Elaborare metodică Nr 2

Tema : Anatomia topografică a cavităților pulpare a dinților permanenți. Particularități de grup și individuale.

1.Particularitățile topografiei cavității pulpare a incisivilor centrali maxilari și mandibulari, a incisivilor laterali maxilari și
mandibulari.

Incisivul central superior

 Lungimea medie a dintelui – 22.5 mm

 Camera pulpară este localizată în centrul coroanei dentare, la o dinstanță egală între pereții dentinari.
 Mezio-distal, camera pulpară repetă conturul coronar, capatând o formă ovoidă.
 Vestibulo-oral, camera pulpară este aplatizată, îngustându-se rectiliniu către apex.( Imediat
apical de colet se găsește o formațiune dentinară pe peretele palatinal, numită constricție.)
 Pacienții tineri prezintă 3 coarne pulpare, care corespund mameloanelor marginii incizale.
 Incisivul central superior are o singură radacină cu un singur canal radicular.
 Coronar, canalul este mai larg în direcție vestibulo-orală.
 Coronar canalul în secțiune transversală are o formă ovoidă
 Conturul canalului radicular poate varia :
– Mezio-distal, conturul prezintă un canal drept;
– Vestibulo-oral, canalul este mult mai larg și prezintă de obicei o constricție apicală de colet.
Incisivul lateral superior
 Lungimea medie 21 mm .

 Camera pulpară – forma e asemanatoare cu cea a incisivului central ,cu mici deosebiri .

 Conturul incizal al camerei pulpare tinde să fie mai rotungit .

 Are 2 coarne pulpare, care corespund mameloanelor.

 Canalul radicular are un diametru mai mic decât cel al incisivului central, chiar dacă au forma identică.

 Vestibulo-oral, canalul radicular este mai larg și de obicei prezintă o constricție apicală de colet.

 Canalul are forma ovoidă în sens V-O în treimea cervicală, ovoidă în treimea medie și rotundă în treimea apicală.

 Regiunea apicală a canalului este de regulă curbată în sens palatinal.

Incisivul central inferior
 Lungimea medie 21 mm

 Este cel mai mic în dimensiune dinte de pe arcadă, camera pulpară fiind asemănătoare cu cea a incisivului central superior, fiind mai largă V-O și
prelungită cu 3 coarne pulpare spre incizal.

 În secțiune transversală prezintă o formă ovoidă.

 Prezintă o singură rădăcină cu un canal radicular unic, care uneori se poate bifurca în 2, sau poate avea 2 canale separate (41%).

 În secțiune transversală, canalele radiculare apar mai largi în sens V-O, prezentând o formă ovoidă, care apoi devine rotundă în treimea apicala.

Incisivul lateral inferior

 Lungimea medie 21 mm
 Configurația camerei pulpare este asemănătoare cu cea a incisivului central, cu excepția faptului că este mai mare în dimensiuni.

 Canalul radicular este practic asemantor cu incisivul central.

 De regulă rădăcina este dreaptă sau curbată spre distal/vestibular, însă curbura distală este mai scutită decât la incisivii centrali inferiori.

Incisivul central și lateral inferior

2. Particularitățile topografiei cavității pulpare caninului maxilar și caninului mandibular.

Caninul superior
 Lungimea medie 26-27 mm .

 V-O, camera pulpară are practic o formă triunghiulară.

 M-D, camera pulpară este îngustă, la nivelul coletului poate prezenta constricție.

 În secțiune transversală are formă ovoidă cu diametrul cel mai larg în direcție V-O.

 De regulă prezintă un singur corn pulpar, care corespunde cuspidului.

 În mod normal, prezintă o singură rădăcină , care este mai lată V-O decât în direcție M-D.

 În secțiune transversală, în treimea cervicală și medie prezintă formă ovoidă, iar la nivelul apexului devine rotundă.

 De obicei canalul radicular este drept, dar poate prezenta o curbare apicală spre distal.

Caninul inferior
 Lungimea medie 22.5 mm

 V-O, camera pulpară se îngustează până în treimea incizală a coroanei dentare.

  În treimea cervicală a dintelui, camera pulpară este mai mare în dimensiuni și are o formă ovoidă în secțiune transversală.

 M-D, camera pulpară este mai îngustă.

 Este prezentă constricția cervicală.

 De regulă prezintă 1 rădăcină și 1 canal radicular, uneori poate avea 2 (14%).

 Coronar, canalul radicular are formă ovoidă, în treimea apicală devine rotundă.

 Canale laterale sunt prezente în 30% cazuri.

3. Particularitățile topografiei camerii pulpare la primii premolarii maxilari și mandibulari.

Premolarul 1 superior
 Lungimea medie 21 mm .

 Camera pulpară este mai largă în sens V-O și are 2 cornuri pulpare, care corespund cuspizilor palatinal și vestibular.
 Canalul palatinal este de regulă mai larg decât cel vestibular.

 Apexul rădăcinii este separat de sinusul maxilar printr-un strat subțire de tesut osos.

 Planșeul camerei pulpare este de regulă convex, cu două orificii de deschidere.

 Prezintă de regulă (>60%) două rădăcini, iar uneori poate prezenta o singura rădăcină sau chiar 3 la număr.

 Canalul vestibular se află direct sub cuspidul omonim, la fel și canalul palatinal se află sub cuspidul omonim.

 În sectiune transversală canalul radicular prezintă formă ovoidă în treimea cervicală, cu dimensiuni mai largi în sens V-O.

 Canalele radiculare de obicei sunt drepte și divergente.

Premolarul 1 inferior
 Lungimea medie 21.5 mm

 M-D, camera pulpară este îngustată.

 Camera pulpară prezintă două cornuri pulpare, cornul vestibular fiind mai proeminent.

 V-O, camera pulpară este lată și de formă ovoidă în secțiune transversală.

 Prezintă 1 rădăcină și 1 canal radicular, uneori poate avea 2 canale.

 V-O, canalul radicular în secțiune transversală are formă ovoidă, iar în treimea apicală devine rotundă.

 Canale laterale sunt prezente în 44% cazuri.

4. Particularitățile topografiei camerii pulpare la premolarii II maxilari și mandibulari.

Premolarul 2 superior
 Lungimea medie 21.5 mm

 De regulă prezintă o singură rădăcină cu un singur canal radicular, de forme variate.

 Camera pulpară este mai lată în sens V-O și aplatizată M-D.

 În secțiune transversală, camera pulpară are o formă ovoidă.

 În mai mult de 60% cazuri premolarul 2 superior are o singură radacină cu un singur canal radicular.

 Dacă există două canale radiculare, acestea sunt separate între ele pe parcursul întregii rădăcini, sau pot fuziona într-un singur canal unic spre
apical.

 În secțiune transversală, la nivelul coletului canalul are o formă ovoidă, în treimea medie la fel, iar în treimea apicală capată formă circulară.
 Premolarul 2 inferior
 Lungimea medie 22.5 mm

 Camera pulpară este asemănătoare cu cea a primului premolar, cu excepția cornului lingual care este mai proeminent.

 În secțiune transversală, camera pulpară are formă ovală, cu dimensiuni mai mari în sens V-O.

 De regulă are 1 rădăcina și 1 canal, dar în 11% cazuri poate avea 2 canale.

 V-O, canalul radicular este mai lat decât cel al primului premolar inferior.

 În secțiune transversală,canalul radicular tinde să aibă o formă ovoidă, iar în regiunea apicală o formă rotundă.
5. Particularitățile topografiei camerii pulpare la molarii I, II și III maxilari și mandibulari.

Molarul 1 superior.
 Lungimea medie 21 mm

 Are cea mai largă cameră pulpară, cu 4 cornuri pulpare:

mezio-bucal, mezio-palainal, disto-bucal, disto-palatinal.

 Cea mai mare parte a camerei pulpare se găsește mezial de creasta oblică a suprafeței dintelui.

 Cornurile pulpare sunt amplasate în asa mod încât conferă camerei pulpare o formă romboidă, pe secțiune transversală. Orificiile canalelor
radiculare sunt localizate în trei unghiuri ale planșeului camerei pulpare, orificiul palatinal fiind cel mai larg.

 Orificiul D-V este localizat mai palatinal decât cel M-V.

 În mai mult de 80% rădăcina M-V prezintă două canale. Canalul M-V2 este localizat la 2-3 mm spre palatinal față de canalul M-V1.

 Molarul 1 superior de regula are 3 radacini si 3-4 canale radiculare.

 Cele 2 canale a rădăcinii M-V adesea se unesc într-un canal unic.

 Canalul M-V este cel mai îngust.

 Canalul palatinal se poate curba în direcție vestibulară în treimea apicală.

 Canale laterale pot fi gasite în 40% cazuri în treimea apicala și la nivelul trifurcației.
 Molarul 2 superior
 Lungimea medie 20 mm

 Camera pulpară este asemănătoare cu molarul 1 superior, cu excepția faptului că este ma îngust în sens M-D.

 Plafonul camerei pulpare are formă romboidă în secțiune transversală, iar planșeul – triunghi obtuz.

 În sens M-V și D-V, orificiile canalelor radiculare se află în apropiere unul de altul, uneori se pot afla într-o linie dreaptă.

 Canalul radicular este asemanator cu cel al molarului 1 superior , cu excepția faptului că la molarul 2 sup. rădăcinile sunt mai puțin divergente.

 Conține mai puține canale laterale la nivelul furcației.

 Molarul 1 inferior
 Lungimea medie 21 mm

 Camera pulpară în secțiune transversală are o formă patrulateră, fiind mai largă
M decât D

 Plafonul camerei pulpare este dreptunghiular, peretele M fiind drept, iar cel D rotungit.

 Poate avea 4-5 cornuri pulpare

 Orificiul M-V se află sub cuspidul M-V

 Orificiul M-L se află în depresiunea formată de peretele M și L

 Orificiul D este cel mai larg din toate 3 canale, este oval ca formă cu diametrul mai mare în
direcția V-O.

 Prezintă 2 rădăcini și 3 canale. Dinții cu 3 rădăcini pot avea 4-5 canale radiculare.

 Rădăcina M are 2 canale : M-V si M-L; care pot ieși prin două orificii apicale (41%) sau prin unul singur (30%).

 Canalul M-V de obicei poate fi curbat și părăsește camera pulpară în direcție M.

 Rădăcina D de regulă are 1 canal (>70%), însa poate avea și 2 canale uneori.

 Atunci când rădăcina D are 1 canal, în secțiune transversală are diametrul mai mare în direcție V-O. Iar când prezintă 2 canale, atunci în secțiune
transversală apare forma rotundă a acestora.
 Molarul 2 inferior
 Lungimea medie 20 mm

 Camera pulpară este similară cu cea a molarului 1 inferior , însa este mai redusă în dimensiuni.

 Orificiile radiculare sunt mai mici și amplasate mai aproape.

 De obicei molarul 2 inferior are 2 rădăcini și 3 canale radiculare, însa pot exista și alte variații.

 Canalele pot fi curbate în forma literei “C”, iar canalul M și D uneori pot fuziona.
6. Puncte de elecție pentru trepanare și forma cavității de acces la incisivii maxilarului superior și inferior.
Punctul de acces este initiat pe centrul suprafetei orale, supracingular, cu ajutorul unei freze sferice.
Freza se pozitioneaza perpendicular pe suprafata orala a dintelui, pe centrul acesteia. Odata ce smaltul a fost penetrat, freza
este directionata paralel axului lung al dintelui, pina la efectul de“prabusire”.
Odata ce camera pulpara a fost deschisa, plafonul acesteia este inlaturat cu freza sferica cu miscari din interior spre exterior.
Se localizeaza orificiile canalelor radiculare cu ajutorul sondei .Virful ascutit al acesteia este utilizat pentru a localiza orificiile , a
penetra depozitele calcificate daca acestea sunt prezente si pentru a evalu linia dreapta de acces.
Odata ce orificiile canalelor au fost localizate, acestea se largesc cu ajutorul frezelor Gates-Glidden sau cu freze diamantate.
Se înlătură pragul lingual pentru a obtine o cale rectilinie de acces către foramenul apical.
Se niveleaza suprafetele cavitatii de acces pentru a favoriza o introducere cit mai precisa a materialului de obturare in canal.
Incisivul central superior are o singura radacina si un singur canal radicular.
*La pacientii tineri, coarnele pulpare proeminente necesita crearea cavitatii de acces in forma de triunghi.
Se înlătură pragul lingual pentru a obține linia dreapta de acces către foramenul apical.
Camera pulpară poate fi retrasă (calcificarea)– formă ovoidă a cavității de acces.
Incisivii centrali si laterali inferiori

Incisivii mandibulari sunt ingusti in directie M-D si mai largi in directie V-O.

Pot avea un singur canal radicular de forma ovoida sau in forma de clepsidra, sau poate avea doua canale radiculare.
Atunci cind sunt prezente doua canale radiculare, cel situat vestibular este mai usor de localizat si este per general mai drept
decit canalul situat oral, care de obicei este acoperit de un prag dentinar lingual. Odata ce dintele este orientat vestibular,
canalul lingual este mai dificil de localizat, ceea ce se soldeaza dese ori cu perforari.

7. Puncte de elecție pentru trepanare și forma cavității de acces la caninii maxilarului superior și inferior.
Freza se pozitioneaza perpendicular pe suprafata orala a dintelui, pe centrul acesteia. Odata ce smaltul a fost penetrat, freza
este directionata paralel axului lung al dintelui, pina la efectul de“prabusire”.
Caninii superiori prezinta o singura radacina si un singur canal radicular. In general, coarnele pulpare nu sunt prezente, deci
conturul camerei pulpare este unul ovoid in treimea mijlocie a suprafetei orale.
Cu aparitia atritiei, camera pulpara apare mai incizal, datorita pierderii tesuturilor dentare dure. In sectiune transversala camera
pulpara se largeste in sens V-O, comparativ cu dimesnsiunea M-D.
Caninii inferiori de regula prezinta o coroana lunga si ingusta, comparativ cu cei superiori, care este mai scurta si mai lata in
sens M-D.
Caninii inferiori poate avea 1 sau 2 radacini. Forma cavitatii de acces este ovoida si se pozitioneaza in treimea medie a coroanei
suprafetei linguale.

8. Puncte de elecție pentru trepanare și forma cavității de acces la premolarii maxilarului superior și inferior.
Premolarii superiori Conturul cavitatii de acces se localizeaza pe centrul coroanei, avind o forma ovoida in directie V-O.
O particularitate anatomica importanta la acesti dinti este concavitatea meziala la nivelul jonctiunii smalt-cement. Aceasta este
zona predispusa fat de perforarile frecvente.

Atunci cind sunt prezente doua canale radiculare, orificiile acestora sunt localizate sub cuspizii oral si vestibular, la o distanta
egala fata de linia imaginara trasata prin centrul camerei pulpare in directie M-D.

In sectiune transversala camera pulpara are forma de rinichi sau clepsidra.

In cazuri mai rare, atunci cind sunt prezente 3 canale radiculare, conturul camerei pulpare este in forma triunghiulara, cu baza
orientata spre suprafata vestibulara si virful spre suprafata orala.

Premolarii inferiori Cavitatea de acces are o forma ovoida in sens V-O si este pozitionata oral spre santul central.

9. Puncte de elecție pentru trepanare și forma cavității de acces la molarii maxilarului superior.
Primul si al doilea molar superior au forma cavitatii de acces similara. Conturul acesteia are forma triunghiulara si este localizat
in jumatatea meziala a dintelui, cu baza orientata spre suprafata vestibulara si virful spre suprafata orala.

10. Puncte de elecție pentru trepanare și forma cavității de acces la molarii maxilarului inferior.
Cavitatea de acces are forma dreptunghiulara sau trapezoidala, si este pozitionata in portiunea mesio-orala a coroanei.
Canalul mesio-bucal este localizat sub cuspidul omonim, iar canalul mesio-lingual este pozitionat central in raport cu coroana
dintelui si este usor distalizat de canalul mesio-bucal. Canalul disto-lingual este localizat central, iar cel disto-bucal este orientat
mesial spre canalul principal.

11. Instrumentarul utilizat pentru realizarea accesului endodontic.

 Freze pentru trepanare: Sunt freze sferice, cu 3 mm mai lungi decit cele standarte.
 Freze pentru prepararea peretilor: Acestea sunt rotunde sau conice; și diamante pentru rafinarea pereților de pregătire
a cavității de acces
 Frezele Müller:
-Acestea sunt freze din carbura cu vârful rotund, cu axul lung, care sunt utilizate în piesa de mână la viteză redusă.
-Axul lung permite o vizibilitate mai buna in timpul prepararii.
-Sunt utilizate pentru localizarea canalelor calcifiate deoarece lungimea acestora permite prepararea la o adincime mai
avansata.
-Din cauza faptului ca sunt confectionate din carbura, acestea nu pot fi supuse sterilizarii si devin nefunctionale rapid.