Sunteți pe pagina 1din 31

Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie Nicolae Testemitanu

Catedra de Chirurgie OMF Pediatrica,Pedodontie si Ortodontie

Diastema.Forme clinice.Etiopatogenie.Metode de diagnostic si tratament.

* Efecutat: Bostan Cristina


* Coordonator: Spinei Aurelia

* Chiinu
* 2017
Entitate morfofunctionala caracterizata prin prezenta unui spatiu intre
cei doi incisivi centrali superiori
Spatiile existente la nivelul celorlalti dinti-treme
Uneori poate sa apara si la nivelul incisivilor centrali inferiori
Este expresia unui factor ereditar sau a unei discrepante in dezvoltarea
dintilor si a maxilarelor

*Ce este diastema interincisiva?


* Diastema interincisiva
Diastema apare la aproximativ 98 % copii
de 6 ani,49 % copii de 11 ani si 7 % copii de
12-18 ani
Cu cat este mai mare distanta
interincisivala,cu atat este mai mica
tendinta de inchidere sinestatatoare a
diastemei
DI<2 mm se inchide cu varsta
Di>2 mm se inchide incomplet
* Diastema interincisi
Diastema si tremele sunt fiziologice pana la 4-5 ani,fiind expresia cresterii
maxilarelor inaintea permutarii dentare
Odata cu eruptia incisivilor centrali permanenti se poate instala o diastema
tranzitorie,in care axele incisivilor sunt divergente.Indica o dezvoltare
normala a dentitiei intre 7-12 ani (Bishara)
Broadbent(1941) Ugly Duckling Stage(Etapa ratusca cea urata)
Se inchide spontan odata cu eruptia incisivilor laterali sau a caninilor
* Fortele fluide
Saliva
Extensii din corpul principal al biofilmelor.
Se pot rupe, pot fi nghiite, expectorate sau pot forma noi colonii de
biofilm n alte zone ale gurii.
Celulele se ciocnesc cu bacteriile din biofilme.
- rspndirea rapid a genelor n rndul bacteriilor
- duce la creterea virulenei bacteriilor i a rezistenei antimicrobiene
- nseamn c bacteriile sunt n evoluie constant
*
Factori etiologici:
Prezenta unui meziodens neerupt sau odontom
Microdentia IC sau IL
Dezvoltarea excesiva a maxilarului superior in zona anterioara
Anodontii de IL
Fren hipertrofic jos inserat
Sept fibros gros interincisiv
Obiceiuri vicioase,legate de sugerea degetului,plasarea limbii
sau a unor obiecte intre IC
* Exopolizaharidele
Matrice format din ap i soluii apoase
Produs de bacterii
Funcie
- Integritatea biofilmului
- Adezivitate
- Afecteaz natura hidrofil sau hidrofob a suprafeei.
- Protejarea celulelor microbiene din biofilm prin prevenirea
deshidratrii i atarii de ageni nocivi;
- Legarea substanelor nutritive eseniale ca cationii pentru a crea un
mediu local bogat, favoriznd un microorganism specific
*
In functie de etiologie deosebim(Kalvelis):

Diastema primara sau adevarata:


cauzata de dezvoltarea exagerata a frenului buzei
superioare sau de insertia sa joasa intre incisivi
Diastema secundara sau falsa:
avand alte cauze(ex: anodontia IL, meziodens etc.)
ambele forme putand imbraca, I raport cu linia
mediana, aspectul de diastema simetrica sau
asimetrica
*
Forme clinice:
Diastema simetrica
Deplasarea laterala a
coroanelor incisivilor
Deplasarea laterala a
radacinilor incisivilor
*
Diasteme fiziologice
Diastema tranzitorie de eruptie
Spatierile din compresia de maxilar, forma cu prodentie si spatiere
Spatierea din dizarmonia dento-alveolara cu spatiere datorata mocrodentiei,
absoluta si relativa(Chateau)
Spatierile interdentare ca rezultat al dezvoltarii exagerate a arcadelor
Spatierile dupa extractia unor dinti permanenti
Spatierile rezultate prin migrari ale dintilor in bolile parodontale
Spatierile datorate unor obiceiuri vicioase de interpozitii heterotrope intre dinti
*
1. Indepartarea cauzeo- care a determinat anomalia:
rezectia cu plastie a frenului labial, excizia tesutului
fibros, excizia fibromucoasei gingivale, excizia
tesutului interradicular, extractia dintelui
supranumerar.
2. Inchiderea ortodontica a spatiului existent- urmata in
final de contentia rezultatului
*

Predominata de tije si coci gram+ (S. mitis, A.


viscosus, A. naslundi, Eubacterium)
La suprafata cimentului: predomina microorganismele
filamentoase.
La frontiera apical,lng epiteliul juncional:
microorganismele filamentoase sant absente, prezente
sant doar tije gram-.
Gram- tije i cocci
Bacterii filamentoase
Tije flagelate
Spirochete
Predominante sunt S. oralis, S. intermedius,Peptostreptococcus
micro, P.g, P. intermedia, T. forsythia, F. nucleatum)
Celule tesutului gazd
80% ap
20% substante solide, cuprinde in special celule bacteriene,care reprezint 35% din
greutatea uscat i componente extracelulare ce reprezint 65% din greutatea uscat
Altele dect bacteriile, organismele non-bacteriene includ:
- Mycoplasma
- Protozoare
- Virui
Celule gazd
- Celule epiteliale
- Macrofage
- Leucocite
Constitueni organici

Constitueni anorganici

Materiale din saliv,GCF i bacterii


Polizaharide: Dextran 95% (aderen),
levan 5%, Acid sialic, fructoz
Proteine: Albumina
Glicoproteine: Saliva
Materii lipidice: Resturi membranare
ale bacteriilor i celulelor gazd

*Constituenii organici
Primar: Calciu i fosfai
Urme: sodiu, potasiu i
fluorur
Fluorul este derivat din
surse externe, cum ar fi
pasta de dini, apele de
gura

*Constituenii anorganici
*Formarea plcii bacteriene la
nivel ultrastructural

Formarea Aderena iniial


Colonizarea i
peliculei pe i ataarea
maturarea plcii
suprafaa dintelui bacteriilor
Formare peliculei:

*In termen de nanosecunde,dupa lustruirea riguroasa a


dintilor,un strat subtire,derivat din saliva,numita pelicula
dobandita,acopera suprafata dintilor.
*Este formata din 180 de peptide, proteine,glicoproteine,
inclusiv keratine,mucine,proteine bogate in prolina si
alte molecule care functioneaza ca situsuri adezive
pentru bacterii.
Ultrastructura peliculei dentare :

Grosime - 30-100nm
Pelicula de 2 ore: Structuri granulare care formeaz globule si
care se conecteaz la suprafaa hidroxiapatitei prin structuri
asemntoare cu tulpina
24 ore mai trziu: Structurile globulare sunt acoperite cu
particule fibrilare: grosime 500-900 nm
Dup 36 de ore: pelicula devine neted i globular
Studiile privind pelicula de smal timpurie (2 ore) arat c
compoziia de aminoacizi difer de cea a salivei, ceea ce indic
faptul c pelicula se formeaz prin adsorbie selectiv a
macromoleculelor din mediu. (Scannapieo FA i colab., "Saliv i
pelicule dentare", Parodontologie complementar, 1990. )
Mecanismele implicate sunt:
- Forele electrostatice
- Van der Waals
- Forele hidrofobe
1.Celulele individuale populeaz suprafaa (ataamentul iniial).
2.Se produc substane extrapolimerice (EPS) i ataarea devine ireversibil.
3.Maturarea.
4.Arhitectura biofilmelor se dezvolt i se maturizeaz.
5.Celulele unice sunt eliberate din biofilm.
Contactele ntmpltoare apar prin:
- micarea brownian (40m / or);
- sedimentarea organismelor;
- curgerea lichidului;
- micarea bacterian activ (activitatea chemotactic);
Aderena reversibil a bacteriei i a suprafeei
Iniiat prin interaciuni ntre bacterie i suprafa prin fore
lungi i scurte, incluznd fore atractive Van der Waals i fore
electrostatice repulsive.
Ancorarea ferm ntre bacterie i suprafa este
stabilit prin interaciuni specifice (legare ionic,
covalent sau hidrogen)
Are loc prin 2 mecanisme :

- COAGREGARE : interaciunea dintre microorganismele


planctonice ale unei tulpini sau specii diferite

- COADEZIUNE : interaciunea dintre un organism sesizat, deja


aderent i microorganisme planctonice dintr-o tulpin sau specie
diferit
Aspecte clinice:
n decursul primelor 24 de ore, pornind de la o suprafa curat a dinilor,
creterea plcii este neglijabil din punct de vedere clinic
Dup 3 zile creterea plcii se intensifica i apoi ncetinete
Dup 4 zile, n medie, 30% din suprafaa total a coroanei vor fi acoperite
cu plca. Placa nu poate s creasc substanial dup a patra zi.

Topografia plcii supragingivale:


Iniial de-a lungul marginii gingivale i a spaiului interdentar, apoi coronar.
Studii timpurii, folosind tehnici de cultivare a examinat modificri n
populatia microbiana subgingivala n timpul primei sptmni dup
debridarea mecanic, reducerea parial urmat de cresterea rapida
la nivelurile de pana tratament n termen de 7 zile.
Aceasta relev faptul c o mare parte a suprafeelor dentare tratate
ncorporeaz nc plachete i calculi dup scalificare, aceste
bacterii rmase fiind considerate surs primar pentru recolonizarea
subgingival.
Scaling i root planing este terapia principal de alegere pentru
majoritatea medicilor i este considerat pe scar larg standardul de
aur pentru tratarea parodontitei.
Cu toate acestea, planarea radiculara folosita ca terapie unica de
tratament, deseori, nu aduce rezultatele clinice dorite n cazuri grave.
ALTE TERAPII ADJUVANTE SUNT:
1.Antibiotice
2.Antiseptice
3.Terapia de modulaie a gazdei.
4. Terapia fotodinamic.
Pentru a adapta ecosistemul microbian complex la cel
compatibil cu sntatea, este esenial s se defineasc gama
de specii care colonizeaz zona, s se recunoasc relaia
dintre ele i gazd i s se dezvolte strategii eficiente de
ghidare a acestor ecosisteme ca sa fie compatibile cu
sntatea oral pe termen lung.