UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIȚANU ”

Tartrul dentar. Compoziția chimica. Mecanismul de

formare a tartrului dentar.

Profesor: Iurie Marina

Elaborat: Ciutac Anastasia
Grupa: S1808
 Plan:
• Notiune de tartru dentar;
• Tartru supra si subgingival;
• Compozitia tartrului dentar;
• Continutul anorganic al tartrului dentar;
• Continutul organic al tartrului dentar;
• Formarea tartrului dentar;
• Atasarea tartrului dentar de suprafata dentara;
• Teorii asupra mineralizarii tartrului;
• Rolul dietei in formarea TD;
• Rolul tartrului dentar in declansarea afectiunilor parodontale;
 Notiune de tartru dentar
• Tartrul dentar reprezinta un complex organo
mineral, aderent de suprafetele dentare
naturale si artificiale(proteze dentare, aparate
ortodontice, implanturi), rezultat din
mineralizarea placii bacteriene.
• 80\95 % la adulti
• 35%intre 9-14 ani
• Exceptional sub 9 ani
 Tartru supragingival
• Un depozit organo-mineral de culoare alb-galben, de consistenta redusa la
inceput, imediat dupa depunere este friabil, moale si se disloca cu
usurinta
• Se depune la nivelul coroanei dentare, deasupra marginii gingivale, fiind
vizibil in cavitatea orala
• Depunerea se realizeaza mai intii la nivelul coletului, apoi acopera
suprafete din ce in ce mai extinse
• Depunerea poate fi la un singur dinte, la un grup de dinti sau generalizata
• In timp, consistenta si aderenta tartrului cresc, iar culoarea tinde spre
maroniu-negru, prin impregnare cu pigmenti din alimente, bauturi,
nicotina la fumatori.
 Zone predispuse depunerilor de tartru
• Suprafata linguala a incisivilor inferiori, in dreptul orificiului
canalului Wharton
• Suprafata vestibulara a molarilor superiori in dreptul orificiului
canalului stenon
• Suprafata ocluzala a dintilor laterali, cu o igiena deficitara
• Suprafetele ocluzale ale dintilor fara antagonisti functionali
 Tartru subgingival
• Este situat sub marginea gingivala, in santul gingival
si in pungile parodontale
• Are culoare maroniu inchis spre negru
• Este dens, foarte aderent si greu de dislocat
• In pungile parodontale adinci, tartrul se fixeaza in
profunzime, pe radacinile dintilor
• Se evidentiaza cu ajutorul sondelor parodontale
 Compozitia tartrului
Tartrul dentar consta din:
- substante minerale-75%(dupa alti autori
variaza intre 70-90)
- substante organice-15%
- apa-8%
 Continutul anorganic
Tartrul
este supragingival
format în -proporţie
de 70-90% din
componente
anorganice:
-Fosfat de de
calciu 75,9 %
-Carbonat
% calciu 3,1
-Fosfat de
-Cantităţi magneziu
minime de
sodiu,
brom, zinc, stronţiu,
cupru, mangan,
aluminiu,siliciu, fier, aur.
Componentele
anorganice ale TD
supragingival
structura au o
cristalina
dispusa in 4 forme:
-Hidroxiapatita-58%
-Witlokita(fosfat
tricalcic)-21%
-Fosfat octocalcic-21%
-Brushita-9%
 Continut organic
Se depune la suprafata dintelui in straturi succesive,
fiind format din:
-componente proteice=6-8%
-lipide=0,2( neutre, fosfolipide, acizi grasi, colesterol)
-carbohidrati=2-9%, glucoza, galactoza,galactozamine
-formatiuni viabile: celule epiteliale descuamate,
leucocite, microorganisme(bacili, coli, coci,
actinomicete, fungi)
 Formarea Tartrului Dentar
Tartrul
tinere, se depune
primul care de la vîrste
apare fiind
cel supragingival
incidenţă legată şi
de are o
vîrstă de:
-37-70%
-44-88% la
la 9-15
16-21 ani
ani
-86-100% peste 40 ani.
Tartrul
vîrsta desubgingival
9 ani şi apare
poate fi după
întîlnit
în 47-100% cazuri după 40 de
ani.
Tartrul dentar
structurile se formează
plăciicare
dentare pe
preexistente,
proces dedin
mineralizare. suferă un
Acesta
începe,
adin
plăcii prima
bacteriene, zi de
chiar depunere
50% primele
după 2de 4-8
zile, ore şi reprezintă
realizînd o 12
calcificare
zile. 60-90% după
Procesul
zonele de calcificare
profunde ale începe în
plăcii
bacteriene in matricea
interbacteriana,pe suprafata
bacteriilor si, in
celulelor bacteriene. final,in interiorul
Viteza de precipitare depinde de:
-calitatea si cantitatea secretiei salivare
-gradul de aliniere a dintilor pe arcada
-gradul igienei orale
-obiceiurile alimentare
-mecanisme locale de autocuratire
 Atasarea tartrului la suprafata dentara
• Atasarea prin intermediul unei pelicule organice
• Unirea intre cristalele anorganice din tartru cu cele din structura
dintelui, in special in zonele de resorbtie a dentinei si cementului
• Zona jonctiunii smalt-cement(datorita neregularitatilor anatomice)
Dislocarea poate fi mai usoara deobicei supragingival si mai dificila
sub gingival.
In raport cu ritmul si cantitatea depunerii tartrului, diferite persoane
sunt predispuse individual si prezinta depozite:
-reduse
-moderate
-mari
Teorii asupra mineralizarii tartrului dentar
1.Formarea TD prin cresterea locala a gradientului de saturatie a
ionilor de Ca si P se realizeaza prin urmatoarele mecanisme:
a.Cresterea PH-ului salivar
b.Precipitarea proteinelor
c. Teoria actiunii fosfatazei
d.Teoria actiunii esterazei
2. Teoria mineralizarii in focare mici, care se unesc intre ele prin
chelarea Ca-ului de catre complexele carbohidrat-proteine din
matricea intercelulara
3.Teoria sedimentarii- se bazeaza pe capacitate microorganismelor
din placa bacteriana de a forma cristale intra celulare de patita
 Metode de depistarea a TD
• Sonde exploratorii;
• Prin inspecție;
• Prin palpare;
 Rolul dietei in formarea tartrului dentar
Depunerea tartrului este influenţată mai mult de consistenţa
alimentelor decît de conţinutul lor:
-cele dure, cu acţiune mecanică pronunţată, întîrzie formarea tartrului
dentar.
De asemenea s-a constat că:
-deficienţa vitaminelor A, B6, PP favorizează formarea tartrului
-de asemenea si consumul de alimente bogate în calciu, fosfor,
bicarbonat, proteine, glucide.
-aportul de acid ascorbic din aliment scade cantitatea de tartru
dentar.
Rolul TD in declansarea bolii parodontale
 Prevenția TD
• Prevenţia blacii bacteriene. Aceasta se depune pe dinţi în mod continuu,
imediat după igienizare, iar rata de îngroşare a stratului de placă poate fi
doar încetinită şi nu oprită;
• Regulile elementare de igienă precum periatul dinţilor după mese,
utilizarea apei de gură, a aţei dentare;
• limitarea consumului de carbohidrați și de zaharuri, mai ales a gustărilor
dulci și lipicioase;
• Detartraj;
 Bibliografie:

-Dumitriu H. – Parodontologie, Ed. Viaţa

Medicală Românească, 1997
-Scribd
-Scritube
- A. Eni – Afecţiunile complexului
mucoparodontal, CEP Medicina, 2007
-Wikipedia
Vă mulțumesc mult pentru atenție