planul bazal md = aprx 25 gr
(da gradul de divergenta faciala)
FMA mare = hiperdivergent (fata lunga)
FMA mic = hipodivergent (et inf micsorat , fata scurta)
- < FMIA = > dintre I inf si orz Frankf = aprox 67 gr
- < IMPA = axul I cu planul bazal md = aprox 88 gr
= pt aprecierea in plan vertical!!

- pt aprecirea in plan sagital se masoara <

SNA = 82 gr
SNB = 78 gr
ANB = 2-4 gr

APARATELE ORTODONTICE MOBILIZABILE - PLACILE ORTO -

= aparatele ce se mentin pe arcada dentara prin intermediul elem de
ancorare , putand fi indepartate si repuse in orice moment de catre
medic / pacient

Elementele componente ale placilor orto :

 baza placii
 elementele de ancorare :
- nespecifice (baza placii)
- specifice (crosete + gutiere)
 elementele de actiune :
- mecanice
- functionale
BAZA PLACII
= partea acrilica a aparatului in care sunt inglobate toate retentiile
elementelor de actiune si ancorare
- intinderea = dictata de
 particularitatile anatomice ale max
 necesitatile terapeutice in transmiterea fortei
 realizarea unui sprijin corespunzator
- avand in vedere reflexul de voma accentuat la copil si pt ca
stabilitatea ap orto nu speculeaza succiunea si adeziuena ca la
protezele dentare , baza placii superioare nu se intinde pana linia AH
- limita distala a placii sup = pana la ultimul molar existent pe arcada
, pe cat posibil simetrica , uniforma ca grosime , neteda , lucioasa pe
fata externa , iar rascroirea in zona mediana se face pana in dreptul
proiectiei fetei M a M de 6 ani
- la md , pt o buna eficienta terapeutica , tb sa se intinda pana in
fundurile de sac paralinguale cu rascrioire in zona mediana pt a nu
produce leziuni la nivelul frenului limbii
- in ceea ce priveste intinderea verticala (inaltimea) baza placii in
mod normal tb sa acopere pana la max 1/2 din F. orala a tuturor dd
- la cererea medicului , baza placii poate acoperi in totalitate fata
orala a dd , fara a dezechilibra reactiile ocluzale
- fata interna (mucozala) a bazei placii tb sa vina in contact intim si
uniform cu mucoasa campului max , sa nu prezinte asperitati , sa
reproduca toate detaliile anatomice
- baza placii se realiz din acrilat (termo/foto/baroP) incolor / divers
colorat
- exista astazi posib inserarii in acrilat a unor mici elemente
fluorescente sau imagini colorate cu animale , pasari , fructe care dau
un aspect placut , particular aparatului , marind sansele de purtare
ale acestuia
- baza placilor orto poate fi alc din 2 /mai multe fragmente unite intre
ele prin elem de actiune (modalitatile de sectiune ale bazei placii din
care rezulta si directia fortelor orto vor fi detalitate la subcapitolul
destinat elem de actiune)
- linile de sectiune tb sa respecte desenul si explicatiile insotitoare din text , sa
fie subtiri , transante , finisate , fiind realizate dupa confectionarea apartului
TIPURI DE SECTIUNI ALE PLACILOR orto
- sup :
1. pe linie mediana => (surub clasic = largire simetrica , surub in balama
= largire anterioara)
2. paramedian = largire asimetrica
3. sectoriala (inchiderea spatiilor)
4. in trapez = deplasarea anterioara a grupului incisiv
5. in L = deplasare V +- D a unui segment
6. in Y = largire radiara (2 suruburi , 90 gr intre ele, intre C-PM)
7. sectiune in Z=Y + pe linie mediana=largirea radiara

ELEMENTELE DE ANCORARE ALE PLACILOR ORTO

Ancorarea = elem esential in conceperea placilor orto , de ea depinzand in mod
direct eficienta terapiei prin acest tip de aparate.
- in general , cu cat suprafata de ancorare = mai mare cu atat eficienta e mai
crescuta

Elementele de ancorare sunt :

a) nespecifice - baza placii : prin contactul acesteia cu fortele orale ale dd
b) specifice - reprez de :
 crosete , inelul orto (elem din metal)
 gutiere (elem acrilice)

CROSETELE
- se imp in 2 grupe :
a) Crosete care folosesc pt ancorare retentivitatea triunghiului interdentar , deci
folosirea lor necesita fie arcade integre , fie existenta a cel putin 2 dd vecini :
 Stahl
 proximo-V (Boboc)
 Schwartz (in sageata)
 Schwartz in semisageata
 in "delta"

b) Crosete care folosesc pt ancorare retentiv anatomice ale dd (zonele

subecuatoriale , divergenta catre ocluzal a fetelor prox) deci pot fi utilizate mai ales pe
dd izolati :
 Adams  simplu
 Jackson  simplu modificat
 a) CROSETELE
CARE FOLOSESC PT ANCORARE
RETENTIVITATEA TRIUNGHIULUI INTERDENTAR

CROSETUL STAHL
= in picatura / pelota / bucla

= cel mai simplu si mai frecvent utilizat

- asigura placilor orto o f buna stabilitate
- dat fiind faptul ca incaleca arcul dentar dinspre ocluzal spre
parodontiul mg se opune miscarii dentare in sens vertical
= un croset usor de confectionat si activat
- se compune din :

a) extremitatea libera - care retine aparatul , respectiv partea activa , sub

forma unei bucle rotunjite a carei dimensiune variaza in functie de marimea
triunghiului interdentar , fiind pozitionata sub punctul de contact
- datorita formei rotunjite, pelota nu foloseste in totalitate retentivitatea
triunghiului interdentar , ci doar zonele subecuatoriale oferite de muchiile
proximo-vestibulare a 2 dd vecini

b) partea intermediara - de legatura intre bucla si retentie - care incaleca

arcada dentara prin nisa masticatorie
- aceasta face cu partea activa un < de 180gr
- prin aceasta portiune , care stabileste contact intim cu fetele aproximale
supraecuatoriale ale dd vecini e impiedicata egresiunea
- uneori , din necesitati terapeutice , prin activarea acestei portiuni se
pot desface punctele de contact

c) extremitatea retentiva - care patrunda in baza placii , cu aspect

zimtat sau cu extremitatea indoita in < de 30 gr

I : cel putin 2 dd vecini , DT , DP , zonele laterale

CROSETUL PROXIMO-VESTIBULAR (BOBOC)

= un croset oarecum asemanator cu Stahl , prezentand in plus in prelungirea

buclei (pelotei) un brat elastic pe fata V sub ecuatorul dintelui
- acest croset pe langa ancorare are prin bradul elastic V si actiune de oralizare a
dd aflati in V-pozitie
- se confectioneaza tot din sarma de 0.7 mm

CROSETUL IN "DELTA"
= asemanator crosetului Stahl , diferenta fiin data de aspectul buclei (pelotei)
care are forma unui triunghi isoscel (litera greceasca delta) ceea ce ii permite o
patrunde mai profunda la nivelul triunghiului interdentar si utilizarea eficienta a
particularitatilor anatomice
- se confectioneaza din sarma de 0.7 mm sau se gaseste prefabricat intr-o gama
variata de dimensiuni

CROSETUL SCHWARZ (crosetul in sageata , in trefla)

= croset pluridentar , frecvent utilizat , avand ambele capete in baza placii

- prin caracteristicile sale are indicatii in multe situatii clinice
- parti componente :
 2 parti terminale (conexiuni) una M si alta D , care au in partea
finala o portiune retentiva ce patrunde in baza placii
 partea activa destinata ancorarii , respectiv sageata
 este elementul particular al acestui croset (care ii confera si una
din denumiri)
 aceasta se compune din 2 umeri (M+D) care vin in contact cu
fetele proximo-vestibulare a 2 dd vecini (la nivelul zonelor
subecuatoriale) si un vf ce patrunde in triunghiul interdentar ,
sub punctul de contact
 crosetul poate avea 1/mai multe sageti , cel mai folosait fiind cel
cu 2 sageti
  partile (conexiunile) intermediare - care unesc sagetile
intre ele si al caror nr e dependent de nr sagetilor

- traseul clasic al crosetului Schwarz cu 2 sageti:

 patrunde in baza placii mezial de spatiul dintre C si PM1 iar
distal prin spatiul dintre M de 6 ani (cand nu au erupt M 12
ani) si prezinta 2 sageti : una conformata in spatiul dintre cei 2
PM , iar cea de a 2 a in spatiul dintre PM2 si M 6 ani

- daca prin spatiul dintre C si PM1 trece si arcul vestibular , cele 2

sarme se suprapun : spre coletul dd e plasat crosetul Schwarz iar spre
planul de ocluzie arcul vestibular

- crosetul Schwarz asigura o buna stabilitate aparatelor orto , folosind

pt retentie atat retentivitatea oferita de triunghiul id cat si cea data
de zonele subecuatoriale ale fetelor proximo-vestibulare a 2 dd
vecini

- asa cum rezulta din descriere , e un croset care interesecteaza

arcada dentara doar la extremitati , lasand libertate ocluzala dd ,
permitand si chiar stimuland , egresiunea dentara
- asadar , se utilizeaza in situatiile clinice in care , pe langa ancorare ,
se doreste si modificarea (nivelarea) PO prin egresiunea dd
permanenti din zonele laterale (deci in ocluziile adanci pt inaltarile
definitive de ocluzie)

- se confectioneaza din sarma de wipla elastica de 0.7 mm cu ajutorul

unui cleste special tip Schwarz (cleste ce prezinta pe fata interna a
uneia dintre falci o creasta longitudinala , iar pe fata interna a
celeilalte un sant corespunzator crestei)

- crosetul Schwarz e un croset care cere multa indemanare + atentie .

- in caz de fracturare inlocuirea sa necesita supraamprentare si
model de lucru
- reparatia in cabinet e paleativa si cu caracter de provizorat
CROSETUL SCHWARZ IN SEMISAGEATA

= o varianta constructiva a crosetului Schwarz , folosit atunci cand pe langa

ancorare se urmareste si deplasarea unor dd spre M / D
- se deosebeste de crosetul in sageata (deci si in modul de confectionare) prin
faptul ca prezinta un sg umar in contact cu dintele care trebuie deplasat
- avand un singur umar , vf acestui croset are o latura oblica (cea dinspre umar) si
o latura dreapta , perpendiculara pe planul conexiunilor
- crosetul nu trebuie sa se opuna deplasarii dd sub actiunea semisagetilor , de
aceea portiunea dreapta a semisagetii tb sa fie la distanta de dinte , e bn sa
exista chiar un mic spatiu intre d si aceasta parte a crosetului
- pt deplasarea M a dd , crosetul prezinta umarul situat distal , conexiunea M e la
distanta de fata M a PM1 , in contact cu fata D a C , iar conexiunea D ia contact
cu fata D a d pe care il incojoara crosetul
- pt deplasarea distala crosetul prezinta umarul situat mezial , conexiunea M
fiind in contact cu fata M a PM1 , iar conexiunea terminala distala la distanta de
fata D a ultimului d incadrat de croset

- sub actiunea crosetului e posibila rotatia nedorita a d supus

deplasarii , forta orto fiind doar dinspre V , pe fata proximo-V a
dintelui
- pt a impiedica rotatia secundara e obligatorie o contrafata orala
- aceasta poate fi un urc secundar liniar scurt , care sa ia contact cu
aceiasi fata proximala a dintelui , dar dinspre oral in directia de
deplasare , fie insasi baza placii , cu acelasi contact intim cu dintele ,
pe care medicul va face slefuirile pt deplasarea dintelui
- astfel , dintele e actionat in acelasi timp V si O
CROSETELE CARE FOLOSESC PT ANCORARE
RETENTIVITATILE ANATOMICE ALE DD

CROSETUL ADAMS
- foloseste pt retentia divergenta catre ocluzal a fetelor aproximale
ale dd
- e indicat pt ancorarea aparatelor orto , cu predilectie pt dd izolati
(in special pe M de 6 ani pt a-i mentine pe pozitia lor , impiedicand
migrarea , mai ales M , in pierderile precoce ale zonei de sprijin
temporare)
- poate fi insa utilizat si in situatiile clinice in care arcadele dentare
sunt integre pe dd incomplet erupti sau pe dd temporari care ofera o
retentivitate deosebita in sens M-D

= un croset care inconjoara dintele cu ambele capete in placa

- parti componente (varianta clasica) :
a) 2 parti (conexiuni) terminale in contact cu fetele aproximale ale d
pe care se ancoreaza , acestea se termina prin indoituri de retentie
care patrund in baza placii
b) 2 pelote (anse) plasate la unirea fetei V cu cele aproximale ale d
- fiecare pelota prezinta un brat gg si un brat ocluzal , care face
cu conexiunea terminala un < ascutit , al carui vf nu tb sa depaseasca
conexiunea centrala pt a nu produce ulceratii la nivelul vestibulului
CB
c) o parte (conexiune) centrala care uneste cele 2 pelote la nivelul
bratelor gg
- acesta e paralela si la distanta de fata V a d
- crosetul Adams se confectioneaza din sarma de wipla elastica , cu
diametrul de 0.7 mm sau din sarma de 0.6 mm (pt crosetele de pe dd
T , PM , sau la indicatia medicului)
- crosetele Adams se gasesc si prefabricate , pe marimi diferite , in
functie de latimea MD a dd
- crosetul Adamns a cunoscut cele mai multe diversificari + modificari

 CROSETUL ADAMS CU O SINGURA

PELOTA

 se foloseste cand ultimul M de pe arcada nu e erupt complet , fata

distala a acestuia avand o retentivitate insuficienta
 in acest caz , pelota de retentie va fi numai pe zona M-V a M
incomplet erupt

 CROSETUL ADAMS DE TRACTIUNE

 crosetul Adams prin anumite modificari ale formei sale poate fi
folosit pt tractiunea unui dinte sau pt traciuni intermaxilare
(elementul declansator de forta fiind inelul de cauciuc(
 aceste modificari pot interesa fie una dintre pelote , care poate fi
conformata particular , ca o ansa alungita V paralela ca mucoasa

 fie conexiunea V (centrala) in mijlocul careia se poate realiza o bucla

circulara sau asemanatoare crosetului Schwarz

 pe aceiasi conexiune centrala , in acelasi scop se mai pot fixa prin

sudare carlige , butoni sau tubusoare orizontale

 CROSETUL ADAMS APLICAT PE 2 DD

VECINI
 conexiunea centrala trecand peste spatiul id determinat de cei 2 dd
CROSETUL JACKSON

= un croset inelar care , in ciuda faptului ca ofera o buna stabilitate

placilor orto , se foloseste destul de rar
- se aseamana ca forma si actiune cu crosetul Adams de care se
deosebeste prin :
 absenta paletor proximo-vestibular de retentie
 portiunea centrala care ia contact cu fata vestibulara a dintelui
(in zona subecuatoriala) si partial cu fetele aproximale
- se confectioneaza din sarma de 0.7 mm , executia sa fiind mult mai
usoara comparativ cu a crosetului Adams

CROSETUL SIMPLU (crosetul 3/4)

= asemanator crosetului cervico-alveolar folosit in protetica dentara

- extremitatea libera , pe o treime , e situata vestibular subecuatorial , dupa care
intretaie ecuatorul plasandu-se supraecuatorial pt urmatoarela 2 treimi
- e un croset de necisitate , care se aplica pe dd incomplet erupti / izolati
- se foloseste in special in pierderile precoce ale zonelor de sprijin temporare ,
avand rolul de a opri migrarea meziala a dd situati distal de bresa edentata dar si
migrarea distala a celor situati anterior acestei zone
- aplicarea lor pe dd limitant spatiului edentat are deci rolul unui mentinator de
spatiu in sens MD
- in unele situatii poate inconjura dintele de pe M , impiedicand inclinarea
acestuia , sau dinspre D , situatie in care poate fi chiar element favorizant al
mezializarii , daca se doreste acest lucru
- se realizeaza din sarma elastica de 0.7 mm
CROSETUL SIMPLU MODIFICAT

- deriva din precedentul cu o mica modificare care ii aduce

importante ameliorari
- la nivelul extremitatii libere 2/3 sunt subecuatoriale pe fata
vestibulara
- la unirea fetei V cu cea aproximala formeaza o mica bucla inalta
spre cervical de 1-1.5 mm si lata de 1 mm , devenind pt ultima treime
supraecuatorial
- portiunea subecuatoriala si bucla ii confera o ancorare imbunatatita
- bucla ii da si un grad mai mare de elasticitate , totodata oferind
posibilitatea de activare + adaptare sporite
- are aceleasi indicatii ca si crosetul simplu si se confectioneaza din
sarma elastica cu diametrul de 0.7 mm

INELUL ORTODONTIC
- utilizat relativ rar la ancorarea aparatelor mobilizabile propriu-zise a
fost incadrat in aceiasi grupa datorita structurii sale metalice
- incercuind dintele pe treimea sa medie (ca o bandeleta) ofera o
buna ancorare prin suprafata mare de contact cu acesteia e indicat in
situatiile clinice in care exista dd izolati fara retentiv anatomice
- solidarizarea inelului in baza placii se face prin inglobarea in acrilat a
capetelor tablei care se aduna dupa o modelare cat mai festa in jurul
dintelui iar extremitatile se conformeaza pt o retentie
corespunzatoare in centrul fetei orale
- inelul orto asigurand o ancorare buna , e utilizat mai ales pe dd
izolati si cu precadere la disjunctoare
GUTIERELE
= considerate , de multi specialisti , cea mai eficienta modalitate de
ancorare a placilor orto
- guriera reprez prelungirea bazei placii pe fata ocluzala + V a dd L in
contact intim cu suprafetele dentare
- peretii verticali ai gutierelor tb sa redea morfo dd pe care ii
acopera , sa aiba o grosime uniforma si sa menajeze parodontiul mg ,
ramanand la o distanta de 1 - 1.5 mm de el
- partile vizibile pot fi confectionate din acrilat asemanator coloristic
dd naturali atunci cand indicatiile sociale o cer
- pe fata interna , la nivelul santului gg , se face o foliere fina
- pe langa ancorarea f buna , gutierele dau posibilitatea :
 unei inaltari provizorii de ocluzie , dezangrenand arcadele
dentare in regiunea anterioara in vederea realizarii saltului
articular (in ocluzii inverse frontale)
 conducerii md din poz patologice in poz normala , suprafata
ocluzala fiind modelata pe principiul microplanurilor inclinate
- md poate fi astfel dirijata din :
 poz post (retrognatie) in poz normala
 poz ant (prognatie) in poz normala
 laterodeviatie in poz normala , centrata
 inaltarii definitive de ocluzie (in ocluzii adanci) utilizand :
- ancorarea bilaterala prin gutiere , lasand neacoperiti de gutiera ultimii dd
care vor evolua pe verticala si slefuind succesiv catre M pana la obtinerea
rezultatului final
- ancorarea mixta - pe o hemiarcada ancorarea prin gutiera iar pe cea opusa
ancorarea prin crosete care permit egresiunea dd laterali (crosetul Schwarz)

- placile orto ancorate prin gutiere pot beneficia de orice tip de elem de actiune ,
chiar si de cele care tind sa desprinda placa de pe campul alveolo-dentar (ex:
arcul Coffin)

- dpdv tehnic , gutierele ofera + unor reparatii usoare in cabinet , fara sa fie
nevoie de intreruperea purtarii aparatului
ELEMENTELE DE ACTIUNE ALE PLACILOR
ORTODONTICE
= cele care determina fortele orto
- ele se diferentiaza in :
 elemente cu actiune mecanico-ortodontica :
 suruburile orto
 arcul Coffin
 arcul V
 arcurile 2
 elemente cu actiune functionala :
 planul inclinat
 scutul lingual
 platoul retroincizal
 mentinatorul de spatiu
 prelungirea ocluzala

ELEMENTE DE ACTIUNE CU PROP MECANICE

SURUBUL ORTO
= cel mai folosit element de actiune
- a fost imaginat ca prototip al surubului clasic , de catre Angle , in
cea de-a 2 jum a sec 19
- forta orto pe care o declanseaza are un caracter discontinuu la
nivelul elem componente ale ap dento-max cu care placa vine in
contact
- intensitatea acesteia e reglata pt tipurile de crestere de la nivelul
suturilor , ligam alveolo-dentare si periostului cu relativ mai multa
precizie decat alte tipuri de elem de actiune , pasul surubului fiind bn
calculat in vederea activarii
- suruburile se prezinta intr-o gama exrem de diversificata , cele mai
cunoscute + utilizate fiind suruburile folosite pt dilatare
SURUBUL ORTODONTIC DE DILATARE CLASIC

- pt placa sup se compune din :

a) 2 rame laterale - care deplaseaza indepartandu-se si odata cu ele
departand fragmentele placii
b) 2 tije de ghidaj - care flancheaza piesa centrala si patrund fiecare intr-un
tunel neted in fiecare rama , pt ca ramele sa nu se deplaseze intre ele in planuri
diferite
c) 1 cilindru filetat - ce se rasuceste intr-un tunel existent pe mijlocul fiecarei
rame , acelasi tip de filet . cele 2 jumatati ale cilindrului sunt filetate in sens
invers una fata de cealalta . Zona centrala a cilindrului filetat e mai voluminoasa
si e strabatuta de 2 perforatii perpendiculare , prin orficiile careia se introduce
:cheia de activare" (o cheia speciala care se livreaza o data cu surubul)

- suruburile inferioare = mai inguste + prevazute cu o singura tija de ghidaj

sau cu 2 (asemanatoare celor superioare) , dar de dimensiuni mai mici

- suruburile se livreaza pe diferite marimi : mici / medii / mari

- in cataloage sunt specificate atat distanta cu care se deplaseaza cele 2 jumatati
la o tura completa de 360 gr cat si distanta dintre cele 2 jumatati la sf cursei
surubului
- pasul filetului e astfel calculat incat la o rotatie completa cele 2 jumatati sunt
departate sau apropiate cu valori variabile in functie de marimea surubului de la
0.35 mm pana la 1 mm

- suruburile prezinta o protectie centrala din plastic ( divers colorata ) care

impiedica patrunderea acrilatului in zona centrala in timpul polimerizarii (acesta
ar produce blocarea) asigurand totodata o pozitionare corecta a surubului pe
model

- pe una din rame e materializata printr-o sageata din plastic colorat directia de
activare a surubului
- daca aceasta nu exista din fabricatie e de datoria tehnicinului dentar ca , dupa
verif surubului , sa realizeze pe baza placii o sageata care indica sensul de
activare sau sa inglobeze in placa o sageata prefabricata din plastic colorat

- in afara suruburilor de dilatare se mai intalnesc si alte tipuri de suruburi , dintre

care :

SURUBUL IN BALAMA SIMETRIC

- are cadrul prevazut cu o balama , folosit pt largire predominant anterioara

(indicat in ingustarile anterioare cu arcada in vorma de V)
- acest tip de surub se prezinta fie intr-o singura constructie fie ca 2 piese
distincte
!! surubul in balama poate fi si asimetric - ca o varianta a precedentelui , cu brate
inegale :

SURUBUL DE DEPLASARE SEGMENTARA

- la care exista filet doar catre directia de deplasare , celalt capat fiind
blocat
- prin activarea surubului se deplaseaza fragmentul care contine
filetul , respectiv fragmentul mic
- se folosesc si pt distalizarile dentare
SURUBUL DESCHIS (de inchidere a spatiilor)

- cu o protectie f groasa din plastic pe zona activa

- cu el se realizeaza inchiderea unor spatii aderente sau edentate prin
deplasarea dd situati aproximal

SURUBUL COMPUS MONOMAXILAR (bi sau tri

directional)
- cu rama in forma de T
- cu actiune concomitenta pe transversala si pe sagitala
- acesta poate avea 2 puncte de activare pt largirea simetrica a
arcadei , concomitent cu avansarea grupului incisiv
sau 3 puncte de activare pt dilatarea asimetrica , fiecare sector al
aparatului putand fi ajustat individual in perioade de timp diferite

SURUBUL COMPUS BIMAXILAR

- pt largirea ambelor arcade
- poate fi activat diferit la max si la md

SURUBUL MONODENTAR

- de aspectul unui cilindru in interiorul caruia se insurubeaza o tija ce

ia contact cu fata orala a dintelui deplasandl catre V
- cilindrul e inglobat in acrilat
SURUBUL PT DISJUNCTOR

= un surub special care prezinta pe cele 2 rame cate 2 tije metalice ce

vor fi inclavate in scheletul disjunctorului
- se livreaza cu o cheie speciala de activare iar montarea lui tb facuta
de asa maniera incat sa permita activarea direct in CB

- surubul , prin locul unde e aplicat si directia de actiune , alaturi de

linia de sectiune a bazei placii confera placilor orto multiple
modalitati de actiune :
 largire simetrica - cu actiune la nivelul suturii medio-sagitale ,
surubul e asezat transversal , de regula la nivelul PM , baza placii =
sectionata pe LM

 largire asimetrica - surubul e plasat tot transversal , placa fiind

sectionata paramedian , fragmentul mic cuprinzand dd ce urmeaza a fi
deplasati

 alungirea arcadei - prin stimularea suturii incisivo-canine pt

cresterea sagitala si deplasarea anterioara a I , surubul fiind plasat
transversal cu actiune sagitala , iar placa fiind sectionata in "trapez"
 deplasarea spre V doar a PM + M de pe o hemiarcada : prin
stimularea partiala a suturii medio-sagitale , surubul va fi plasat tot
transversal iar sectiunea va fi sectoriala (in L) , fragm mic cuprinzand
numai sectorul respectiv

 distalizarea sectorului - prin stimularea suturii incisivo-canine

unilaterale pt care se schimba pozitia surubului , dandu-i o directie
sagitala , mai exact plasandu-l pe bratul mic al sectiunii bazei placii -
sectiune identica cu cea din fig ant, in L

 deplasarea V dar si D prin stimularea partiala a suturii medio-

palatine si a celei incisivo-canine - pt care surubul e plasat oblic pe aceiasi
sectiune a bazei , cu dd ce trebuie deplasati cuprinsi in fragm mic

 largirea radiara a arcadei (in toate sensurile) prin stimularea

suturii medio-palatine si incisivo-canine , baza placii e sectionata in Y ,
fiind prevazuta cu 2 suruburi asezate oblic in zona canin/PM1 si care
formeaza impreuna un < de 90gr

 largire predominant anterioara - se foloseste surubul in

balama, sectiuena placii fiind pe LM
  inchiderea spatiilor - se folosesc suruburile speciale deschise ,
care actioneaza prin mecanism de rezorbtie si apozitie osoasa , avand
filet catre partea ce urmeaza a fi deplasata , sectiunea placii fiind
sectoriala

ARCUL COFFIN (in forma de lira)

= precursorul surubului in balama cu actiune predominant anterioara
- a fost imaginat in 1861 sub denumirea de "arc piano"
- parti componente :
 1 portiune centrala = curbura principala - la nivelul careia se face
activarea (deci nu va fi inglobata in acrilat)
 2 extremitati recurbate care se termina sub forma unor bucle retunjite ,
pt a asigura retentia in baza placii ortodontice

- ca element unic aplicat la placa superioara se confectioneaza din sarma de

wipla elastica de 1.2 mm diametru si e simetric de o parte si de alta a LM
- antero-post = se intinde cu extremitatea sa
 post situata in centru , pe LM , pana la nivelul unei linii imaginare ce
uneste FD ale M de 6 ani
 ant pana la nivelul unei linii imaginare ce uneste fetele M ale PM1
- rascroirea distala a bazei placii se face pana in dreptul unei linii ce uneste fetele
M ale Mde 6 ani

- partea libera a arcului Coffin (bucla centrala) = tb sa fie la distanta de mucoasa

palatinala , pt a nu produce leziuni ale acesteia

- forta orto declansata de arcul Coffin nu are un caracter intermitent comparativ

cu cea rezultata din activarea surubului si aceasta datorita faptului ca intre
activari , facute la intervale regulate de timp , intensitatea fortei descreste lent ,
neajungand niciodata la 0
- in schimb, dozarea fortei e mai putin precisa si nu poate fi executata decat de
catre medic , depinzand in mare masura de simtul clinic al acestuia
- marele dezavantaj = rezulta din marele avantaj , respectiv caracterul de
element elastic ce declanseaza tendinta de desprindere de pe campul alveolo-
dentar si de "jocul" celor 2 fragmente in plan vertical , care altereaza stabilitatea
aparatului si deci eficienta terapeutica
- acest neajuns poate fi insa contracarat printr-o ancorare f buna
- arcul Coffin poate fi element unic , singular dar pot fi aplicate , in functie de
necesitatile terapeutice si 2 /3 arcuri in aceiasi placa

Dimensiunea arcurilor + grosimea sarmei = dependente de:

1. nr arcurilor in cadrul aparatului orto
2. maxilarul pe care se aplica aparatul
3. intinderea zonei de actiune
4. tipul de aparat orto
5. natura dentitiei (in cazul dT se folosesc sarme cu diametru mai mic cu 0.1
mm decat al sarmelor pt dP)
6. reactivitatea biologica individuala in leg directa cu procesele de crestere +
dezvoltare , dependente la randul lor de factorul varsta

Actiunea arcului Coffin ca element singular , in amplasarea clasica la placa

superioara (cu bucla orientata spre post) = similara surubului in balama ,
producand o largire predominant anterioara , fiind de preferat in situatiile clinice
in care ingustarea arcadei e in regiunea anterioara (arcada in forma de V)
- intr-o asezare inversa , cu bucla anterior , se va obtine o largire prodiminant
posterioara

Arcul Coffin aplicat la arcada inf , de cele mai multe ori ca element singular , are
o dimensiune mai mica si se realizeaza din sarma cu diamestru de 0.9 - 1 mm

- se poate folosi si pt largire radiara (in special la max sup) placa fiind sectionata
in Y
- la placa superioara in acest scop se aplica 3 arcuri Coffin a caror activare e
apanajul practicienilor cu experienta ata in ceea ce priveste dozarea fortelor orto
cat si a problematicii dezechilibrarii segm placii orto
 1 post median , de dimens mai mare si realizat din sarma de 0.9 mm
 2 anterioare (inz onele C/PM1) de dimens mai mici si realizate din sarma
de 0.7 - 0.8 mm ce fac intre ele un < de 90 gr
 Monoblocul

 elemente componente
 placa superioara
 placa inferioara
 masa interocluzala
 1-2 arcuri vestibulare

Actiunea monoblocului:
 asigura dezvoltarea oaselor maxilare - aparatul se mentine in
cavitatea bucala prin contractie musculara - creste fluxul
sanguin in muschi si prin acestia in oasele maxilare
 realizeaza propulsia mandibulei - prin portiunea anterioara a
placii linguale ce are comportament de plan inclinat
 efecte asupra arcadelor dentare in cele 3 planuri
 sagital - modificarea lungimii arcadei ( scurtare prin
retrudare incisiva sau alungire prin vestibularizarea
incisivilor)
 vertical - dirijarea eruptiei coreccte si redimensionarea
etajului inferior prin slefuiri selective ( desfintarea masei
ocluzale in lateral pentru egresiune)
 transversal - largirea arcadei prin contractie musculara
 deconditionarea respiratiei orale, a deglutitiei infantile si a
obiceiurilor vicioase
 profilaxia cariei - rol minor

Obiectivele contentiei
1. realizarea stabilitatii dd printr-o reorganizare solida a
structurilor dento-paro
2. obtinerea unui echilibru ocluzal permanent
3. prevenirea / limitarea unei patogenii care poate sa apara
/ care exista
4. dobandirea echilibrului intre matricele musculare
functionale si schelet
OCLUZIA DESCHISA
= anomalie dento-max caracterizata , ca semn distinctiv prin existenta unui spatiu de
inocluzie verticala
(cel mai adesea situat anterior) dupa ce subiectul si-a terminat miscarea de inchidere a
gurii.
2 forme clinice
- OD de natura dismetabolica
- OD din interpozitii

ETIOLOGIE
FACTORI ETIOP. LOCALI
1. interpozitia (intre arcadele dentare) a unui/mai multor degete/obiecte :
 creion,
 coltul cearcafului ,
 funda de la codite etc
- ele actionand prin presiunea directa cu deformarea sectorului
respectiv de arcada
- se poate asocia si fenomenul de succiune , dar elem dominant il constituie
presiunea
- se asociaza o inhibare a proceselui de eruptie a ddP
ce vin in contact cu obiectul interpozitiei (aparand fenomenul de intalnire al ag)
- interpozitiile lb (inteproz dinspre interiorul CB) au loc fie numai in timpul
exercitarii functiilor (deglutitia,fonatia) fie si in repaus
= interpoz linguale se pot face si alternativ cu interproz dinspre exterior , cumulandu-se
actiunea

FACTORI GENERALI
1. factori genetici
2. deficiente de aport alimentar , abs intestinala si in sp tulburari
metabolice actionand asupra terenului = f imp in producerea OD de natura
dismetabolica
- se considera chiar ca ocluzia deschisa e dovada ex rahitismului in antecedente
- oasele max raman plastice si sunt usor deformate sub actiunea presiunilor din
timpul interpozitiilor si sub influenta contr musc , aparand deformari caracteristice

Au mai fost incriminati si ali factori ca :

1) formatiunile limfoepiteliale ale oro-faringelui , care oblica copilul sa
stea cu gura deschisa ceea ce favoriz interpoz lg
2) molarii de minte inf printr-o eruptie exagerata ar putea produce o
ocluzie deschisa tardiva
3) uneori ocluzia deschisa poate sa apara accidental in cursul tratam orto (ca
accidente terapeutice)

SEMNE FACIALE
= caracteristice cand anomalia = accentuata , pt forma dismetabolica
1. fanta labiala = larg deschisa , lasand sa se vada spatiul de inocluzie
verticala , I sup nefiind vizibili in repaus
2. buza superioara = apare ca fiind scurtata
3. etajul inf al fetei = marit => aspect caracteristic alungit
4. santul labio-mentonier = sters (unii pacienti prezinta o activitate
crescuta a musculaturii regiunii mentoniere => aspect coaja de portocala , deoarece
fac eforturi pt a tine gura inchisa si a ascunde defectul)
5. profilul facial = accentuat convex datorita procheiliel sup (asociata
in multe cazuri) si a unei pozitii post a md
6. ramul orizontal md = prezinta o oblicitate accentuata
7. ramul vertical md = scurtat

SEMNE ORALE
1. modificarile sistemului dentar
- displaziile de S (arata influenta factorilor dismetabolici pe o mare durata de
timp)
- volum mai redus al coroanelor dentare (uneori si R)
- modif privind prop dintre dd
2. arcadele dentare :
- frecvent = ingustare a arcadei sup asociata uneori cu protruzie alveolodentara
- frecvent = scurtare a arcadei inf => asezarea II in linie dreapta
- denivelarea PO
3. BP = ingustata + adanca in multe cazuri (frecvent = versant anterior = abrupt)
4. modif de ocluzie
 patognomonic = ex spatiu de inocluzie verticala
- dimensiunea orizontala a spatiului = se refera la nr de
unitati dentare cuprinse
 - de cele mai multe ori : se intinde
simetric fata de LM si intereseaza
regiunea incisivo-canina
- dimensiunea verticala a spatiului = se masoara dimens cea
mai mare a spatiului de inocluzie
(cu cat e mai mare cu atat corectarea e mai
dificila)

- la unele forme clinice spatiul de inocluzie este atat vertical cat si

sagital (existenta inocluzie sagitale nu constituie un factor agravant ,
mai ales cand se datoreaza prodentiei deoarece , prin reducerea ei se
micsoreaza si inocluzia verticala)

DINAMIC = lipseste ghidajul anterior /C => suprasolicitarea dd L

• la forma clinica prin interpozitii - inocluzia verticala cuprinde un numar
redus de dinti iar inaltimea acestui spatiu este mai mica si poate fi dispusa
asimetric sau chiar unilateral (la niv la care s-a produs interpozitia

TULBURARI FUNCTIONALE

1. tulburari fizionomice :
- disproportia etajelor fetei
- fanta labiala deschisa
- incontinenta CB
- aspectul displazic al dd ant
- deformatia md
2. RO se intalneste si e legata de mentinerea permanent deschisa a orificiului
bucal
3. perturbare masticatorie complexa = imposibilitatea inciziei , greutate in
alimentatie
4. deglutitia = tip infantil
5. tulburari fonatorii = "D" , "T" - fonatie cu interpozitia lb

DG +
- se pune usor , anomalia insotindu-se de manif caracteristice
 etaj inf marit
 aspectul ramurului orizontal md + < md
 displazii
 antecedente dismetabolice
OCLUZIA ADANCA ACOPERITA
= anomalia dento-max caract prin supraocluzie accentuata
+ etrodentia tuturor IS (/numai a IC)

SEMNE FACIALE
1. etaj inf al fetei = micsorat (exprima deficitul e dezvoltare verticala a
ADM)
2. punctul nazo-spinal = situat anterior
3. buza sup = proemina (procheilie superioara)
4. tonusul buzei sup = normal / crescut
5. la unii pac , in timpul fonatiei , buza sup se ridica si devine vizibila gg
6. buza inf = rasfranta
7. santul labiomentonier = f accentuat => din aceasta cauza mentonul
apare proeminent , desi in rap cu planurile campului facial ocupa o poz post
8. fascies cu aspect caracteristic
9. < md = micsorat
10. tg md nu intersecteaza scuama occipitalului

SEMNE ORALE
 MAXILAR
 modificari caracteristice ale liniei sale, incisivii prezinta axul
inclinat posterior -
retrodentie
 proalveolie superioara
 forma arcadei frecvent in M sau trapez/patrulater
 forma de M se datoreaza formei clinice cu
 retrodentia incisivilor centrali si
 vestibularizarea incisivilor laterali
 arcadele sunt scurtate, largi ( mai rar ingustate)
 BP = larga, iar versantul anterior este abrupt ( uneori chiar si cei
laterali)

 MANDIBULA
 ingustata mai frecvent decat cea superioara
 forma de trapez, M sau W
 arcada scurtata
 uneori retrodentie inferioara
  linguoinclinarea tuturor dintilor inferiori
 incisivii superiori ( fetele palatinale) si cei inferiori ( fetele
vestibulare) por prezenta cu timpul suprafete de abraziune ce pot
interesa dentina

 planul de ocluzie denivelat prin suprapozitie relativa

a regiunii insicive in raport cu regiune laterale
 principalele modificari de ocluzie sunt in sens vertical
 semn caracteristic supraocluzia incisiva accentuata - in
cazuri severe : marginea incisivilor superiori depaseste cu mult festonul
gingival inferior, iar incisivii inferiori pot traumatiza mucoasa palatina
 frecvent rapoarte distalizate in plan sagital, fie datorita
retrodentiei superioare ce obliga mandibula la o pozitie posterioara, fie
datorita unei tulburari complexe ce intereseaza dezvoltarea ApDM
 ocluzia lingualizata uni sau bilateral poate agrava
prognosticul prin blocarea miscarilor mandibulare -> sindromul ocluziei
lingualizate
 curbele de ocluzie sunt accentuate, prin
 infrapozitiile laterale
 suprapozitiile frontale

ETIOPATOGENIE
1. caracter predominant ereditar
2. f. locali de mediu - OV

PROGNATISMUL
 Clasificarea prognatismului
1. ANGLE
cls III prin exces de crestere md = prognatie md
cls III prin deficit de dezvoltare a max sup = retrognatie max

2. SCOALA GERMANA
 prognatie mandibulara adevarata/anatomica - prin exces de crestere
mandibulara
 pseudoprognatie / prognatii false
 prin deficit de dez max sup (micrognatie max)
 prin relatii anormale maxilare (proglisarea md prin conducere
condiliana/cuspidiana)
 prin modificari ale axelor incisivilor ( cu ocluzie inversa frontala/cu raport
invers frontal)

SEMNE FACIALE
- modif cele mai caracteristice se intalnesc in prognatia md cu macrognatie / ereditar / adevarat
1. obraji infundati (fata aplatizata)
2. mentonul proemina mult anterior , putand chiar sa depaseasca
planul nazo-frontal cu pct Gn => dand intregului profil facial un aspect concav
3. santul labio-mentonier = sters
4. buza inf = proemina anterior
5. buza sup = infundata
6. treapta buzelor = inversata (retrocheilie sup si procheilie inf)
7. etajul inf al fetei = marit
8. profil facial = concav
9. < md = larg deschis
10. md are forma de "galos" / "talpa de sanie"
in pseudoprognatia md , prin lipsa de dezv a max sup se obs de asemenea profilul concav + o
inversare a treptei buzelor (modif sunt insa mai putin accentuate)

SEMNE ORALE - prognatism md adevarat

1. Modif de arcada + evolutie dentara ce semnifica un exces de dezv md

 existenta unor diasteme f mari in perioada dT al arcada inf

 E dP precoce + disociere a ritmului de E intre dd sup si inf

 existenta pe Rx a unor distante mari intre germenii dd succesionali din zona
de sprijin la arcada inf

 E ddP inf din sectoarele laterale ale arcadelor cu spatii intre ei

  mariri sagitale + transversale ale arcadei inf
2. Parodontiul = interesat precoce in angrenajul invers din cauza blocajului mare
3. Modif lb = volum , tonicitate , particularitati de pozitie
4. Modif OCLUZALE caracteristice pt anomaliile din aceasta grupa = in plan sagital = poz
mai ant a arcadei inf (in totalitate sau numai a unora din elem dentare )
- toate rapoartele de ocluzie = MEZIALIZATE
- rap inverse de ocluzie la nivelul incisivilor

+- inocluzie sagitala
- ghidaj anterior absent , lateralitate anormala

Etiopatogenie
1) factori 1 = ereditari / genetici
2) factori 2 :
 endocrini
 disfunctionali : dormit cu capul in hiperflexie , OV de sugere a buzei sup
 locali : scheletici (DLMP) , tesuturi moi (macroglosie/fren lingual scurt) ,
dentari (eruptia palatinizata a IS / eruptia vestibularizata a II => ocluzie inversa
frontala , MPG => ocluzie falsa mezializata)
 CLASIFICAREA ANOMALIILOR DENTO_MAX
Scoala AMERICANA (Angle)
CLASA I = rap neutrale la niv M 6 ani
- cuspidul MV al M 6 ani sup articuleaza cu santul M intercuspidian al M 6 ani inf
= cheia de ocluzie ANGLE

CLASA II = rap distalizate la niv M 6 ani

- reperul inf = deplasat post fata de cel sup
- 2 forme clinice (subdiviziuni) II / 1 = rap D + prodentie F sup => ocluzie adanca in
acoperis
II / 2 = rap D + retrodentie F sup => ocluzie adanca
acoperita

CLASA III = rap mezializate la niv M 6 ani

- reperul inf = deplasat ant fata de cel sup

Scoala GERMANA

SD DE COMPRESIE MAX
a) cu protruzie
- cu aliniere dentara (F sup = V-inclinare avand pct de contact)
- cu spatiere dentara ( F sup= V-inclinare fara pct de contact)
b) cu inghesuire dentara

SD DE OCLUZIE DESCHISA
a) forma disfunctionala = prin interpozitii
b) forma grava = de natura dismetabolica

SD DE OCLUZIE ACOPERITA

SD PROGENIC
a) adv = crestere exagerata a md datorata , in principal f. ereditari , endocrini etc
b) fals , determinat de :
- nedezvoltarea mx sup
- poz ant a md

SD DE INCONGRUENTA DENTO-ALV = dizarmonia dento-alv

a) cu spatiere
b) cu inghesuire

ANOMALII MONOCAUZALE = anomalii dentare izolate

 COMPRESIA DE MAXILAR
= deficit de crestere in plan transv
- cel mai frecv la max sup
- ! compr de md apare de obicei dupa un traumatism in perioada de crestere ce
blocheaza cresterea condiliana

Factori etiologici
1) Influente din perioada prenatala
 alimentatia precara a mamei in timpul sarcinii
 f. de ordin mecanic :
 fibroame uterine
 anumite pozitii ale fatului

2) Influente din prima copilarie

 lipsa alimentatiei naturale => md ramane in poz post si nu stimuleaza
cresterea max
 rahitismul => determina o plasticitate mare a scheletului

3) Tipul constitutional
 dolicocefal
 elastopat

4) OBICEIURI VICIOASE
 sugerea degetului/degetelor - e imp sa specificam varsta la care s-a
desf OV , zona pe care actioneaza si directia de presiune
 dormitul cu pumnul intre fata si perna
 dormitul cu capul in hiperextensie (favorizeaza deplasarea md catre
post)
 RO
- poate fi patologica

principalul factor etiologic in compr de

- reprez

max cu prodentie
- se considera un OV si atunci cand , desi caile aeriene au fost
permeabilizate copilul continua
sa respire pe gura
- mecanismul prin care RO determina compr de max :
  atunci cand gura = deschisa => mm fetei comprima fetele
lat ale max => hipotonia orbicularului buzei lasa I sup =>
prodentie
 resp pe gura antreneaza aerul din SM => presiunea atmosf
devine mai mare decat presiunea intrasinusala si apasa pe
fetele laterale ale max => determinand compresia acestuia

5) Inter-relatiile dd-max
- orice modif de poz a mugurilor dentari poate determina compr
ex: formarea dd in P-poz
(in comp de max ex o discrepanta intre varsta dentara si cea biologica)

6) Influenta grupelor musculare ag

7) Relatii intre ocluzie si cresterea max-md

- un max ingust nu lasa md sa se dezv
- o md mica determ compr max

SEMNE FACIALE
pt forma clinica cu PRODENTIE :

RO = cauza cea mai frecventa => fascies adenoidian

- pt ca

caracteristic
 fata ingusta + prelunga
 orificii narinare inguste , narine pensate (test Gudin +)
 paloare tegumentara
 cearcane
 fanta labiala deschisa in repaus (se vad I sup cu prodentie , uneori cu
leziuni carioase atipice)
 uneori poate aparea si aplatizarea etajului mijlociu
 obraji stersi
 treapta buzelor = accentuata
 buza sup :
 scurtata
 palida
 hipotona
 in procheilie
 tractionata spre pragul narinar
 !!! in compr max cu INGHESUIRE = normo/hipotona iar modificarile = minime
 buza inf :
 groasa
 eversata
 fisurata
 se insinueaza in spatele I sup
 santul labio-mentonier = accentuat
 menton = retras
 profil facial = accentuat convex

SEMNE INTRAORALE
1) Modif de dezv a arcadelor
arcada SUP arcada INF
alungita scurtata
ingustata ingustata
comprimata
I sup in prodentie => axul lung I inf pot fi egresati , cu
inclinat la mai mult de 15 gr fata denivelarea PO
de perpendiculara pe PO Curba Spee = se accentueaza f
forma : V, U , omega mult
forma : trapez

2) Modif de E + aliniere dentara

- V-O , M-D pozitii
- dd ramasi in incluzie (=> intarzieri de E)
- rotatii , transpozitii , ectopii

3) Modif de conformatie a BP
BP = adanca / f. adanca / ogivala (=specifica)
- peretii laterali ai BP = aproape paraleli in compresiile severe si se asociaza cu o
ingustare f mare a foselor nazale

4) MODIF DE OCLUZIE
 in plan SAGITAL
 ocluzie distalizata
 inocluzie sagitala
 in plan TRANSVERSAL
  ocluzie inversa uni/bi L
 daca e uniL => devieri ale md
 in plan VERTICAL
 ocluzie adanca in formele cu hipodivergenta
 ocluzie deschisa in formele cu hiperdivergenta

 in compr cu PRODENTIE e specifica ocluzia adanca in

acoperis

5) Parodontiul = predispoz pt af paro de inactivitate prin reducerea campului

masticator

6) Tulburari functionale : resp , mastic , fonatie , degl , fiz

DG DIF
Pt formele clinice cu PRODENTIE :
1. ocluzia distalizata genuina
2. constrictia + anchiloza ATM
3. biprodentia (biproalveolodentia) lui Kase
4. prodentia din :
 sd Down (macroglosia determina prodentia)
 macroglosie
 prodentia constitutionala
 prodentia cauzata de BP
 hipotiroidism

Pt formele clinice cu INGHESUIRE : tb dif de celelalte anomalii ce se manif prin

inghesuire dentara
- macrodontia absoluta / generalizata
- meziopozitia generalizata

OBIECTIVE TRATAMENT
1. Profilactic + interceptiv :
 alimentatia corecta a mamei in timpul sarcinii
 profilaxia rahitismului
 alimentatia naturala in primele luni de viata
 deconditionarea obiceiurilor vicioase
 deconditionarea RO
2. T curativ
 a) largirea arcadei / arcadelor
b) nivelarea PO + normalizarea rap de ocluzie in sens vertical - fav egresiunii dd L
c) corectarea ocluziei distalizate

- in perioada de crestere = stimularea cresterii max sup in plan transversal cu retrudarea grupului
F + propulsia terapeutica a md :
 placi cu surub median ancorate pe gutiere
 aparate fixe de tip disjunctor
 de electie = ap functionale monobloc activator

- pt trat la adolescenti :
- ap fixe cu mecanica cls II
- in compr severe se recomanda largirea max asociata T orto + chiru

- pt tinerii adulti :
- chirurgie ortognata = remodelarea functionala a md + max + trat orto fix

- in comp de max , dat complex anomaliei , arsenalul terapeutic nu poate fi redus la un sg aparat ,
ci tb utiliz o gama de aparate in functie de mom terapeutic + reactivitatea individuala

Semne endobucale ale DLMP

- maxilar insuficient dezovoltat in toate planurile

- bola palatina - plata, eventuale cicatrici, orificii de comunicare
buco-nazala
- arcada superioara: forme anormale - V, M , trapez
- asimetrie accentuata a arcadei superioare
- lipsa de continuitate la nivelul procesului alveolar
- buza - cicatriceala, cu bride, vestibul putin adanc
- anomalii dentare in zona despicaturii - anodontii, dinti
supranumerari, nanici, malpozitii accentuate
- dintii pot prezenta distrofii, deficit de mineralizare
- tulburari de ocluzie accentuate - ocluzie inversa frontala pana la
ocluzie inversa totala
- cand exista o crestere in exces mandibulara - scapa de sub
controlul maxilarului