CURS 7

TRATAMENTUL CARIEI PRECOCE A COPILĂRIEI

Generalităţi
Tratamentul este foarte difícil din următoarele cauze:
- cooperării dificile cu copilul
- gravităţii bolii (mulţi dinţi şi multe suprafeţe afectate)
- atitudinii negative a părinţilor faţă de boală și tratamentul acesteia (multe
abandonuri)
Tratamentul cuprinde:
A. Tratament comportamental-psihologic
B. Tratament profilactic
C. Tratament curativ restaurator
D. Tratament curativ radical - extracţia.

A. TRATAMENT COMPORTAMENTAL (TC) (PSIHOLOGIC) – VEZI SI

LUCRARI PRACTICE
Frica este un fenomen normal, o emoţie esenţială şi inevitabilă ce apare ca reacţie la
anume ameninţări. Netratată, ea poate trece în anxietate sau fobie.
TC=modificarea emoţiilor unui individ într-o manieră benefică, pentru a accepta
procedurile stomatologice.
Succesul depinde de modelarea comportamentului celor 3 membrii ai triunghiului
pedodontic (copil-părinte-medic).
a) tehnici nefarmacologice:
- de bază: comunicarea:
 “tell-show-do” se dau explicaţii legate de tratament în concordaţă cu
vârsta, inteligenţa şi gradul educaţiei asupra instrumentarului,
materialelor şi procedurilor stomatologice. Se va folosi un limbaj
adecvat vârstei (eufemisme),
 controlul vocii,
 comunicarea non verbală,
 distragerea atenţiei,
 păcălirea este benefică doar la copilul mic,
 prezenţa părinţilor în cabinet este controversată. Unii medici acceptă
mama la prima vizită pentru copiii mai mici de 4 ani. Ea va fi
acceptată doar dacă are o atitudine tonică care să ajute la modificarea
favorabilă a atitudinii copilului.
 consolidarea comportamentului pozitiv
- de necesitate:
 constrângerea de protecţie:
 imobilizare fizică a copilului prin intermediul unui adult
 imobilizare mecanică prin intermediul unor dispozitive de
deschidere a gurii (metalice, de lemn, plastic etc)
 tehnica mână peste gură
b) tehnici farmacologice:
- de bază:
 anestezia locală (topică, injecţie)
  sedarea conştientă
- de necesitate:
 sedarea profundă,
 anestezia generală,
 hipnoza.

B. TRATAMENTUL PROFILACTIC: PREPRIMAR, PRIMAR, SECUNDAR,

TERŢIAR
Tratamentul trebuie să ţină cont de natura infecţioasă şi dinamică a cariei dentare
fiind în primul rând profilactic prin reducerea f. etiologici şi apoi curativ (restaurator).
 Profilaxia preprimară
- Reducerea infecţiei materne: clorhexidină, fluor topic, gumă cu xylitol (cu 2 ani înainte
de sarcină), corectarea dietei şi igienei, tratamentul cariilor şi a bolii parodontale
- Eliminarea vectorilor de transmitere a cariei prin ghidarea anticipată a mamei (rolul
bacteriilor cariogene, rolul dietei, al igienei şi al altor metode de prevenire).
 Profilaxia primară - prevenirea apariţiei primelor semne de carie adică caria
incipientă; se bazează pe reducerea f. etiologici ai cariei (dieta, gazda, MOO, timpul)
 Profilaxia secundară - după ce au apărut primele semne de carie pt. oprirea evoluţiei
ei şi evitarea apariţiei altor carii noi; se continuă profilaxia primară
 Profilaxia terţiară - prevenirea apariţiei complicaţiilor cariei; profilaxia primară şi
tratament restaurator (curativ).

Profilaxia primară
Reducerea factorilor etiologici ai cariei: dieta, gazda, microorganismele, timpul.
Dieta
Corectarea şi controlul dietei:
- întreruperea alăptatului cu biberonul la 9 -12 luni. Se începe prin diluarea treptată
a laptelui cu care este hrănit copilul noaptea (în 2 -3 săp. se decondiţionează
obiceiul alimentar defectuos)
- întreruperea alăptatului la sân după 1,5 ani
- întreruperea alimentaţiei defectuoase cu diferite lichide îndulcite (ceai, sucuri etc)
- se evită folosirea de substanţe cariogenice aplicate pe suzete
- se evită siropurile medicamentoase
- se contraindică folosirea dulciurilor între mese
- mulţi părinţi deşi cunosc necesitatea decondiţionării nu o pun în practică sau au
eşec în aplicarea decondiţionării nefiind foarte fermi
Gazda
Corectarea şi controlul igienei
- până la 2 ani, imediat după erupţia dinţilor, părinţii trebuie să cureţe dinţii pe toate
suprafeţele şi zonele adentate cu tifon steril
- între 2-4 ani îl spală pe dinţi cu perie (mică, moale) fără pastă sau cu o mică
cantitate de pastă cu fluor până capătă abilitatea de a scuipa
- frecvenţa: 2 x/zi (după fiecare masă, obligator dimineaţa şi seara)
- tehnică simplă, sistematică pe toate suprafeţele într-o ordine logică (în ordinea
cadranelor)
- câteva mişcări circulare pt fiecare grup de dinţii cuprinşi de periuţă.
 - spălarea limbii (2-3 mişcări dinspre posterior spre anterior)
- aţa dentară de către părinţi la început şi după 6-8 ani singuri sub supraveghere
Reducerea xerostomiei (caria rampantă)
- clătiri frecvente cu apă
- evitarea folosirii apelor de gura cu alcool care usucă
- substitut de salivă
- înlocuirea medicamentelor care produc xerostomie cu altele care nu o fac sau
scăderea dozei
- la copiii mai mari stimularea fluxului salivar prin alimente mai tari şi mestecarea
de gumă de mestecat cu xilitol
Deretentivizarea suprafeţelor dentare
- sigilarea poate avea un rol cariopreventiv şi la DT
- dificultăţile de aplicare în majoritatea situaţiilor limitează folosirea lor (izolare
difícilă). Cu timpul majoritatea copiilor pot coopera pentru a li se aplica sigilarea
 la copilul mic izolarea este dificilă → sigilare cu CIS deoarce are o tehnică
de aplicare simplă şi rapidă
 la copiii mai mari → sigilare cu răşini compozite dacă izolarea este uşoară
- dinţii temporari care beneficiază cel mai mult de sigilare sunt M2 având relief
ocluzal şi gropiţe de descărcare retentive şi uneori M1
Întărirea structurilor dentare dure prin fluorizări – vezi mai jos
Microorganismele cariogene
- controlarea infecţiei bacteriene la mamă - vezi mai sus la profilaxia preprimară
- controlarea infecţiei bacteriene la copil prin:
a. corectarea igienei şi a dietei – vezi mai sus
b. preparate medicamentoase (CLORHEXIDINĂ) cu rol antibacterian sunt
adminístrate cu precauţie la copiii mici care un ştiu să scuipe. Digluconatul de
clorhexidină poate fi utilizat la copiii de peste 4-5 ani care ştiu să scuipe după
clătire.
 soluţie de clorhexidina 0,12% sau 0.2% CORSODYL
 clorhexidina: biguanidă bacteriostatică şi bactericidă faţă de Sm şi
candida albicans
 are un timp de acţiune de 7-12 ore postaplicare
 2 ori/zi timp de 14 zile → clăteşte 1 minut și scuipă
 se aplică la cel puţin 30 minute după folosirea pastei de dinţi care
prin conţinutul de sulfat lauril de sodiu neutralizează clorhexidina
 lacuri cu clorhexidină 1% şi timol 1%=CERVITEC→ în 2 săpt de 3 ori şi
se repeta la 3 luni
 geluri cu clorhexidină 0,2 % PLAK OUT de 2x pe zi timp de cateva zile.
Adm. pe termen lung poate determina coloratii dentare

c. la copilul mare de peste 4-5 ani este indicata guma de mestecat cu XILITOL
 xilitolul este un substitut natural de zahar netoxic, nefermentabil. ce se
găseşte în fibrele legumelor, fructelor - pere, căpşuni, cerealelor,
 este un îndulcitor artificial care substituie zahărul din diferite produse
alimentare (dulciuri)
 în guma de mestecat (2 buc.de 5 x/zi, mestecate 5’ la copii de peste 4-5
ani) şi tablete
  Efect anticarie:
 reduce PB prin împiedicarea aderării bacteriilor pe dinţi şi un este
metabolizat de Smutans
 reduce producţia de acid lactic,
 favorizează remineralizarea,
 stimulează fluxul salivar

d. tehnica ART metoda profilactico-curativă

 prevenirea apariţiei cariilor pe alţi dinţi / suprafeţe prin tratarea cariilor cavitare
existente prin reducerea infecţia bacteriane în urma EDA (restaurare pentru
controlul cariilor)
 previne caria secundară
 curativă: restaurarea cariilor cavitare
o Principii de bază:
 prepararea cavităţii cu instrumentar manual (ex. excavator sau lingură Black, daltă
de smalţ) - vezi îndreptar de LP
 obturaţia coronară cu CIS condensabil autopolimerizabil - vezi îndreptar de LP
e. fluorizări:
 Fluorizare sistemică:
Efectul sistemic al fluorului se manifestă în timpul odontogenezei şi este reprezentat
de:
- fluorapatita are rata de solubilitate a smalţului mai redusă fiind mai rezistentă la
atacul acid.
- îmbunătăţeşte cristalinitatea smalţului (cristale mai mari)
- reduce retentivitatea morfologiei dentare (sistem fisural mai puţin adânc).
Administrarea fluorului pe cale generală (tablete)
Age < 0.3 ppm F 0.3 - 0.6 ppm F > 0.6 ppm F
1ppm = 1mg/L

Naştere - 6 luni 0 0 0
6 luni - 3 ani 0.25 mg 0 0
3 ani - 6 ani 0.50 mg 0.25 mg 0
6 ani – 16 ani 1.0 mg 0.50 mg 0

 Fluorizări topice acasă / la cabinet pentru remineralizarea cariilor incipiente

Efectul local al fluorului se manifestă posteruptiv şi este reprezentat de:
- favorizează remineralizarea şi inhibă demineralizarea.
- bactericid / bacteriostatic
- reduce aderenţa bacteriilor pe dinte
- reduce producerea de acid de către microorganisme
- înhibarea metabolismul bacterian prin inhibarea activităţii enzimatice a
microorganismelor
FLUORIZARE TOPICĂ ACASĂ

Tipuri de compuşi fluoruraţi:

 - NaF-fluorură de sodiu
- APF-fluorură fosfat acidulată
- SnF2-fluorură de staniu
- MFP-monofluorfosfat de sodiu
Prezentarea compuşilor fluoruraţi: soluţie, gel, lac, pastă dinţi
Cu cât % este < cu atât frecvenţa este >
 0,0X% acasă zilnic (ex. 0.05 % NaF)
 0,X% acasă săptămânal (ex. 0.2% NaF)
 X% la cabinet (ex. 5% NaF)

- Paste dinţi: copii de sub 3 ani pastă fără F, copiii de 3-6 ani pastă cu 500 ppm
F de 2 x / pe zi pentru şi pt copiii mai mari de 6 ani pastă de 1000 ppm →
periajul să dureze cel puţin 1 minut
- Soluţie NaF zilnic (0,05% F) sau săptămânal (0,2% F) la copiii de peste 6 ani
→ clăteşte 1 minut cu soluţie seara la culcare (după care nu trebuie să bea, să
mănânce sau să se clătească cu apă 30 minute).
- Geluri cu NaF 1,1% pe perie doar la copiii risc mare la carii de peste 6 ani
FLUORIZARE TOPICĂ LA CABINET
- Soluţii de NaF 2%, SnF 8% şi fluor fosfat acidulat 1,23% → 1 minut
- Geluri: NaF 2%, Fluor fosfat acidulat 1,23% → 4 minute în lingură
Tehnică:
 lingurile se umplu cu 2,5 ml gel fiecare
 sunt plasate pe cele două arcade în acelaşi timp
 pacientul trebuie să scuipe excesul de gel
 se plasează un aspirator pentru ca pacientul să nu înghită excesul de gel.
- Lacuri cu fluor NaF 5%

Aplicare:
 se aplică de 3 ori în 10 zile
 se reaplică 2x/an la risc mic sau moderat şi de 4x/an la risc mare
Avantaje :
 rămân pe dinţi o perioadă ceva mai lungă de timp, permiţând astfel să se
formeze fluorapatita
 se aplică uşor
 este un preparat care se usucă repede
 nefiind înghiţit este un preparat netoxic pt copilul mic
 reducerea cariei cu 18%-70%.
Tehnică
 cu sau fără izolarea dintelui
 curăţarea şi uscarea dintelui cu rulouri cu apă, eventual periaj
 aplicarea lacului cu pensule, bulete, aplicatoare etc
 este recomandat ca să nu bea nimic timp de 30 minute
 periaj dentar după 24 ore
Preparate: DURAFLUOR ŞI DURAPHAT 5% 22600 ppm F.
2) TRATAMENTUL CURATIV
Optiuni de tratament:
- tratament conservator restaurator (obturaţii şi coroane prefabricate)
- tratament radical extracţia
Tratamentul restaurator:
- prin obturaţii (tehnici: clasică modificată, minim invazivă, ART):
 cavitate (tehnici: clasică modificată, minim invazivă, ART şi materialul):
 tratamentul plăgii dentinare potrivit cu profunzimea cavităţii
 obturaţia de durată (amalgam, compozit, CIS şi derivaţii)
- prin coroane prefabricate:
 fizionomice (policarbonat / acetal)
 semifizionomice: fenestrate
 nefizionomice (metalice)
Criterii:
- numărul de suprafeţe afectate:
 1-3 suprafeţe afectate = obturaţii
 peste 3 suprafeţe afectate = coroane prefabricate
- afectarea pulpară:
 carie simplă = obturaţii
 carie complicată
 tratament endodontic şi obturaţii / coroane în fc de nr. S. afectate
 extracţie dacă tratamentul pulpar este contraindicat sau a eşuat; în
cazul extracţiei precoce (cu peste 1-2 ani înainte de momentul
exfolierii fiziologice) a molarilor temporari se recomandă aplicarea de
menţinătoare de spaţiu.
- diagnosticul comportamental – gradul de acceptare a tratamentului:
 cooperant = obturaţii din orice material sau coroane prefabricate
 necooperant = obturaţii din CIS (ART, tehnică simplă de scurtă durată), Ag
3) DISPENSARIZARE PE TERMEN LUNG
- urmărire continuă de părinţi
- control la cabinet la 3 luni pentru copiii cu risc mare şi la 6 luni pentru copiii cu
risc mic

Coroanele prefabricate
1. Coroane prefabricate din oţel inoxidabil
2. Coroane de policarbonat
3. Coroane din celuloid
Menținătoarele de spațiu
Indicații
o Pierderea prematură a unui molar temporar pentru prevenirea migrării dinţilor
vecini şi scurtarea arcadei dentare sau migrarea antagonistilor si modificarea
planului de ocluzie
o Pierderea prematură a unui canin temporar pentru prevenirea devierii liniei
mediane şi scurtarea arcadei dentare
o Pierderea prematură a unui incisiv temporar de obicei nu necesită plasarea unui
menţinător de spaţiu.
Contraindicații
 o Dacă există suficient spaţiu pentru erupţia dintelui permanent
o Dacă există înghesuiri grave menţinătorul de spaţiu aduce beneficii minime fiind
indicată terapia ortodontică activă

o Dacă DP va erupe repede .

Tipuri
o Fixe
 Inel şi buclă
 Coroană şi buclă
 MS intraalveolar (distal)
 Aparatul Nance la maxilar
 Arc lingual la mandibulă
o Mobile
 Cu/fără dinţi