105. Parodontoza. Tablou clinic. Diagnostic diferenial. Tratament.

Parodontoza - e/e afeciunea parodontului cu caracter primar distrofic.

Semne diagnostice:
- absena inflamaiei, gingia de culoare roz-pal;
- atrofia gingiei cu retracia ei i dezgolirea coletului,rdcinii;
- nu e/e caracteristic placa dentar;
- dinii nu sunt mobili chiar i n atrofie a sept.dentare de gr.II-III;
- radiologic: absena semnelor de distrucie inflamatorie, conturul septurilor e/e clar, reducerea nl imii
lor fr focare de osteoporoz, fanta period. normal. Structura profund a osului cu dezarmonii
alterarea focarelor de osteoporoz i osteoscleroz, sunt posibile schimbri structurale a altor oase
scheletale.
afeciuni ale sistemului CV, endocrine, metabolice.
indicii funcionali( Shiller-Pisarev,Kulajenco,Iasinovski) sunt n norm; lichidul ging. n cantit.norm.
poate fi asociata cu gingivita atrofica sau parodontita.
Formele clinice:
-uoar: nu se manif.subiectiv, unii acuz uor prurit a gingiei. Culoarea ging.e/e norm sau pu in palid.
Placa, sngerri, pungi lipsesc, poate fi puin tartru. Coletele incisivilor i caninilor dezgolite. Radiologic:
scadere a 1/3 din nlimea sept.interdent.
medie: acuze dezgolirea canin.,incis. cu 1/3 (estetice), deseori au culoare glbuie, apare hiperestezia
es.dent., dureri a din.intaci la ageni termici,chimici. Radiologic: scade a nl .sept.os.
grav: dezgoliri a rdc.din. i mai mult , defect estetic accentuat.
Morfopatologic: schimbri ditrofice, ntrzieri de substituiee a es.osos, desenul osos neuniform, liniile de
for accentuate, trabeculele osoase ngroate, virfurile sept osoase s/t dure, predomin resorb ia neted
(orizontal). Vasele sangvine: hiperplazia endoteliului, hialinoz, scleroz, mic orarea sau obliterarea
lumenului.
Diagnostic diferenial.
Gingivitele se vor diferenia prin unele trsturi diagnostice: apar mai des la copii i tineri, lipsa pungilor
gingivale, prezena depunerilor dentare lipsa modificrilor septurilor osoase, fenomenul distructiv sau
atrofia nu apar pe clieuil radiologic.
Parodontitele apar preponderent la 30-40ani, n anamnez sngerri de c iva ani, prezen a pungilor
gingivale sau parodontale, modificri distructive ale sept.osos (verticale) depistate radiologic, lipsa
modificrilor n zonele profunde, prezena eliminrilor seroase sau purulente, depuneri dentare nsemnate,
mobilitatea dentar.
Parodontoza spre deosebire de caracterul inflamator distructiv a paradontitelor i gingivitelor, aici e/e
caracteristic atrofia. Atrofia gingiei cu retracia ei i dezgolirea coletului,rdcinii,
nu e/e caracteristic placa dentar, dinii nu sunt mobili chiar i n atrofie a sept.dentare de gr.II-III,
radiologic: absena semnelor de distrucie inflamatorie, conturul septurilor e/e clar, reducerea nl imii lor
fr focare de osteoporoz, fanta period. normal. Structura profund a osului cu dezarmonii alterarea
focarelor de osteoporoz i osteoscleroz,

Tratamentul
Deoarece in cazul parodontozei lipseste componentul inflamator, volumul interventiilor locale
este redus. In aceasta patologie predomina defectele cuneiforme, ocluzia traumatica, migrarile

dintilor, denudarea coletelor cu aparitia hiperesteziei( slefuirea selectiva, interventii ortodontice,

rem.terapia).Toate acestea necesita interventii locale adecvate situatiei. Rolul central in terapia
parodontozei ii revine tratamentulului general si fizioterapeutic( irigari cu apa de mare, gargare,
mineraloterapia)
O mare importanta are metoda chirurgicala. Se utilizeaza diverse metodici de regenerare tisulara
ghidata ( membrane, materiale aditive osteoplastice, culturi celulare-fibroblasti, factorul de
crestere trombocitar, celule stem).

106.

Metode de diagnostic al afeciunilor parodoniului.

Examinarea pacientilor cu afectiuni parodontale se incepe cu studierea

datelor subiectie, obiective, paraclinice si consultatia altor specialisti. Tinind
cont de varietatea factorilor etiologici (locali si generali) si manifestarile
clinice ale afect.parod., examinarea acestor pacienti trebuie sa includa
urmat. elem.: clinice, radiologice, de laborator si functionale.
METODE CLINICE .
Subiective
- Acuze( halena fetida, hemoragii ging., dereglari estetice, tensiune,
prurit, dureri in gingie, abcese, fistule parodontale, pulpita retrograda,
carii, mobilitate dentara, supuratia ging., defecte cuneiforme, s.a.)
- Anamneza ( identitatea, virsta, sexul, profesiunea, motivatia, tipul
masticatiei si obiceiuri alimentare, istorul bolii, istoricul vietii, obiceiuri
vicioase).
Obiective:
Starea gingiei
Proba Shiller-Pisarev( cu sol. Lugol);
Indicii II, PMA, PI;
Vizual- palpator (culoarea , consistenta, inflamatia- edem, exudatie,
hemoragie).
2. Starea ligamentului gingival
- Sant gingival;
- Punga gingivala;
- Punga parodontala osoasa (caracterul exudatului, adincimea pungilor)
3. Starea dintilor, ocluziei
- Intacti, cariati, obturati;
- Puncte de contact;
- Mobilitate, migratiuni, ocluzie patologica, anomalii dentomaxilare;
- Denudarea coletelor, depuneri dentare.

1.
-

Metoda radiologica( ortopantomograma, radiografia panoramica)

- Starea dintilor;
- Starea osului alveolar;
- Starea fisurii periodontale.

Metode de laborator
-

Citologice ( migrarea leucocitelor, hemograma desfasurata);

Microbiologice;
Biochimice;
Proteinograma;
Imunologice.

Metode functionale
-

Stomatoscopie; - Capilaroscopie; - Biomicroscopie; - Reografie; Polaroscopie; - determinarea starii capilarelor; - Ecoosteometria; Osteodensitometria.

107. Parodontoliza. Tabloul clinic. Diagnostic diferenial.

Tratament
In acest grup de afectiuni sunt incluse: sind. Papillion-Lefevr, Diabetul
zaharat, Neutropenia ciclica, Agamaglobulinemia, Granulomul eozinofil,
boala Literer-Sive, Hand Christian-Shuller, X-Histiocitoza, Itenco-Cushing,
Angiomatoza hemoragica.
Majoritatea sindroamelor descrise se caracterizeaza prin:
- Aparitia la copii de 2-3 ani, cu progresarea rapida si continua a procesului
inflamator pronuntat, formarea pungilor parodontale cu eliminari seropurulente, migrari si mobilitate pronuntata, pierderea prematura a dintilor.
- Rx: resorbtiei verticale, progresive a tesuturilor osoase si formarea noilor
lacune.
- In unele cazuri, la un tablou clinic specific, diferit de o gingivita sau
parodontita banala, de obicei se reuseste depistarea patologiei generale care
a si provocat modif. parodont. ( Diab.zaharat, Neutropenia s.a). Uneori e/e
dificil de a depista boala generala.
Tratament: complex, in colaborare cu medicul generalist internist,
endocrinolog, hematolog. Local: simptomatic( antiinflamatoare, sclerozante,
fermenti)

Sindroamele parodontale in caz de:

Itenco-Cushing- afecteaza gl.endocrine, in special hipofiza, suprarenalele,
gl. Sexuale.
-

Obezitate, petesii, deregl.psihice, diab.zaharat. Gingia rosie aprinsa;

-Parodontita grava + pungi parodontale, osoase; -Radiograma
osteoporoza, rezorbtie combinata si in corpul maxilarelor; -Osteoporoza
si in alte oase.

Angiomatoza hemoragica boala Osler, - boala familiala, eriditara a

vaselor mici.
-

Hemoragii frecvente; - Anemie hipocroma; - Gingivita catarala cu

teleangiectazii purpuro-violete, hemoragii pronuntate; - Distructia
generalizata a osului alveolar.

Diabet zaharat
-

Hipertrofie gingivala; - Hiperemie; - Descuamare gingivala; Hemoragie gingivala; - Pungi parodontale + singerare, granulatii; Mobilitatea si migrarea dintilor; - Radiologic- distructia combinata a
osului cratere in osul alveolar.

Papillion- Lefevre
-

Cheratodermie; - Hipercheratoza + crapaturi pe palme, talpi, antebrat;

- Parodontita grava in ocluzia de lapte si permanenta cu pungi parod.
pronuntate; - Distructia osului + chisturi, lezarea proces.alv. , care
progreseaza si dupa caderea dintilor.

Hand-Christian- Shuller
-

Generale: reticulo-xantomatoza; deregl. metabolism.lipidic; distructia

osului maxilarelor, craniului. Diabet nezaharat.; Exoftalm.
Locale: gingivita ulcero-necrotica simptomatica; parodontita grava;
denudarea coletelor+ depuneri oranj pe gingie.

Afectiunile parodontale inflamatorii netratate se pot caracteriza prin

perioade de liniste, acutizare cu progresare rapida, care conduc la
pierderea totala a dintilor.

108. Parodontomele. Tablou clinic. Diagnosticul diferenial.

Tratament.
Afectiune a parodont. de origine neoplastica, manifestata prin procese
tumorale maligne si benigne.
- Fibromatoza gingivala

Papilomatoza

Epulis
Tratament: chirurgical.

109. Tratamentul local al parodontitelor.

Momentul decisiv n tratarea afeciunilor parodontului e/e depistarea i nlturarea factorilor, care au
provocat sau menin inflamaia.
Tratamentul local al parodontitelor va fi complex i prevede urmtoarele etape:
- Instruirea igienic a pacientului;
- Asanarea cavitii bucale: nlturarea depunerilor supra- i subgingivale, obturarea cariilor, nlturarea
factorilor traumatici (construcii protetice necorespunzt., anomaliile de ocluzie, dezvoltare);
- Tratamentul medicamentos;
- Tratamentul chirurgical;
Tratamentul protetic;
- Tratamentul de mentinere.

nlturarea depunerilor dentare moi i dure se va face prin detartraj (manual, ultrasonic sau mixt). n unele
cazuri n urma detartrajului procesul inflamator se poate stopa.
Tratamentul medicamentos are ca scop lichidarea gingivitei simptomatice, stimularea imunit ii locale
i a proceselor reparative n parodoniu. Preparatele se selecteaz n func ie de form, gravitate,
agresivitate a procesului. Se administreaz att local, ct i general.
Metodele de utilizare a preparatelor medicamentoase sunt: aplica ii pe ging.; instila ii n pungile
parodontale; injecii n papilele gingivale, plica jugal; pansamente pe gingie; fizioterapie.
Antiinflamatoare i antimicrobiene: ung.acid acetilsalicilic 3%, ung.salicilat de sodiu 3%, ung.heparin,
cotrimoxazol, triada(lincomicin+dexametazon+lidocain), Bior.
Antiseptice: peroxid de hidrogen 3%, permanganat de potasiu, rivanol, nitrofural.
Antimicotice: sol.Lugol, sol.iodinol 1%, sol.bicarbonat de sodiu 1-%.
Antitrihimonade: sol.metronidazol 1%, macmiror.
Enzime proteolitice: tripsin, chimotripsin.
Tratamentul chirurgical. Tactica depinde de tabloul clinic. Toate interveniile chirurgicale asupra
parodoniului pot fi divizate n dou grupe: de lichidare a pungilor parodontale i modelare a osului
alveolar cu restaurare adiional. Acestea includ:
1. Chiuretajul pungilor parodontale pe cmp nchis.
2. Chiuretajul pungilor parodontale pe cmp deschis.
3. Gingivectomia.
4. Operaii cu lambou.
5. Lambou deplasat apical.
6. Regenerarea tisular ghidat a esuturilor parodontale.
n forme uoare (punga de 3,5mm) de parodontit se va realiza churetajul nchis a pungii sub anestezie, cu
tratarea minuioas a rdcinii dintelui i nltutarea epiteliului de pe pere ii interiori ai pungii.
n forma medie (punga pn la 5mm) se realizeaz chiuretajul deschis. Dup o anestezie se face incizia la
nivelul vrfului papilelor gingivale, apoi ele se decoleaz i se realizeaz detartrajul subgingival i
curarea granulaiilor. Dac marginea gingival este modificat, se taie cu foarfecele 1-1.5mm, lsnd
festonul gingival. Se spal cu ap oxigenat i ser fiziologic,se face hemostaza prin tamponare, dup ce se
aplic un pansament pentru 2-3 ore.Intervenia se realizeaz pe 3-6 din i.
n forma grav (pungi mai mari de 5mm) metoda de elec ie e/e plastia cu lambouri. Prezint crearea a 2
incizii verticale de-a lungul osului alveolar n zona a 3-6 dini, i una orizontal ce sec ioneaz papilele
gingivale, decolnd laboul mucoperiostal. Plaga se spal bine, se nlatur tot con inutul patologic, se face

hemostaza. n prezena defectelor osoase se poate utiliza regenerarea tisular ghidat (grefe, membrane).
Se modeleaz marginea gingiei i se sutureaz.
Tratamentul ortopedic. Este orientat spre suprimarea mobilitii dentare, reechilibrare func ional a
arcadelor dentare, reparare a defectelor arcadelor. Se folosesc proteze imediate, PPMS, pun i, ine, slefuiri
selective, implante endoosoase i combinarea acestora.

Tratamentul de mentinere.
-

Vizitele periodice la medicul parodontolog i cadrul evidentei de

dispensar;
Inlaturarea placii bacteriene si a tartrului dentar;
Periajul profesional al dintilor;
Trat. De biostimulate locala;
Realizarea ocluzogramei si slefuirea selectiva;
Corectarea sinei provizorii dupa caz.

110. Chiuretajul n tratamentul complex al parodontitelor

marginale
Chiuretajul prezinta o etapa principala, utilizata pe larg in tratamentul
chirurgical al afectiunilor parodontale si are ca scop transformarea plagii
infectate a pungii parodontale in plaga curata.

Principiile chiuretajului:
-

Anestezie completa;
Chiuretaj in reg. a 2-3 dinti;
Atitudine crutatoare fata de tesuturi;
Aplicarea pansamentului pe gingia operata;
Igiena speciala postoperatorie.

Etapele efectuarii chiuretajului:

1. Preoperatorie igienizare, detartraj, prelucr. med-sa, sinare temporara,
echilibrarea ocluzie;
2. Anestezie trunculara, infiltrativa, aplicativa, i/ligamentara;
3. Chiuretajul propriu-zis prelucr.med-sa, raclajul peretelui odontal,
irigare med-sa, raclajul peretelui gingival (inlatur. granulatiilor
epiteliale), irigare med-sa, provocarea hemoragiei, inchiderea pungii
prin apasare cu degetul ( dupa chiuretaj e binevenit sa introducem in
punga sau sa aplicam pe gingie un stimulent Boifix, Bio-R, Bio-oss);
4. Postoperatorie aplicarea pansamentului postoper., gargare, irigari
med-se, periajul aten, minutios al sectoarelor vecine, dieta nepicanta.
In functie de caracterul pungilor parod. chiuretajul poate gingival sau
subgingival.

Chiuretajul gingival - se efectueaza in santul ging. si pungi ging. False,

fara a depasi epiteliul jonctional.
Indicatii: - gingivite cronice cu microulceratii; - gingivite cronice si
parodontite cronice marginale superficiale cu pungi false, care nu cedeaza la
tratament antimicrobian si a/inflam.
Contraindicatii gingivite alergice; - gingivite fibroase cu aspect clinic
fibromatos.
Tehnica

- Cu o sedinta in prealabil se efectueaza un detartraj si netezirea

-

cementului dezgolit;
Chiureta fina de tip Gracey se introduce in santul ging. sau punga si se
retrage pe peretele moale, in timp ce cu miina opusa se executa o
presiune moderata pe marg. ging. Libera si gingia fixa;
Tractiunile chiuretei se fac cu blindete, evitind posibilitatea dilacerarii
ging. Inflamate;
Irigarea sant. ging. cu ser fiziologic sau sol.gluconat de chlohexidina
0,12% cu seringa;
Poate fi efectuat si cu US sau prin electrocauterizare.

Chiuretajul subgingival se realiz. In pungi parodontale adevarate,

dincolo de zona epiteliului jonctional.
Indicatii:
1. pungi parod. mici, de 2-4 mm adincime;
2. pungi parod. foarte adinci pentru a activa reactivitatea locala si
indeparta o mare parte a tes. afectate, ce va facilita interv. urmatoare;
3. pungi parod. adinci pe 1-2 fete ale radacinii situate in zone accesibile
sau care devin accesibile prin crearea unui microlambou;
4. pentru a preveni aparitia abcesului marginal prin suprainfect. pungilor;
5. ca tratament definitiv al abcesului parod. marginal la monoradiculari;
6. fistule apico-gingivale;
7. temporizarea extractiei la bolnavi cu afect.generale, unde nu se pot
realiza interv. chirurg. ample parodontale;
8. recidive dupa alte interv. chirurg.
Contraindicatii:
1. La nivelul bi- si trifurcatiei radiculare, unde nu e/e suficient doar
chiuretaj;
2. La dintii cu mobilitate crescuta cu pericol de avulsie prim manevrele
de chiuretaj.
Tehnica - chiuretajul subgingival poate fi efectuat pe un dinte, un sektant
sau mai mult.

Exista 2 variatne:
1. Chiuretajul inchis fara decolari gingivale, papila e/e lasata in pozitire
deasupra limbusuli alveolar si e/e tractionata p/ru accesul
instrumentului la pung.parod.
2. Chiuretajul deschis - sau cu microlambouru papilare, consta din incizia
intrasulculara cu bisturiul a papilelor interdentare pina la dinte sau osul
alveolar, urmata de indepartrea tes. epitelial si conjunctiv subiacent
inflamat si necrotizat. In cazul papilepor hiperplazice, incizia se face
aproape de baza acestora, dinspre vestibular spre oral, cu bisturiul sau
fofecuta de plastie. Se indeparteaza papila in intregime cu
tes.patologice.
In pungi se efctueaza:
-

Chiuretajul tes. de granulatie pina la oprirea singerarii; - planarea,

netezirea radacinii; - chiuretajul osului alveolar de consistenta
moale, pina la os sanatos.
Chiuretajul tes. de granulatie de pe fata interioara a
microlambourilor papilare;
Dupa oprirea singerarii - revizia continutului pungii, spalarea cu ser
fiziol. Sau cu glucinat de clohexidina 0.12%;
In interiorul pungii se introduc implante granulare de hidroxiapatita
sau biovitroceramica;
Microlambourile se string in spatiile interdentare si se protejeaza cu
mese interdentare iodoformate pe 24 ore; in caz de aplicare a
granulelor de hidroxiapatita sau biovitroceramica e/e obligatorie
sutura, care se indeparteaza la 5-7 zile.
In cazul exciziei papilei de la baza, se aplica ciment chirurgical de
protectie pe 3 zile, apoi se repeta inca p-ru 3-4 zile.

111. Tratamentul general al parodontitelor.

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Antiinflamator (metronidazol)
Antibioterapia ( neomicina, lincomicina, rondomicina, doxaciclina.
Desensibilizante (gluconat de Ca 10%, tiosulfat, suprastin, tavegil)
Biostimulatoare( aloe, biotex, fibs, consurid)
Vitaminoterapie A,C,E.
Simptomatic antipiretice.

112. Metode fizioterapeutice n tratamentul

parodontitelor.
Actiune asupra mecan. reflexo-neuro-humorale stimuleaza procesele
metabolice, trofice, regenerative corectia imunitatii sporirea fortelor de
aparare ale organismului -imbunatatirea circulatiei sangvine( imprortant in

parodontoze) asigura fixarea si stabilizarea rezultatelor dupa tratamentul

complex.
I.

II.

III.

IV.

Ultrasunet:
1. In scop diagnostic biolocatia sonora(studierea
tes.dentare si parod)
2. p/ru detartraj
3. stimulatoare, antiinflamatoare
Masaj :
1. Automasaj(digital)
2. Vibromasaj instrumental
3. Vacuum masaj
4. Hidromasaj
Electroterapia
1. Electroforeza cu dif. preparate( vit.C, B1, aloe)
2. Diadinamoterapie impuls cu frecventa joasa
3. Fluocturizarea ( ABC 2, FC 100)
4. Darsonvalizarea
5. Diatermia terapie cu raze de frecv.inalta, cumicrounde,
vitafor)
Reflexoterapia
1. Acupunctura
2. Aplicator Kuznetov
3. Aplicator Leapco.

113. *Metode fizioterapeutice n tratamentul

parodontozei.
Hidroterapie, hidromasaj, electroforeza cu vit.C,B1, P.

114. Terapia etiologic a afeciunilor inflamatorii ale

parodoniului.
Suprimarea cauzelor : -placa bacteriana; depozite dentare; obturatii
necalitative; lucrari protetice necalitative; ocluzia traumatica; malformatii
ocluzale; etc...
Metode:

-Mecanice ; -Fizice; -Chimice; -Medicamentoasa

In forma usoara:
-

igiena bucala;
inlaturarea placii bacteriene.

Formele medie si grava:

-

Igiena profesionala( indepart. Depunerilor dent. dure si moi)

Actiune antimicrobiana (factorul principal in evolutia bolii sunt
microorg.)

Terapie antiinflamatorie ( antibiotice gr.tetraciclinei, amoxicilina,

doxciclina,macrolide; antibacteriene; susp.metronidazol in
sol.clorhexidina 1%; gel Metrogildenta.
Enzime proteolotice(ca antiinflamatoare, antiedematos)

Dupa disparitia eliminarilor puruioase se fac aplicatii cu ung.Heparina 5%,

ung.Butadion 5%, gel.Troxevazin, ung.Solcoseril sub pansament Vocopac,
Septopac pe 3-4 ore cu intervale 2-3 zile.

115. Terapia patogenetic i utilizarea de metode i

mijloace asupra diferitor verigi ale procesului inflamator
n parodoniu.
1. Corectia sistem. vascular, intravascular, extravascular din parodontiu
(tratam. cu enzime anticoagulante, dezagregante)
2. Are loc dezechibrare hemocoagulanta si acumularea permanenta de
detritus( aplicare ac.aminocapronic)
3. Stimularea imunitatii locale (piobacteriofag polivalent, interferon
leucocitar)

116. Tratamentul complex ale parodontitelor.

1. Interventia chirurgicala e principala masura ( lichidarea pungilor
parod., sistemul osteogenezei reparative)
2. Electroforeza cu sol.ac.nicotinic postoperator ( normalizarea rapida a
tuturor catenelor hemostazei)
3. General vit.B12, pirogenal ( stimuleaza fortele defensive si biosinteza
proteinelor normalizeaza diferite structuri parodontale dereglarile
functionale)
4. Stimularea imunitatii locale - contribuie la micsorarea de 10-100 de ori
a num. de microorg.; reducerea num.de leucocite,monocite; creste
num. celul. Epiteliale, cel.integre.
5. Tonifianta regim alimentar, munca, odihna, viata fara vicii.)
Remedii imunostimulatoare pirogenal, zimozon, imudon.

117. Asigurarea asistenei curativ-profilactice pentru

bolnavi cu afeciuni ale parodoniului.
Formele de organizare a asistentei parodontologice:
-

Cab. de parodontologie

Cab. de igiena bucala

Specialisti in ortopedie, chirurgie, terapie (cab., sala, clinica),
fizioterapeut, roentgenolog.
Internist, endocrinolog, hematolog.

Sarcinile medicului parodontolog:

-

Acordarea unei asist.medicale specializate de inalta calificare

bolnavilor cu afect. Parod.
Raspunde la cererea de consultatie a med.terapeut p/ru alegerea
metodelor si mijloacelor de tratam.
Organizarea asistentei metodologice
Aplicarea in practica a celor mai noi realizari in domeniul de profilaxie
Perfectionarea asistentei curativ-profilactice.

118.
-

Cabinetul parodontologic i nzestrarea lui.

Cab. de parodontologie
Aparat cu ultrasunete
Vacuum aparat, diatermogoagulator
Set de instrumente necesar suprimarii depunerilor dentare si
tratament. chirurgical
( foafece, bisturiu, chiurete,
excavatoare)
Set de coloranti p/ru depistarea placii bacteriene( sol.fixina, ShillerPisarev)
Sticle p/ru colectarea probelor necesare examinarii citologice,
bacteriologice
Medicam. p/ru tratam. conservative, pansamente.

Functiile cab. parodontologic:

-

Determin. codurilor parodontale de igiena, starii struct. parodontului.

Consult. Medicului terapeut si altor specialisti
Analiza singelui, analiza glicemica, etc...
Rx
Educatia sanitara
Instalarea sinelor temporare
Interventii chirurgicale pe parodontiu
Aplicarea pansamentelor curative.

119. Dispensarizarea. Grupele de bolnavi cu afeciuni ale

parodoniului care se presteaz spre dispensarizare.
Dispensarizarea- sistem de activitate curativ-profilactic a instituiilor, n
procesul creiase afl sub observaie activ ntreaga populaie sau o anumit
categorie, cunoscndu-se modul de via i activitatea ei profesional,

precum i prentmpinarea mbolnvirilor prin organizarea de aciuni

profilactice igienico- sanitare i sociale.
Baza dispens.- inerea sub observaie activ a sntii populaiei. Dispens.
bolnavilor stom. prevede depistarea timpurie a afeciunilor dentoparodontale, a mucoasei bucale, tratarea i suprimarea cauzelor acestora
(modul de via, condiiile de munc etc.)
Sarcinile: a) depistarea activ a bolnavilor; b) examinarea clinic complex;
c) tratamentul ambulator i spitalizarea; d) observarea dinamic a strii
sntii a bolnavilor; e) educaia sanitar; f) generalizarea datelor despre
eficiena dispens.
Asistena de dispens.- 2 etape: 1) selectarea contingentuluipentru inerea
sub observaie; 2) observaia direct unde bolnavii se mpart n 2 grupe:
-bolnavi ce au fost tratai; -bolnavi aflai sub observaia medicului.
Aprecierea cantitativ a dispens.:-ponderea absolut a cazurilor noi luate n
observaie; -procentul persoanelor scoase de la eviden pe parcursul anului;
-nr. de examinri pentru un pacient timp de un an; -ponderea absolut a
pacienilor ce nu s-au prezentat la examinare.
Aprecierea calitativ: -reducerea nr. de recidive; -durata remisiei; -procentul
bolnavilor cu remisie; -reducerea frecvenei perioadelor de incapacitate de
munc.
Bolnavii sunt mprii n 4 grupe: 1- persoane practic sntoase, aflate
nprocesul de compensare persistent bun (examen 1 dat/an); 2-bolnavi
cu o evoluie bun a bolii,aflai n proces de compensare, cu rare cazuri de
agravare (ex. 2-3 ori/ an); 3-bolnavi cu evoluia bolii subcompensat,
agravri frecvente i incapacitate temporar de munc n timpul agravrilor
(ex. 3-4 ori/an); 4-bolnavi cu evoluie decompensat a bolii, dereglarea
funciilor altor organe i capacitate de munc redus (ex.lunar).
-

120.

Pentru pacientii parodontali sunt necesare vizite la un interval de 3 luni

in faza initiala a terapiei;
Pentru majoritatea pacientilor sunt recomandate vizitele la 6 luni.

Profilaxia afeciunilor parodoniului

Profilaxia prezinta un sistem de actiuni organizatorico-medicale orientate

spre mentinerea sanatatii si prevenirea bolilor parodontale, si reprezinta o
parte a sistemului profilactic general al intregului organism. Elementul
principal al proxilaxiei afect. Parodont. e/e igiena cavitatii bucale.
PROFILAXIA GENERALA A AFECT. PARODONTIULUI:

 Profilaxia statala
- Organizarea asanarii stomatologice a copiilor, adolescentilor,
gravidelor, colectivelor;
- Organizarea alimentarii organizate a colectivelor copii si
maturi;
- Deschiderea centrelor stomatologice specializate de educare,
instruire si organizare a igienizarii pacientului;
- Producerea, realizarea competenta a mijloacelor igienice;
- Stimularea statala a pacientului si a medicului pentru a efectua
dispensarizarea, controlul si tratamentul stomatologic timpuriu al
pacientilor.
Profilaxia medicala
- Organizarea controlului epidemiologic organizat cu evidentierea
necesitatii in tratament;
- Producerea, realizarea competenta a mijloacelor igienice;
- Organizarea examinarii si intocmirii planului de tratament;
- Igienizarea profesionala si individuala ciu instructaj;
- Inlaturarea tuturor factorilor traumatici;
- Tratamentul antiinflamator local si general;
- Tratamentul ortopedic, chirurgical in caz de necesitate;
- Iluminarea sanitara specializata;
- Dispensarizarea pacientior;
- Mentinerea rezultatelor obtinute.
Profilaxia individuala
- Grija de sanatatea sa;
- Alimentatia corecta;
- Profilaxia si tratamentul afect. Generale;
- Autocontrolul igienic- igiena corecta individuala;
- Respectarea tiuturor sfaturilor medicului, evidenta periodica,
utilizarea corecta a med-lor la domiciliu.