Curs 8, 9

Tratamentul etiologic nechirurgical în boala parodontală. GBT.

Controlul plăcii bacteriene la domiciliu. Tratamentul adjuvant
(Laser, Fotoactivare). Tratamentul medicamentos
antimicrobian şi antiinflamator, imunomodulator.
Terapia de menținere și de prevenție a recidivei în boala
parodontală. Tratamentul corectiv.
Sef lucr. Dr. Mârțu Maria Alexandra
 Cuprins
01 Tratamentul etiologic nechirurgical. GBT

02 Controlul plăcii bacteriene la domiciliu.

03 Tratamentul adjuvant (Laser, Fotoactivare).

Tratamentul medicamentos antimicrobian şi

04 antiinflamator, imunomodulator

05 Tratamentul corectiv în parodontite.

Terapia de menținere și de prevenție a recidivei în

06 boala parodontală.
Etapa etiologică de tratament
Conceptul actual I. ETAPA ETIOLOGICĂ DE TRATAMENT
de tratament
• măsuri de control şi autocontrol al plăcii
 substanţe pentru evidenţiere
 mijloace principale, auxiliare, profesionale
 substanţe adjuvante de control

• re-echilibrare ocluzală

• imobilizare provizorie

• terapia medicamentoasă
 sistemică
 topică  sisteme de eliberare controlată
 1. Autocontrolul plăcii - masuri de
igienizare
I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT • placa bacteriană reprezintă factorul determinant în
etiopatogenia bolii parodontale
• necesitatea evidenţierii plăcii rezidă în tendinţa spre
SUBEVALUARE a depozitelor existente

• OBIECTIVE
 element esenţial în motivarea pacientului
 evaluarea eficienţei metodelor de igienă orală

PROCEDURI DE CONŞTIENIZARE ŞI MOTIVARE

• demonstrarea sângerării gingivale (indici) respectiv a amendării

acesteia prin tratament
• demonstrarea corelării acesteia cu nivelul de placă bacteriană
• prezentarea propriilor bacterii
• explicarea simptomatologiei specifice (pliante etc.)
• prezentarea pacientului a propriului caz
I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT
Corelarea gradului sângerării
gingivale cu nivelul de placă
bacteriană.
I. ETAPA ETIOLOGICĂ Autocontrolul plăcii
DE TRATAMENT
Evidenţierea plăcii

ASPECTE GENERALE SOLUŢII

• aspect critic al prevenţiei şi  albastru de metil 2 %
controlului bolii  albastru de toluidină 1 %
 violet de genţiană 1 %
• instruirea pacientului cu privire la  soluţie Lugol
modalităţile de igienă orală adaptate la  fluoresceină DC no. 8 (Plack–Lite®)
cazul său  Dis–Plaque®

• explicarea modalităţilor de control a DRAJEURI

eficienţei acestora  Placolor ® (eritrozină)
 Ceplac®
OBIECTIVE  Revelan®
• agenţii şi modul de relevare a plăcii  Red–Cote®
• mijloacele de îndepărtare şi control al
plăcii PASTE REVELATOARE
 Placolor® (eritrozină)
 PERIUŢELE DE DINŢI
I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT AVANTAJE FIR NATURAL
• supleţe (adaptare la suprafeţele gingivo–dentare)
• atraumatice
• încarcă şi reţin pasta
Autocontrolul plăcii
DEZAVANTAJE
Mijloace principale • degradare mecanică
• reţinerea apei, detritus–urilor
• încărcare bacteriană ridicată
• gamă limitată de consistenţă, flexibilitate

AVANTAJE
• omogenitatea structurală a materialului FIR SINTETIC
• uniformitatea firelor (lungime, diametru)
• flexibilitate, rezistenţă mecanică
• nu reţin apă, detritus–uri organice

DEZAVANTAJE – folosire incorectă

• recesiune gingivală
• iritaţii mecanice
• uzura suprafeţei cementare
I. ETAPA ETIOLOGICĂ PERIUŢELE DE DINŢI
AUTOMATE
DE TRATAMENT
• modalitate principală de igienă orală alternativă sau adiţională periei
manuale
• persoane cu disabilităţi
Autocontrolul plăcii • varietate de acţiune şi deplasare
 oscilatorii
Mijloace principale  orizontale
 combinate
 rotaţie completă

• variante noi
 Braun Oral B®
 Rotadent®
 Philips Sonicare®
I. ETAPA ETIOLOGICĂ
PASTE DE DINŢI
DE TRATAMENT
• mijloc secundar, adjuvant de control al plăcii
Autocontrolul plăcii • destinate curăţirii şi lustruirii suprafeţelor dentare
• creşte eficienţa periajului dentar
Mijloace secundare • amestec de substanţe bioactive
 substanţe abrazive
 substanţe cu efect chemoterapeutic
 vehicol
 substanţe detersive
 aromatizanţi
 edulcoranţi
 coloranţi
 conservanţi
 PASTE DE DINŢI
I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT SUBSTANŢE CHEMO–TERAPEUTICE

• DESENSIBILIZANTE
 azotat potasiu
Autocontrolul plăcii  formaldehidă
 Fluoruri
Mijloace secundare
• REMINERALIZANTE
 mono-fluor-fosfat sodiu

• ANTIBACTERIENE
 clorhexidină
 triclosan
 Sanguinarină

• SIALOGOGE
 sulfat sodiu (potasiu)

• INHIBITORI DE NUCLEAŢIE
 pirofosfat
I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT

Autocontrolul plăcii
Mijloace secundare

Perie interdentara de
Perie interdentara de dimensiune mare
dimensiune medie

Fir
interdentar

Perie interdentara de
mici dimensiuni
 IGIENĂ INTERDENTARĂ
I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT
Firul interdentar

Autocontrolul plăcii • aproximativ 40 % din suprafaţa unui molar rămâne ne-igienizată

• mijloc de elecţie de igienizare interproximală
Mijloace secundare • indicaţii pentru un parodonţiu sănătos sau afectat de o formă
revesibilă de boală (gingivită)
• spaţiu interdentar ocupat de papilă (Dental Tape) şi variante
pentru corpuri de punte (Brush & Floss, Super Floss) cu
dispozitive pass–fil, port–fil
 IGIENĂ INTERDENTARĂ SCOBITORI
I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT • abrazuri gingivale deschise prin recesiune medie
• profil triunghiular adaptat spaţiului interdentar
• aplicaţii limitate la zona anterioară
Autocontrolul plăcii • pot fi folosite în zona posterioară (Perio–Aid®)
• lemn din esenţă moale (balsa, mesteacăn)
Mijloace secundare • avantajul stimulării gingivale mecanice
 IGIENĂ INTERDENTARĂ PERII INTERDENTARE
I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT
• igienizarea suprafeţelor radiculare (concave sau
neregulate) adicente spaţiilor interproximale
Autocontrolul plăcii • spaţii interproximale neocupate de papilă
• zone de furcaţie deschise
Mijloace secundare

Perii cu un singur smoc - modalitate de acces şi igienizare pentru

 dinţii cu abateri de la axul de implantare, dinţii rotaţi
 zone izolate cu recesiuni profunde, zone de furcaţie
 suprafeţele distale ale ultimilor molari
I. ETAPA ETIOLOGICĂ
STIMULATOARE GINGIVALE
DE TRATAMENT
• conuri efilate din cauciuc sau material plastic
• acţiune de îndepărtare a
Autocontrolul plăcii  plăcii bacteriene
 detritus–urilor
Mijloace speciale • acţiune de masaj gingival
 ambrazură gingivală liberă
 recesiune post–chirurgicală
 I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT IRIGATOARE

• proiecţia unui jet de apă

Autocontrolul plăcii  continuu
 discontinuu (pulsatil)
Mijloace speciale • indicaţii pentru curăţire supragingivală
 dispozitive ortodontice
 imobilizări temporare
• indicaţii pentru lavaj subgingival
 după detartraj, surfasaj radicular
 administrare de substanţe medicamentoase
 I. ETAPA ETIOLOGICĂ
PERIAJ PROFESIONAL
DE TRATAMENT

Controlul mecanic al plăcii

Mijloace profesionale

Diferite tipuri de paste funcţie de puterea de abrazie.

 I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT
Controlul mecanic al plăcii
Mijloace profesionale
ODONTOPLASTIE
• corectarea sau îndepărtarea zonelor naturale care constituie
zone inaccesibile igienizării
• situaţii şi anomalii morfologice
 zone expuse ale furcaţiei
 incongruenţe dentoalveolare
 şanţuri de dezvoltare
 rădăcini fuzionate
 perle şi proiecţii de smalţ
• ODONTOPLASTIE
 pietre diamantate Perio Set
 corectare la nivelul smalţului
 fluorizare locală
Perio Set: albastru 75 μm, galben 40 μm, roşu 15 μm.
Şanţ de dezvoltare
 I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT ODONTOPLASTIE

Controlul mecanic al plăcii

Mijloace profesionale

Odontoplastia zonelor de furcaţie.

 AERO - POLISOARE
I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT

Controlul mecanic al plăcii

Mijloace profesionale
 I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT DETARTRAJUL TARTRUL DENTAR

Controlul mecanic al plăcii

Mijloace profesionale
Accesibilitate.
Poziţionarea pacientului şi operatorului.

Explorarea depozitelor de tartru.

 I. ETAPA ETIOLOGICĂ
Terapia antibacteriană
DE TRATAMENT Controlul mecanic
Factori naturali de retenţie
Controlul mecanic al plăcii
Mijloace profesionale

Detartraj manual
 I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT

Controlul mecanic al plăcii

Mijloace profesionale

Cavitron PSP (30 kHz), Cavitron Select (25 kHz),

Piezon Master 400 (30 kHz), Mini Piezon (30 kHz).
 I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT

Controlul mecanic al plăcii

Mijloace profesionale

Detartraj ultrasonic.
 I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT

Controlul mecanic al plăcii

Mijloace profesionale

Laser Er–YAG

Laser ErCr - YSGG

 I. ETAPA ETIOLOGICĂ
SURFASAJUL RADICULAR – netezirea si
DE TRATAMENT planarea suprafetelor

procedura prin care se îndepărtează

Controlul mecanic al plăcii  placa bacteriană subgingivală
 tartrul subgingival rezidual înglobat
Mijloace profesionale  cement infectat
• scop de a crea o suprafaţă compatibilă biologic
• nu reprezintă o procedură separată de detartraj
• principiile sunt similare cu cele ale detartrajului
 I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT
LIMITE

Controlul mecanic al plăcii

Mijloace profesionale

Pierdere de substanţă (“cotor de măr”).

 I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT

Controlul mecanic al plăcii

Mijloace profesionale
 I. ETAPA ETIOLOGICĂ TERAPIA GHIDATĂ A BIOFILMULUI - GBT
DE TRATAMENT

Controlul mecanic al plăcii

Mijloace profesionale
01 EVALUARE
Enamel Ceramics &
Sulcus Implant restorations
Fissures
Brackets

Exposed
dentine

Peri-implant mucosa
Periodontal pockets Interdental
02 DISCLOSE

• Culoarea ne ghideaza in indepartarea biofilmului

• Tartrul este mai usor de identificat dupa indepartarea
biofilmlui.
• Minim invaziv, rapid si eficient
• Motivare pentru reeducarea despre igiena orala

03 MOTIVAREA PACIENȚILOR
03 MOTIVATION
04 AIRFLOW ®
Efectul pudrei cu BICARBONAT pe smalt

PARTICULE ~40 µM

► ar trebui utilizata doar pe SMALT SANATOS

► poate afecta zonele cu carii incipiente
► Sub placa bacteriana pot fi leziuni carioase greu vizibile
inaintea indepartarii ei.
PARTICULE ~14 µM ERYTHRITOL

Contine CHX
Impactul per particula este foarte
mic

Polyol: inlocuitor natural al

zaharului Densitate mare de particule
(multe lovituri)

Vegan
Eficienta chiar si pe pete
Potrivita la pacientii cu medii
diete sarace in sare
Sigura si confortabila pe
tesuturile moi sau tari
INDICATII
SUBGINGIVAL

Pudra AIRFLOW®
PLUS face vizibil
tartrul subgingival

Daca nu este
prezent tartrul,
instrumentarea
manuala nu este
necesara.

Courtesy of Pr. Magda Mensi

 SANTURI SI FISURI

Este indicata folosirea ariflow-ului inainte de a realiza sigilarile

DENTITIA PRIMARA si MIXTA

Courtesy of Dr. Gleb Aseev

DENTINA EXPUSA

Courtesy of Pr. Magda Mensi

 IN JURUL IMPLANTURILOR

Courtesy of Pr. Magda Mensi

LIMBA SI GINGIA
SMALT DENTAR UMAN

EMS sodium bicarbonate aluminum trihydroxide calcium sodium

phosphosilicate

EMS Erythritol calcium carbonate

EMS glycine sodium bicarbonate

CIMENT GLASS IONOMER

EMS glycine aluminum trihydroxide Calcium sodium phosphosilicate

EMS Erythritol sodium bicarbonate Calcium carbonate

EMS sodium bicarbonate

EFICIENTA AIRFLOW PE CEMENT

Instrumentare Timp in secunde Cement ramas

Piezoelectric (U) 103.5 84%

U+AP (Piezo + air polish) 149.42 80%
AP (air polish) 70.75 94%
Chiuretaj manual 139.00 65%
SIGURANTA FOLOSIRII ERYTHRITOLului PE TITAN

EVIDENCE
Schmidt KE et al, 2016,
SIGUR pe GINGIE…

GLYCINE ERYTHRITOL

CONTROL

ULTRASONICS HAND INSTRUMENTATION

EVIDENCE
Petersilka et al, 2018
IMPORTANTA UNGHIULUI

Pentru eficienta si controlul imprastierii pulberii

IMPACTUL PUDREI
CUTTING PLOUGHING EMBEDMENT

Courtesy: Söderberg et al, 1981

DISTANTA

Miscarea va fi continua,
orizontala

EVIDENCE
J. Bühler 2014
VARFUL: Accelerarea PARTICULELOR

Viteza particulelor

2 5 distanta - mm
IMPORTANTA PUDREI & APEI

Jetul de apa ajuta la focalizarea particulelor de pudra

► Previne acumularea de pudra

► Creste eficienta pudrei
► Scade abraziunea dentara si gingivala
05 PERIOFLOW ®

Piesa speciala
Varf de plastic, de unica folosinta

! NU SE STERILIZEAZA

Apa 100% (pentru a preveni leziunile)

Puterea intre 50-100%
INDICATII
SUBGINGIVAL IN JURUL IMPLANTELOR

Pudra cu Erythritol

Acces usor, in toate zonele

Nu afecteaza zona radiculara

06 PIEZON ®
BIOFILM MANAGEMENT
ULTRASONICS

Magnetostrictive Piezoceramic Sonic

Optima Frequency 20-42 kHz 24-32 kHz 2’500 to 7’000 cycles

Pe piata exista 2 tipuri de aparate de per second
detartraj:
 Sonic
 Ultrasonic (Piezoceramic* sau Transducer Nickel alloy wafers or Ceramic Driven by
(converts energy to solid rod compressed air
Magnetostrictive) vibration)

Stroke Pattern Elliptical Linear Elliptical or orbital

*Piezoceramic = Piezoelectric
Power Dispersion to All surfaces active Lateral surfaces more All surfaces active
tip active

Pain Perception Painful Comfortable Medium discomfort

BIOFILM MANAGEMENT

○ × ○
×
 PI Instrument

Pentru indepartarea placii bacteriene din jurul

implanturilor

Se foloseste cu ansa speciala

SUPRA & SUBGINGIVAL
07 VERIFICARE 08 RECHEMARE

1-2 luni – aparate ortodontice

3-4 luni: igiena deficitara, afectare parodontala

6 luni la pacientii cu igiena buna

Protejati cu fluor!
 GUIDED BIOFILM THERAPY – CE E DIFERIT?

 Coloreaza biofilmul
 Incepe tratamentul prin indepartarea biofilmului (inaintea tartrului)
 Controlul calitatii
Tratamentul adjuvant (Laser, Fotoactivare)
 Terapia •terapia etiologică
parodontala •terapia corectiv-chirurgicală
•terapia de menținere
specifică
Masuri standard detartraj Chiuretaj parodontal surfasaj

Modulatori ai raspunsului
Terapie adjuvanta Antibioterapie
gazdei
TERAPIA FOTODINAMICĂ (PDT)

Preocupare constantă în dezvoltarea de noi metode pentru

tratamentul bolilor parodontale

o Metoda adjuvantă în etapa etiologică

o Non invazivă

o Trei componente majore:

- sursa de lumină
- oxigenul
- fotosensibilizant nontoxic
Eficiența fotodinamică este influențată de:
- tipul
- doza,
- timpul de incubare
- localizarea sensibilizantului
- lungimea de undă a sursei luminoase (nm)
- densitatea luminoasă (mW/cm2) și de
- fluxul energiei luminoase (J/cm2)

Toxicitatea e determinată în principal de efectul asupra membranei citoplasmatice și

ADN-ului
TERAPIA FOTODINAMICĂ (PDT)

AGENȚI FOTOSENSIBILIZANȚI

Albastrul de toluidină O (TBO) – colorant vital

• acționează țintit la nivelul membranelor

• utilizat pentru detectarea anomaliilor mucoasei uterine
și orale
• supus unei încărcări cationice pronunțate, se poate
lega la membrana externă a bacteriilor gram negative,
penetrând celulele bacteriene
• interacționează cu lipopolizaharidele bacteriene
rezultând un intens efect bactericid

Albastru de metilen

Clorura de fenotiazină
Laserul in parodontologie
Terapia laser

• Ablația în siguranță a țesuturilor dure, moi, prin irigare cu apă

• Utilizate - detartraj
- surfasaj
- chirurgie osoasa
- albiri dentare
- depigmentarea mucoaselor
• Efect termic minim
• Eliminare semnificativ mai mare a bacteriilor în comparație cu
instrumentarea manuală din pungile parodontale
• Îndepartează facil tartrul subgingival, fără modificări termice majore
(in vitro)
Laserele folosite în medicina dentară
• În urma primelor raportări realizate de Watanabe și colab. (1996), care au demonstrat
siguranța și utilitatea terapiei Er-YAG pentru îndepărtarea tartrului subgingival, mai multe
studii au raportat eficiența radiației laser Er-YAG, în comparație cu metodele convenționale.

• Rezultate clinice îmbunătățite în urma terapiei laser, un avantaj suplimentar net – inca nu a
fost observat.
• Rezultatele favorabile in vitro au determinat cercetătorii să aștepte rezultate promițătoare și din aplicația clinică.

• Posibilitatea indepartarii epiteliului sulcular afectat din pungile parodontale (Gold & Vilardi) – lucru dificil de realizat prin
instrumentare manuala

• Indepartatea toxinelor difuzate in cement - lipopolizaharidele bacteriene.

• Studiile care au evaluat potențialul aplicării concomitente
a laserului diodă în tratamentul non-chirurgical al
parodontitei s-au concentrat și pe efectul asupra
bacteriilor parodontopatogene din placă și pungile
parodontale.
Beneficiile acestor dispozitive

• Operaţiuni nesângerânde (hemostaza),

preparare fără contact

• Lipsa vibratiilor, zgomot

• Efect bactericid, detoxifiere

• Diminuarea durerii in timpul si post-op

• Eliminarea suturilor (sau reducerea drastica a

numarului)

• Contractia minimala a plagii

Tratamentul medicamentos antimicrobian şi
antiinflamator, imunomodulator.
 I. ETAPA ETIOLOGICĂ
ASPECTE GENERALE
DE TRATAMENT
• este fundamentat pe conceptul infecţios al bolii parodontale
• completează acţiunea de îndepărtare a factorului determinant
• creşte eficienţa modalităţilor de îndepărtare şi control al plăcii
• aspecte terapeutice în contextul invaziv tisular al unor agenţi
Controlul chimic al plăcii
patogeni

RAŢIONAMENTUL UTILIZĂRII

• doar mijloacele mecanice sunt insuficiente unui control sau

prevenţii eficient(e)
• un control deficitar al plăcii creşte probabilitatea de re–infecţie
a situs–urilor parodontale
• indicaţii evidente pentru un control mecanic deficitar (pacienţi
cu disabilităţi)
• existenţa surselor de re–colonizare
 mucoasa linguală, amigdale
 suprafeţe retentive
 I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT INDICAŢIILE AGENŢILOR CHEMO – TERAPEUTICI

• situaţii în care nu este posibilă realizarea periajului

 post–intervenţii chirurgicale
Controlul chimic al plăcii  manifestări acute
 pacienţi cu disabilităţi

• adjuvante ale tehnicilor uzuale de igienă orală când

există stări de discomfort
 după detartraj, chiuretaj parodontal
 hipersensibilitate dentinară

• situaţii particulare – intervale de timp necesare

deprinderii tehnicilor corecte de igienizare orală
 I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT FORMELE DE ADMINISTRARE

• LOCALĂ
 antiseptice
Controlul chimic al plăcii  antibiotice

• SISTEMICĂ
 antibiotice
 triclosan (în asociere v. supra)

• ELIBERARE CONTROLATĂ
 geluri
 fibre
 membrane
 I. ETAPA ETIOLOGICĂ
• produs sinteză, grupa antisepticelor biguanidice
DE TRATAMENT • dication, afinitate pentru peretele bacterian
• puternic caracter bazic (pH > 3.5)
• forme de prezentare:
Controlul chimic al plăcii  digluconat şi acetat CHX (hidrosolubile)
 clorhidrat CHX (practic insolubilă)
• acţiune funcţie de concentraţie
Antiseptice  bacteriostatică, bactericidă
 efect de lungă durată (legături ionice cu GP salivare, smalţ)
• eficienţă funcţie de concentraţie, pH, temperatură, timp de contact
CLORHEXIDINA

•forme de condiţionare
 soluţii Corsodyl 0.2 % (clătiri orale)
Peridex 0.12 % (irigaţii subgingivale)
 geluri
 suport biodegradabil Perio–Chips
 pulberi
• pulberile sunt introduse în amestec cu oxid zinc şi acizi graşi în vederea
realizării pansamentelor de protecţie parodontală
• efecte adverse (utilizare > 14 zile)
 pigmentaţii dentare, mucosale
 leziuni descuamative
 modificări gustative
 I. ETAPA ETIOLOGICĂ
Antiseptice
DE TRATAMENT
CLORHEXIDINA

Controlul chimic al plăcii

 I. ETAPA ETIOLOGICĂ Controlul chimic al plăcii
DE TRATAMENT Antiseptice

Controlul chimic al plăcii

Pansament de protecţie parodontală.

I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT

DIGLUCONAT DE CLORHEXIDINĂ – POSOLOGIE

Controlul chimic al plăcii
• clătiri orale cu 10 ml CHX 0.2 % timp de 1 minut / zi
Antiseptice • efect retard regăsindu–se în salivă în proporţie de
30 % la 24 ore de la administrare
• adminstrare pe perioade scurte de timp alternativ
cu periajul dentar

EFECTE SECUNDARE

• discromii dentare şi mucosale

• alterări ale percepţiei gustative
• descuamarea mucoaselor
• perturbarea proceselor de vindecare
I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT COMPUŞI CUATERNARI DE AMONIU

• agenţi cationici de suprafaţă cu un spectru larg

Controlul chimic al plăcii antibacterian
• reprezentanţi ai clasei
Antiseptice  clorură de cetilpiridiniu
 clorură de benzalconiu
• acţiune
 fragmentarea peretelui bacterian
 întreruperea metabolismului bacterian
 inhibiţia multiplicării
• reduc tensiunea superficială, se adsorb la suprafeţe
încărcate negativ
• efect mult redus faţă de cel al clorhexidinei
I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT COMPUŞI CUATERNARI DE AMONIU

• o biodisponibilitate de 75 % este considerată

Controlul chimic al plăcii suficientă pentru reducerea plăcii bacteriene şi
amendarea inflamaţiei gingivale
Antiseptice • formele de condiţionare existente concentraţii de
0.045 – 0.1 %, respectiv o biodisponibilitate de 72 –
77 %
• produse comerciale
 Cepadont®, Alodont® (0.05 %)
 Cepacol®
• efecte adverse
 iritaţii, senzaţii de arsură
 discromii reversibile dentare şi mucosale
I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT TRICLOSAN

• agent anti-bacterian neionic

Controlul chimic al plăcii • spectru larg de acţiune
 bacterii
Antiseptice  fungi
• posibilă aderenţă la suprafeţele dentare, mucosale
• mecanism de acţiune – inhibare COX, LOX – sinteză
scăzută de prostaglandine şi leucotriene
• efect potenţat prin asociere poliacizi lactic–glicolic
care favorizează aderenţa agentului (efect retard)
• produs comercial
 Mentadent®
I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT LISTERINA

• asociere de produşi fenolici

Controlul chimic al plăcii • ingredienţi activi cu o asociere de uleiuri vegetale
esenţiale (vehicol hidro–alcoolic)
Antiseptice  timol  eucaliptol
 mentol  salicilat metil
• considerată sigură pentru utilizare topică (soluţii)
de tipul clătiri orale, spray
• efecte adverse tranzitorii (senzaţii de arsură) ce
dispar prin acomodare
• reduce formarea plăcii bacteriene 20 – 34 % ca şi
inflamaţia gingivală (28 – 34 %)
• nu determină modificări ale florei comensale
• produse comerciale: Listerina®, Cool Mint Listerina®
I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT SANGUINARINA

• alcaloid (Sanguinarina canadiensis)

Controlul chimic al plăcii • derivat de benzofenantridină care conţine în fază
ionică ion iminiu reactiv
Antiseptice • agent cationic de suprafaţă hidrosolubil, respectă
flora comensală, efect anti–halitozic neutralizând
sulfurile volatile
• inhibă glicoliza, limitează variaţiile de pH
• administrat pe o perioadă de 6 luni reduce nivelul
plăcii (57 %), inflamaţia gingivală (60 %), sângerarea
la sondaj (45 %)
• o concentraţi de 16 μg / ml inhibă circa 98 % din
microorganismele izolate din placa bacteriană
• produse comerciale: Periogard®, Viadent®
I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT FLUORURI

• fluorura de sodiu, staniu etc.

Controlul chimic al plăcii
• mecanism de acţiune
 modificarea permeabilităţii membranei
Antiseptice
 inhibarea formării substratului polizaharidic
 inactivarea unor enzime bacteriene
 inhibă aderenţa bacteriană
• efecte adverse nesemnificative
• nu se descriu forme de rezistenţă
• utilizare sub formă de irigaţii subgingivale (soluţii
0.65 %), dentifrice (agenţi chelatori – pirofosfat,
citrat, gantrez, fitat – pentru a preveni inactivarea)
I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT POVIDONE – IODINE

Controlul chimic al plăcii • efect antibacterian prin potenţial oxidativ

• oxidează grupările amino (–NH2), hidroxil (–OH),
tiol (–SH) din aminoacizi, nucleotide, acizi graşi
Antiseptice
• spectru de acţiune larg
 microorganisme gram–pozitive
 microorganisme gram–negative
 fungi, micobacterii, virusuri, protozoare
• concentraţie recomandată 10 % ce îi corespunde o
concentraţie de 1 % produs acitv
I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT
ASPECTE GENERALE
Controlul chimic al plăcii
• terapie asociată, adjuvantă, datorită
caracteristicilor bolii parodontale (evoluţie cu
Antibiotice exacerbări şi remisiuni)
• indicaţii restrânse prin raport ridicat risc / beneficiu
• antibioterapie sistemică
• antibioterapie topică

INDICAŢII

• situaţii de urgenţă
• premedicaţie, profilaxie antibiotică
• tratamentul nechirurgical al formelor agresive
I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT Antibiotice pentru aplicare topica

Controlul chimic al plăcii

Antibiotice
Metronidazol 25 % (Elyzol).
Minociclină 2 % (Dentomycin).

Aplicare topică de gel cu metronidazol

I. ETAPA ETIOLOGICĂ
ADMINISTRARE SISTEMICĂ
DE TRATAMENT • AMOXICILINĂ
•  GUN, PUN,  parodontită juvenilă, parodontită refractară
 250 – 500 mg la 6 ore, 7 – 10 zile
Controlul chimic al plăcii  AUGMENTIN , (amoxicilină 250 mg + clavulanat K 125 mg)
 parodontită refractară, parodontită juvenilă
 insucces antibioterapie anterioară
Antibiotice  1 comprimat la 8 ore, 7 – 10 zile
•TETRACICLINĂ
 terapie parodontală activă
250 mg la 6 ore, 14 – 21 zile
• MINOCICLINĂ
 parodontită adultului
 100 mg la 12 ore, 7 zile
 SPIRAMICINĂ (Rovamicină, Rodogyl)
 forme avansate de boală parodontală
 500.000 – 1.500.000 UI, 2– 3 ori / zi
•METRONIDAZOL
 gingivite şi parodontite ulcero–necrotice
 în asociere forme rapid progresive şi forme refractare
250 mg la 6 ore, 7 zile
 I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT

ASPECTE GENERALE
Controlul chimic al plăcii
• agenţi chemo–terapeutici incluşi în diverse
Eliberare controlată vehicole substanţa activă fiind eliberată lent
progresiv
• obiective – atingerea şi menţinerea unui doze locale
cu efect terapeutic
• concentraţie activă
 efect bacteriostatic
 efect bactericid
• utilizare indicată de caracteristicile de situs odonto-
parodontal a bolii şi de contracarare a efectelor
adverse ce însoţesc alte forme de administrare pe
termen lung
 I. ETAPA ETIOLOGICĂ
DE TRATAMENT

Controlul chimic al plăcii

Eliberare controlată
 TERAPIA ANTIBACTERIANĂ ȘI ANTIINFLAMATORIE SISTEMICĂ
TERAPIA DE MODULARE A RĂSPUNSULUI INFLAMATOR

Modularea răspunsului gazdei

(Golub, 1985)
=
modificarea sau reglarea aspectelor distructive ori dăunatoare ale răspunsului inflamator al
gazdei ce are loc în țesutul parodontal ca rezultat al provocării cronice date de placa
bacteriană subgingivală
 TERAPIA
MODULATOARE

MEDIATORI MEDIATORI
PROINFLAMATORI ANTIINFLAMATORI

ENZIME INHIBITORI
DISTRUCTIVE ENZIMATICI

ECHILIBRU
 TERAPIA DE MODULARE A RĂSPUNSULUI INFLAMATOR

Terapia modulatoare
•Implică administrarea sistemică sau locală de substanțe farmaceutice ca adjuvante
pentru terapia clasică

•Scop: reducerea distrucției tisulare și stabilizarea parodonțiului, reducând sau

modificând aspectele de distrucție și/sau stimulând componentele protectoare sau
regenerative din răspunsul gazdei
 TERAPIA ANTIBACTERIANĂ ȘI ANTIINFLAMATORIE SISTEMICĂ
TERAPIA DE MODULARE A RĂSPUNSULUI INFLAMATOR

Terapia adjunctă modulatoare se adresează pacienților al căror

răspuns la terapia parodontală convențională a fost limitat
(parodontite agresive, pacienți cu risc crescut)

(Preshaw PM, Hefti AF, Jepsen S, Etienne D, Walker C, Bradshaw MH. Subantimicrobial dose
doxycycline as adjunctive treatment for periodontitis. A review. J Clin Periodontol 2004: 31: 697–707.)
 TERAPIA ANTIBACTERIANĂ ȘI ANTIINFLAMATORIE SISTEMICĂ
TERAPIA DE MODULARE A RĂSPUNSULUI INFLAMATOR

Anti-inflamatoarele nesteroidiene (AINS)

(flurbiprofen, indometacin, naproxen )

• Inhibă formarea de prostaglandine (PG-E2) prin blocarea căii ciclo-oxigenazei

din metabolismul acidului arahidonic

Williams RC, Jeffcoat MK, Howell TH, Rolla A, Stubbs D Teoh

•Reduc inflamația tisulară KW, Reddy MS, Goldhaber P. Altering the progression of human
alveolar bone loss with the non-steroidal anti-inflammatory
și senzația dureroasă drug flurbiprofen. J Periodontol 1989:60: 485–490.

Howell TH, Jeffcoat MK, Goldhaber P, Reddy MS, Kaplan ML,

•Inhibă activitatea osteoclastică, Johnson HG, Hall CM, Williams RC. Inhibition of alveolar bone
loss in beagles with the NSAID naproxen. J Periodontal Res
cu diminuarea resorbției osoase 1991: 26: 498–501
 TERAPIA ANTIBACTERIANĂ ȘI ANTIINFLAMATORIE SISTEMICĂ
TERAPIA DE MODULARE A RĂSPUNSULUI INFLAMATOR

DEZAVANTAJELE AINS:

•afectare gastrointestinală

• hemoragii (datorate scăderii agregării plachetare)

• afectare renală și hepatică

•reapariția lizei osoase după întreruperea tratamentului

 TERAPIA ANTIBACTERIANĂ ȘI ANTIINFLAMATORIE SISTEMICĂ
TERAPIA DE MODULARE A RĂSPUNSULUI INFLAMATOR

BIFOSFONAȚII

 întrerup activitatea osteoclastică, inhibând

resorbția osoasă
 TERAPIA ANTIBACTERIANĂ ȘI ANTIINFLAMATORIE SISTEMICĂ
TERAPIA DE MODULARE A RĂSPUNSULUI INFLAMATOR

DOXICICLINA
(doze subantimicrobiene – PERIOSTAT)

În prezent, singura recomandare aprobată pentru terapia adjunctă în boala parodontală

Doze de 20mg de hiclat de doxiciclină, administrate de două ori pe zi, timp de 3-9 luni, ca
adjuvant la terapia mecanică a bolii parodontale
(Preshaw, Host response modulation in periodontics. Periodontology 2000, Vol. 48, 2008, 92–110)

 inhibă activitatea MMP prin mecanisme sinergice, independente de proprietațile antibiotice

[ MMP-13 este mai sensibilă la concentrații inhibitorii de tetracicline față de MMP-8 iar MMP-1
(colagenaza fibroblastică) este cea mai putin sensibilă]
 TERAPIA ANTIBACTERIANĂ ȘI ANTIINFLAMATORIE SISTEMICĂ
TERAPIA DE MODULARE A RĂSPUNSULUI INFLAMATOR

Asocierea de modulatori ai răspunsului gazdei

Lee, 2004: - asociere de doxiciclină (20mg de 2ori/zi) cu flubiprofen (50mg de 4ori/zi) -

AINS și doxiciclina au inhibat sinergic MMP și alte proteinaze de la nivel gingival la pacienții
cu parodontite cronice
- mecanismul: creșterea fluxului sangvin în leziune (îmbunătățind accesul și
concentrarea antibioticului)

Novak, 2008: doze subantimicrobiene de doxiciclină asociate cu administrare locală de gel

cu doxiciclină (10%) în pungi parodontale ≥5mm, ca terapie adjunctă la intrumentarea
suprafețelor radiculare
 TERAPIA ANTIBACTERIANĂ ȘI ANTIINFLAMATORIE SISTEMICĂ
TERAPIA DE MODULARE A RĂSPUNSULUI INFLAMATOR

Tendințe în terapia modularii

Elaborare de produse pe bază de doxiciclină care să susțină concentrații plasmatice pe 24

de ore prin administrarea unei singure doze pe zi
Inhibitorii de sintază de oxid nitric (NOS) - efecte de inhibare a resorbției osoase și a
proceselor inflamatorii în experimente pe șoareci cu parodontită indusă
rhIL-11 - reduceri semnificative ale pierderii de atașament și ale lizei osoase
Utilizarea osteoprotegrin
Lipoxine
Acizi grași polinesaturați omega-3
Tratamentul corectiv în parodontite.
 ETAPE DE TRATAMENT
II. ETAPA CURATIVĂ – CHIRURGICALĂ
II. ETAPA CURATIVĂ –
CORECTIVĂ
1. tratamentul pungilor parodontale
 gingivectomie & gingivoplastie
1. terapie endodontică – sindromul  ENAP
endo-parodontal  intervenţii cu lambou (Widman)

2. restaurări definitive odontale

2. tratamentul leziunilor osoase
3. reevaluarea si re-echilibrarea  Substracţie
ocluziei  Adiţie
 regenerare ghidată
4. terapie ortodontica – (etapa de  tehnici combinate
mentinere)

5. chirurgie muco-gingivală si osoasa 3. chirurgie muco-gingivală

6. protezarea fixa şi/sau amovibile
ETAPE DE TRATAMENT OBIECTIVE TERAPEUTICE

II. ETAPA CURATIVĂ –

CORECTIVĂ, CHIRURGICALĂ • acces pentru debridare radiculară când metodele
convenţionale nu sunt eficiente

• restabilirea conturului gingival favorabil

• facilitarea igienei orale

• alungirea coroanei clinice pentru facilitarea

suportului odontal necesar restaurărilor protetice
adecvate

• recâştigarea prin proceduri regenerative specifice

a parodonţiului distrus
ETAPE DE TRATAMENT AVANTAJE

II. ETAPA CURATIVĂ –

CORECTIVĂ, CHIRURGICALĂ
• creşterea vizibilităţii asupra suprafeţei radiculare

• determinarea exactă a prognosticului

• reducerea sau eliminarea eficientă a pungii

• obţinerea unei rate de regenerare crescute a

ţesuturilor parodontale distruse

• acces crescut pentru o igienă orală şi un

tratament parodontal de menţinere
 Chiuretajul parodontal
ETAPE DE TRATAMENT
ASPECTE GENERALE
II. ETAPA CURATIVĂ –
CORECTIVĂ, CHIRURGICALĂ • procedură chirurgicală în câmp închis destinată reducerii /
eliminării pungii şi favorizării unui nou ataşament
• indicată în special pungilor supra–osoase
CONTRINDICAŢII
•CONDIŢII
 pungi parodontale inactive
• ţesut fibros
 respectarea ataşamentului parodontal
• pungi profunde
• leziuni de furcaţie
• tratamentul defectelor osoase
• OBIECTIVE – SCOP CURATIV
subiacente
 pungi supra-osoase < 4–5 mm
 pungi parodontale înguste
INDICAŢII  pro–operator pentru pungi > 5 mm

• leziuni localizate (dinte / grup • OBIECTIVE – SCOP PALEATIV

de dinţi)  recidivă în terapia de menţinere
 compromis la pacienţi contraindicaţi inter-venţiilor cu lambou
ETAPE DE TRATAMENT
II. ETAPA CURATIVĂ –
CORECTIVĂ, CHIRURGICALĂ
INDICAŢII
 pungi supraosoase
 gingie aderentă
CONTRAINDICAȚII
•în cazul pungilor infraosoase şi
leziunilor interradiculare
Tehnica E.N.A.P.
(Excisional New Attachment Procedure)
ASPECTE GENERALE
• tehnică de chiuretaj parodontal
• are ca scop eliminarea peretelui moale al pungii
pentru a se obţine un nou ataşament
• AVANTAJE
 acces direct la suprafeţele radiculare
 traumatism minim gingival
 recesiune minimă postoperatorie
• nu favorizează un nou ataşament
Terapia de menținere și de prevenție a recidivei în
boala parodontală.
PRINCIPII TERAPEUTICE IN BOALA PARODONTALA

• Tratamentul BP trebuie sa se concentreze pe obtinerea sanatatii orale in modul cel mai putin
invaziv si mai rentabil.

• De regula, se incepe o terapie ne-chirurgicala (detartraj si root planning) apoi se reevalueaza

conditia in cadrul vizitelor de monitorizare.

• Daca infectia sau pungile parodontale raman, se poate recomanda tratament chirurgical.
(American Academy of Periodontology)

SCOPUL TERAPIEI PARODONTALE

1. oprirea in evolutie si controlul progresiei bolii

2. sa asigure autointretinerea facila a tesuturilor parodontale

3. restaurarea, pe cat posibil, a structurilor parodontale de suport (os alveolar, ligamente, gingie)
ETAPA DE MENTINERE si STABILIZARE

Grad de progresie a bolii cu terapie parodontala necorespunzatoare

MECANISME:
1. Indepartarea incompleta a placii subgingivale ->crestere in decurs de
luni, fara inflamatie evidenta (pacient)

2. Prezenta bacteriilor in tesuturile gingivale la cazurile de parodontita

cronica si formele agresive

3. Bacteriile asociate bolii parodontale se pot transmite intre soti sau altor
membrii din familie (mai ales la pacientii cu pungi restante)

4. Histologia tipului de vindecare - > epiteliu jonctional lung, tesut mult

mai vulnerabil => predispozitie la recurenta formarii de pungi parodontale

5. Pacientii tind sa-si reduca eforturile de igienizare orala intre vizite ->
repopularea la nivelele initiale in intervale diferite de timp

6. Detartrajul subgingival modifica microflora din pungile parodontale pentru

perioade de timp variabile dar relativ lungi
 INCORECT CORECT

Faza I (etiologica)
Faza I

Reevaluare
Reevaluare

Faza IV (mentinere)
Faza II (chirurgie parodontala)

Faza III (restaurativa)

Faza II Faza III
(chirurgie parodontala) (restaurativa)
Faza IV (mentinere)
 ETAPA DE MENTINERE
ETAPA ETIOTROPA Urmareste conservarea sanatatii parodontale a pacientului printr-un program
intensiv de eliminare a bolii parodontale

Pacient
Re-evaluare terapie activa program de mentinere

- Motivare pacient asupra SCOPULUI si ROLUL programului de mentinere

conservarea dintilor

- Explicarea clara a importantei vizitelor de control

- Stabilirea programului vizitelor de control
- Atributiile pacientului intre aceste vizite
!!!
ETAPA MENTINERE
urmeaza imediat dupa incheierea Tratamentului Etiologic
Rol important in preventia
ETAPA DE MENTINERE
recidivelor BP

In general, pacientii cu:

Gingivita
Tratamentele ce ignora aceasta
etapa sunt incomplete
6 luni
rechemati la fiecare
Parodontita 3 luni

Obiective vizite de
consemneaza si evalueaza orice
mentinere: - Revizuirea istoricului medical modificare
- Examen clinic extra si intraoral
- Parodontometrie
- Instrumentare cu anestezie la pacientii cu indicatii speciale, pt
terapia de mentinere a pungilor
profunde
 ETAPA DE MENTINERE

Pasul I: Examinarea
PROTOCOLUL - modificari in istoricul medical
- examen clinic intra-oral
- evaluarea statusului de igiena orala
VIZITELOR
- modificari la nivel gingival
- modificari in profunzimea pungilor parodontale
DE MENTINERE - modificari ale mobilitatii dentare
- modificari la nivelul ocluziei
- carii dentare
- statusul restaurarilor coronare si protetice

Pasul II: Tratament

- re-intarirea igienei orale
- detartraj
- lustruire
- irigatii cu solutii chimice (in pungi restante)

Pasul III: Programarea urmatoarei proceduri

- programarea urmatoarei vizite
- programarea tratamentului parodontal ulterior
- programarea sau referirea pentru tratament restaurativ sau protetic
05/29/2022
ETAPA DE MENTINERE
SIMPTOME
Mobilitate crescuta
Recesiune
Cresterea mobilitatii fara
modificari ale Rx si profunzimii
pungii
ESECUL TERAPIEI DE MENTINERE
=
RECURENTA BOLII
CAUZE
Cresterea inflamatie
Igiena orala scazuta
Tartru subgingival
Restaurari necorespunzatoare
Protezari traumatizante sau gresit concepute
Boli sistemice care modifica raspunsul gazdei la PB
Abrazie prin periaj
Gingie atasata insuficienta
Frenuri si plici cu insertie joasa – tractiune
Terapie ortodontica
Trauma ocluzala prin interferente ocluzale laterotruzive
Bruxism
Restaurari debordante
Proteze uzate sau concepute gresit
Raport de parghie deficitar (coroana > radacina)
 ESECUL TERAPIEI DE MENTINERE = RECURENTA BOLII
SIMPTOME
Cresteri ale profunzimii pungii
fara modificari Rx
Cresteri ale profunzimii pungii
cu liza osoasa Rx crescuta
CAUZE
Igiena orala scazuta
Vizite de control sporadice
Tartru subgingival restant
Proteze partiale cu adaptare necorespunzatoare
Inclinarea M spre spatiul edentat
Esecul chirurgiei pt un nou atasament
Fracturi / fisuri dentare
Santuri de dezvoltare
Boala parodontala de-novo
Igiena orala insuficienta
Tartru subgingival
Vizite de control eratice
Restaurari inadecvate sau deteriorate
Protezari concepute incorect
Chirurgie inadecvata
Boli sistemice care modifica raspunsul gazdei la PB
Fracturi / fisuri dentare
Santuri de dezvoltare
Boala parodontala de-novo
 PERIODICITATEA SEDINTELOR DE MONITORIZARE

CLASE INTERVAL
Casificarea
3 luni
M Primul an sau

1-2 luni
E Rezultate dupa primul an

R Clasa A excelente 6 luni - 1 an

I
Clasa B bune 3 – 4 luni
N
Clasa C nesatisfacatoare 1 – 3 luni
 CARACTERISTICI

3 luni Pacientul in primul an -- terapie dezorganizata si vindecare ne-evidenta

Primul an:
sau

Pacientul in primul an -- caz dificil cu protezari complicate, afectarea furcatiilor,

1-2 luni raport de parghie negativ sau cooperare nesigura a pacientului

Rezultate excelente bine mentinute timp de 1 an sau mai mult

Clasa A: 6 luni - 1 an
Pacientul prezinta: buna igiena orala
tartru redus,
fara probleme ocluzale,
fara protezari complicate,
fara pungi reziduale,
fara dinti cu pierdere osoasa mai mult de 50%
 CARACTERISTICI

Clasa B 3 – 4 luni Rezultate bune in general mentinute rezonabil timp de 1 an sau mai mult, dar pacientul
prezinta unii din urmatorii factori:

1. Igiena orala inconstanta sau slaba

se decide intervalul de rechemare pe
baza numarului si severitatii factorilor
negativi
2. Formare masiva de tartru
3. Afectiuni sistemice cu influienta la nivel parodontal
4. Cateva pungi reziduale
5. Probleme la nivelul ocluziei
6. Protezari cu complicatii
7. Terapie ortodontica in curs
8. Carii dentare recurente
9. Dinti cu pierdere osoasa mai mult de 50%
10. Fumatori
11. Teste genetice pozitive

Clasa C 1 – 3 luni
Se decide intervalul de rechemare pe
baza numarului si severitatii factorilor
negativi
Se iau in considerare retratamentul unor
zone sau extractia dintilor sever afectati
CARACTERISTICI
Rezultate nesatisfacatoare in general consecutiv terapiei parodontale si / sau
cativa din urmatorii factori negativi:
1. Igiena orala inconstanta sau slaba
2. Formare masiva de tartru
3. Afectiuni sistemice cu influienta la nivel parodontal
4. Pungi reziduale
5. Probleme ocluzale
6. Protezari cu complicatii
7. Carii dentare recurente
8. Indicatie de chirurgie parodontala dar neefectuata datorita unor cauze
medicale, psihologice sau financiare
9. Multi dintre dinti au pierdere osoasa mai mult de 50%
10. Stadiu de evolutie al bolii mult prea avansat pentru a putea fi imbunatatit
prin chirurgie parodontala
11. Fumatori
12. Teste genetice pozitive
13. Mai mult de 20% din pungi sangereaza la sondare
 Management terapeutic

Esential in reusita tratamentului este diagnosticarea precoce

Etapa nechirurgicala
Terapie chirurgicala
PAgG
Terapie interdisciplinara
Terapie de mentinere pe durata intregii vieti
Bibliografie
01 Martu Silvia. Propedeutica parodontala. Editura "Gr. T. Popa",
U.M.F. Iaşi, 2013. ISBN 978-606-544-146-0

Newman MG, Essex G, Laughter L, Elangovan S. Newman and

02 Carranza’s Clinical Periodontology for the Dental Hygienist-E-
Book. Elsevier Health Sciences; 2020 Mar 24.

03 Perry DA, Beemsterboer PL, Essex G. Periodontology for the

Dental Hygienist-E-Book. Elsevier Health Sciences; 2015 Jun
15.

04 Wolf HF. Color Atlas of Dental Medicine Periodontology.

05 Manual pentru rezidentiat. Volumul I, Cap. 4 PARODONTOLOGIE

(pg.291-365)