Sunteți pe pagina 1din 51

Universitatea,,Dundrea de Jos" Galafi

Facultatea de Medicind qi Farmacie

Specializ ar ea Medicind Dentard

Suport de curs
Protetici dentari fixd
Anul lll

Prof, univ. dr. Earar Kamel

An universitar 20t6-20LT
Capitolul I. Leziuni odontale coronare
Consideralii privind biologia dentard

S]',IALTUL DENTAR

Smal]
f,crn*ns
dir*el$i
SentixS

P,ulpa di*tlui

ijlngra

i{ag3 ctnG
di$telili Par*dsnti*

n^
ub

DENTINA

PI]LPA DENTARA

fesut dur - hidroxiapatitd- prisme hexagonale separate de linii inchise numite stnr
transversale

- fluorapatiti

Modificdri de culoarc

Cavitate carioasb in smaltr:

carii in qanluri qi gropile,

carii pe felele aproximale,

carii cervicale

' Atrilia Si abrazia


. Defecte qi fisuri in smal!

. Fracturi in smal! ;

Tesut dentar dur - reproduce forma dintelui; prezen\a a doud structuri diferite:
predentina qi canaiiculi dentinari ;
Predentina - matrice organicd situatd pe partea interni a dentinei, formatl

din substanld fundamentalS qi fibre de colagen ;

Canaliculii denfinari

- aspect de tirbugon (ondulat).

- conlin fibra lui Thoms, fibre nervoase amielinice, substan!5 fundamerrtald;

Abrazia dentard

H ip er es t ezia dentin sr d

Prevenirea gi tratamentul durerii in afecliunile odontale:

- evitarea cdldurii la prepararea dintelui

- evitareauttlizdrli de medicalie iritanti

- administrarea de sedative gi antialgice;

Tesutconjunctiv lax - de origine mezenchimali ;

. Anatomic: pulpa coronar6,

- radiculafi", apicald

- Topografic: zona perifericl

- -odontobiagti gi plex nervos Raschoff;

-zora sSrac celulard(zona Weill) ;

Pulpa dentari Ia fineri -voluminoas6- preparalie cu o addncime minim6,


armonie biologica cu morfologia dintelui;

Prepararea se va face folosind:

- spray ap6-aw la turbinl gi piesa contraunghi

instrumente bine asculite

- lucrul intermitent

indep[rtarea dentinei ramolite prin manevre b16nde, netraumatice

pistrarea dentinei scleroase ;


C ONSIDERATII PARODONTALE PRTVIND RESTATJRAREA PROTETICA

A. PARODONTTU DE ir\rVELr$
GINGIA - marginal5 libera

- atagatd.

- papila interdentard

Culoare - roz deschis

- la populatiile de culoare variazd. de la maron inchis pdna la negru


(melanina in exces)

. Aspectul suprafelei gingivale -in zonafix6


-"coajf,.de portocald"
. Consistenfa gingiei

- fermd inzona de gingie fixd

laxd,ugor depresibili Ia gingia mar ginald, ;

Parodonfiu de susfinere

. Desmodonliu sau ligamentul parodontal

. Cementul radicular

. Os alveolar;

JONCTITINEA DENTO-GINGIVALA

$an{ul gingival este format de:

Peretele intern, dentar


Peretele extern, gingival

Baza ganfului, epiteliul de joncliune care formeazd. un man$on in jurul dintelui, gi


poate ftlocalizat

- numai pe smal!

- pe sma[ qi pe ciment

- numai pe ciment

Addncimea ganlului gingival este 1,6mm - 1,8mm;

Aplicarea unei restaurari protetice unidentare in raport cu lesuturile gingivale induce


modificlri adaptative la acest nivel.

Reacfia de adaptare depinde de:

- starea anterioari a epiteiiului sulcusului gingival

- adaptarea axialI gi transversaid a restaurarii protetice unidentare

- calitatea finisdrii rJru**, protetice unidentare

- materialul din care este realizat[ restaurarea protetica unidentare etc.

Sulcusul grngrval - zond de acumularc a pl[cii bacteriene - orice modificare ce

favofizeaz[ acumularea gi cregterea cantitativd gi calitativd a ei determinl aparilia


inflamafiei;

C ONSIDERATII PRIVTIYD O CLIJ ZIA DENTARA

Relalia de ocluzie: suma rapoartelor interarcadice in contact static sau dinamic;

Tipuri de ocluzie:

o ocluzia de intercuspidare msxirmd


o ocluzia centricd
o ocluzia habituald
e ocluzia anatomic centratd
o ocluzia anatomic dentard
o ocluziaJiziologicd de masticalie
a ocluzia ftziologicd de deglutilie

a ocluzia naturald
a acluzia artift.ciald
o ocluzia mixta
a ocluzia temporara

mirta
permanenta

C ontacte d ento-d e ntar e

Parametrii contactelor dento-dentare


. punctifonne

. de tip: margine incizald-suprafald palatinall,


. sd serealizaze intre suprafele convexe

. sd fie multiple, stabile

. uniform gi armonios distribuite pe arcade

. cu Iocaltzareprecisd

TEORII privind ocluzia dinamicl

1. Teoria sferei
2. Teoria cilindrilor

3. Teoria gnatologici
4. Teoria funcfionali
5. Teoria ocluziei miocentrice
C o nceptele o cluziei ideale

o anatomic $fannau)
o ocluzia bilateral echilibrata
o ocluzia functionala
o ocluzia organica
r ocluzia miocentrica
r ocluzia naturala
Dinamica mandibulari

-totalitatea miscdrilor mandibulare rezultate co umare o interacliuniifactorilor


nearo-muscular, ATM, ocluziei statice gi dinamice.

Miqcari mandibulare fundamentale :

-rotafia

-translafia

-rotafia/translalia;

Miqcdri limitd-planwi de referinfd:

- sagital, orizontal, frontal;

Restauralia fmd Si morfologia o cluznld

Scop

. refacerea morfologici qi funclionald, a arcadelor dentare

. refacerea a:moniei planului de ocluzie, stabilitatea ocluziei

restabilirea funcliilor aparatului dento-maxilar;

Rela{ii fundamentale cranio-mandibulare:

Rela{ia de posturilz Suma rapoartelor cranio-mandibulare oblinute sub efectul


echilibrului tonic antigravific al musculaturii manducatoare ;

Rela{ia centric[: Suma rapourtelor cranio-mandibulare

oblinute prin contracfia echilibratil a

muqchilor manducatorto care determind:

- corespondenla planurilor mediene mandibulo-craniene

- o dimensiune verticald corectd

- condilii centrali tn eavitatea glenoidd.

Principiile prepardrii dentare :

r Biologic
o Biomecanic
o Estetic;

I. Principiul biologic

1. Economie tisular[

2. Prevenirea imbolnlvirii pulpei dentare

3. Proteclia parodonliului

4. Prevenirea afectdrli dinlilor vecini

5. Utilizarea de materiale biocompatibile in restaurare;

Il.Principiul biomecanic

stabilitatea celor doul componente prin :

1. Rezistenla mecanicd a substructurii preparate gi a restaurarii unidentare

2. Retenlia restaurarii unidentare pe substructura organici

. forma de retenlie a preparafiei

. stabilitatea restaurarii unidentare pe substructura organicd

Stabilitatea restaurarii fixe unidentare

4. Agregarea restaurarii fixe unidentare

5. Axul de inserfie

Capitolul IL Meto da r eeon stituirii

Definitie:

Incrustaliile sunt microproteze dgide, confeclionate in afara cavitdlii orale,

aplicate in cavitdli preparate in dinte dup[ anumite principii gi care au rolul de a


reconstitui morfo- funclional coroana dintelui.

Indicalii:

Q leziuni coronare cu lipsd de substan!5 ( carie, traumatism)

p colora{ii anormale pe porfiuni limitate ale dinteiui


H
It
I

&. p" dintrii frontali (in scop fizionomic sau mixt) sau pe dinlii laterali

F
t PRINCIPI GENERALE DE PREPARARE CLIMCA A DII\TILOR IN

I
VEDEREA APLICARII INCRUSTATIILOR

S preparalia trebuie sI fie neretentivd in sensul introducerii incrustaliei pe dinte gi

retentivi in celelalte sensuri (preparalie retentiv - neretentivi)

ts 2. pere\ii verticali trebuie s[ fie riguros paraleli intre ei qi perpendiculari pe fundul

h
cavitdtii;

3. fundul cavitilii plan

F 4. axul incrustaliei trebuie s[ coincidl sau sd fie cdt mai aproape cu axul dintelui
axul de exercitare a fo4ei masticatorii;
sau

h Timpii operatori ai preparirii clinice:

Iil Deschiderea procesului carios - cu instrumentar de m6nd sau cu instrumentar

r rotativ; ,,

2. Crearea formei de contur: elipsoidald, cruciformL, trefld in raport de anatomia

I dintelui;

Indepirtarea dentinei ramolite in totalitate

I
3.

r
4. Extensia preventiv[: plasarea marginilor cavitSlii in zone accesibile autocur[firii
L

5. Asigurarea formei retentiv-neretentive prin:

I - paralelism intre perelii verticali

- raport lungime/profunzime convenabil

I - unghiuri bine exprimate

I - unirea perelilor lateraii cu peretele parapulpar in unghi de 90"

I
- suprafald de contact rugoasd care cregte frecarea

6. Asigurarea rezistenfei - constd in scurtarea peretilor pan6 h o grosime

h convenabil6

h
h
7. Bizotarea marginilor de small in unghi de 35 - 45 (nu se bizoteazd pentru
ceramicl)

8. Protecfia pHgii dentinareg

INLAY DE CLASA a Ia

Rezultd din tratamentul cariiior localizate pe:

- fa\a ocluzald, a premolarilor gi molarilor;

in qanfurile gi gropileie de pe fa\avestibulard a molarilor;

- grop{ele orale ale din{ilor frontali;

INLAY DE CLASA a IIa .

- Rezultd din tratamentul cariilor localizate pe felele proximale ale premolarilor


qi molarilor.

Caracteristici constructive ale MOD

- Este alcdtuit din doud cavitali verticale gi o cavitate orizontal6".

Aspectul (forma) cavitdlilor verticale este identi cd, realizdndu- se dupd


aceleagi principii.

Cavitatea compusd nu trebuie sd fie retentiv[ in sens axial, dar

autoretentivd in celelalte planuri.

Microproteza poate ac\iota ca o pan[ intre cuspizii dinlilor gi poate


duce la fracturd

Se recomandd ca metalul sd fie extins pe cuspizii de spnjin,


determindnd aspectul de onlay, rutmit onlay MOD.

INLAY BIFATETAT DE CLASA a IIIa

- In general, inlay-ul de clasa a IIIa este bifaletat, exceplie fbcdnd doar atunci
cdnd este permisd inserfia sa dinspre proximal.

INLAY COMPUS DE CLASA a IVa


T

t
I - indicat pe dinlii frontali cu distruclia unghiului :rr,cbal produsi prin evolulia
procesului carios;

I INLAY DE CLASA a Va METALIC

I - Rezult6 din tratamentul cavitdlilor Black de clasa a V-a (la coletul dinlilor
cuspidali). Este un inlay unifafetat.

r Curocteristici:

t Sunt dictate de apropierea parodonliului marginal gi de forma

anatomicl a dintelui (fa![ convexl).

T Cavitatea are un aspect reniform

Peretele parapuipar sste convex

; Perelii laterali proximali devin divergenli datoritd convexitSlii felei


vestibulare,orientdfii prismelor de smal! gi amorfologiei camerei pulpare

Reten{ia se poate cregte prin utilizarea de pivouri'dentinare

Onlay:

Definitie: orice restauratie metalica exfacoronara care prezintd, o agregare

extrins ec 5., p ar\iaId I a suprafala coro anei dentare.

- se realizeazd din aliaje nobile (aur platinat, a\r de 18K) qi seminobile ( palliag,
pallidor).

-cand ancorarea se face prinpivoturi dentinare: pinledge

Indicatii onlay

E Dintii anteriori sau dintii posteriori

b Fatra vestibulara indemnd

Q Coroane dentare de forma si volum integre


&. to mod special ca element de agregare (comanda axul de insertie)in punfi de
micl amplitudine, pe stAlpii menali

&. La pacienli cu exigenle fizionomice


F
F Oniay-urile succesive unite intre ele
H parodontitei marginale cronice;
- gine de imobilizare in tratamentui

F
Cantraindicatii onlay

II & Pe dinti cu coroana clinica scurta sau cu diametru v-o mic


prepararea
-imposibilh

*t &. Ca element de agregare in edentatii ample

[1. Pe dinti devitali

T p Ocluzii addnci acoperite, in capac de cutie

F &. Pe {inti afectati parodontal

F
Carioactivitate intense;

I
l: Avantaje:

r
1 . conservarea structurii dentare gi vitalitatea dintelui (biologici)
;
I

2.Acces facil la pragul supragingival;

I 3.Avdnd volum redus necesitd o cantitate minimd de material;

4.Afectare parodontala inexistenta;

I 5.La cimentare, se evacueaza/ ctnatausor cimentul;

I 6.Prin acces direct este posibila verificare

7.Avantal estetic deoarece respectd fa{a vestibulard


a adaptaii;

h Dezavantaje:

l.Retentie mu
h
scazata;

2' Se decimenteazd'ugor dacd nu este corect preparctdsubstructura organic6

fl 3.Preparatie clinica dificiia;

4.Corectii minore ale axei de insertie;


F
l
5. Exista ris cul v uibilitatii marginii metalic e.

6. Materiale nobiie gi seminobile


-pre! de cost crescut

h
S Preparatia clinica pentru coroana 4/5 - premolari maxilari
I .Prepararea fetei ocluzale;

2 .P r epar ar ea axiala a dintelui ;

3 .Prepararea fetelor proximale;

4.Plasarea si prepararea santurilor

de retentie;

5.Finisare.

Coroana pafiial63 14

Este cea mai dificild preparatie;

-Lasa fata vestibulara integra;

-Orice greseala de plasare a santurilor de retentie determina modificari estetice


majore.

Preparare clinic5:

1. Prepararea suprafetei orale

2. Prepararea axiala
3. Plasarea santurilor de retentie

4. Finisare qi evaluarea preparaliei

a. Prepararea suprafelei orale

b. trasarea limitelor preparafiei:

c. b. sant de ghidaj pe mijlocul fetei

d. orale de 0,8mm:

e. c. prepararea suprafelei supracingulare

f. orale

b. Prepararea axiala
T
T
I Se faseaza un sant de ghidaj la
rotuqjit
mijlocul suprafetei orale - frezakonconica cu cap

I In paralel se traseaza pragul supragingivai.

t & 3.Plasarea santurilor de retentie

Instrumentar:

T - fueze cilindrice

r -freza con invers mica

- Santurile proximale sunt paralele intre ele sau u$or convergente spre ocluzal,

I form5. conicd mai inguste cervical (0,6-0,7mm)

- un sant parainclzal, profunzime lmm , formdnd un qan! unic de


se unesc cu
retenlia in formd de "IJ".
T
r $g Pinledge

Definitie:

Onlay la care retentia se realizerza prin pivoturi dentinare parapulpare


plasate pe fata orala a dintelui.

I
;

Capitolul In. Metoda acoperh,iL


Protezarea provizorie

Coroane provizorii prefabricate (policarbonat, metal)

coroaneprovizoriirealizatedrnacnrat/compoziiprintehnica:

- directb (in cabinet)

- Indirecta (in laborator)


Obiectivele protezirii provizorii

1. Perrrite restabilirea funcliilor sistemului stomatognat

2. Asigur[ proteclia substructuriior dentare preparate.

3. Printr-o bun[ adaptarela nivel cervical gi un profil optim de emergen!5 asigurd


dirijarea vindeclrii parodon{iului marginal afectat in urma qiefuirii dinfilor.

4. impiedicd modificare apoziliei dinlilor glefuili

5. Permite evaluarea adaptdrti ocluzale in timpul exercitdrii funcliilor

C ar acteri s ticil e p r otez e I or pr oviz orii

. S[ fie rezistente d.p.d.v. mecanic


. Materialul si fie biocompatibil
. Si asigure o refacere esteticl cel putin satisflcltoare
. Si fie uqor de realizat qi si aibl un pre{ de cost relativ scizut
. Si fie hgor de adaptat gi s[ permiti eventuale modificlri in cabinet
. SI fie ugor de lustruit pentru a nu permite retenfionarea alimentelor gi a
florei microbiene

Materiale fill:u,ate tn pr otezarea provizorie

Rigini acrilice auto, termo, baro, termo-baropolimer :u;abile

2. Rlgini diacrilice compozite

3. RIqini acetalice

1. Rigini acrilice (Duracryl, Superpont, etc)

' Polimetilmetacrilatul (PMMA) - primul material utllizatin protezarea


provizorie, dar din cauza conlinutului mare de monomer, care este iritant
pentru lesuturile dentare qi orale, este foiosit mai rar

. Are elasticitate mai mare decdta compozitelor, de aceea este indicat pentru
rcalizarea punlilor provizorii formate din mai mult de 3 elemente (riscul de
fracturd la nivelul corpului de punte este mai mic mic)

Rngini diacrilice compozite

Acytemp, Protemp, Luxatemp Automix, Luxatemp Fluorescence, etc.)


Riginile diacrilice compozite sunt materiale formate dintr-o matrice organicd
(60%) gi o umpluturd anorganic6g0%).

Avantuje:

- proprietdli mecanice mult mai bune

- temperaturd de polimerizare mai micd

- contraclie redusb de polimerizarc

- esteticl mai bund

- stabilitatecromaticd

- prelucrabrlitate mai bund (posibilitali de lustruire optimd a suprafe{ei)

- forma de prezentare tip cartuqe automix permite o manevrare simpl6, rapid[ gi


curatd

- Protezarea provizorie in cadrul leziunilor odontale coronare

- METODE

- 1. Coroane provizorii prefabricate


2. Coroane provizorii realizate prin tehnica - indirecti (laborator)

- directl (cabinet)
- 1. amprentd-cheie de silicon peste coroand

- 2. se indepdrteazd coroata

- 3. amprenta substructurii preparate - se trimite in laborator pentru realizarca


coroanei definitive

- 4. se alege nuanla de r[gind gi se introduce materialul in amprenta-cheie

- 5. Amprenta impreund cu rdgina se aplicd din nou pe c6mpul protetic Ai se


aqteaptd 2 minute.

- 6. Se indep[rteazd, corcana din amprentd gi se prelucreazdmecanic.

- 7. Se verificS adaptarea cewicald" gi ocluzald

- 8. Se iustruieqte qi se cimenteazl provizoriu

- TEHNICA DIRECTA GN CABINET)


Etape:

1. amprentd cheie de silicon peste segmentul de arcad6. respectiv

2. Prepararea substructurilor organice

3. amprentarea substructurilor preparate - se trimite in laborator pentru


rcalizar e a pun{ii de finitiv e

4. se alege nuanla de material qi se introduce in amprenta-cheie

5. amprenta impreund cu rf,gina se apiicd din nou pe c6mpul protetic qi se


aqteaptd 2 minute.

6. Se indepdrteazdpuntea din amprenti gi se prelucreazdmecanic.

7. Se verificE adaptarea cervical[ gi ocluzald

B. Se luskuiegte qi se cimenteazdprovizoriu

CAnd seutilizeazd acrilat clasic autopolimerizabil (PMMA), acesta se


indep[rteazE din amprent6 dup62 minute, cdnd se aflI inci in faza plasticd qi se
repozilioneazd peste dinlii preparali (izolali cu ulei mineral sau glicerind)
pentru a inregistra rapoartele ocluzaie.

Pentru a preveni supratncdlzireapulpei dentare se utilizeazd spray-ul cu ap[

Punlile provizorii din acrilat se cimenteazd cu ciment policarboxilic iar cele


din compozit cu r5gini adezive

TEHNICA INDIRECTA (N LABORATOR)


Este indicafia de elecfie pentru situaliile in care temporizarea soiuliei terapeutice
definitive este de lunga duratl (minim 6 luni):

- reechilibrari ocluzale

t - reechilibrdri parodontale dupd intervenlii chirurgicale

Avantaje:

t - Adaptare cewicald,gi ocluzali foarte bunl (necesitd coreblii minime)

t -
-
Aspect rnult mai estetic

Posibilitdli de lustruire perfectd a suprafelelor exterioare

l Tehnica direct5-indirectl

t
t
Majoritatea tehnicilor direct-indirecte apeleazllaajutorul laboratorului pentru
r ea\tzar ea unei m achete diagno stice (diagnostic wax-up/com po site mo ck up)

Etape:

- amprentd

- model de studiu

- Se reabzeazd o machetd diagnosticd

- Peste aceasta se realizeazb un conformator prin termoformare sau o amprentd


din silicon

- Se qlefuiesc dintrii stdlpi

- in conformator se introduce pastd de acrilat (sau compozit) gi se aplicd peste


dinlii st61pi, in cavitatea orald (2 mimrte)

- Se indepdrteazd din conformator

- Se prelucreazd mecanic

- Se cimenteazd provizoriu

coRoANE DE INVELT$

Definifie - microproteze cu agregare coronard extrinsecd ce acoperd in totalitate


coroana dentar[, refic6nd morfologia qi func]iile dintelui.

COROANA METALICA TUNNETA

Definifie - este o microprotezd de acoperire totald, realizatdprin turnare in scopul


restabilirii morfologiei qi funcliile dintelui afectatprin leziuni odontale sau in
scopul agr egdni protezel or conj uncte p lurale.

indicatii

A.In scop profilactic si morfofunctional


. Dinti cu carii masive, cu pierderi mari de substanta
. Obturatii intinse in suprafata care predispun dintele la fractura

. Leziuni faumatice ale coroanei dentare

. Abraziune dentara patologica


Anomalii de forma, voium, pozitie si culoare

Refacerea ariilor de contact interdentare

. Pe dintii cu predispozitie la cariiie secundare si de colet

Pentru prevenirea uzurii determonate de crosetele dentare

indicatii

B.In scop protetic propriu-zis


. Elemente de agregare ale puntilor dentare

. Elemente de ancorare aie protezelor partial mobilizabiie

. Elemente de imobilizare a|e dintilor parodontotici

. Mijloace de tratament a disfrrnctiei ocluzale

. Elemente de refacere a zonelor de sprijin a OCLUZIEI

contraindicatii
l_

. Procese patologice periapicale netratate

. Tratament endodontic incorect sau incomplet

. Parodontite marginale sau cronice netratate

. Pungi parodontale netratate

. Mobilitate patologica irecuperabila

. Dinti cu resorbtie aiveolara ce depaseste freimea apicala a radacinii


. Dinti inclinati excesiv, ce nu perrnit distribuirea fortelor ocb,v;ale in axul lung
al acestora

Dinti fara antagonisti cu unele exceptrr

Dinti foarte scurti,care dupa preparare nu mai creaza suficiente premise de


retentie

Contraindicatie relativa la tinerii su 16 ani

La persoanele cu afectiuni generalece fac diftcilapreparareaprin slefuire a


dintilor
. CaRacteristici
. Bontul dentar preparat cervical

' tangential

' escavat in conge

. cu prag circular in unghi drept simplu sau bizotat

' Grosimea coroanei tumate

. Dirijata
. Nedirijata(Totala)

' Materiale:

.- Aur, Pd-Ag, Cr-CO, Cr-Ni, aliaje din titan, bronzuri de aluminiu

Avantaje

' Retentie maxima, prin cuprinderea circulara a tuturor fetelor dintelui respectiv

' Rezistentalavzura si la actiunea fortelor ce tind sa o disloce(daca peretii axiali


sunt paraleli)

. Forma de inel inchis ii confera rezistenta la deformare

. Permite modificarea conturului axial al dinbtelui pe care se aplica

' Pennite modificarea reliefului ocluzal al dintelui pe care il acopera

DEZAVANTAJE

' Nu perrnite dupa cimentare aplicarea testelor de vitalitate la dintele respectiv

. Sunt prin definitie inestetice

ETAPELE PREPARATIEI PENTRU COROANA METALICA TUNNANA

. prepararea felei ocuzale

c ). prepararea felelor vestibulare gi orale


t j. prepararea felelor proximale
o !. Prepararea la colet
r J. finisarea
Alegerea instrumentarului rotativ adecvat
. Instrumentardiamantat

-Freze cilindro -conice sau rotunjite la varf pentru reducerea suprafetelor axiale
si ocluzale

' -Efilate inguste pentru separarea interdentara si realizarea initiala a santuriloer

Reducerea ocluzala

Pentru acesta etapa, santurile de ghidare sunt utile, mai ales in anumite rapoarte
pozitionate ale dintilor, cu spatiu interocluzal redus

a. Cufrezarotunda nr.2 se reahzeazarepere in mijlocul fetei ocluzale si in foseta


meziala si distala

b. C freza fisure nr. 700 se realizeaza extinderea santului de orientare pe pantele


cuspidiene si spre virful cuspizilor

c. Realizarea santurilor de ghidare in profunzime cu pietre diamantate 877-012 sau


878-012 ccu diametru de 1 mmm sau cu freze rotundenr.2

d. Reducerea ocluzala trebuie intotdeauna verificata s dinamic si completata daca


este cazul r-

REDUCEREA PROXIMALA PRELIMINARA

Se refera la intreruperea ariei d"e contact cu dintii adiacenti

Freza efilatase plaseaza astfel incit sa se realizeze cu axul lung al dintelui 2-5
grade de convergenta spre ocluzal(virful instrumentuiui efilat sa nu atinga
dintele,plimbrndfreza dispre oral spre vestibular si invers

Reducerea vestibulara si orala

' Pentru a asigura convergentaideala spre ocluzal a fetelor vestibulara si orala


ale bontului dentar, preparatta se va realaain relatie cu axa de insertie a
protezei unidentare

' Se plaseaza instrumentul diamantat pe fatavestibuiara a dintelui, intr-o


inclinatie paralela cu axul lung al dintelui si NU paralel la directia fetei
vestibulare

Se reduce substanta dura dentara prin deplasarea instrumentului orizontal

Cuspizii de sprijin palatinali se vor prepara in aceasta etapautiiizind o piatra


diamantata, reducerea, efectuindu-se in 2 planuri, prin modificarea treimii
ocluzaie a peretelui oral al preparatieila 45 de grade fata de axul lung al
dintelui.Acelasi lucru este vaiabil si pentru cuspidul vestibular

' Reducerea unghiurilor axiale

' Se pozitroneaza piatra diamantata nr. 30006-012 paralel cu axul lung al


dintelui, la nivelul celor patru unghiuri laterale de intilnire a fetelor dentare

' Se rotunjesc muchiile respective spre zonele interproximale

Configurarea zonei definitie meziala si distala

' Se acorda atentie convergentei minime de 2-5 grade spre ocluzal a fetelor
proximal ale bontului ;

Finisarea finala a prep aratiei

Se face cu piete fine diamantate

Bontul preparat trebuie sa reprezinte o copie in miniatura a dintelui respectiv,


reztltata din

- slefuirea morfologica, rationala; cu fete laterale plane si neretentive,

- respectarea morfologiei fetei ocluzale

- asigurarea spatiuiui corespunzator grosimii micropro tez:ei fatade dintii vecini


si antagonisti ;

Capitolul IV. Coroanele de invelig nemetalice (estetice);

Generalitifi
Sunt proteze frxe unidentare ce refac atdt morfologia, cdt gi estetica, deoarece sunt
realizate in intregime din materiale nemetalice, (ceramice, polimeri gi raqini
compozite) de culoare identicS., sau foarte apropiatd cu a dinlilor adiacenfi. Se mai
numesc qi coroane fizionomice.

0biective:
. reabilitareafizionomiei;

' asigurarea rezistenlei bontului (consoiidarea 1ui) gi a protezei fixe unidentare;

. adaptarea perfectl pe dinte;


' rapoarte interdentare corecte cu dinlii adiacen{i gi antagonigti.

Indicafii

Coroana estetic6 se recomandd aproape exclusiv ca element unitar, in unele afecliuni


coronare din zona frontald:

. discromii,distrofii,displazii;
. nanism dentar sau alte dismorfii;

. obturalii inestetice sau neretentive;

. unele malpozi{ii (ex. oropozi\ie);

. fracturi dentare in ll3 incizald;


carii clasa a IV-a Black.

Contraindicafii:
. pe molari, premolari qi canini;

' pe dinli scurfi (bonturi neretentive);

o ill ocluzii addnci taumatizante;


r ill ocluzii cap- la -cap (cele ceramice);
o i11 abrazii avansate;

. la tineri sub 17 ani (camerd pulpard mare);

. carTi profunde gi extinse sau obtura{ii mari nearmate (cu pereli dentari subliri).

. Materiale utilizate pentru coroane nemetalice

' Primele aplrute in practica stomatologicd au fost coroanele ceramice arse pe


folie de platinS. La ora actuall ele sunt inlocuite de coroanele integral
ceramice.

. in perioada interbelicS, odatdcu descoperirea polimetacrilatului de metil, s-a


iniliat uti\izareapolimerilor in stomatologie. Acest tip de acrllata fost utilizat
atdt pentru confeclionareabazelor protezelor mobilizabile, a dinlilor artificiali,
cdt gi a coroanelor de inveliq.

' Datoritd multiplelor defecte pe care Ieprezfuftd (contracfie mare la


polimerizare, absorblie crescuti de ap6, rczistet\S,redusd Iauzur6, modificdri
cromatice in timp etc.), rdsinile acrilice au pierdut tot mai mult teren tn
protezarca fix5., coroanele acrilice fiind socotite in perioada actual5, doar
lucrdri protetice de tranzifie.

O aita cotitur[ inrealizarea coroanelor estetice se produce odatd cu utilizarea


RDC (raginilor diacrilice compozite) fotopoiimeizabile, ca o alternativd ia
coroanele ceramice.

Totugi, prin aparifit polisticlelor (Artglass - 1995; Belleglass * HP),


polimerii oferl proprietifi mult imbunitlfite pentru realizarea coroanelor
de invelig.

Belleglass compozite, cu cele ale


- HP combini proprieti{ile materialelor
ceramicii, qi anume estetica naturali a r[ginilor moderne, asociati
stabilitltii biologice a materialelor ceramice.
Recent au fost lansate pe piald rdsinile armate cufibre qi ceromerii, utilizali pentru
oblinerea coroanelor de inveiig nemetalice.

Ceromerii sunt polimeri speciaii (multifunclionali), cu un procent crescut de


umpluturf, anorganicAQ5-85% din masd), particulele avdnd dimensiuni foarte
mici(3Onm - 1pm) qi fiind silanizate gi dispersate in matricea organic[ ;

Coroana ceramicd

Cunoscutl sub numele clasic de coroan6 jacket (Jacket-Crown:coroand jachetd, cdci


"ififiracl" dintele preparat).
Primele coroane din ceramicd dentard efectuate in 1887 de cdtre C.H. Land (din
Detroit SUA), s-au realizat de la trceput pe folie de platind gi pe dinli preparali cu
pragoizantal.

S-au imbundtd\it mult masele ceramice, dar prepararea dinteiui a rb.mas cvasi-
neschimbatd.

Avantajele coroanelor ceramice:


. pot reda nuanfele dorite de culoare, care sunt stabile in timp;

. dacfl sunt bine glazurate, nu sunt placofile gi sunt foarte bine tolerate de
parodon{iul marginal;
. ceramica dentari este rlu conducitoare de cllduri, oferind protecfie
pulpei fa{I de agenfii termici;
. este foarte rezistenti la presiune (de 4 ori mai pufin deformabill decAt
ofelul inoxidabil gi de 3 ori decit dentina)
Dezavantajele:

. nu rezistdla flexiune gi trac{iune, fiind fragilA la aceste solicitdri;

. materiaiul ceramic este foarte dur, ceea cercprezintlo dificultate in adaptarea


ocluzal6, fiind un pericol pentru antagoniqti (mai aies zonele retuqate rSmase
negiazurate);

. Duritilicomparative:

ceramica 418 unit. Brinnel

smalful 260 " 6(

dentina 55 4 "
aur 833% 130 '( "
. tehnologia de realizareeste compltcatl,cu arderi succesive de noi straturi,
pentru a compensa contraclia;

. necesita mari sacrificii amelo-dentinare, pentru a obline o coroand cu grosime


aproape uniformd, de i mm; :

. nu pot fi retentori pentru punfi, ci doar coroane unitare.

Prepararea dintelui (incisiv central maxilar)


. Obiectiv final: - oblinerea unui bont de 213 din lungimea coroanei dentare
naturale, neretentiv, cu reducerea aproximativ uniform6 (l mm) din toate
felele, cu muchii rotunjite, dar nu desfiinlate, cu prag orizontal ugor rotunjit.

Principii generale:
. - avand in vedere prepara"rea accentuatd necesarl,rczisten\ei protezei fixe
unidentare, scade rezistenlabontului mai ales la dinlii depulpali 9i cu obturalii
mari, nearmate.

. -de aceeamulli autori indicd aceste coroane fie pe dinli vitali, fie pe
reconstituiri corono-radiculare turnate.

. Dup[ Hugel la un incisiv central al unui pacient adult, straturile de sma[ 9i de


dentind au urmdtoarele dimensiuni (grosime) :

. la jumdtatea felei vestibulare:

' sma[: 0,84 mm


. dentina: 1,48 mm

. total :2,32 mm (maxim 2,32 mm, minim 1,86 mm, deci in medie 2 mm)

' incizal: - maxim (total) :4,91 mm

. minim : 3,5 mm, in medie 4 mm.

. Prepararea se va face deci in zona mijlocie gi cervicala pdnd La 1,3 - 1 mm de


pulp6.

Reducerea marginii incizale

. Clasic: sercalizeazd cu pieke roatd sau ciiindrice, aplicate in piesa dreaptS


convenfionali., sau in piesa cu micromotor sau turbin6. Se poate prepara din
aproape !n aproape, ghiddndu-ne dupd dinlii adiacenli.

. Modern' (mai ales cdnd lipsesc dinlii adiacenfi), 1-3 ganfuri de


se traseazd,
ghidare a addncimii preparirii (frg. 9.24), ganluri care corespund (se continud)
cu ganfurile de ghidare de pe fala vestibulard.

. Din marginea incizald se prepard 2-3 mm, tn funclie de mdrimea dintelui gi mai
ales de volumul camerei pulpare, constatat pe radiografie.

. Margineaincizald, se prepari oblic 45o, spre oral la incisivii superiori, qi spre


vestibular, la cei inferiori.

. Rosenstiel indicd a se prepara marginea tncizald a superiorilor tot cu direciie


oblici spre oral, direclie perpendiculardpe axul dinlilor inferiori. Este necesar
ca marginearncizald a bontului sd sprijine marginea rncizald a coroanei
ceramice.

Fefele proximale:

Clasic se prepard prin desfiinlarea punctului de contact cu discuri, progresiv


sau slice-cut (ultima este cea mai periculoasb!), oprindu-ne la 0,5 mm de papild
gi schi!6ndu-se doud praguri - mezial qi distal de 0,5 mm li1ime .

t Separarea este mai uqoard dec6t la molari, cdci accesul este mai simplu, iar
punctul de contact se afl6 la incisivi gi canini in 1/3 rncizall qi vestibulard

Se indicd o convergenld discretd spre incizal (2-5o, dupd allii 6-10") pentru
.

T u$urarea inserfiei.

Convergenla va fi cu atdtmaimicd., cu c6t dintii sunt mai scurfi.


;

T
r
h
L
tt
' Modern separarea freze cilindrice diamantate cu vffrf plat, freze
se face cu
cu care se prepari qi fafa vestibulari gi cu care se reallzeazh qi pragul.

' Unii autori (Shillingburg) recomandi separarea proximali cu freze


diamantate foarte sub{iri (flacirI), evitind desigur atingerea dintelui
adiacent, apoi definitivarea preparlrii acestor fefe cu freze cilindrice.

l
II
. Cantitatea (grosimea) de substan(i dentari preparatl din fe{ele proximale
depinde de indicele mezio-distal Acesta reprezinti diferenfa in mm intre
diametrul mezio-distal la nivel incizrlr gi cel la nivel cervical

Fefele vestibulari gi orali


. Clasic: se incepe cu schilareapragului cu muchia unei pietre lenticulare sau

Il
con invers paralel cu gingia, la 0,5 mm de ea vestibuiar gi la 1-1,5 mm oral.

. Fala vestibulard preparatd va fi ugor convexd, atdt mezio-distaL, cdt qi gingivo-


incizal. in prepararea ei ne vom ghida dupa dinlii adiacenli.

I Fala orald se va prepara conform morfologiei sale, datd de existenla


cingulumului, deci va avea in final 2 zone

o zonil pland cingulo-gingivald, parale16 cu Il3 -mea gingivalS a felei

F vestibulare, pentru a asigura o bund retenlie (se utilizeaz[ pietre cilindrice


plasate adecvat).

h b.) o zoni concavd cingalo-incizald, in vederea integririi coroanei ce se va

I efectua, in morfologia normalS qi ocluzia funcfionald, deci pentru a nu perturba


ghidajul anterior corect. Se prepar5 cu pietre roatd mici sau "pard", o grosime
de i mm.

tt Modern: in piesa de turbind sau in piesa cu


se folosesc freze diamantate aplicate
micromotor, cilindrice sau cilindro-conice cu v6rf plat. Se practichtrasarcaprealabil5

h
IF
a unor qanluri de ghidare a adAncimii preparSrii. Grosimeafrezei (1 mm) poate fi
reperul.

Johnston recomandS pe falavestibulard un gan! vertical addnc de 1 mm in doud


registe (planwi), deci cu profil convex gingivo-incizal, cu un unghi obtuz
(convexitate) in zona mijlocie, apoi se prepardpe rAnd cele doui jumit6li ale felei
vestibulare.

h Pentupreparareafetrei orale ne putem ghida dupd morfologie gi antagoniqti (ociuzie).


frr6, a fi necesare $anfuri de ghidare. Unii autori recomandb tofugi gi aici un qan!

h
t
F (Lennon indicd trei ganluri) de ghidare a profunzimii prepardrii (1 mm). Este insd
important sI existe spa{iul necesar atit in IM, c6t gi in migc6ri de propulsie gi sd nu se
desfiinleze cingulumul.

E Rotunjirea muchiilor

IL - este necesard,cdci orice muchie sau unghi asculit rf,mas, constituie o zon[ de
concenfrare de stress, care poate duce la fisurarea coroanei.

-aceste muchii nerotunjite ar impiedica qi apiicarea corecta a foliei de platind pe


bontul mobil. Muchiile se rotunjesc, dar nu se desfiinfeazL, pentru a nu periclita

h stabiiitatea coroanei.

Definitivarea pragului - care a fost schi{at inilial prin metoda ciasic6, inseamnd
addncfuea, finisarea gi infundarea (vestibular) subgingival, dupi adaptarea inelului de
: cupru.

Ir
tI
Prin metoda modernd el se plaseazd de obicei de la inceput in zona stabilita qi se
realtzeazl, concomitent cu prepararea felelor.

Pragul trebuie infundat (sau realizat) subgingival in zona vestibulard, din motive
estetice (0,3-0,5 mm).

tt Oral r6m6ne, mai ales la dinlii lungi, supragingival 1-1,5 mm, iar proximal va trece
progresiv de la o zondla alta, deci va fi juxtagingival.

Proximal, de obicei l[1imea pragului este mai micd (0,4-0,5 mm). Pragul urmeazd dec
conturul gingival ("peaks and valleys").

III Verificarea bontului

Se procedeazd ca qi la bonturile preparate pentru coroane metalice. Inspeclia (privirea


directd sau in oglinda) este de obicei concludentl, dar se poate face pi palparea cu latul
sondei sau dentimetrie pe prag.

Shiltingburg recomandd inregistrarea unei amprente mici (segmentare) cu gura

IT
deschisS, cu material siiiconat vdscos (tip Optosil), inainte de prepararea dintelui, sau
pe model, dup6 corectarea morfologiei dintelui, cAnd el este cariat.

Variante ale coroanei


ceramice : sisteme integral ceramice

Vechea clasificare a ceramicii dentare dupd temperafrira de fuziune:

T De inaltd fuziune 1280-1390 grade C

De medie fuziune 1090-1260 grade C (pentru Jacket- urile arse pe folie de Pt)

t
De joasi fuziune 870-1065 grade C (metalo-ceramica)

De foarte joasd fuziune 660-780 grade C (emailarea Ti, a aliajelor cu conlinut mare de
Au)

Proprietifile finale aie unei proteze ceramice (rezistenla mecanic[, microstructura,


precizia adaptdrii, proprietalile optice) rczultd din natura chimicd a materialului gi din
procedeul de oblinere al piesei finite.

Se impune deci o clasificare in func{ie de:

Natura chimicd a materialului ceramic

Tehnologia de ob{inere a piesei protetice.

Dupi natura chimicd:

Ceramica fetdspaticd

a. Din vechea generalie (atilizatdpentru coroane Jacket clasice arse pe Pt)

b. Noua generalie inciude ceramici cu conlinut ridicat de leucit, utilizate in


realizarea restaurdrilor integral ceramice

2. Vitroceramica (procedeele Dicor, Cerapearl) se referl la materialele


ceramice oblinute in forma sticloasd, care suportd ulterior un tratament termic
de cristalizare voluntard, controlatd,, par\iald,

Ceramica alaminoasd

A fost utilizatdpentru prima datd de Mclean in 1965 (cea conlinitnd 40o/ain


greutate alumind) pentru acoperirea unei infrastructuri metalice;

in 1983 Riiey gi Sozio au pus la punct procedeul Cerestore careutilizeazd


ceramicd cu conlinut de 65% alumini, pentru oblinerea unei cape, prin
injectarea unei paste de ceramicd crudd, termoplasticdlatemperaturd joasd
(160-180 grade C);

in tqSS Michael Sadoun pune la punct sistemul InCeram, care utilizeazS, o


ceramicd de infrastrucfurd cu conlinut de 85% alumind gi o fazLpticloasd
dispersatd secundar in matricea cristalind sinterizat6 in preaiabil.

4. Materiule ceramice noi:

anumili oxrzi (ZrOz, AlzO:) care gdsindu-se sub formd cristalinS. in


S-a apelat la
masele ceramice, imbundt[fesc parametrii de rczistenld mecanicd a acestora,
permildnd realizareaunor construc{ii plurale integral ceramice in zonele
laterale ale arcadei;

Cristalele de oxizi dispuse omogen in masa sticloasd, impiedicl propagarea


fracturilor (asemdndtor nodurilor din lemn la incercarea de despicare a unui
bugtean);

Dupd microstructuri (care determind propriet5lile mecanice, optice qi termice):

Microstructura maselor ceramice moderne este bifazicd: o fazd sticloasi gi una


cristaiind. Proporfia crescutd afazei cristaline imbundtdleqte caracteristicile me-
canice.

' I. Matrice sticloasd cu incdrcdturd cristalind dispersatd ) caracteristic[


maj oritSlii maselor ceramice dentare

' 2. Matrice cristalind cufazd sticloasd dispersatd) numai sistemul lnCeram


aparfine acestei categorii

DupI tehnologia de obfinere a restauririi protetice:


. l. Cu suport metalic (aparfin metalo- ceramicii)
' 2. Fdrd suport metalic (sisteme integral ceramice) ) folosesc urmdtoarele
procedee tehnologice:

' Sinterizaieapulberii de ceramicdpe suport refuactar (tehnica stratificlrii)

. Turnarea prin procedeul cerii pierdute, urmat6. de ceramizare

. Injectareatntr-untipar
. Barbotina + sinterizare * infiltare
. Uzinare

a. Sinterizarea pulberii de ceramicd pe suport rcfrac.tar (tehnica stratific6rii)

Prin aceastb tehnologie se folosesc mase ceramice feldspatice, feldspatice cu un inalt


conlinut de leucit (40-50%) qi mase ceramice cu conlinut crescut de alumind
(sistemele Vitadur, Finesse, Duceram LFC, etc.)

b.Turnarea prin procedeul cerii pierdute, urmatd de ceramizare - Sistemul Dicor qi


Cerapearl
h
h
tr Se realizeazd macheta din ceari a nucleuiui (capei), se ambale azd., se obline tiparul gi
se toarnd ceramica, urmAnd tratamentul termic de cerannzare, cu scopul credrii fazei

It
cristaline in interiorul matricei sticioase.

Nucleul e placat apoi cu ceramicd feldspaticd qi individualizat cu mase ceramice de


colorare sau prin picturd extern6.

ilt c.Injectarea ?nfr- un tipar (Cerestore, Empress)

h ln func1ie de temperaturala carc se realizeazil:

h La temperaturd joasd (180 grade C) Cerestore ) lingourile de ceramicd aluminoasd se


plastifiazd la 180 grade C gi se tnjecteazd sub presiune in tipar, sinteriz6ndu-se la 1315
grade C particulele de aiumifit65%

Ir La temperaturdinaltL (1170 grade C) IPS Empress - tiparul, ceramica qi pistonul

h pozifionate in cuptorul de injectare, sunt incdlzite pdndla 850 grade C (cu 6 grade C
pe minut) gi menlinute 90 de minute la aceasti temperaturd.

h d. Barbotina
1985
* sinterizare * infiltrare (InCeram) pus la punct de M. Sadoun in

h Aparfine clasei de materiale numit6 ""o*porit e cu fazeinterpenetrante".

Este singurul sistem ceramic alcdtuit dintr-o matrice cristalinS, tn care se gbsegte

Ir dispersatd o fazd sticloas6 (alumina SSYoingreutate).

h Se prelucreazdbloeuri de ceramicd prefabricate ob{inute industrial prin diverse


procedee.

t 2 categori de metode de prelucrare:

t Sisteme analoage

Sisteme digttale

t 1. Sistemele analoage: de copiere prin frezare gi prin eroziune

I
Prinfrezare: un aparat alcdtuit dintr-un palpator scaneazd. mecanic suprafala machetei
realizatd" din r[ginb specialS, iar dispozitivul de preiucrare mecanicl urmiregte

Ih mipcdriie efectuate de palpator

Prin eroziune (sonoeroziune): sistem care folosegte energia ultrasunetelor, transmis[


printr-un instrument (sonotrod) unei paste abrazive, a cdreiparticule intrd in vibralie gi
realizeazdprin abrazare forma sonotrodului ?n negativ, intr-un bloc de ceramicd.

Ih Procedeul e non-tennic, non-electric Ai non-chimic.


Sistemele diginle : sisteme CAD/ CAM (computerul utrlizattn proiectare gi execulie)

Sistemul Cerec foloseqte amprenta optica cu o camerd digitala video tridimensionald


ce face scanarea foto-optic ) informaliile sunt procesate de calculator gi permit
proiectarea digitala a restaurdrii protetice gi execulia ei prin frezne cu dispozitiv
contolat de computer.

SISTEME DE ORDONARE A CULORILOR

S Sistemul ALBERT HENRY MUNSELL (1915)

- Culorile sunt redate prin pitrate mici in cele trei direcfii spafiale

- Clasificarea culorilor se face in funcfie de saturafie

- Culorile cu aceea;i intensitate situate in planuri diferite alcatuiesc un cerc.


Prin sumarea acestor cercuri rezalth corpul colorat a lui Munsell

CTIEI DE CULORI

& coNDrTrr
- SA redea paleta de culori a dinlilor naturali
- Dintii artificiali din cheie sd fie ordonafi in grupe, pe tonuri de culori
- Dinlii artificiali trebuie sa fie rcaIiza\i din acelagi material ca gi materialul de
placare

- Cheia de culori trebuie s5 fie diferitd pentru diferite structuri de suprafald

in situalia in care culoarea aleasd este intre dou6 probe de cuioare, trebuie si fie
posibilS ob{inerea ei prin amestecarea de pir\i egale din cele doud culori;

TIPURT DE CIIEI DE CULORI

CHROMASCOP (TVOCLAR)

I 20 de dinli

I 10 pldcule de culoare: 4 mase ceramice transparente gi 6 mase ceramice pentru


dentind

r 5 grupe de culori: alb, marodeschis, roqcat, gri, maro-tnchis

I 4 grupe de intensitate

AVANTAJE
- Corpul cheii se poate dezinfecta

- Dintele din cheie se poate steriliza

- Este igienic

TEHNICA DE DETERMINARE A CULORII

- Stabiiirea culorii la colet folosind gi plicu{ele pentru intensitatea dentinei

- Stabilirea transparenlei zone i incizalefolosind pliculele pentru mase


tansparente

Evidenlierea unor particularitbli folosind pliculeie pentru mase intensive;

SISTEME COMPUTERIZATE DE DETERMINARE A CULOzuI

Rol reproducerea culorii asistatl de calculator

ADA: limitele cheilor de culori

Nu corespund culorii naturale a dinlilor

Nu corespund in totalitate materialelor de,restaurare

Nu permit cuantifi carea opalescenlei, fl uorescenlei

Pentru standardizare se impun misuratori spectrofotometrice a dinlilor naturali

Opalescenfa

- Efect optic care aparc prin refraclia luminii la niqte particole foarte fine
dispersate omogen intr-un sistem

* diam.<0.01p dispersie clard


* diam.>0.7p tulburare
Smalful este un filtru spectral, condilie esenlialI pentru efectul opalescent, ce are luciu
alb-albistrui in lumina incidentd gi culoarea chihlimbarului in lumina transmisd

Fluorescenfa

- Senzalia luminoasd care apare dupd 10{-10-6 sec. de la excitalia luminoasd tfV
cu o lungime de undd mai mare

- Fluorescenla dentinei este mai mare decdt fluorescenla smalfului

- Ceramica dentard trebuie sd conlin6 eiemente fluorescente


t Capitolul V. Coroanele de substitufie

t
Generalitlfi

Sunt proteze ftxe unidentare care se agregdprin cimentare in rddlcina unui dinte tratat

t endodontic gi reprezintd ultima solulie de a reface morfologia gi funcliiie acestuia,


inainte de protezarea postextaclionai[

Indicafiile coroanei de substitufie:


.

h in general indici in toate cazurile de afecliuni coronare care nu mai pot beneficia de
se
metoda acoperirii, cdci coroana de invelig, prin glefuirile impuse, nu qi-ar mai atinge
obiectivul de a consolida coroana dentarlrespectiv[, ci dimpotrivd ar periclita-o,
reducdndu-i qi mai mult rezistenla deja precar6:

h . leziuni carioase extinse in suprafalI qi profunzime

h .
.
dintri depulpali (devitaliza\i), cu discromie gi obturalii mari nearmate

fracturi coronare in 1/3-mea mijiocie sau cervicali

. malpozilii care nu pot fi corectate ortodontic sau chirurgical

L . dinti cu abrazie de gr.III-IV, c6nd spaliul interocluzal de repaus permite


realizarea coroanei de substitulie

h .
.
displazii, disfofii, asociate cu fragilitatea qi friabilitatea lesuturilor dentare

h
caelement unitar, dar gi ca element component al unor construclii protetice
plurale (retentor de punte, ancorare de protezd mobilizabila)

lt . se indicl numai pe rdddcinitratate endodontic, mai comod derealizatpe


monoradiculari.

h Contraindicafii:
.
h
canale radiculare netratate sau obturate incorect

. dinli cu infeclii cronice periapicale

lr .
.
canale radiculare curbe, inaccesibile, cu ace rupte

h .
rddiciniprea scurte

pereli radiculari prea subliri

lr . mobilitate patologici a dintelui (ca element unitar)

lr
lr
. fracturi radiculare.

Avantajele terapiei de substituire

' microprctezele de substituire redau morfologia qi funclia coroanei dentare in


condi{ii optime

agregarca este foarte solidd prin intermediul pivoului radicular

microprotezele de substituire sunt elemente protetice rezistente ce respectd


proprietdlile biomecanice gi fizionomice in mod deosebit

. pot ftrealizate din orice material

[T METODA SUBSTITUIRII
2 metode de realizare protetici:

a. Piesi unic[ de substituire - coroana Richmond - o'coroani de substitu{ie


monolit"

b. Substituire prin'odubli piesi proteticl',:

'primul timp - reconstituirea metalici turnati a SO iu uo inlay-onlay de


substitufie (I.O.S:),
. timpul doi - coroana de acoperire

S1 Coroana de substitufie tip Richmond

Aleltuiti : dispozitiv radicular gi coronar

1. dispozitiv radicular -

rol de a uni elementele coroanei

de substutulie.

Condifii:
. rezistent : 213 dnlungimea

radacinii; 113 din grosimea r[ddcinii,

forml conic6.
. rigid- material gi tehnologia derealizare
, intim adaptat la loja radicular[
- asigurd retentia gi stabilitatea piesei protetice;
Q Metoda substiturii prin dubl[ piesd proteticd

Q Metoda substituirii - alcltuitd din doub piese protetice separate , care se


cimenteazd separat pe substructura organici :

1. dispozitivul de reconstituire - pivotul radicular care are un pseudobont metalic


ce reface porfiunea absentd din dinte (I.O.S.)

2. coroana de acoperire - poate fi singulara


- componenetl a unei construclii pluraie

Etape clinice gi tehnice in realizarea coroanei de substitufie:

. examen clinic qi radiologic al dintelui

. prepararea dintelui

. alegerea unui pivot prefabricat sau amprentarea (machetarea) qi apoi realizarea


lui in laborator prin turnare
. cimettarea pivotului gi amprentarea pentru coroana de invelig sau pentru punte

. rcafizarea acesteia in laborator

cimentarea coroanei de invelig

Prepararea dintelui pentru coroana de substitufie

Pr ep ar ar e a s upr ofelei bo nt ul ui
radicular

a)Dacd existd coroana dentard (malpozifie, discromie, displazie, etc.) ea se


sectioteaz5.

prin preparare din apraape tn aproape (clasic)

cu disc activ la periferie, seclion6.nd-o sub forml de ,,X" metodd destul de periculoasl
pentru dinlii adiacenli

cu muchia unor pietre lenticulare

cufreze cilindrice subliri (seclionare orizontal6). Este o metodd practicatd, in mod


curent.

Dacd dintele (coroana) este fracturat - se prepari suprafala de fractur[.


in ambele cazui de mai sus, suprafala bontului trebuie realizatd.in doul planuri ("in
acoperiq", cu dubiu scop: antirotalional gi pentru transmiterea centripetd a forfelor
aplicate de cdtre DCR asupra rdddcinii. Dacd cele doud. versante s-ar prepara cu
inciinare inversd". DCR-ul ar ac[iona centrifug, deci ar periclita riddcina.

Pentru coroana clasici Richmond versantul oral era plasat cu 2-3 mm supragingival,
dar cel vestibular se infunda pulin subgingival, dupl ce se adapta inelul necesar
amprentdrii, pentru a ascunde in finai inelul pericervical in sulcus.

La fel se prepari (subgingival) gi cdnd peste DCR se aplica coroana ceramicd jacket.

Pentru metoda actuald,: coroana de substitulie din doud piese (DCR -dispozitiv
corono-radicular* coroand de inveliq), nu se mai face glefuirea in acelagi mod, pentru
c[ s-ar sacrifica inutil substanla dentarf,, iar forlele orizontale gi oblice s-ar transmite
doar asupra perefilor lojei.

Din coroana dintelui se pdstreazd deci 2-3 mm supragingival gi vestibular, nu numai


oral, cAnd distruclia permite.

in unele situafii clinice,


suprafala radiculard nu poate fi pregdtitE clasic, cu aceste
doud versante "in acoperig", din cauzaunui proces carios. in aceste cazuri,in zona
respectivd, se prepard o "caset6", care are gi rol antirotalional .

Este important caDCR-ul s5 se sprijine pe "umeri" de dentina sdndtoasd, pentru a


eiimina riscul recidivei carioase care ar compromite in timp rfuddcina.

Prepararea circumferinfei bontului

Porfiunea rdmasd din coroana dintelui se va qlefui cu un anumit fel de prag furofil), cu
ldlime adecvatd. gi plasat la nivelul cerut de criteriile cunoscute, de tipul de coroand
care se va aplica. in[lfimea coronard pdstratd, precum gi glefuirea ei circumferenfiall,
cregte fiabilitatea ansamblului, prin efectul de cerclaj, care reduce presiunile
intraradiculare gi pericolul de fracturare radiculard

Unii practicieni preferd sI execute aceastdpreparare coletal5. circumferenliald dupd


cimentarea DCR-uiui, pe care-l modeleazf"(metoda directd) cu diametrul mai mic
calculdnd ce fel de prag (cdt de lat) se vareahza.

Aceastd tehnicd este preferabila c6nd perelii radiculari sunt relativ subliri qi ar exista
riscul fracturdrii lor prin qlefuire, risc mult redus dacl glefuirea se efectueazd.dupd
cimentarea DCR-ului in canalul radicular.

Prepararea canalului radicular constd in dezobturarea lui pat\iald,, manoperd mult


ugurat6, c6nd in materialul de obturalie radiculard s-a aplicat conul de gutapercE, mai
ales cdnd acesta este de culoare contrastantd, cumaterialul de obfuratie.
Se poate incepe cu o sondd bine incdlzitd, apoi cu ace Kerr sau H[dstrtim, pentru a ne
preciza direclia de dezobturare. Se continud (sau se poate chiar incepe) cu freze
globulare mari, apoi mijlocii gi mici, controldnd mereu prin inspeclie (proiectdnd
lumina in canal cu oglinda), dac[ suntem pe direclia corect6.

fie realizatl" de la inceput mai Iargd, pentru acces


Este impoftarft ca intrarea in canal sd
comod in continuare gi pentru a evita ruperea frezeiin canal, fiind uguratd in acest fel
qi inspeclia manoperelor efectuate (direc!ia). Se intrl apoi obligatoriu cu freze pentru
canaltip "Beutelrock", cu care se executb migc[ri circulare alebazei (v6rful rdmAne
fix), dacd diametrul ftezei este mai mic decdt diametrul dorit al lojei radiculare. Se
elimind in acest fel eventualele retenlii create de frezele globulare, retenlii care ar
impieta machetarea sau amprentarea.

Exist[ gi freze de canal speciale, mai groase, cu care se poate executa de la inceput
(active gi pe v6rful conic alungit) forma doritl a canalului (freze Paesso, Ottolengui,
Tinker, Amber, Lindemann, etc.). Ele se ac,\ioneazdcuvrtezdmijlocie (10-15.000
turalii pe minut). Yitezamai mare reprezrntl,un risc de lirgire exageratd gi de
incdlzne, iar vttezamai micd creeazdun risc de blocare a frezet.

F orma, dimens iunile, c ontro lul loj ei r adi cul ar e

Forma: - pe secliune orizontald - formd ova1ar6, care respectd moriologia radiculard a


dintelui respectiv. Are qi rol antirotalional. DacS loja radiculard este rotundd gi nu
oval6 pe secliune, mai ales dacd suprafala radicular[ nu s-a putut prepara sub formd de
acoperig, se recomandA (Shiliingburg) realizareaunei casete interne (keyway), cu rol
antirotaliona

pe secliunea longitudinald (verticall) loja are forma de con alungit.

Vdrful conului trebuie sd fie plat, nu asculit (sau se va secliona pulin din vdrful
pivotului turnat), ca sd nu aib[ efect de ic, mai ales cAnd "umerii" rdd[cinii sunt foarte
ingugti).

Se recomand[ o bizotare internd (b.i. : con de securitate), o rotunjire a muchiei dintre


loja radiculara gi suprafala de secliune ,pentru prevenirea fracturdrii pivotului in acest
loc de minim[ rezistenld, gi maxim6 solicitare.

Aceastd bizotare internd se poate realiza cu o frezd cilindrici plasat[ oblic, sau cu una
globularI, cu diametrul mai mare decdt al orificiului canalului, rcalizdndbizotarea
o'avant-trou".
concav6, numitd de francezi

Dimensiunik loj ei radiculsre


213 din lungimea riddcinii dentare

18 din diametrul riddcinii. Un pivot turnat este cu at6t mai rigid gi mai rezistent, cu
cdt este mai gros. M5rind grosimea tui (diametrul lojei radiculare) se reduce insd
rezisten{a perelilor radiculari. Elasticitatea pivotului poate duce la descimentarea iui,
sub acliunea repetatl a forfelor ocluzale, iar lipsa de rezistenlI il predispune la
fircfurare.

Posibilitatri de apreciere a dimensiunilor radiculare

Datele anatomice referitoare la iungimea rldbcinilor

Dinlii superiori: - incisivii centrali: 12-13 mm

incisivii iaterali: 13-14 mm

.*ioii' 16-17 mm

premolarii I: 12-13 mm

premolarii II: 13-14 mm

Dintrii inferiori:

caninii: 15,5 mm

premolarii I, II: - 15 mm (Severineanu)

Sepoate indica orientarea dupd lungimea coronard, addncimea lojei radiculare si fie
egal6 sau pulin mai lungd, vis d- vis de lungimea fostei coroane clinice (ne orientam
-
dup[ dintele omonim). Metoda nu se aplicd,la dinlii c;'trezec\ie apicald,.

Mdsurarea canalului notatdin figb in timpul tratamentului endodontic sau alrezec[iei


apicale. Au ap5rut gi aparate cu ultrasunete ("apex-locator") care anunli sonor (gi
vizualpe un cadran), momentul cdnd acul explorator se afl6la apex.

Realizarea lojei intraoperator (se obtureazdnumai apexul 3-4 mm).

Date radiologice: lungimea imaginii radioiogice a dintelui, nu coincide intotdeauna cu


iungimea lui reald, din catzaproiecliei oblice, mai ales la maxilarul superior.

Pe de althparte,radiografiase executi de obicei inainte de prepararea suprafelei de


fracturd. Se recomandi repetarea radiografiei dupd dezobturareapagiald, pe o
adAncime de 5-8 mm, in func1ie de dinte.

Capitolul VI. AMPRENTAREA tN CADRUL ALGORITMULU! TERApEUTtc AL


LEZIUNILOR ODONTALE CORONARE
AMPRENTA
: NEGATIVUL CAMPULUI PROTETIC
II\REGISTRAT CU TN MATERIAL DE AMPRENTA DE FIDELITATE
CORESP{,NZATOARE SI O TEHI\ICA ADECVATA

I AMPREI\TA

SCOP

- de a reproduce detaliile cdmpului protetic,

- realizarea unui model pe care tehnicianul va construi microproteza.

OBIECTWELE AMPRENTARII
. DETALIILE DE
SA REDEA FORMA, DIMENSITNILE SI
MORFOLOGIE ALE PREPARATIILOR REALIZATE: materiale
corespunzltoare

preparafii clinice corecte


. SA PREIA SI SA REDEA CU FIDELITATE RAPOARTELE
STRUC TURII ORGANICE PRE PARATE CU PAROD OI{TIUL
MARGINAL
. SA INREGISTREZE SI SA REDEA EXACT RAPOARTELE
SUBSTRUCTURTI PREPARATE CU DINTII VECINI

. SA INREGISTREZE SI SA REDEA CU EXACTITATE RAPOARTELE


SUBSTRUCTURII ORGAI\ICE CU DINTII ANTAGONI$TI
. SA OFERE POSIBILITATEA OBTII\ERII LINUI MODEL DE LUCRU
CORECT, DN MATERIALE DURE /EXTRADURE
. MATERIALUL DE AMPRENTA SA I.TU INTERACTIONEZE
CMMIC CU GIPSUL
. SA NU SUFERE MoDIFICARI VoLUMETRICE
MATERIALE NECESARE AMPRENTARII
. Material de amprenta
. Materiale accesorii utilizate in amprentare
. A. AMPRENTA GLOBALA
- cu ghidaj unitar

a.l. Amprenta unitard - la nivelul preparaliei- rcaluarea modelului unitar

a.2. Amprenta de situalie-inregisteazarapoartele amprentei unitare cu restul arcadei


dentare.

a.1. Amprenta unitarl foloseqte

- Inel gi masd termoplasticd

- Inel gi masd siiiconatd

AMPRENTA GLOBALA
-cu ghidaj unitar

Avantaje
. asigura patrunderea

materialului pAna la limita

subgingivala a preparatiei

. prin rigiditatea sa inelul protejeaza

portamprenta de deformare

Dezavantaje

- lezar ea epiteliului de j onctiune

- metoda laborioasa de alegere, adaptare a inelului

AMPRENTA GLOBALA

-fara shidai unitar

Avantaje

- Nu foloseqte inel

- presupune etalarea sulcusului gingival

- Se utllizeazdmase siliconate de consistenle diferite

- inregistreaza corcct, concomitent arcada cu preparatiile, vecinii,

antagonistii, ochtzia
- posibilitatea montarii in articulator

- repere estetice si funtionale corecte referitor la dintii omoiogi

Dezavantaje

- siliconul este material hidrofug:etori de amprentare

- cea mai mica defoflnare a amprentei compromite inffeaga restaurare

I Etalarea sulcusului gingival

I Scop - materialul de amprentl sd inregisffeze:


. linita preparaliei in intregime,

' plasamentul PreParali ei,

. profunzimea sulcusului gi conturul festonului gingivai

I Etalarea sulcusului
gingival

A. ECARTARE
L. Metode mecanice

Inel de cupru ,inel de piele ,inele de cauciuc,firul de bumbac ( fr retractor de grosimi


00,0,1,2,3)

Fir retractor - tehnica firului simplu - fir gros tn firnclie de textura parodontald 9i
profunzimea sulcusului

- tehnica firului dublu -primul fn mai sublire, al doilea mai gros

ETALAREA SULCUSULUI
GINGWAL
Metode chimice- substanle astringente (clorura de
aluminiu),hemostatice(sulfatferic),vasoconstrictoare(clorhidrat de adrenaiinS)

Martignoni - silicon elastomer apiicat in sulcus - prin polimerizare degaj[ hidrogen


mdrindu-qi volumul de 4 ori

o mecano-chimicl- Produsul Expasyl aplicatin sulcus

EVICTIE:sliminarea unui strat din versantul intern al

grngrei libere
r metoda chiuratejului rotativ Rex Ingraham

Dezavantaje: pericol de lezare a atagamentului epitelial'

- manopera nu poate fi controlati (viteza mare de lucru, proiecfia de api 9i


sffngerarea reduc vizibilitatea),

- metoda este agresivi

relectro-chirurgie - utilizarea electrocauterului


AMPRENTA SEGMENTARA

Avantaje

- insertia/dezinsertia: facile

- contractii la dezinsertie reduse

- economie de material

- realizarea facill a modelului

- risc redus de erori, datoriti numlrului redus de elemente inregistrate


- INDICATA in zona laterall

- reconstituiri unidentare PM sau M, PM qi M succesiv, inlocuirea ML cflnd


ocluzia este stabill

Dezavnntrje

-imposibilitatea modelarii

ocluziei in dinamica

-inregistrarea ocluziei este

adesea imperfecta

-nu da date despre dintii

omologi

- Dac[ dinfii antagoniqti sunt abrazaf| cheia de ocluzie se poate perfora,


pozilionarea modelelor imprecisi

Munteanu qi Bratu aurcalizato clasificare ce line cont de consistenld materialului 9i


de caracterul de reversibilit*e lireversibilittte t acestuia
A. MATERIALE RIGIDE $I SEMIRIGIDE IREVERSIBILE
. Gips

. Ri$ini acrilice
. Pastt Z.A.E.

b. MATERTALE RIGIDE REVERSIBILE :

. Compoundurile Stents
. Materiale bucoplastice

Gutaperci

Cerurile

c. MATERTALE ELASTICE REVERSIBILE


. Ilidrocoloizireversibili-agar-agar
d. MATERIALE ELASTICE IREVERSIBILE :

1. Hidrocoloizi ireversibili : alginatele - formeazd,in combinafie cu apr


substanfe coloidale sub forml de gel.

2. Elastomeri de sintezi

Polisulfuri

Siliconi de adifie qi de condensare

Polieteri

e. MATERTALE DE AMPRENTA FOTOPOLIMERIZABILE

PROPRIETATT ALE MATERIALELOR DE AMPRENTA

t 1. Plasticitatea :
capacitateamaterialului de amprentd de a fi deformat gi modelat
cu presiune minimf,, inregistrdnd toate detaliile unui cdmp protetic, flar1 a

I deforma reliefurile acestuia. Aceastd proprietate depinde de consistentl ini!ia16


a materialului

T
t
I
2.Fidelitatea: exactitateacu care materiaiul de amprentd reproduce ceie mai fine
detalii ale unui cAmp protetic. Aceastd depinde de : mdrimea particulelor, de
consistenld materialului gi de proprietalile hidrofile ale materialului de amprenta.

3. Elasticitatea-permite dezinserfia amprentei de pe cdmpul protetic cu grade diverse


de retentivitate, ftrd deformdri.

4. Rezisten{i mecanicfl

5. Stabilitate dimensionall = pistrarea imaginii negative a cflmpului protetic


amprentat din momentul dezinserfiei amprentei pf,nl la turnarea modelului.
Materialele de amprenta suferl un grad variabil de contracfie direct
proporfional cu perioada de timp intre aceste doui etape.

6. Timpul de prizi : trebuie sI fie de ajuns pentru ci


practicianul si realizeze manoperele de amprentare. Este ideal ci acest timp s[
poatl fi modificat de cltre practician in funcfie de tehnici utilizat[.
AMPREI{TA DENTARA DIGITALA este o manoperi neinva zivd., cepresupune
utrlizareaunui scanner intraoral, un dispozitiv de mici dimensiuni, comparabile, d.e
exemplu, cu ale ldmpii de fotopolimerizare, care nu qeeazt,disconfort pacientului.

Scannerul inregistreazil o serie de instantanee din cavitatea orali a pacientului,


ce vor fi transmise unui computer;i o'contopite" sub forma unei amprente
digitale. Mai departe,pebaza amprentei digitale se poate concepe un model ipotetic
al viitoarei restaurdri, oferind pacientului ocazia de aprevizual:u;arezaltatu| final qi de
a transmite medicului modificdrile estetice pe care qi le doreqte. Ulterior, modelul
digital al viitoarei restaurdri este transmis sistemului CAD-CAM pentru a qlefui cu
mare precizie piesa proteticl doritd.

I CONCLUZI
r Amprentarea substructurilor organice - etapdfoarte importanta- depinde
calitatea mi croprote zei fintte

I Indepartarea amprentei de pe substructurile organice se va face intr-un singur


ax, fard a se exercita presiuni multiple,

I Nerespect arcarndicaliilor de utllizarea materialelor de amprenta,manevre


intempestive in timpul amprent5rii - tensiuni inteme amprent[ inexactd.
-
capitolul vrl. ETAPELE cLrNrco-TEHNICE DE REALTZARE A
C OROAI\ELOR TINIDENTARE

. Tratamenfulproteticpropriu-zis
Pregatirea substructurilor organice

2. Amprenta

3 . Inregistrarea relatiilor mandibulo-crani ene

4. Verificarea clinica si adaptarea

5. Cimentarea

PREPARAREA DINTILOR
. Algoritmul realizirii coroanelor unidentare se deruleazi intr-o succesiune
defaze clinice gi de laborator bine determinate, incepf;nd cu amprentarea
cflmpului protetic Ai terminfrnd cu adaptarea restaurarii protetice in
cavitatea orala.

. Fiecare tip de coroana unidentara are indicafii gi contraindicafii proprii,


impune o anumiti tehnic[ de preparare a bonturilor sau a cavitifilor,
prezentind particularitifi legate de situafia clinici.

PREGATTREA $ANTULUI GINGTVAL tX VEUTREA


AMPRENTARII
. Relalia dintre protezafix[ gi lesuturile inconjurdtoare dure qi moi trebuie
considerata un factor crucial al succesului clinic pe termen lung. Marea
' majoritate a eqecuriior restaurdrilor tumate se datoreazl unei adaptdri
marginale deficitare.

. AMPRENTA: NEGATWUL CAMPULUI PROTETIC INREGISTRAT


CU T]N MATERIAL DE AMPRENTA DE FIDELITATE
CORESPTINZATOARE SI O TEHNICA ADECVATA

ETAPELE TEHNOLOGICE SI-INT IN ACORD CU TIPUL DE


PUNTE:METALO-COMPOZITA, METALO-CERAMICA, INTEGRAL
CERAMICE

Placarea cu materiale compozite

Placarea se realizeazd prin tehnica stratificirii


Dupi aplicarea opaquerului fiecare strat se va depune individualizat. Gama de
mase cu cromatici speciali permite ob{inerea de restauriri cu aspect natural.
Masele compozite SR Adoro au o consistenfi nelipicioas[, fini, ceea ce le face
ugor de aplicat qi modelat.
r Dupi etapa de fotopolimerizare intermediari cu lampa euick, materialul
este termopolimerizat in cuptoare de tip Lumamat 100 sau in cuptoare de
tip Targis Power cu un program special adaptat prin upgradarea
sistemului. Aceste douE aparate combini fotopolimerizarea cu
termopolimerizarea Ia 104"C, ambele procedee fiind controlate electronic

PLACAREA CU MASE CERAMICE


r Variante de joint dento-protetic

r Pragul cu bizou asigurS cea mai bund inchidere marginala qi cea mai bun6
stabiiitate in cursul arderii ceramice dar areinconveniente estetice, datorate
coloraliei inestetice albastru-cenuqiu a marginii gingivale libere
F Pragul drept asigurd o joncliune cap-ia-cap metaro-ceramicd
F Prepararea chanfrein este indicatd pe dinli cu coroane clinice lungi gi la
nivelul furcaliilor

Tehnologii computerizate CAD/CAM


I CARACTERISTICI

' Indicat pentru realizarearestaurbrilor frr6 schelet metalic, coroane,


infrastructuri pentru pun{i

. Scanarea qi frezarea sunt coordonate computeri zat


eC)
. Programul este bazatpe soft Windows

' Softul3D permiterearizarea designului scheletuiui virtual pe ecran

'Elimind etapele de machetd, arrrbalare, dezambalare,topire gi turnare

'Substructurile sunt frezate dintr*un bloc solid de ceramicd (Vita In-Ceram


Spinell, Alumina, sau Zirconia)

. Intregul proces dureazdmaxim 30 minute


'Restauraliile pot fi cimentate pe preparalii cu prag sau chamfrein
I APLICAREA, CONTROLUL $I CIMENTAREA COROANELOR
I.INIDENTARE IN CAVITATEA ORALA

Evaluarea contacfulului proximal

t prea strffns
I prea slab

I firuI de m[tase dentard

I hArtia de articulare de 22.5 micrometri. In mod


normal sI pltrund6 numai folia de 12.5 micometri

zone de frecare in interiorul coroanelor, furnltura


prea etanq[ (fbri iacuri de distan{are)

I Verifi carea inchiderii(integrit{ii) marginale

I Inserlrii incomplete:
I Ceara de ocluzie
I Paste indicatoare alC presiunii

r Sablarea

t SPraY colorat

I Elastomeri de detecfie (fit checker)

I Margini prea lungi


I Sonda

I Inspecfia parodon{iului de inveliq gi a mucoasei crestei

I Ocluzia

Agentul ideal defixare

r Timp de lucru suficient de lung.

I Aderenfi bunl la structurile dentare qi la materialul restauratiei.


t Si asigure o buni inchidere.
I Biocompatibilitate.

I Rezistenfi mecanicl

I Si fie compresibil in strat subfireo si aibl o viscozitate qi solubilitate


scizuti
I Caracteristici bune de manipulare qi de priz[ . Excesul si poati fi
indepirtat ugor dupi pt'tzd
I Eliberare de fluor pentru carioprotecfie.

Iipuri de agenli defixare

t Fosfat de Zn

I Silicofosfat

I Policarboxilat de Zn

r Zinc oxid-eugenol

I lonomer de sticli

I Rlgini adezive
I R$ini modificate cu ionomeri de sticli
Cimentul fosfat de zinc

I CARACTERISTICI

t - rezisten{i

f -grosime 25 micrometri

I - timp de lucru rezonabil

t -ugor de indepirtat
I - toxicitate clinic acceptabili

Cimenfirl policarboxilat de Zn

I relativa biocompatibilitate ( molecule mari care nu pitrund in canaliculele


dentinare);

I - adeziune la structurile dentare (chelator al calciului)

I - nu aderi de aliaje de aurl

t - viscozitate inifiali mare la amestecq

r - comportament clinic asemlnltor/mai bun ca cel oxifos fat de Zn

I - au comportament tixotrop;

I - performanfele legate de respectarea proporfiilor lichid/pulbere;


I - timpde prtzn mai scurt, probleme la cimentarea unit[filor multiple;
r - retenfia mai slabi ca la oxifosfat de Zn;iindeplrtarea reziduurilor mai
dilicili.
Cimenturile ZOE cu/ffrrd EBA

r extem de biocompatibile;

I excelentd inchidere a spaliului de sub coroanr qi a zonei de finifie;

I propriet[li ftzice inferioare celorlalte cimenturi ca rezistenfd, solubilitate qi


grosime a fihnului

I EBA inlocuieqte o parte a eugenolului din cimentul Z)Eclasic : imbundt[tirea


rezistenlei la compresiune fard afectarea rezistenlei la deformare;

t trebuie Vlilizatnumai la cimentbri de restauraJii cu o bund retenfie inerenld qi


cAnd se pune accentul pe biocompatibilitate ;i proteclie pulpard;

I timp de pizdrelativ scurt

I excesul de material dificil de indepirtat


Bibliografie:

1. Norina Forna (sub redactia) Protetica dentara, Ed.Enciclopedica, Bucuresti, zOtL,


pp.:(147-398)
2. S.Popgor et al.: Prepararea proteticd a dinlilorin simulator (fantom), UMF Tg.Mureg,
2010
3. S. Popgor: Elemente esenliale de protezare fix5, Litografia Tg.Mureg, 2006
4. Bratu D.,Nussbaum R.- Bazele clinice gitehnice ole protezdriifixe, ed Signata, TimiSoara,
2001.
5. Rosenstiel SF, Land MF, Fujimoto J. Contemporary fixed prosthodontics, ed. 3. St. Louis:
Mosby-Year Book;200L
5. The Academy of Prosthodontics. ilossary of prosthodontic terms. J Prosthet Dent L999.
7. Zaharia A, Sistemul stomatognot, ed; Muntenia 5i Leda, Constanta, 2001.
8. Zaharia A, Leziunicoronare, Ed. Muntenia & Leda, 2001

9. British Society for the Study of Prosthetic Dentistry . Guidetines in Prosthetic and tmplant
De nti stry.Lon don : Quintessence Pu blishi n g Co. Ltd, 1995.
10. Drighici Gh., colab. -Seria "Ghid de practicastomatologicl" vol.ll "EdentatiapQrtiolo",
ed. Ex - Ponto Constanta, 2001