1.

Enumerati si incadrati in grupe de varsta etapele copilarie

-mica copilarie(prma copilarie) 0-3 ani
-copilaria mijlocie(copilul prescolar/a2-a copilarie) 3-6-7 ani
-marea copilarie(copilul scolar/a3-a copilarie) 6-7-14-15 ani
-pubertatea 14-16 ani
-adolescenta/perioada de adult tanar peste 16 ani

2. Enumerati perioadele primei copilarii

-este o perioada sensorio-motorie care include:
a. perioada pre-natala
b.momentul nasterii
c.etapa de copil nou nascut
d.etapa de sugar
e.perioada de copil anteprescolar

3. Perioada prenatala enumerati problemele care pot aparea si elementele care

trebuie luate in considerare pt prevenirea aparitiei acestora
-unele probleme se datoreaza : tulburarilor de diferentiere celulara, absentei unirii
mugurilor faciali,probleme legate de resorbtia membranelor branchiale
-pt a preveni se ia in considerare: sfatul genetic,evitarea expunerii la
radiatii,anestezii,alcool,tutun si droguri in primele 4 luni de sarcina, tratarea infectiior
acute si cronice ale mamei inainte/in timpul sarcinii

4. Perioada prenatalla avantajele alimentatie la san

-aportul de subst nutritive
-creste imunitatea
-dezvoltarea psiho-somatica armoioasa
-continuarea simbiozei psihico-afective mama copil
-dezv armonioasa a maxilarelor
-prima mezializare a mandibulei (a ocluziei)
5. Perioada prenatala-etapa de sugar caracteristici dpdv stomatologic
-deficientele din igiena orala a sugarului si prezenta candidei albicans prezita factori fav
pt aparitia stomatitei infectioase
-pot aparea leziuni Riga Fede datorita dintilor natali sau neonatali datorita paraliziei
cerebrale
-mineralizarea dintilor permanenti
-eruptia d temp in jurul varstei de 6 luni – poate aparea gingivita de eruptie,stomatita
eruptiva Riga
-ca urmare a alimentatie artificiale pot aparea dispepsii repetate sau rahitism

6. Perioada prenatala caracterizare etapa de copil anteprescolar dpdv stomatologic

-continuarea secventiala a eruptiei dintilor temp
-posibila aparitie a stomatitei odontiazice
-prima inaltare a ocluzie aprox 18nluni in inter-relatie cu eruptia clinica a m1 temp
-aparitia obiceiurilor vicioase
 -functia complexului dento-maxilo-facial este din ce in ce mai complexa
-efectul punctiei anestezice(analgezice) nu poate fi analizat logicde catre copil datorita
socului produs de intepatura
-aparitai cariei timpurii a copilului (ecc) ,a cariei severe timpurii a copilului(secc) datorita
igienei orale sau a nutritie defectuase si/sau datorita lipsei de igiena orala dupa adm orala
nocturna de siropuri medicamentoase dulci
-finalizarea eruptiei clinice a dintilor temp
-copilul nu isi poate spala inca singur dintii
-periajul dentar trebuie sa fie o forma de distractie pt copil si nu o coercitie
-etapa propice pt inserarea obiceiurilor de igiena orala,nutritioala,functionala
-etapa propice pt fluorizarile topice (in stransa inter-relatia cu concentratia de fluor din
aer,apa,alimente)

7.Copilăria mijlocie – caracteristici psiho-mentale, comportamentale, emoționale și

stomatologice.
Dpdv psiho-metal, comportamental și emoțional:

La 4-5ani–salt calitativ prin avalanșa de întrebări și răspunsuri

Între 4-5ani prima criză de negativism emoțional și comportamental (denegare), numită și
“crizadeopoziție”.
Dpdvstomatologic: atriția dinților temporari care favorizează a 2-a mezializare fiziologică
amandibulei (a 2-a mezializarea ocluziei)
8. Copilăria mijlocie – caracterizați perioada 3-6 ani.
• afectivitate
• egocentrism
• dpdv al caracterului -> “stadiulfalic” de dezvoltare (dorința de a se face plăcut și de a fi
aprobat)
• negativism excesiv episodic, dificil și agresiv, criză de opoziție (la 4-5ani)
• prezența caracterului imitativ în acțiune și comportamanet
• frică auditivă, optică și tactilă (frica de agresiune a corpului)
• copiii devin cooperanți
• dezvoltarea funcțiilor de relaționare
• descoperirea Eu-lui
• copilul dobândește un anumit grad de autonomie
9. Caracterizați etapa de vârstă 6-7 – 14-15 ani din punct de vedere stomatologic.
• Resorbția radiculară a dinților temporari și exfolierea acestora
• Coexistența DT și a DP
• Perioadă de instabilitate a relațiilor ocluzale ca urmare a permutărilor dentare
• a2-a (la aprox. 6ani prin erupția M1) și a 3-a (la aprox. 12 ani prin erupția M2) înălțare
fiziologică a ocluziei
10. Consecințe în perioada de pubertate ale obiceiurilor necorespunzătoare de igienă orală
din perioada dentiției mixte.
Pot conduce la:
 • carii dentare (carii simetrice cu o prevalență crescută a acestora)
• gingivită de erupție
• episoade de inflamație gingivală
• periodontită prepubertală
• periodontită juvenilă
• anomalii dento-maxilare tranzitorii sau permanente
Această etapă de vârstă este propice pentru stabilirea obiceiurilor și preocupărilor corecte pentru
igienaorală, nutrițională și funcțională.
11. Enumerați factorii de risc biologici care după Adams și Hillmann (1994) pot perturba
evoluția normală a copilului, în special în primele două etape ale copilăriei.
12. Enumerați factorii de risc din mediu care după Adams și Hillmann (1994) pot perturba
evoluția normală a copilului, în special în primele două etape ale copilăriei.

13. Definiți managementul comportamental în stomatologia pediatrică.

Totalitatea metodelor folosite pentru a obține acceptul/ cooperarea copilului în ceea ce privește
tratamentul stomatologic
Totalitatea metodelor prin care echipa stomatologică efectuează efectiv și eficient tratamentele
necesare, inducând în același timp copilului o atitudine pozitivă față de cabinetul stomatologic.
14. Rolul managementului comportamenatl în stomatologia pediatrică.
• reducerea fricii și anxietății
• promovarea unei atitudini pozitive a copilului față de sănătatea orală/dentară și față de
îngrijirea stării de sănătății orale.
• stabilirea unei relații PEDODONT -COPIL bazată pe încredere
• oferirea de servicii stomatologice de calitate
• stabilirea unei bune comunicări medic stomatolog pediatru –pacient copil
Reducerea fricii și anxietății copilului la cabinetul stomatologic în vederea promovării și
ințelegerii de către acesta a necesității instituirii și menținerii în bunăs stare a sănătății orale,
pornind de la premiza că, MICUL PACIENT NU ESTE UN ADULT îN MINIATURĂ .
15. tipul de stress al stomatologului si factorii care il pot genera
-este un stress psiho-somatic si poate fi generat de :
-responsabilitate profesionala
-comportamentul parental ce rezida din dorinta de a ajuta
-sentimentul de nesiguranta-in situatia unui medic slab pregatit profesional
-conditii improprii de munca, activitate ne-ergonomica
16. Variante prin care se poate manifesta stress-ul copilului in cabinetul stomatologic
1.stress psiho-somatic cauzat de agenti stressori primari :
-stare de suferinta
-durere
-stare de discomfort
-privare de somn datorata durerii de origine dentara
2.stress psiho-somatic cauzat de agenti stressori secundari :
-mediul familial
-mediul comunitar
-sentimentul de frustrare
--o comunicare efectiva cu pacientul este imperios necesara, o abordare corecta a acestuia poate
fi un punct de inceput bun pentru initierea tratamentului, reducand si stressul care acompaniaza
adesea o consultatie/tratament stomatologic.
17. descrieti triunghiul tratamentului stomatologic (Wright)

La baza succesului
terapeutic stomatologic stau
o serie de factori care sunt
intr-o stransa interrelatie ;
fiecare dintre acestia,
contribuie intr-o anumita
masura, la elaborarea unei
conduite terapeutice,
adaptata fiecarui pacient in
parte.

18. secventialitatea managementului comportamental

1.ancheta funtionala
 2.evaluarea tiparului comportamental al copilului-> modificarea comportamentala se
poate realiza si inaintea primului contact cu cabinetul stomatologic.
3.obtinerea consimtamantului informat al parintelui/tutorelui in cunostinta de cauza (la
prima sedinta terapeutica) = acesta este diferit de consimtamantul copilului
4.individualizarea tehnicilor si metodelor de management comportamental
->inainte de
->in timpul --tratamentului
->dupa
5.controlul permanent al durerii si anxietatii
19. Obiectivele anchetei functionale
-evaluarea acuzelor si nelinistilor/motivelor de ingrijorare ale copilului/parintelui
-evaluarea statusului emotional al copilului-> prefigurarea unor strategii comportamentale
adecvate fiecarui copil in parte
-introducerea/acomodarea copilului in/cu mediul cabinetului stomatologic
20. Modalitati de realizare a anchetei functionale/discutie prelimirara
-chestionar scris : copil/ parinte/ copil+parinte/ educator/profesor
-interviu direct : copil si parinte
-testul desenului : copil
-metode combinate
21. Tipologii comportamentale parentale (Macobi si Martin)
Autoritar/Dictatorial= Responsabilitate redusa + Control comportamental mare
Formal= Responsabilitate + Control comportamental mari
Permisiv= Responsabilitate mare + Control comp. Redus
Neglijent= Responsabilitate + Control comp. Redus
22. Scala de cooperare a părintelui (PCS) a lui Kupietzky și col. 2013.
=scală analogă scalei Frankl pentru clasificarea comportamentului copilului
Folosită pentru a clasifica comportamentul părintelui și a evalua capacitatea acestuia de a avea
o influență pozitivă, constructivă, suportivă asupra copilului pe parcursul tratamentului
stomatologic
PCS 1 = comportament definitiv negativ (refuză planul de tratament, suspicios, supraprotectiv)
PCS 2 = comportament negativ (prezintă unele elemente de atitudine negativă, dorește să vadă
leziunile carioase pe radiografii, se comportă ca un liant între copil și medicul stomatolog
pediatru)
PCS 3 = comportament pozitiv (acceptă planul de tratament, are câteodată comportament
precaut, cu greu acceptă sălase copilul singur în cabinet cu medicul stomatolog)
PCS 4 = comportament definitiv pozitiv (încrezător, își exprimă încrederea în medicul
stomatolog pediatru, permite copilului să rămână singur cu echipa stomatologică).

23. Tipologii comportamentale ale copilului după GZ Wright (1988).

G.Z. Wright (1988):

➢ copii cooperanti
➢ copii potential cooperanti
➢ copii fara posibilitatea de a coopera (copii foarte mici, copii cu dizabilitati)

24. Scala valorilor comportamentale a lui Frankl.

25. Individualizarea metodelor și tehnicilor de modelare comportamentală - prima vizită la

cabinetul stomatologic.
Organizarea cabinetului stomatologic deschisa:
- primirea copilului : zambetul de bine ai venit al receptionerei
- camera de asteptare – copilul nu trebuie sa astepte mai mult de 10min
- transferul copilului din sala de asteptare in cabinet
- cabinetul – poate fi “prietenos”
Atitudinea echipei stomatologice:
 cognitiva
- abordare potiziva
realistica

- comunicare competenta:

➢ cu copilul si parintele/tutorele
➢ explicatii cu privire la ce inseamna tratamentul stomatologic si in ce consta el

26. Enumerați argumentele lui Starkey în favoarea separării copil-părinte pe parcursul

tratamentului stomatologic.

1. Părintele adresează în mod repetat comenzi copilului à stressarea atât a stomatologului

cât și a copilului
2. Părintele poate constitui o barieră în comunicarea stomatolog – copil prin interceptarea
comenzilor
3. Copilul își divizează atenția între medic și părinte
4. Medicul își divizează atenția între părinte și copil
5. Stomatologii se simt mult mai relaxați/comfortabil atunci când părinții rămân în sala de
aștepatare
6. Medicul se cenzurează în a folosi anumite tonalități ale vocii în prezența părinților

27. Individualizarea metodelor și tehnicilor de modelare comportamentală – comunicarea

orală/verbală.

Pentru a se realiza o comunicare de succes trebuie să fie prezente toate cele 4 elemente (
emitator, mesaj, context/cadru, receptor)

I. Comunicarea orală/verbală:

✓ stabilirea emitățorului/receptorului
✓ claritatea vocii și a mesjului
✓ trebuie să fie scurtă pentru a stabili un contact cu pacientul și a-i câstiga încrederea

✓ interacțiune de tip “cerere și promisiune”(faceți promisiuni pacientului-copil, în schimbul

promisiunii de cooperare)
✓ terminologie comprenhensivă – mesaj eufemistic
✓ controlul vocii – intonație, modulare (calmă, clară, voce pașnică)
✓ reîntărirea pozitivă – socială și non-socială
✓ ascultare activă și care să ofere siguranță
✓ răspunsuri corecte/adecvate
-utilizarea eufemismelor:

28. Individualizarea metodelor și tehnicilor de modelare comportamentală – comunicarea

non-verbală (multisenzorială).
✓ contact vizual – dialog vizual
✓ contact adecvat
✓ postură
✓ expresie facială
✓ limbajul corporal
Obiective:
✓ îmbunătățirea tehnicilor de management de comunicare
✓ câstigarea și menținerea atenției și complianței pacientului
29. Enumerați metodele de bază de modelare comportamentală.
☺ Comunicarea cu pacientul copil:
1. Comunicarea orală/verbală
2. Comunicarea non-verbală (multi-senzorială)
3. Proceduri asociative
☺ Metode non-farmacologice:
1. Tehnica Spune-Arata-Fa (Tell-Show-Do = TSD)
2. Modelare comportamentala/ desensitizare sistemica
3. Distragerea atentiei
4. Hipnodontia – hipnoza usoara
5. Abordari cognitive
6. Restrictia fizica- HOME /HOMAR
☺ Metode farmacologice
1. Sedative
2. Analgezia locala/generala
☺ Proceduri asociative
30. Metoda Tell-Show-Do – definiție, obiective, indicații, contraindicații.
▪ Definitie
Metoda Tell-Show-Do este o tehnica non-farmacologica prin care anxietatea pacientului copil
este redusa treptat fata de obiectul/manopera care ii provoaca frica. Dupa cum sugereaza si
numele, implica 3 actiuni pe care medicul stomatolog trebuie sa le realizeze:
 ☺ SPUNE – explicarea procedurii la nivelul de intelegere al copilului
☺ ARATA – demonstrarea procedurii
☺ FA – realizarea procedurii
▪ Obiective:
− explicarea unor aspecte importante ale vizitei la cabinetul de medicina dentara si
familiarizarea copilului cu fotoliul stomatologic
− modelarea raspunsului pacientului la procedura terapeutica prin desensitizare si prin
descrierea cu acuratete a ceea ce urmeaza sa se intample.
▪ Indicatii
− la oricare pacient
▪ Contraindicatii
− nu are
✓ TSD este folosita împreună cu alte metode de comunicare (verbala si nonverbala) si
impreuna cu alte metode de intarire pozitiva.
31. Metoda distragerii atenției – definiție, obiective, indicații, contraindicații.
❖ Definitie
Tehnica de distragere a atentiei pacientului de la ceea ce poate fi perceput ca o manopera/lucru
neplacut (ex.: acordarea unui mici pauze pe parcursul unui tratament stomatologic distressogen,
meloterapie, proiectarea de desene animate sau povesti in cabinetul stomatologic).
❖ Obiective:
o scaderea perceptie negative a actului terapeutic
o prevenirea unui comportament negativ sau de evitare
❖ Indicatii:
o la orice tip de pacient
❖ Contraindicatii:
o nu are

32. Metoda desensitizării sistemice – etape.

Inainte de aplicarea acestei metode, trebuie sa stim sa:
➢ explicam copilului care este scopul tratamentului
➢ explicam necesitatea efectuarii procedurilor
➢ impartim explicatiile pentru proceduri:
• in ritm lent
• in acord cu nivelul de intelegere al pacientului
➢ folosim aproximari succesive - T.S.D.
➢ intarim comportamentele pozitive
➢ trecem cu vederea comportamentele nepotrivite minore -> introducerea unei noi etape
➢ la existenta uni comportament negativ major -> sa insistam pe etapa respectiva
➢ repetam ierahic etapele
Copilul inainte de asezarea pe fotoliul stomatologic
1. Introducerea copilului in mediul cabinetului stomatologic
2. Aplicarea oglindei in cavitatea orala
 3. Aplicarea sondei pe unghie și apoi pe dinte
4. Spray cu aer pe mana si apoi in cavitatea orala
Copilul asezat in fotoliul dentar singur, sau in bratele parintilor
5. Asezarea in fotoliul stomatologic
6. Examinarea clinica
7. Profilaxie + aplicarea de lacuri cu F
33. Metode de bază de modelare comportamentală – metode de constrângere fizică.
METODA HOME/HOMAR
✓ HOME = mana peste gura
✓ HOMAR = mana peste gura și restrictia cailor aeriene
❖ nu este o pedeapsa!
❖ tehnica legala dar controversata, care poate induce sechele psihologice sau fobie dentara
❖ in UK, Hosey (2002) si Manley (2004) afirma ca utilizarea unei astfel de tehnici este
inacceptabila!
❖ Indicatii: ca si ultima solutie
o la copii mici necooperanti (3-6 ani)
o la copii cu dizabilitati
!!! Consimtamantul informat este obligatoriu a fi obtinut inainte de aceasta manopera!!!
❖ Tehnica:
☺ copilul este asezat ferm în fotoliul stomatologic
☺ restrictionarea fizica preventiva a copilului
☺ comunicarea minima cu copilul – daca este necesara
☺ plasarea usoara a mainii peste gura copilului
☺ explicarea pe un ton calm si ferm a expectantelor comportamantale
☺ plasarea mainii si peste nas
☺ mana este indepartata
☺ reintarire pozitiva!
34. Enumerați factorii de care depinde răspunsul copilului la durere la cabinetul
stomatologic.
→ Durerea si anxietatea sunt raspunsuri fiziologice si psihologice care sunt frecvent intalnite
in stomatologia pediatrica.

→ Raspunsul copilului la durere depinde de:

1. Varsta acestuia
2. Memoria unor experiente negative anterioare la cabinetul stomatologic
 3. Capacitatea copilului de a coopera
4. Nevoia de tratament

35. Enumerați metodele lui Bennet (1984) de control a durerii.

Bennet (1984) individualizeaza 5 metode de control a durerii:
✓ eliminarea cauzei
✓ metode psiho-somatice
✓ blocarea transmiterii impulsului nervos
✓ cresterea progului de reactie la durere
✓ deprimarea SNC
36. Specificați efectele utilizării sedării în stomatologia pediatrică
Sedarea în stomatologia pediatrică conduce la:
✓ Înlăturarea fricii și tensiunii nervoase a copilului
✓ Eliminarea sau minimalizarea traumei psihice a copilului
✓ Scăderea reflexului de excitabilitate nervoasă
✓ Creșterea pragului de excitabilitate nervoasă
✓ Scăderea fluxului salivar și nivelului de mucus din bronhii
✓ Scăderea efectelor toxice ale substanțelor anestezice
37. Indicațiile și contraindicațiile analgeziei relative în stomatologia pediatrică
Analgezia relativă este o metodă de sedare conștientă, rapidă și reversibilă, cu un grad mare de
siguranță, aplicabilă la adulți și copii.
Indicații: - copii cu frică și anxietate dentară în tratamentele stomatologice de urgență și în
ședințele preliminare tratamentului stomatologic
Efecte secundare: inconstant, dureri de cap pe termen scurt
Contraindicații: - Infecții ale căilor aeriene superioare
- Boli cardiace complicate
- Afecțiuni pulmonare: emfizem, bronșiectazii
- Terapie medicamentoasă complexă
- Copii cu deficiență pshiho-mentală severă la care este inițiat tratament psihiatric
38. Odontogeneza – definiție și caracteristici
= embriogeneza organului dentar
= formarea și dezvoltarea dintelui
• Proces complex și continuu prin care se formează dinții, pornind de la celulele embrionare
(origine ecto-mezodermală)
• Începe în viața intrauterină și continuă postnatal o perioadă variabilă de timp, perioadă care
este specifică fiecărui grup dentar
• Este rezultatul unei dezvoltări progresive la care participă o serie de procese fiziologice de
creștere
39. Enumerați când se formează și mineralizează mugurii dinților temporari
În săptămânile 6-10 de viață intrauterină se formează cei 20 DT:
- I+C = săpt. 6 i.u.
- M1 = săpt. 8 i.u.
- M2 = săpt. 10 i.u.
Din săptămâna 14 de viață intrauterină începe mineralizarea DT:
- icmax+mnd = săpt. 14 i.u.
- ilmax+mnd = săpt. 16 i.u.
- cmax+mnd = săpt. 17 i.u.
- M1max+mnd = săpt. 15 i.u.
- M2max = săpt. 19 i.u.
- M2mnd = săpt. 18 i.u.
40. Enumerați când se formează și mineralizează dinții permanenți succesionali
D. succesionali sau de înlocuire = ic, il, c, pm1, pm2. Aceștia se formează prin proliferarea lamei
dentare spre lingual => se formează mugurii DP de înlocuire.
Dezvoltarea DP succesionali:
✓ IC, IL – luna 5 i.u.
✓ C – luna 5-6 i.u.
✓ PM1 – la naștere
✓ PM2 – 10 luni post-natal
Mineralizarea DP succesionali.:
 ✓ ICmax+mnd, ILmnd – 3 luni
✓ ILmax – 11 luni
✓ Cmax+mnd – 4 luni
✓ PM1max – 20 luni
✓ PM1mnd – 22 luni
✓ PM2max – 27 luni
✓ PM2mnd – 28 luni
41. Enumerați când se formează și se mineralizează dinții permanenți adiționali (aici am
corectat eu !!!!!)
D. adiționali sau de completare = m1, m2, m3
Aceștia se formează prin proliferarea lamei dentare spre distal => se dezvoltă mugurii DP de
completare.
Dezvoltarea DP adiționali:
✓ M1 – luna 5 i.u.
✓ M2 – 4 luni post-natal
✓ M3 – 5 ani post-natal
Mineralizarea DP adiționali:
✓ M1max+mnd, ILmnd – 32 săptămâni i.u.
✓ M2max+mnd – 27 luni
✓ M3max – 8 ani
✓ M3mnd – 9 ani
42. Specificați factorii care influențează odontogeneza
1. Factori genetici – pot să apară dereglări la nivelul genelor ( mai mult de 10.000 de gene).
Ex: - defectul la nivelul factorului de creștere fibroblastic FGF8 se asociază cu
OLIGODONȚIE (mai puțin incisivii inf.)
- defectul la nivelul genei PAX9 se asociază cu oligodonție/ anodonție
Majoritatea genelor implicate în odontogeneză sunt prezente și în țesuturi non-dentare, în
timp ce unele gene sunt relativ specifice dezvoltării țesuturilor dentare (ex. amelogenină)
1. Factori de mediu
a. nutriția (Ca, F, proteine, etc.)
b. infecțiile (rubeola congenitală, sifilis, etc.)
c. traumatisemele
d. hipoxia
e. hipertermia, ș.a.
43. Consecințele tulburărilor din faza de inițiere și din faza de formare a rădăcinii.
1. INIȚIERE(mugure/budstage)
Tulburările care apar în această fază de dezvoltare pot conduce la:
I. agenezie dentară (hipodonție, oligodonție, anodonție) –lipsa inițierii sau oprirea
procesului de inițiere
II. dinți supranumerari (hiperdonție) –organul smalțului continuă procesul de formare
de muguri dentari
FORMAREA RĂDĂCINII
Tulburările care apar în această fază de dezvoltare pot conduce la:
• dilacerație radiculară
• concrescență radiculară
44. Consecințele tulburărilor din faza de proliferare.
2. PROLIFERAREA (capișon/cap stage)
Tulburările care apar în această fază de dezvoltare pot conduce la:
I. hipodonție –ca urmare a nedezvoltării germenului dentar
II proliferări celulare excesive → resturi epiteliale inactive sau active→
a. chisturi (celulele se diferențiază parțial)
b. odontoame (celulele sediferențiază mai mult sau se detașează de organul
smalțului produc S și D)
c. dt. Supranumerari (celulele sediferențiază mai mult sau se detașează de organul
smalțului produc S și D)

45. Consecințele tulburărilor din faza de morfo și histodiferențiere.

3. HISTO ȘI MORFO -DIFERENȚIEREA (clopot/bell stage)
Tulburările care apar în faza de MORFO-DIFERENȚIERE pot conduce la:
• anomalii de formă, volum
• tuberculi, cuspizi accesorii
Tulburările care apar în faza de HISTO-DIFERENȚIERE pot conduce la:
I. amelogeneză imperfectă (tulburări de diferențiere ale AB)
II. dentinogeneză imperfectă (tulburări de diferențiere ale OB)

46. Consecințele tulburărilor din faza de apoziție și calcificare.

4. APOZIȚIA ȘI CALCIFICAREA (stadiul de clopot final)

Tulburările care apar în faza de APOZIȚIE pot conduce la:
• hipoplazii de smalț
• displaziide dentină
• perlede smalț
• hipercementoză

Tulburările care apar în faza de CALCIFICARE pot conduce la:

• modificări microscopice ale dentinei (dentină interglobulară, dentină sclerotică)
• fluoroză
• hipomineralizări

47. Stadiul pre-eruptiv al erupției dentare>.

=STADIUL INTRA-OSOS = totalitatea miscarilor efectuate de mugurele dentar in curs de
dezvoltare de la punctual de formare catre mucoasa cavitatii orale
- miscarea predominanta de deplasare este miscarea transversala (in etapa pre-eruptiva
propriu-zisa) si cea axiala (in etapa pre-alveolara)
- in aceasta etapa, mugurele dentar se poate afla in unul din urmatoarele stadii de dezvoltare:
• inițiere
• proliferare
• morfo sau histo-diferentiere
În această etapă are loc si resorbtia radiculara a dintilor temporari (rizaliza) care are
urmatarele caracteristici:
• nu este un proces continuu
• prezintă perioade de așa-zisa acalmie, cand se poate forma tesut de reparatie, si cand
poate apare reatasarea tesutului periodontal
Pentru incisivi si canini
• Resorbtia radiculara are loc initial pe suprafata linguala care este adiacenta dintelui
permanent in formare;
Pentru molarii temporari
• Resorbtia radiculara incepe pe suprafata interna a radacinii, acolo unde se dezvolta
coroana premolarilor
- initierea resorbtiei radiculare a dintilor temporari poate fi asociata cu presiunea exercitata
de mugurele dintelui successional
- initierea resorbtiei radiculare a dintilor temporari poate reprezenta un proces inerent de
dezvoltare a unitatilor odontale
48. Stadiul pre-funcțional al erupției dentare.
= PRE- OCLUZAL = Intre momentul perforarii / persarii mucoasei cavitatii orale si momentul
in care dintele atinge planul de ocluzie
- Factorul determinant al miscarilor dentare este reprezentat de tesutul mezenchimal al pulpei
dentare
- Directia de miscare a dintelui este influentata acum de matricea functionala
Este caracterizat de unul din urmatoarele elemente:
• continuarea formarii radacinii
• miscarea dintelui este predominant axiala
• insertia epiteliala coboara
• sulcusul gingival se configureaza
• se formeaza gingia de la nivel cervical
• coroana este protejata de cuticula epiteliala
Prezinta 3 din cele 4 grade ale eruptiei clinice:

• Gradul 1 varful cuspidului / marginea incizala perseaza mucoasa cavitatii orale

• Gradul 2 1/3 sau ½ din coroana dentara este erupta
• Gradul 3 2/3 din coroana dentara este erupta
• Gradul 4 dintele a erupt in totalitate / stadiul functional
49. Stadiul funcțional al erupției dentare.
=OCLUZAL= Stadiul in care dintele vine in contact cu antagonistul si intra in functionalitate.
- mișcarea dentara este in aceasta etapa preponderent transversala

FACTORII CARE POT INTERFERA CU DESFASURAREA NORMALA A STADIULUI

FUNCTIONAL:
• pozitia mugurelui
• grosimea, structura si intregritatea tesuturilor pe care dintele trebuie sa le parcurga
• dintii adiacenti
• eventualele formatiuni praevia / obstacole
• traumatismele locale
MIGRARILE DENTARE DIN PERIOADA STADIULUI FUNCTIONAL SUNT LIMITATE
DE:
• Contactul cu dintii antagonisti
• Contactul cu dintii vecini
• Terminarea formării rădăcinii
50. Enumerați factorii generali care pot influența erupția dentară. ( ERUPTIA
DENTARA-slide 16)
1. EREDITATEA (la gemenii univitelini, primi DT erup mai rapid decat la gemenii
bivitelini)
2. TIPOLOGIA RASIALA SI REGIONALA (la populatia de culoare, la populatia Indiana
Americana, dintii erup mai tarziu in comparative cu populatia caucaziana)
3. CONDITIILE DE VIATA (eruptia dintilor este mai accelerata la populatia din mediul
urban in comparatie cu cea din mediul rural)
4. GLANDELE ENDOCRINE (hipersecretia de TSH si h. tiroidieni accelereaza eruptia
dentara; hiposecretia de TSH si de h. tiroidieni ◇ intarzieri in eruptia dentara de 1- 5 ani si
disturbarea seventei de eruptie)
5. SNC (oligofrenie, stress emotional intens ◇ intarzieri in eruptia dentara)

6. NUTRITIA (hipovitamonozele A,C,D ◇ intarzieri ale eruptiei dentare; alimentatia

artificiala ◇ intarzieri in eruptia dentara in comparatie cu alimentatia naturala)

7. ANOTIMPUL (eruptie dentara accelerata la copiii nascuti vara in comparatie cu cei

nascuti iarna)
8. RADIOACTIVITATEA (intarzieri in eruptia dentara)
9. SEXUL copilului (unitatile odontale erup mai repede cu aproximativ 5 luni la fete in
comparatie cu baietii, cu exceptia M3)
10. FACTORI BIOLOGICI IN INTER-RELATIE CU MAMA (eruptii accelerate a dintilor
la copiii nascuti din mame mai tinere ca si varsta)
11. GREUTATEA LA NASTERE (eruptie prematura la copiii supraponderali la nastere si
intarziata la cei subponderali)
12. ANOMALIILE CROMOZOMIALE (interfera cu secventa de eruptie si cu varsta
eruptiei dentare◇ intarzieri)

13. FEBRELE ERUPTIVE SI BOLILE CARDIACE CONGENITALE (interfera

eruptia dentara o accelereaza)

51. Enumerați factorii locali care pot influența erupția dentară.( ERUPTIA DENTARA-
slide 18 )
1. PATOLOGIA PULPARA A DT:
DT cu NECROZA PULPARA SIMPLA SAU COMPLICATA → resorbtie→ eruptie prematura
a DP
2. TRAUMATISMELE DT:
Anchiloza dento-alveolara ca si consecinta a traumatismului dentar→eruptie intarziata a DP
3. EXTRACTIA PREMATURA A DT:
▪ Extractia DT dupa ce DP a intrat in faza activa → schimbari in ritmul si varsta de eruptie
▪Pierderea prematura a M1 si 2 temporari inainte de 4-5 ani→ eruptie intarziata a PM 1 si 2

52. Enumerați factorii care pot determina erupție patologică prematură a dinților
temporari.( ERUPTIA DENTARA-slide 28 )
FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ ERUPȚIA PATOLOGICĂ A DT TEMPORARI --A.1.
ERUPȚIA PREMATURĂ poate fi asociată cu:
• Dinți natali (unul sau mai multți dinți, din seria dentară normală sau dinți
supranumerari) prezenți la nastere
• Dinți neonatali – erup in interval de 1 lună postnatal
• Foliculită expulzivă CAPDEPONT;
• Febre eruptive
• Hipertiroidism
53. Enumerați factorii care pot determina erupție patologică întârziată a dinților
temporari. (curs Eruptia dentara 2020 –slide 29)
• Rahitism;
• Sifilis congenital;
• Rubeola prenatală;
• TBC-ul femeii gravide;
• Hipofuncția glandelor endocrine (tiroidă, hipofiză)
• Anomalii cromozomiale : Sdr.Down, Sdr.Turner
• Disostozec leido-craniene

54. Enumerați factorii care pot determina erupție patologică prematură a dinților
permanenți. (curs Eruptia dentara 2020 – slide 30)
• Hemangioamelor faciale
• Sdr. Dentar Turner (afectează predominant PM2)
• Pierderii premature a molarilor temporari
• Extracției premature a molarilor temporari

55. Enumerați factorii care pot determina erupție patologică întârziată a dinților
permanenți. (c. Eruptia dentara 2020 –slide 31,32 )
Se poate datora:
• Reincluziei dinților temporari predecesori
• Opririi în evoluție a dinților permanenți (proces radicular sau alveolar de osteoscleroză)
• Afecțiuni generale: osteopetroza Lobstein, sdr. Down
• Osteoscleroza secundară unui proces infecțios: Sdr. Duchateau (dinte mic hipoplastic +
hiperostoză alveolară)
• Pierderii sau extracției premature a DT
• Malformațiilor coronare sau radiculare
• Resorbției radiculare patologice a DT ca urmare a unei patologii pulpare
• Pierderii premature a DT -> migrarea dinților vecini
• Dinților supranumerari
• Structurilor praevia
• Afectiunilor generale (rahitism , hipovitaminoze)
• Hipofunctiei glandelor endocrine (tiroidă, pituitară, gonade) : întârzieri în erupția dentară
56. Complicațiile locale și regionale ale erupției dinților temporari. (c. eruptia dentata 2020
–slide 33)
• Congestie gingivală și edem
• Prurit gingival
• Pericoronarită congestivă
• Pericoronarită supurată
• Abces gingival
• Gingivo-stomatită eruptivă (Riga-Fedé)
• Foliculita expulzivă CAPDEPONT
• Chisturi de erupție (hematoame de erupție)
57. Complicațiile sistemice ale erupției dinților temporari.
COMPLICAȚII SISTEMICE:
• Stare de iritabilitate generală, plâns, stare de excitare, convulsii, somnolență;
• Tulburări digestive: scăderea sau pierderea apetitului alimentar, senzație de sete;
• Tulburări respiratorii;
• Tulburări ale tractului urinar;
• Probleme legate de creşterea în greutate şi în înălţime.
58. Tratamentul complicațiilor erupției dinților temporari.
TRATAMENT:
1. Local:
✓ Utilizarea de jucării pentru erupția dentară;
✓ Consumarea unor alimente favorabile erupției dentare;
✓ Aplicarea de geluri locale cu analgezic;
✓ Tratament chirurgical.
2. Sistemic:
✓ Analgezice;
✓ Hipnotice și sedative;
✓ Vitaminoterapie;
✓ Antibioterapie.
59. Complicațiile locale și regionale ale erupției dinților permanenți.
COMPLICAŢII LOCALE ŞI REGIONALE:
➢ Erupții ectopice;
➢ Resorbții radiculare patologice;
➢ Malpoziții dentare;
➢ Sechele ca urmare a traumatismelor dentare;
➢ Inflamatorii: pericoronarita M1 și M3 (cu simptomatologie mult redusă în comparație
cu cea din erupția dinților temporari).

60. Argumente pentru completarea foii de observație pedodontică.

Înregistrarea datelor în FO constituie o etapă esențială pentru asigurarea unei îngrijiri
competente și calitative a stării de sănătate orală pe termen scurt/lung.
Argumente:
1. obținerea de date privind istoricul pacientului (social, medical, dentar) și motivele
prezentării;
2. consemnarea unor detalii importante ale comunicării dintre medicul stomatolog
pediatru și pacient/aparținător;
3. consemnarea planului terapeutic recomandat și a variantelor terapeutice oferite;
4. consemnarea examenelor complementare efectuate și a celor recomandate;
5. evidențierea unor eventuali factori de risc care ar putea interfera cu tratamentul și
rezultatul acestuia;
=> efectuarea tratamentului.
61. Specificați care pot fi motivele prezentării unui copil la cabinetul stomatologic.
MOTIVELE PREZENTĂRII:
✓ durere dentară;
✓ tulburare locală, disconfort;
✓ urgenţă (traumatism, supuraţie);
✓ continuare tratament;
✓ precizare diagnostic;
✓ control periodic de specialitate;
✓ alte motive.
62. Precizați caracteristicile durerii care trebuiesc specificate in foaia de observaţie.
Caracteristicile durerii:
✓ felul debutului – brusc sau insidios;
✓ durată – intermitentă/continuă;
✓ caracter – provocată/spontană, localizată/iradiată;
✓ intensitate – durere/jenă la masticație;
✓ factori care calmează/agravează;
✓ senzația de egresiune dentară (senzaţia că dintele este mai înalt) - prezentă/absentă
(diagnostic diferenţial între parodontită apicală şi pulpită!).
63. Foaia de observație pedodontică - antecedentele personale stomatologice.
[CAIET CURS]

Antecedentele Personale Stomatologice (A.P.S.):

▪ erupţia primilor dinţi temporari (etapa de vârstă);
▪ integritatea sau afectarea dentaţiei temporare (în dinamică);
▪ erupţia primilor dinţi permanenţi;
▪ integritatea sau afectarea dentaţiei permanente (în dinamică);
▪ preocupări, obişnuinţe privind:
• dieta şi igiena nutriţională;
• igiena orală – periajul dentar;
• proceduri de fluorizare;
 • tratamente stomatologice efectuate.
▪ obiceiuri vicioase:
➢ obiceiul de sugere a degetului – policele cel mai frecvent
(poate să conducă la inocluzie verticală atât în zona anterioară,
cât şi în zona posterioară);
➢ onicofagia – rosul unghiilor (poate duce la leziuni specifice
parodontale);
▪ atitudini posturale vicioase – dormitul cu mâna sub cap (poate duce la dezvoltarea
asimetrică a maxilarului);
▪ disfuncţii şi parafuncţii – bruxismul – diurn/nocturn; forma severă –> atriţia excesivă a
dinţilor de pe arcada superioară şi inferioară (clinic: dinţi reduşi foarte mult în înălţime;
se observă dentina, care transpare prin stratul de smalţ rămas – foarte subţire – sau
este expusă direct cavităţii orale);
▪ istoricul afecţiunii actuale.

64.Foaia de observatie pedodontica-examenul clinic cranio-facial

• Examen clinic cranio-facial:
tipologie craniană par
tipologie facială
contur facial
proporția etajelor
simetria facial
profil facial
tegumente faciale
ochi-conjunctivită
urechi, buze
ganglioni limfatici loco-regionali
A.T.M. N-arc-N
65.Foaia de observatie pedodontica- tipologia craniana si tipologia faciala.
Tipologia craniana:
-dolicocefal
-mezocefal
-brahicefal
Tipologia faciala:
-euriprosop
-mezoprosop
-leptoprosop
66.Foaia de observatie pedodontica-ex clinic intra-oral.
-mucoasa orala: aspect,integritate,coloratii,umiditate(umectare)
-jugal
-vestibular
-palatal
-lingual,sublingual,frenuri,bride
-palat dur,moale
-limba-mucoasa
-fren
-volum
-aspect
-torus muscular
-dinamica
-glande salivare,oro-faringe, amigdale palatine
-consistenta salivei,igiena orala,indici de evaluare-O.H.I(GREEN SI VERMILLION) -DI- CI
-Q.H.(QUIGLEY-HEIN)=suma notelor acordate supra numarul suprafetelor examinate.
-vârsta dentară -
precizarea dentației integritatea sau
afectarea odontală ;
-discolorații, carii dentare
-indici de evaluare ICCITN -
pulpite, necroze pulpare, parodontite, eroziuni dentare, traumatisme dentare şi dento-parodontale
, distrofii dentare, restaurări dentare aparate ortodontice sau gnato-protetice prezente , atriția
dentară , abraziunea dentară
68. Foaia de observatie pedodontica-examenul parodontal si examenul functional.
Examenul parodontal:
-congestie: margine gingivală, papilă
-inflamație: margine gingivală, papilă ----
sângerare: provocată, spontană
-pungă gingivală
-mobilitate dentară patologică
-recesiune gingivală
-indici de evaluare: • IS • ICPITN
Examenul functional
-respiratie
-deglutitie
-fonatie
-masticatie
68. Foaia de observatie pedodontica-examene complementare
-relevarea plăcil muco bacteriene -RX
-----transiluminarea
-teste pulpare • termice • electrice -teste
salvare
-teste hematologice: sangerare, coagulare, hemoglobina, hemoleucograma, trombocite ;
-teste imunologice
-teste bacteriologice -
teste de urina -
examen O.R.L. - examen: endocrinologic • psihologic • dermatologie
69.Foaia de observatie pedodontica-diag de certitudine
-general psiho-somatic
-stomatologic-anatomoclinic(odeontal,parodontal,ocluzal, dento-maxilar)
-etiopatogenie
-functional
70. Foaia de observatie pedodontica-plan de tratament
-educatie sanitara individuala
-obtinerea consintamantului in cunostinta de cauza mandate privind:
• tehnica de management comportamenta terapeutica recomandata
• solutia terapeutica recomandata
-etapizare tratament
-evolutie-prognostic
-epicreza

71. Sistemul Zsigmondy-Palmer de notare a dinților.

• Combină sistemul numeric cu o reprezentare grafică pentru a specifica cadranul.

• Sistem unghiular sau sistem axial <--reprezentare grafică.

• Dezavantaj: greu de dactilografiat sau verbalizat.

• Literele au fost utilizate pentru a nota dinții temporari.

• La început s-au utilizat litere mici(1932), apoi au fost introduse literele mari (cel mai des întâlnite) în
combinație cu reprezentarea grafică.
72. Sistemul internațional și sistemul universal de notare a dinților.
Sistemul internaţional

-2 cifre: - prima cifră - tipul de dentaţie - cadranul (hemiarcada)

- a doua cifră - precizează dintele

Sistemul universal

Dentația temporară: codată alfabet de la A la T

Dentația permanentă: codată numeric de la 1 la 32

73. Particularitățile generale ale coroanei dinților temporari.

• este mai mică(cu 1/3 comparativ cu cea a DP)

• culoarea este mai deschisă (alb-albastrui,alb laptos)
• este convergentă spre cervical
• faţa ocluzală este mai îngustă
• smalţul şi dentina reduse dimensional
• ariile de contact dintre molarii temporari sunt foarte plate şi întinse

74. Particularitățile generale ale rădăcinilor dinților temporari.

• sunt mai lungi decât coroanele

• rădăcina dinţilor frontali este aplatizată M-D
• rădăcina molarilor temporari este mai lungă şi mai subţire comparativ cu cea a DP
• rădăcinile sunt evazate și se îngustează către apex → suficient spaţiu pentru dezvoltarea
mugurilor DP

75. Particularitățile generale ale pulpei dinților temporari.

● are dimensiuni mai mari decât a DP în raport cu volumul coroanei

● forma camerei pulpare schiţează suprafaţa coroanei
● coarnele pulpare sunt mai aproape de suprafaţa dintelui
● coarnele meziale sunt mai aproape de suprafaţa dintelui decât cele distale
● camera pulpară a molarilor mandibulari este mai mare decât a molarilor maxilari
● există un corn pulpar corespunzător fiecărui cuspid
76. Caracteristicile de grup ale incisivilor temporari.

● mai mici și mai globuloși decât incisivii permanenți

● marginea incizală netedă, fără lobi de creștere
● creasta cervicală pe faţa V și O
● cingulum pe faţa O
● cameră pulpară sub formă de evantai
● un singur canal radicular:
● larg
● ovalar pe secţiune transversală
● foramen apical cu deschidere mare

77. Caracteristicile incisivului central maxilar temporar.

● coroană dentară mai mică, globuloasă

● diametrul M-D coronar ≥ diametrul C-I coronar
● unghiul mezio-incizal ascuţit
● unghiul disto-incizal rotunjit
● fața vestibulră ușor convexă, relativ netedă, linii de dezvoltare sau șanțuri slab evidențiate
● fața orală prezintă un cingulum și creste marginale bine dezvoltate, de obicei lipsesc elemente
anatomice de dezvoltare (gropițele, șanțurile)
● punctele de contact întinse pe toată suprafaţa proximală
● stratul de smalţ accentuează convexităţile
● lungime totală = 16,4 mm
● lungime coronară = 6 mm
● rădăcina este conică, lungă, uşor efilată spre regiunea apicală, uşor înclinată spre D şi V

Morfologie pulpară 🡪 marginea incizală se află la 2,3mm → M şi la 2,4mm D de la camera pulpară

78- Caracteristicile incisivului lateral maxilar temporar

-formă asemănătoare cu incisivul central

- coroana dentară mai mică şi mai îngustă

- unghiul disto-incizal mai rotunjit comparativ cu i.c.

-anatomia feței orale mai puțin proeminentă

-cingulum-ul mai puţin proeminent

-lungime totală = 15,8 mm lungime coronară = 5,6 mm

Morfologie pulpară

-distanţa de la marginea incizală la pulpă =2,6mm

79- Caracteristile incisivului central mandibular temporar

-cel mai mic dinte din dentația temporară lungime totală ≈ 14 mm lungime coronară = 5 mm

-privit dinspre V, este simetric, unghiurile D-I și M-I, formează ≈ unghi

-drept cu marginea incizală

-marginea incizală este paralelă cu palnul orizontal

-fața V mai puțin convexă, la fel de netedă fără repere anatomice de dezvoltare
-fața orală netedă, cingulum pronunţat cu fosa și creste marginale mai puţin proeminente

-creasta cervicală V mai proeminentă spre M

-rădăcina dentară lungă, rotunjită şi înclinată spre D, uneori ușor comprimată pe suprafețele M și D

Morfologie pulpară

camera pulpară urmează conturul suprafeţei externe pulpa se află la 2,6 mm de marginea incizală

80-Caracteristicile incisivului lateral mandibular temporar

-mai mare decât centralul mandibular, morfologie similară unghiul D-I mai obtuz

-mai lung dar mai îngust comparativ cu ic lungime totală = 15 mm lungime coroană = 5,2 mm

-suprafaţa orală mai concavă

-unghiul mezio-incizal ascuţit

-unghiul disto-incizal rotunjit

-cingulum-ul mai mare decât la lateralul maxilar

-rădăcina rotundă pe secțiune, conică, înclinată spre D, mai lungă decât a ic

-adesea șanț (depresiune longitudinală) pe fața D a rădăcinii, care o

-separă în 2 fragmente, V și O

Morfologie pulpară

-camera pulpară respectă conturul dintelui

81-Caracteristicile de grup ale caninilor temporari

-coroane mai mici şi mai globuloase decât ale caninilor permanenţi

-un cuspid ascuţit care se atriționează în timp

-pante cuspidiene inegale

-creastă longitudinală pe fața V şi O

-punct de contact aproape de treimea cervicală a dintelui

-rădăcina este aproape de două ori mai lungă decât coroana

-camera pulpară cu un singur corn pulpar care se continuă treptat cu canalul radicular

82-Caracteristicile caninului temporar maxilar

-cel mai voluminos dinte din grupul dinţilor frontali

-lungime totală = 18,8 mm

-lungime coroană = 6 mm

-toate suprafețele convexe

-constricție cervicală mai pronunțată decât la incisivii maxilari

-marginea liberă proeminentă sub formă de „V” → 2 versanți ( dacă sunt inegali, versantul M mai lung
decât cel D)

-pe fața V, la colet, o proeminență pronunțată

-faţa P foarte convexă, prezintă cingulum şi două creste marginale proeminente

-de la cingulum pornește o creastă longitudinală spre vârf

-pe fața V există o creastă similară

-coroana are forma de romb

-o rădăcină (foarte rar 2), lungă, înclinată spre D, triunghiulară pe secțiune

Morfologie pulpară

-camera pulpară urmează conturul coronar

-cornul pulpar la 3,2 mm de JAD în dreptul cuspidului

83-Caracteristicile caninului temporar mandibular

-mai mic şi mai puţin voluminos decât cel maxilar, deoarece

-crestele cervicale, vestibulare şi orale sunt mai puţin pronunţate marginea incizală

-diametrul M-D mai mic decât înălțimea coroanei

-diametrul V-O mai mic decât al caninului maxilar

-prezintă 2 versanţi inegali, cel D mai lung decât cel M

-lungime totală = 16 mm

-lungime coroană = 5 mm

-rădăcina dentară bine dezvoltată, aplatizată în sens M-D, înclinată spre D și ușor V

Morfologie pulpară

-camera pulpară urmează conturul coronar

-pulpa coronară se află la 3mm de JAD în direcţie incizală

-spre M şi D distanţa de la JAD la pulpa coronară este de 1,8 mm

84-Caracteristicile de grup ale molarilor temporary

Două variante morfologice:

1)un tipar morfologic asemănător molarilor permanenţi
2)un tipar morfologic asemănător premolarilor
-îngustare cervicală marcată (ștrangulate la colet)
-creste cervicale V mai pronunţate
-convergenţa spre ocluzal a suprafeţelor V şi O plate
-contact strâns între molari rezultând suprafeţe de contact întinse şi plate
-camera pulpară mare, în special la molarul prim mandibular
-numeroase canalicule accesorii în podeaua camerei pulpare
-canale radiculare neregulat
85. Caracteristicile molarului prim temporar maxilar cu tipar ocluzal premolariform.

- 2 cuspizi: - mare V, mic P - șanţ longitudinal - 2 fosete M și D puţin exprimate

Pe faţa V o protuberanţă de smalţ = tuberculul Zukerkandl
rar – pe faţa P– tuberculul Carabelli
lungime totală = 15,1mm lungime coroană = 5,1mm
3 rădăcini – 2 V, 1 P, puternic divergente, lungi, subțiri

Morfologie pulpară câte un corn pulpar corespunzător fiecărui cuspid cornul M-V cel mai
proeminent distanţa de la cornul pulpar – vârful cuspidului = 1,8 mm-MV; 2,3 mm-DV; 2 mm-P

86. Caracteristicile molarului prim temporar maxilar cu tipar ocluzal molariform.

- 2 cuspizi V - 2 cuspizi P - şanţ longitudinal - 2 fosete M şi D + 1 fosetă centrală

- forma triunghiulară dinspre ocluzal
- suprafețe proximale convergente oral → coroana mai mare M-D pe fața V
- cuspidul MP cel mai mare, urmat de MV și DV
- cuspidul MV prezintă o dimensiune M-D mai mare decât a cuspidului DV, ocupând 2/3 din fața
V
pe faţa V o protuberanţă de smalţ = tuberculul Zukerkandl
rar – pe faţa P– tuberculul Carabelli
lungime totală = 15,1mm lungime coroană = 5,1mm
3 rădăcini – 2 V, 1 P, puternic divergente, lungi, subțiri

Morfologie pulpară câte un corn pulpar corespunzător fiecărui cuspid cornul M-V cel mai
proeminent distanţa de la cornul pulpar – vârful cuspidului = 1,8 mm-MV; 2,3 mm-DV; 2 mm-P

87. Caracteristicile molarului prim temporar mandibular.

în ½ mezială a feţei V – tuberculul Zukerkandl → - constricţie cervicală V importantă - suprafaţa

M mai lată decât cea D - suprafaţa ocluzală mult mai îngustă V-O→ aspect romboid
4 cuspizi , rareori 5: 2 V şi 2-3 L
cuspizii V mai lungi şi ascuţiţi (MV cel mai dezvoltat M-D și C-I)
cuspizii L mai scurţi şi rotunjiţi
uneori, o creastă transversală de smalţ unește cuspidul MV şi ML(caracter distinctiv)
șanț longitudinal ocluzal + 2 fosete principale (M şi D) + centrală (mai proeminentă)
lungime totală = 15,8 mm lungime coroană = 6,0 mm 2 rădăcini – una M (mai lungă) și una D,
evazate, uneori bifide

Morfologie pulpară  4 coroane pulpare  coarnele meziale la 2,1mm de JAD  coarnele distale
– la 2,4 mm de JAD  rădăcina mezială 2 canale  rădăcina distală 1 canal

88. Caracteristicile molarului doi temporar maxilar.

este asemănător dar mai voluminos decât primul molar

4 cuspizi ocluzali – 2 V; 2 P (MP cel mai mare, DP cel mai mic, DV și MV ≈ egali)
şanţuri „H”
2 fosete principale M şi D + foseta centrală → marchează intersecția șanțurilor de dezvoltare
cuspidul MP – DV – creastă oblică de smalţ faţa P – 85% din copii – tuberculul lui Carabelli
lungime totală = 17,4 mm lungime coroană = 5,7 mm
– 2 vestibulare (DV cea mai mică), 1 palatinală (cea mai mare), mai subțiri, mai divergente decât
ale M1 permanent
Morfologie pulpară coarnele pulpare = 4 sau 5 cornul MV cel mai mare şi mai apropiat de JAD =
2,8mm cornul DV – distanţă faţă de JAD = 3,1mm

89. Caracteristicile molarului doi temporar mandibular.

configuraţie ocluzală foarte apropiată de molarul prim permanent (copia fidelă micșorată)
prezintă proeminenţă cervicală V ( creasta V-C) și constricția cervicală
convergenţă ocluzală a suprafeţei V
contur ocluzal dreptunghiular mai regulat, cu diametrul M-D mai mare decât cel V-O
foarte vizibili cei 5 cuspizi ocluzali: 3 V (CV cel mai mare, urmat de MV și DV), 2 L(similari
dimensional)
3 fosete ocluzale (M și D mai puțin proeminente)
lungime totală = 18 mm lungime coroană = 5,5 mm 2 rădăcini înguste M-D, mai late în sens V-
O, foarte divergente şi curbate spre interior
Morfologia pulpară 5 coroane pulpare cornul M-V cel mai proeminent = 2,8 mm faţă de JAD
cornul D-V = 3,1 mm de JAD

90. Structura dinților temporari – smalțul.

• grosimea redusă cu aproximativ 30%

• prismele de smalţ la nivelul vârfului cuspizilor/marginii incizale, fisurilor şi fosetelor
ocluzale sunt aproape paralele în axul lung al dintelui
• la nivelul coletului - prismele de smalţ sunt înclinate 44-46° faţă de axul longitudinal
pentru dinţii frontali şi 32-34° pentru dinţii laterali  nu este necesară bizotarea
prismelor de smalţ
• striaţiile Retzius aproape paralele cu suprafeţa dintelui
• cantitatea de fluor este mai mică datorită perioadei mai scurte de maturare a smalţului
• la suprafaţa tuturor dinţilor temporari există un strat de smalţ aprismatic – 30µm grosime,
în care cristalele sunt paralele între ele şi perpendiculare pe JAD  demineralizare cu
acid fosforic 50% timp de 2 minute

91. Structura dinților temporari – dentina și cementul.

• DENTINA- redusă dimensional

 canaliculele dentinare au diametrul mai mare spre J.A.D. şi se îngustează spre
camera pulpară
 dentina mineralizată prenatal faţă de cea mineralizată postnatal → se identifică
prin linia neonatală → incisivi - la nivelul coletului; → molari - la nivelul
punctului de contact
• CEMENTUL- redus dimensional - număr scăzut de cementocite
 joncţiunea dento-cementară diferă la dinţii temporari:
• smalţul separat de cement printr-o zonă de dentină în 30% cazuri,
• cementul acoperă smalţul în 60% cazuri,
• smalţul acoperă cementul în 10% cazuri
92. Structura dinților temporari – pulpa dentară.
- aproximativ aceeaşi structură ca la dinţii permanenţi
- elementul fibrilar mai bine reprezentat – fibre de colagen şi reticulină
- densitatea inervaţiei, numărul şi distribuţia elementelor nervoase reduse faţă de DP
- unele cerrcetări → plex nervos subodontoblastic nedezvoltat
- degenerescenţa vasculară a odontoblastelor
- vasele sanguine dilatate → hemoragii pulpare
93. Enumerați perioadele de creștere și dezvoltare a dinților temporari și specificați
caracteristicile acestora.
Fiziopatologia dintilor temporari
Formare – perioada intra-uterin
Erupţie – între 6 luni şi 3 ani
Ocluzie şi stabilitate – scurtă în dentaţia temporară
Resorbţia radiculară debutează: 4-5 ani pentru incisivi
după 6 ani – canini, molari mandibulari
după 8 ani – canini, molari maxilari

Perioadele de creştere şi dezvoltare

Faza de creştere şi dezvoltare până se edifică coroana şi rădăcina – stadiul I – durată 1 an
Faza de maturare şi stabilitate – stadiul II – durata 3 ani  6 luni
Faza de resorbţie – stadiul III – durata 4 ani

Stadiul I – Dinte temporar tânăr sau imatur

☻ Perioada în care îşi edifică creşterea radiculară (1-2 ani din momentul erupţiei)
☻ Rar atins de proces carios
☻ Frecvent sediul unor traumatisme – pulpa recţionează
♦ reacţie inflamatorie – cu conservarea vitalităţii
♦ stimularea în exces a dentinogenezei cu obturarea canaliculilor dentinari
☻ Necroza pulpară asimptomatică → discromie
Patologie – carie (rar), traumatism
Reparaţie – întotdeauna
Terapie – conservarea vitalităţii - pulpa cu element celular
- comunicări longitudinale pulpoparodontale

Dinte temporar stabil – stadiul II – durată 3 ani

- Patologie – atingere pulpară rapidă şi parodontală frecventă
- Reparaţie – posibilă
- Terapie – conservare pulpară

Dinte temporar stadiul III – resorbţia radiculară

☻ Factori anatomici
☻ Factori endodontici
☻ Factori parodontali

94. Tipurile de ocluzie în stomatologia pediatrică – enumerare și definiție.

1. Ocluzia ideală - interdigitația perfectă dintre dinții superiori și cei inferiori - concept teoretic al
relațiilor ocluzale structurale și funcționale care include principiile ideale pe care ocluzia trebuie să
le aibă

2. Ocluzia normală - relația de clasa I Angle la nivel molar în ocluzie centrică

3. Ocluzia fiziologică - se abate într-un mod sau mai multe de la ideal, dar totuși este bine adaptată
la mediul respectiv particular, este estetică și nu prezintă manifestări patologice

4. Ocluzia funcțională - interdigitația dintre dinții superiori și cei inferiori care oferă eficiența cea
mai mare în timpul mișcărilor mandibulare, în momentul exercitării funcțiilor sistemului
stomatognat
 5. Ocluzia echilibrată - este ocluzia în care sunt contacte echilibrate la nivelul întregii arcade în
timpul tuturor mișcărilor mandibulare

95. Descrieți caracteristicile morfologice ale arcadelor dentare la naștere.

- copilul nu prezintă dinți, ci doar arcadele alveolare edentate (excepție dinții natali și neonatali)
- ambele arcade sunt ușor lobulate, indicând poziția viitorilor dinți temporari
- atât mandibula cât și maxilarul sunt prea mici pentru a asigura în acest moment o aliniere corectă
a tuturor dinților temporari
- pe parcursul primului an de viață crestele alveolare se vor dezvolta atât în lungime cât și în
înălțime
- dezvoltarea va fi stimulată în mare parte de mugurii dentari, localizați în grosimea crestelor
alveolare
- o dată declanșată, erupția dentară va marca dezvoltarea și formarea ocluziei dentare propriu-zise
- arcada superioară este rotunjită anterior
- arcada inferioară este aplatizată anterior, având forma literei U
- crestele alveolare sunt acoperite de un periost fibros și dens
- crestele alveolare sunt delimitate de bolta palatină prin șanțul palatin și de regiunea labială și
jugală prin șanțul labiojugal
- distanța dintre bolta palatină și crestele alveolare este redusă
- absența dinților face ca mandibula să beneficieze de un grad mare de libertate a mișcărilor și să
se apropie de maxilar

96. Descrieți relațiile interarcadice la naștere.

- la închiderea cavității orale există contacte doar în zona distală (posterioară)
- mandibula este situată în poziție ușor retrudată față de maxilar
- în plan sagital – arcada alveolară superioară o depășește pe cea inferioară, formând așa numita
treaptă sagitală
- diferența în plan sagital dintre maxilarul superior și cel inferior este în medie de 4-6 mm
- în plan vertical există un spațiu între procesele alveolare, care favorizează prevenirea unei
supraocluzii exagerate în momentul erupției
- nou-născutul prezintă creste alveolare dispuse în „capac de cutie”, creasta maxilară
circumscriind-o pe cea mandibulară →deep-bite sau overbite – 1/1

97. Avantajele alimentației naturale la sân în perioada predentară.

Cel mai important factor funcțional în această perioadă, care influențează dezvoltarea aparatului dento-
maxilar și în același timp și relațiile inter-maxilare → alimentația naturală la sân.

Avantajele acesteia sunt reprezentate de faptul că:

1. laptele matern asigură aportul principiilor alimentare în compoziție și la temperatura optimă

2. declanșează excitanții funcționali cu consecințele lor trofice

3. asigură o dezvoltare armonioasă a tuturor elementelor aparatului dento-maxilar prin:

- modelarea bolții palatine

- dezvoltarea mușchilor masticatori, orbiculari

- dezvoltarea mișcărilor mandibulare

4. la sugar predomină contracția ritmică a mușchilor propulsori, retropulsori și orofaciali, ceea ce conduce
la realizarea primei mezializări a mandibulei

5. datorită mișcărilor de propulsie, mandibula își va modifica poziția în raport cu maxilarul și baza craniului
 se va regla relația centrică și se vor compensa relațiile sagitale intermaxilare

98. Dezvantajele alimentației artificiale în perioada predentară.

- prin alimentație artificială a nou-născutului nu vor fi solicitate în aceeași măsură grupele
musculare
- mișcarea de propulsie a mandibulei va fi redusă ca și intensitate ceea poate determina blocarea
mandibulei din procesul de creștere, favorizând astfel instalarea unei retrognaţii mandibulare

99. Dezvoltarea ATM în perioada predentară.

Articulația temporo-mandibulară suferă o serie de transformări succesive în perioada predentară
care treptat vor conduce la: formarea și adâncirea cavității articulare a osului temporal
(cavitatea glenoidă) apariția și dezvoltarea tuberculului articular anterior dezvoltarea
condilului mandibular
100. Reperele molare normale și patologice în sens sagital în dentația temporară.
ÎN PLAN SAGITAL
1. La nivel molar → planul postlacteal – plan imaginar care trece prin fețele distale ale
molarilor doi temporari (superior și inferior)
- Relațiile molare în dentaţia temporară pot fi clasificate în 3 tipuri: – Plan postlacteal drept –
Plan postlacteal în treaptă mezializată – Plan postlacteal în treaptă distalizată
- PLAN POSTLACTEAL DREPT – fețele distale ale molarilor doi temporari maxilar și
mandibular sunt în același plan vertical - relația normală în dentaţia temporară – deoarece
lățimea mezio-distală a molarului mandibular este mai mare decât cea a molarului maxilar
- PLAN POSTLACTEAL ÎN TREAPTĂ MEZIALIZATĂ – faţa distală a molarului doi
temporar mandibular este mezial faţă de suprafaţa distală a molarului doi temporar maxilar
- PLAN POSTLACTEAL ÎN TREAPTĂ DISTALIZATĂ – faţa distală a molarului doi temporar
mandibular este mai distal faţă de suprafaţa distală a molarului doi temporar maxilar
101. Reperele canine normale și patologice în sens sagital în dentația temporară.
La nivel canin:
- normal – cuspidul caninului inferior contactează spaţiul dintre incisivul lateral superior şi
caninul superior
- patologic – contact distal sau mezial (spaţiu precanin superior/ spaţiu retrocanin inferior) -
relaţia canină este una dintre cele mai stabile în dentaţia temporară
102. Reperele incisive normale și patologice în sens sagital în dentația temporară.
La nivel incisiv: - normal - raport psalidodont – faţa vestibulară a incisivilor inferiori vine în
contact cu faţa orală a incisivilor superiori - raport labiodont – ocluzie cap la cap - patologic -
overjet
103. Reperele molare normale și patologice în sens vertical și transversal în dentația
temporară.
 ÎN PLAN TRANSVERSAL: 1. La nivel molar - normal: arcada maxilară circumscrie arcada
mandibulară cu un cuspid (vestibular) - patologic: - crossbite/angrenaj invers - ocluzie
lingualizată
ÎN PLAN VERTICAL: .1. La nivel molar - normal: contacte ocluzale - patologic: - open-bite -
supra-acoperire
104. Reperele canine normale și patologice în sens vertical și transversal în dentația
temporară.
ÎN PLAN TRANSVERSAL -La nivel canin - normal: cuspidul caninului inferior contactează
faţa palatinală a caninului superior - patologic: - crossbite/angrenaj invers - ocluzie lingualizată
Vertical La nivel canin - normal: contact - patologic: - open-bite - over-bite
105. Reperele incisive normale și patologice în sens vertical și transversal în dentația
temporară.
ÎN PLAN TRANSVERSAL. La nivel incisiv - normal: coincidenţa liniilor interincisive cu linie
frenurilor si cu planul medio-sagital - patologic: devierea liniei mediene (funcţional/morfologic)
Vertical La nivel incisiv - normal: overbite 1/1 → 2/3 - patologic: - open-bite - over-bite
106.Enumerați consecințele predominenței activității funcționale a mușchilor maseteri în
perioada de vârstă 3 – 6 ani.
Acţiunea lor favorizează deplasarea mandibulei în sens sagital,fapt ce constituie stimuli pentru :
-dezvoltarea componentelor ATM
-instalarea atriţiei
- a unor rapoarte ocluzo-articulare normal
107. Enumerați consecințele predominenței activității funcționale a mușchilor temporali în
perioada de vârstă 3 – 6 ani.
Acţiunea muschiului temporal nu stimulează dezvoltarea componentelor ATM şi permite mişcări
doar în sens vertical
→nu apare atriţia
→nu se produce mezializarea mandibulei
→blocarea mişcărilor şi instalarea unui raport de supraocluzie frontala
108. Caracteristicile generale ale primei perioade a dentiției mixte.
Perioada dentitiei mixte= 6-12 ani
Prima perioada a dentitiei mixte se carcaterizeaza prin:
- erupţia molarilor unu permanenţi şi a incisivilor permanenţi
-molarul unu permanent erupe ghidat de faţa distală a molarului doi temporar → a doua înălţare
a ocluziei
Erupţia molarului prim permanent conduce la schimbări dento-alveolare şi dento-dentare
importante:
- -prin mezializarea sa se reduc spațiile primate/spațiile siminene
- -modificarea formei arcadei de la semicerc la parabola la maxilar și semielipsă la mandibulă
- -se produce a doua înălţare fiziologică a ocluziei
- -poziţia şi relaţia molarului unu permanent depinde foarte mult de faţa distală a molarilor doi
temporari(superior şi inferior)
- -tranziţia la relaţia de clasa I molară Angle -tranziţia molarului unu permanent de la planul
postlactea drept la relaţia de clasa I presupune ca M1 p inf să se deplaseze înainte cu 3-5 mm
faţă de M 1 P sup
- -Această mișcare se face prin utilizarea spaţiilor fiziologice/simiene/primate sau a leeway
space-ului la nivelul arcadei inferioare şi prin creşterea mandibulei înainte
- -Poate apare în două moduri:
- 1.timpurie(early shift)
- 2.tardiv(late shift)
109. Explicați fenomenul de tranziție timpurie din cadrul perioadei de dentiție mixtă (early
shift).
EARLY SHIFT
-forţa eruptiva a M1 p este suficientă să împingă înanite molarii temporari de la nivelul arcadei şi
să închidă spaţiile primate,stabilind astfel relaţia molară de clasa I
110. Explicați fenomenul de tranziție tardivă din cadrul perioadei de dentiție mixtă (late
shift).
LATE SHIFT
- -la 30% din copii spaţiile primate/simiene lipsesc→când erupe M1p, acesta nu poate să se
deplaseze înainte pentru a stabili o relaţie molară de clasa I
- -în aceste cazuri, în momentul exfolierii molarilor temporari, M1p glisează spre anterior
utilizând leeway-space-ul
111. Evoluția relației molare în cazul unui plan postlacteal patologic în perioada dentiției
mixte
PLAN POSTLACTEAL ÎN TREAPTĂ MEZIALIZATĂ
o -M1p va erupe într-o relaţie molară de clasa I
o -treapta mezializată a planului postlacteal apare cel mai frecvent datorită creşterii spre înainte
a mandibulei
o -dacă creşterea spre anterior a mandibulei persistă, va conduce la o relaţie molară de clasa a
III-a Angle
o -dacă creşterea spre înainte este minimă, se poate stabili o relaţie molară de clasa I
PLAN POSTLACTEAL ÎN TREAPTĂ DISTALIZATĂ
- -M1p va erupe într-o relaţie de clasa a II-a
- -această configuraţie molară nu se autocorectează şi va determina o malocluzie de clasa a II-
a, chiar dacă există Leeway space şi creştere mandibulară
- -incisivii temporari sunt înlocuiţi de cei permanenţi
- -incisivii permanenţi sunt considerabil mai mari decât cei temporari
- -diferenţa de spaţiu dintre spaţiul necesar alinierii incisivilor şi cantitatea de spaţiu
disponibilă = „incisal liability”
- -la maxilar –7.6 mm
- -la mandibulă –5-6 mm
112. Factorii care contribuie la compensarea diferenței de diametru mezio-distal dintre
incisivii permanenți și incisivii temporari („incisal liability”) din perioada dentiției mixte.
„Incisal liability”poate fi compensat prin următorii factori:
A. Utilizarea spaţiilor apărute în dentaţia temporară (spațiile
simiene/primate/fiziologice)
-spaţiile fiziologice sau de dezvoltare care există în dentaţia temporară sunt utilizate
pentru a acoperi în parte acest deficit de spaţiu
-incisivii permanenţi se aliniază mai uşor în cazurile în care există spaţii interdentare
decât pe o arcadă unde acestea nu există

B. Creşterea distanței intercanine

-în timpul tranziţiei de la incisivii temporari la incisivii permanenţi are loc creşterea
distanţei intercanine la ambele maxilare
-acesta este un factor important care permite incisivilor permanenţi mai laţi să se alinieze
pe arcadele ocupate anterior de incisivii temporari

C. Modificarea axei de implantare a incisivilor

-incisivii temporari sunt mult mai drept implantați la nivelul osului maxilar decât cei
permanenţi
-incisivii permanenţi erup mai vestibularşi mai înclinaţi/proclinați vestibular decât cei
temporari→ cresc perimetrul arcadei dentare

113-Caracteristicile celei de a doua perioade de tranziție a dentiției mixte

Este caracterizată de înlocuirea molarilor şi caninilor temporari cu premolarii şi caninii permanenţi
Lăţimea M-D a molarilor şi caninilor temporari este mai mare decât cea a premolarilor şi caninilor
permanenţi
leeway space-ul lui Nance
mandibulă = 3.4mm maxilar = 1.8mm

114- Descrieți stadiul de “ugly duckling” din perioada dentiției mixte

Apare la 6-7 ani.
Se observă diastema la nivelul arcadei superioare (interpretată greşit de părinţi ca o malocluzie).
Trăsăturile perioadei: - diastemă maxilară - înclinarea vestibulară a incisivilor laterali.
Când erup caninii permanenţi, ei deplasează rădăcinile IL spre rădăcinile IC, care se deplasează
de asemenea spre mezial (ca rezultat – coroanele IC diverg spre distal şi apare mezial diastema)
Această situaţie se autocorectează când erup caninii şi presiunea se transferă de la nivelul
rădăcinilor la nivelul coroanelor incisivilor.
115- Relațiile ocluzale normale și patologice în dentiția mixtă în plan sagital.
La nivel molar
- normal – cls I Angle (drept sau usor mezializat <2mm)
- patologic – cls a II-a (distalizat) sau a III-a Angle (mezializat >2mm)
La nivel canin
- normal – cuspidul caninului inferior contactează spaţiul dintre incisivul lateral superior şi
caninul superior
- patologic – contact distalizat sau mezializat
La nivel incisiv
- normal – raport psalidodont – incisivii inferiori contactează cu faţa palatinală a incisivilor
superiori
- patologic – overjet sau cap la cap

116-Relațiile ocluzale normale și patologice în dentiția mixtă în plan transversal

La nivel molar
- normal – arcada maxilară circumscrie arcada mandibulară cu un cuspid (vestibular)
- patologic - crossbite - ocluzie lingualizată
La nivel canin
- normal – cuspidul caninului superior circumscrie cuspidul caninului inferior
- patologic - crossbite - ocluzie lingualizată
La nivel incisiv
- normal – coincidenţa liniilor interincisive
- patologic - crossbite - ocluzie lingualizată

117-Relațiile ocluzale normale și patologice în dentiția mixtă în plan vertical

La nivel molar
- normal – contact M1p sup cu M1p inf
- patologic - open bite - ocluzie prăbuşită
La nivel canin
- normal – contact
- patologic - open bite - overbite
La nivel incisiv
- normal – overbite 1/2
- patologic – overbite 1/1, 2/3
118-Factorii care influențează stabilirea anvelopei funcționale în perioada dentației
permanente la copil și adolescent
- curba Spee - curba lui Wilson - sfera lui Monson - poziţia axială
Curba Spee - curba care începe de la cuspizii caninilor şi urmăreşte vârfurile cuspizilor
vestibulari ai PM şi M, când se priveşte dinspre faţă.
Inclinarea unora dintre dinţii posteriori trebuie să fie spre vestibular faţă de axul lung vertical,
dacă suprafeţele lor ocluzale sunt conform cu această curbă.
Rădăcinile molarilor maxilari sunt înclinate mezial iar cele ale molarilor mandibulari distal.
Curba Wilson - curba medio-laterală a planului ocluzal al dinţilor posteriori
Scopul acestui arc în curbura ocluzală este de a completa pantele condiliene în timpul mişcărilor
mandibulei.
Coroanele dinţilor posteriori mandibulari trebuie să fie înclinate spre lingual, în timp ce cele ale
celor maxilari spre vestibular.
Curba devine mai adâncă posterior, astfel încât înclinarea molarilor este mai mare decât a
premolarilor
Din cauza acestei curbe, asociate cu înclinarea dentară, cuspizii vestibulari ai molarilor
mandibulari şi cei linguali ai molarilor maxilari par de obicei să fie mai lungi.
Sfera lui Monson - curbura ocluzală de compensaţie – curbură tridimensională a planului de
ocluzie, care este combinaţia curbei Spee şi a curbei Wilson
Este sub forma unei porţiuni de sferă.
Este concavă pentru arcada mandibulară şi convexă pentru cea maxilară.
Poziţia axială a dinților - înclinarea dinţilor față de axa verticală
Aceste înclinări sunt necesare pentru o funcţie ocluzală adecvată a dinţilor.
Aşa cum sunt descrise aceste poziţii axiale, trebuie să aibă o valoare care să le lege de funcţia
dentară individuală, dar şi de înclinarea relativă la curbele Spee şi Wilson.
119-Principii pentru prevenirea și tratarea durerii la copil – metode de abordare centrate pe
copil
Metode de abordare centrate pe copil:
- metode comportamentale cognitive inclusiv terapie de expunere (metoda “step by step”)
- relaxare musculară
- respiraţie liniştită
- distragerea atenţiei
- modelare comportamentala
- aplicarea unui analgezic local pentru o perioadă de timp de minim 2 minute (eficiență
doarpentru zonele necheratinizate)
aplicarea unei presiuni digitale în zona respectivă
întinderea mucoasei de la nivelul zonei de puncție analgezică
încălzirea soluției analgezice
folosirea acelor de 30 pentru infiltrații locale și a celor de 27 pentru bloc de ram
injectarea în ritm lent și lin
retragerea acului după contactul cu osul și aspirare
120. Principii pentru prevenirea și tratarea durerii la copil – metode de abordare centrate
pe afecțiune.
• analgezia locală
• administrarea de medicamente analgezice
• sedarea cu NO2 (protoxid de azot)
• sedarea conştientă
121. Enumerați obiectivele analgeziei locale în stomatologia pediatrică.
A) Realizarea UNUI CONFORT PSIHIC OPTIM AL COPILULUI ÎN VEDEREA EFECTUĂRII
ANALGEZIEI LOCALE:
 Reducerea fricii şi anxietăţii
 Îndepărtarea nesiguranţei
 Câştigarea încrederii copilului
 Realizarea unei bune cooperări cu pacientul-copil
 Obţinerea relaxării copilului în fotoliul dentar
 Obţinerea acceptării pozitive a tratamentului stomatologic
B) CONTROLUL OPTIM AL DURERII:
 Alegerea tehnicilor adecvate de analgezie locală la copil
 Realizarea unei analgezii locale eficiente
122. Avantajele analgeziei locale în stomatologia pediatrică.
➢ Administrare uşoară, cu o tehnică simplă şi precisă.
➢ Nu necesită aparatură complicată, un anestezist şi nici personal suplimentar.
➢ Se poate folosi cu rezultate foarte bune în condiţii de ambulator. Pacienţii-copii pot părăsi
imediat sala de intervenţie, reluându-şi activitatea normală.
➢ Acţiunea substanţei analgezice este limitată la structurile pe care se intervine.
➢ Câmpul operator rămâne complet liber, desfăşurarea actului terapeutic nefiind jenată.
➢ Nu suprimă reflexele protectoare (tuse şi înghiţire).
➢ Expunerea la un număr reltiv redus de riscuri vitale.
 123. Indicațiile analgeziei locale în stomatologia pediatrică.
 Restaurări coronare cu amalgam, compomeri, compozite, etc. în cazurile în care mai mult
de ¼ din grosimea stratului de dentină este afectată
 Pulpotomie
 Pulpectomie
 Aplicarea de coroane pedodontice preformate
 Extracții dentare
124. Contraimdicațiile analgeziei locale în stomatologia pediatrică.
 Sigilări dentare.
 Restaurări preventive cu rășini.
 Restaurări coronare vestibulare ale DT și DPT.
 Șlefuiri selective ale DT sau DPT.
 Aplicarea de inele ortodontice sau de alte aparate ortodontice fixe.
125. Enumerați metodele de obținere a analgeziei locale fără durere în stomatologia
pediatrică.
DISTRAGEREA ATENȚIEI COPILULUI
➢ aplicarea uni analgezic local pentru o perioadă de timp de minim 2 minute
(eficiență doarpentru zonele necheratinizate)
➢ aplicarea unei presiuni digitale în zona respectivă
➢ întinderea mucoasei de la nivelul zonei de puncție analgezică
➢ încălzirea soluției analgezice
➢ folosirea acelor de 30 pentru infiltrații locale și a celor de 27 pentru bloc
de ram
➢ injectarea în ritm lent și lin
➢ retragerea acului după contactul cu osul și aspirare
126. Dozele de analgezic local recomandate la copil în stomatologia pediatrică.
Doza recomandată pentru copil poate fi uşor calculată din formule:

Doza maximă recomandată (mg/kg) x Greutatea copilului(kg)

Concentrația anestezicului (mg/ml) x volumul carpulei (ml)1

Doza maximă recomandată este de 4.4 mg/kg corp

Exemplu: Doza maximă din Lidocaină 2% cu 1: 100.000 epinefrină la un copil cu

greutatea de 17 kg va fi de 2 carpule.
4.4 mg/kg x 17 kg = 74.8 mg = 2.08 carpule
20 mg/ml x 1.8 ml 36 mg
 Regula degetului mare = 1 carpulă la 9 kg

Doza recomandată pentru copil poate fi uşor calculată din formulele de mai jos, dacă se
cunoaşte doza pentru adult.
Doza copilului = doza adultului x vârsta copil
vârsta copil + 12
Exemple: dozele maxime recomandate în mg de analgezic local cu şi fără constrictor

127. Analgezia locală la tuberozitate la copil în stomatologia pediatrică.

• Blocarea nervoasă pentru nervii alveolari superiori şi posteriori este o metodă rar necesară la
copii.
• Se foloseşte atunci când infiltrarea molarului 1 permanent superior eşuează.
• Metoda convenţională pentru blocul nervilor alveolari superiori foloseşte o injectare adâncă,
într-o regiune ce conţine plexul venos pterigoidian. Există astfel pericolul injectării
intravasculare şi formarea unui hematom
• La copil, aceste riscuri pot fi evitate prin modificarea tehnicii, cu depozitarea soluţiei în
spaţiul de deasupra muşchiului buccinator (prin avansarea acului în sus cu 1.5 cm, în linie cu
poziţia estimată a molarului 2 permanent).

128. Analgezia locala la spina Spix la copil în stomatologia pediatrică.

• Tehnica blocului pe nervii dentar inferior şi lingual are
un grad mai mare de succes la copii decât la adulţi.
• La copiii cu vârsta mai mică de 4 ani, acest orificiu este
situat mai jos faţă de planul ocluzal şi astfel, plasarea
acului inferior de orificiu este dificilă, dacă se merge
paralel cu planul de ocluzie.
• De aceea, la copii este mai uşor să se asigure depozitarea
soluţiei în jurul nervului, înainte ca acesta să intre în
canalul mandibular.
Poziţionarea foramenului mandibular (spina Spix) pe
parcursul creşterii; la copii spina este situată sub planul de
ocluzie; foramenul este întotdeauna situat pe o linie, atunci
când ramul este îngust, la 2/3 înapoia concavităţii anterioare.
129. Analgezia intraligamentară la copil în stomatologia
pediatrică.
• metodă foarte eficace la copii,
• mult mai confortabilă decât oricare din injecţiile pentru
blocurile de ram ale nervului dentar inferior, infiltraţiile
palatine sau infiltraţiile vestibulare,
• analgezia obţinându-se foarte rapid, iar ţesuturile înconjurătoare fiind mai puţin afectate.
• cu ajutorul ei se poate obţine analgezia dinţilor mandibulari, este foarte folositoare atunci
când trebuie evitat un bloc pe nervul dentar inferior.
• cu această tehnică nu se realizează şi analgezia limbii sau a buzelor, fapt foarte util în cazul
copiilor handicapaţi sau foarte mici la care există un risc crescut de traume post-operatorii
ale ţesuturilor moi.
130. Alternative moderne ale tehnicilor tradiționale de analgezie locală în stomatologia
pediatrică
 SISTEMUL COMPUTERIZAT WAND

- prezintă un dispozitiv de eliberare a soluţiei analgezice controlat de computer,

nemaifiind necesară injectarea cu seringa;
 INJECŢIA ÎN JET

- nu foloseşte acul hipodermic, ci un dispozitiv special, numit injectomat; acesta

propulsează sub presiune soluţia analgezică printr-un orificiu fin între mucoasă şi os, la o
adâncime de circa 1 cm;
 ELECTRO-ANALGEZIA sau TENS (transcutaneous electronic nerve stimulation =
stimulare electrică nervoasă transcutanată )

- oferă posibilitatea autocontrolului nivelului de stimulare, ceea ce conferă pacienţilor

siguranţă şi reducerea anxietăţii.
SISTEMUL COMPUTERIZAT WAND
− prezintă un dispozitiv de eliberare a soluţiei analgezice controlat de computer
− teama, durerea, anxietatea şi stresul operator sunt mult reduse
− descărcarea soluţiei în ţesuturi nu este însoţită de durere
− furnizează o analgezie profundă, fără analgezia părţilor moi acoperitoare faciale
− cantitatea de soluţie folosită este mult redusă
− asigură o senzaţie tactilă superioară şi un control mai bun faţă de seringa clasică

Tehnici de analgezie locală cu dispozitivul Wand

131. Enumerați complicațiile analgeziei locale la copil în stomatologia pediatrică.
o TRAUMATISM MASTICATOR

− Folosiți o substanță analgezică cu un timp de acțiune scurt

o RUPEREA ACULUI LA NIVELUL ȚESUTULUI MOALE

− evitați indoirea acului;

− minimalizați mișcarea acului la nivelul țesutului;

− nu introduceți acul până la capul

o HEMATOM LOCAL

o TRISMUS

o INFECȚIIE

o LEZAREA NERVULUI