Sunteți pe pagina 1din 101

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GR. T. POPA” IAŞI FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

TEZA DE DOCTORAT REZUMAT

Posibilităţi de restaurare funcţională a zonei frontale maxilare

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

Prof. Dr. Maria Ursache

DOCTORAND:

Alina Cristina Cotea

  • - 2011 -

CUPRINS

Introducere …………………………………………………………

……………

1

Capitolul I

Rolul functional indeplinit de zona frontala maxilara……………….……………

5

I.1. Zona frontala maxilara ca determinant al esteticii faciale …………………… 5

I.2. Determinant al dinamicii mandibulare ………………………………

……

13

Capitolul II

Consecinte ale disfunctiei zonei frontale maxilare. ……………………………… 19

II.1. Tulburari ale echilibrului estetic facial ……………………………………

...

19

II.2. Consecinte ocluzale ale disfunctiei zonei frontale mailare …………………. 26

II.3. Perturbarea armonei arcada – dinti – articulatie …………………………

....

28

II.4. Consecinte parodontale ale disfunctiei zonei frontale maxilare ……………. 29

Capitolul III

Principii de tratament estetic al zonei frontale maxilare ………………………… 35

III.1. Perspective istorice ………………………………………………………… 35

III.2. Evaluarea echilibrului estetic al arcadelor dento-alveolare ………………

...

44

III.3. Echilibrul estetic al unitatilor odonto-parodontale ………………………… 47

III.4. Proportii si dimensiuni ……………………………………………………

...

51

III.5. Culoarea ……………………………………………………………………. 54

III.6. Iluzia naturalului …………………………………………………………… 55

Capitolul IV

Biomateriale estetice utilizate in reconstructia zonei frontale maxilare

IV.1. Perspective istorice. Evolutie ……………………………………………… 57

IV.2. Proteze total ceramice ……………………………………………………… 58

IV.3. Estetica portelanului in secolul XXI ……………………………………… 66

..

Capitolul V

Evolutia sistemelor integral ceramice ……………………………………………. 71

3

Contributii personale Capitolul VI Metodologia cercetarii VI.1. Motivatia alegerii temei de cercetare ……………………………………… 81 VI.2. Obiectivele

Contributii personale

Capitolul VI

Metodologia cercetarii

VI.1. Motivatia alegerii temei de cercetare ……………………………………… 81

VI.2. Obiectivele cercetarii ………………………………………………………

83

Vi.3. Directii de cercetare ………………………………………………………

..

83

Capitolul VII

Studiu epidemiologic privind prevalenta disfunctiilor zonei frontale maxilare

VII.1. Aspecte epidemiologice actuale …………………………………………

...

91

VII.2. Scop si obiective …………………………………………………………

..

99

VII.3. Material si metoda ………………………………………………………… 100

VII.4. Rezultate si discutii ………………………………………………………

..

102

VII.5. Concluzii …………………………………………………………………

..

118

Capitolul VIII

Investigatia modificarilor functionale generate de disfunctia zonei

frontale maxilare

A.I. Investigatia KMG in sindromul disfunctional de susceptibilitate

declansat prin tulburare de ghidaj anterior

  • 1. Scopul studiului ………………………………………………………………

..

121

  • 2. Material si metoda ……………………………………………………………

..

121

  • 3. Rezultate si discutii ……………………………………………………………. 123

  • 4. Concluzii ………………………………………………………………………. 127

A.II. Investigatia ciclurilor masticatorii la pacientii cu ghidaj anterior modificat

  • 1. Scopul studiului ………………………………………………………………

..

129

  • 2. Material si metoda ……………………………………………………………

..

129

  • 3. Rezultate si discutii ……………………………………………………………. 130

  • 4. Cazuri clinice ………………………………………………………………… 130

..

  • 5. Concluzii ………………………………………………………………………. 134

B.I. Investigatia KMG in sindrom disfunctional de susceptibilitate prin

edentatie calsa a IV-a Kennedy

  • 1. Scopul studiului ………………………………………………………………

..

135

  • 2. Material si metoda ……………………………………………………………

..

135

  • 3. Rezultate si discutii ……………………………………………………………. 137

  • 4. Concluzii ………………………………………………………………………. 141

4

B.II .. Investigatia ciclurilor masticatorii la pacientii cu edentatie
B.II
..
Investigatia ciclurilor masticatorii la pacientii cu edentatie

clasa a IV-a Kennedy

  • 1. Scopul studiului ………………………………………………………………

..

142

  • 2. Material si metoda ……………………………………………………………

..

143

  • 3. Rezultate si discutii ……………………………………………………………. 143

  • 4. Cazuri clinice ………………………………………………………………… 145

..

  • 5. Concluzii …………………………………………………………………….… 148

C.I ..

Investigatia KMG la pacientii cu tratament protetic in

zona frontala maxilara

  • 1. Scopul studiului ………………………………………………………………

..

149

  • 2. Material si metoda ……………………………………………………………

..

150

  • 3. Rezultate si discutii ……………………………………………………………. 151

  • 4. Concluzii ………………………………………………………………………. 152

C.II ..

Investigatia ciclurilor masticatorii la pacientii cu tratament protetic

in zona frontala maxilara

  • 1. Scopul studiului ………………………………………………………………

..

153

  • 2. Material si metoda ……………………………………………………………

..

153

  • 3. Rezultate si discutii ……………………………………………………………. 153

  • 4. Cazuri clinice ………………………………………………………………… 154

..

  • 5. Concluzii ………………………………………………………………………. 159

    • D. Investigatia KMG a deglutitiei

  • 1. Scopul studiului ………………………………………………………………

..

159

  • 2. Material si metoda ……………………………………………………………

..

160

  • 3. Rezultate si discutii ……………………………………………………………. 161

  • 4. Concluzii ………………………………………………………………………. 162

  • E. Concluzii generale privind analiza KMG ……………………………………

...

163

  • F. Evaluarea contactarii dento-dentare prin analiza T-Scan

  • 1. Scopul studiului ………………………………………………………………

..

165

  • 2. Material si metoda ……………………………………………………………

..

166

  • 3. Rezultate si discutii ……………………………………………………………. 167

  • 4. Concluzii ………………………………………………………………………. 174

5

Capitolul IX Aplicatie computerizata de evaluare a echilibrului dento-somato-facial IX.1. Parametri considerati in aplicatia computerizata …………………………

Capitolul IX

Aplicatie computerizata de evaluare a echilibrului dento-somato-facial

IX.1. Parametri considerati in aplicatia computerizata …………………………

...

175

IX.2. Aplicatii computerizate existente in domeniul esteticii dentare …………… 192

IX.3. Descrierea programului de evaluare a echilibrului dento-somato-facial …

...

194

IX.4. Concluzii …………………………………………………………………… 205

Capitolul X

Posibilitate de refacere morfo-functionala a zonei frontale maxilare

X.1.

a. Introducere ……………………………………………………………

..

207

b.Scopul studiului ………………………………………………………

...

209

  • c. Material si metoda ……………………………………………………

..

209

  • d. Rezultate si discutii ……………………………………………………. 210

X.2. Refacerea morfo-functionala a leziunilor odontale coronare prin obturatii

plastice …………………………………………………………………….……

...

214

  • a. Prezentare de cazuri clinice …………………………………………….……

...

215

X.3. Refacerea morfo-functionala prin fatete colate

Introducere . Scop ………………………………………………………………

...

222

a.Prezentare de cazuri clinice ……………………………………………………. 222

X.4. Refacerea morfo-functionala prin coroane ceramo-metalice

  • a. Procedeul ceramo-metalic ……………………………………………………

...

231

  • b. Forma preparatiei ……………………………………………………………… 232

  • c. Prezentare de cazuri clinice …………………………………………………… 234

Capitolul XI

Concluzii generale ………………………………………………………………

..

279

Elemente de originalitate ale tezei ……………………………………………… 281

..

Directii viitoare de ceercetare ……………………………………………………. 281

Capitolul XII

Bibliografie ………………………………………………………………………. 282

6

METODOLOGIA CERCETĂRII

1. Introducere

Complexitatea terapeutică a abordării pacientilor cu edentatie frontala rezidă într-un

cumul factorial plurivalent şi individualizarea etiopatogenică a fiecărei laturi, coroborată cu

particularitatea fiecărui caz clinic, se constituie într-o abordare terapeutică ţintită. Corelarea

examenului clinic cu evaluările paraclinice destinate complicatiilor generate de acest tip de

edentatie decelează cauzele declanşatoare ale întregului areal patogenic al edentaţiei parţiale,

prevalenţa afectărilor de acest tip se constituie într-o realitate clinică frecvent întâlnită în

activitatea practică. Impactul edentaţiei frontale asupra armoniei sistemului stomatognat la

pacientul tânar este o pledoarie elocventă pentru realizarea unor metode profilactice bine

conduse, cu eliminarea factorilor etiopatogenici corelaţi cu iatrogenia, tipul de biomaterial

utilizat, abordarea tehnologică, fără a eluda arhietipurile caracterizate de specificul binomului

stare generală-patologie orală. Alegerea soluţiei terapeutice de elecţie la categoria de pacienţi

abordată corelată cu managementul terapeutic constituie două idei centrale ce guvernează

studiile derulate

Evaluarea estetica a posibilitatilor de restaurare a zonei frontale va fi in armonie cu

estetica somatica, ceea ce introduce un nou concept in protetica dentara ..

2. Motivaţia alegerii temei

Ca urmare a preocuparilor avute in cursul pregatirii doctoratului, cat si in practica

curenta de asigurare a asistentei stomatologice mi-am propus:

7

‐ Adunarea unui material documentar din litera tura de specialitate care sa integreze datele privind necesarul

Adunarea unui material documentar din literatura de specialitate care sa integreze

datele privind necesarul de tratament in afectiunile dentare ale zonei frontale maxilare;

Studierea patologiei posibile de afectare a zonei frontale maxilare prin determinarea

factorilor etiologici, ai factorilor de risc si aspectului clinic si a modalitatilor

terapeutice in programul complex de evidentiere, evaluare si tratament al pacientilor

afectati prin disfunctia zonei frontale maxilare;

Efectuarea unor cercetari clinice statistice si experimentale pornind de la o baza de

date personala privind starea de sanatate si afectarea prin edentatie sau/si modalitatea

de rezolvare si conservare a zonei fraontale maxilare.

3. Scopul şi obiectivele cercetării

Având în vedere complexitatea şi varietatea patologiei edentaţiei frontale

întâlnite la pacienţi, studiul a avut ca scop evaluarea implicării atit a principiilor estetice ce

guverneazateritoriul oro-maxilo-facial cit si principliile estetice somatice, acordindu-se o atentie

deosebita statuslui odonto-parodontal şi muco-osos al pacientului edentat frontal sau cu

disarmonii a zonei frontale , a complicaţiilor instalate şi a tratamentelor restaurative prezente în

declanşarea arealului de semne şi simptome a acestei entităţi clinice cu profunde implicaţii

asupra echilibrului oral si ainsertiei sociale a pacientului.

Cercetarea a urmărit materializarea practică a următoarelor obiective:

  • 1. Stabilirea corelaţiilor existente la lotul de pacienţi analizaţi între

  • 2. Stabilirea rolului evaluărilor paraclinice non-invazive asupra individualizării

planului terapeutic, cu identificarea precoce a afectărilor sistemului stomatognat şi a

implicaţiilor stării generale în particularizarea algoritmului terapeutic.

  • 3. Identificarea arhietipului de situaţii clinice particulare la copil si adolescent ,

precum si complicaţiile locale, loco-regionale, percepţia exigenţelor estetice şi criteriile socio-

economice.

  • 4. Elaborarea unui ghid practic al managementului terapeutic la pacienţii tineri

cu edentaţie frontala.

8

II. Studiu statistic privind prevalen ţ a leziunilor segmentului anterior ş i a necesarului de tratament

II. Studiu statistic privind prevalenţa leziunilor segmentului anterior şi a necesarului de tratament

  • 1. Scop şi obiective

Activitatea desfăşurată în Baza Clinică de Învăţământ Stomatologic a Facultăţii de

Medicină Dentară a U.M.F. "Gr. T. Popa" Iaşi are o serie de obiective a căror materializare

aduce o nouă orientare a medicinii dentare, spre o profilaxie corect coordonată şi axată pe

nevoile reale ale populaţiei, precum şi spre dirijarea tratamentelor către metode şi tehnici

moderne, compatibile cu tendinţele actuale mondiale.

Aceste obiective pot fi sintetizate astfel:

Evaluarea stării de sănătate orală a populaţiei pe categorii populaţionale şi grupe de

vârstă;

Identificarea factorilor care influenţează starea de sănătate orală şi a grupurilor

populaţionale de risc;

Evaluarea impactului factorilor de influenţă asupra stării de sănătate orală;

Identificarea materialelor dentare şi a tehnologiilor utilizate în prezent în România;

Evaluarea gradului de utilizare a noilor materiale şi a noilor tehnologii;

Evaluarea gradului de utilizare a serviciilor stomatologice în zona Moldovei;

Furnizarea de date statistice cu privire la starea de sănătate orală a populaţiei României;

Implementarea sistemelor de evaluare şi a standardului de procesare a datelor pentru

realizarea programelor de sănătate orală;

Cooperarea cu alte Centre din Europa privind programele de sănătate orală;

Colaborarea cu centrele universitare din ţară şi cu reţeaua de servicii stomatologice

pentru stabilirea de strategii comune şi desfăşurarea activităţilor.

Din multitudinea de date oferite de baza de date obţinută în urma evaluărilor efectuate

în Baza clinică de învăţământ, noi am reţinut numai cele care servesc studiului nostru. Prin

analiza şi prelucrarea acestor date ne-am propus următoarele obiective:

stabilirea impactului în populaţie a diferite tipuri de leziuni dentare la nivelul grupului

frontal dentar

stabilirea predispoziţiei de localizare a acestor leziuni la nivelul a diferite substructuri

odonto-parodontale

stabilirea necesarului de tratament.

  • 2. Material şi metodă

Punerea în practică a unei astfel de cercetări necesită un suport logistic şi o

infrastructură impresionante prin dimensiuni şi capacitate de coordonare. Efortul multiplu al

celor implicaţi a dus la concentrarea unui volum de muncă a cărui prelucrare a presupus

existenţa unor resurse umane şi materiale considerabile.

9

În primul rând, s-a pus la punct foaia de observa ţ ie ce a avut în

În primul rând, s-a pus la punct foaia de observaţie ce a avut în vedere culegerea de

date, urmărind următoarele secţiuni:

  • 1. factori de mediu

  • 2. antropologie

  • 3. starea generală a organismului

  • 4. profilaxia stomatologică

  • 5. medicina stomatologică Ideea urmăririi atâtor parametri este aceea că fiecare în parte îşi aduce contribuţia la

apariţia unui anumit tipar de patologie orală, cu evoluţii şi complicaţii specifice. Este meritul

Şcolii de Gnatoprotetică din Iaşi de a fi promovat conceptul de integrare bio-psiho-socială, ca

expresie a interrelaţiilor şi interconexiunilor dintre diferitele elemente ale sistemului, care fac ca

afectarea unui element al sistemului stomatognat să implice şi participarea celorlalte, fie cu

efect homeostazic, fie disfuncţionalizant, dishomeostazic [Burlui].

Este cunoscut că, în cadrul sistemului stomatognat - realizat prin convergenţa

funcţională a unor elemente aparent disparate, operează legile unei homeostazii sistemice,

impuse mai ales pe filiera neuromusculară şi biomecanică, precum şi o homeostazie

nespecifică sistemului, dar esenţială pentru acesta, impusă de macrosistem. Sursa sistemică

sau extrasistemică a îmbolnăvirilor sau dishomeostaziilor trebuie bine determinată pentru ca

acţiunea profilactică să poată acţiona cel puţin în fazele premergătoare ale debutului clinic.

Pentru aceasta sunt necesare modele etiopatogenice clare care să permită acţiunea orientată şi

concertată a factorior profilactici la nivel biologic, psihologic sau social.

Plecând de la aceste considerente şi de la caracterul integrativ sistemic la nivelul

întregului organism al sistemului stomatognat, s-a dorit culegerea de date referitoare la toate

elementele ce pot avea impact asupra echilibrului homeostazic şi care pot da referinţe asupra

caracterului evolutiv al afecţiunilor existente.

Culegerea datelor şi prelucrările statistice au fost realizate în perioada octombrie 2007

– noiembrie 2011.

Din punct de vedere informatic, studiul a comportat o serie de etape distincte ca

logistică şi cronologie:

Etapa 1. Proiectarea bazei de date şi colectarea datelor

În vederea desfăşurării acestei etape, s-a optat pentru folosirea unui limbaj specializat

pentru lucrul cu baze de date - Microsoft Visual FoxPro, din mai multe considerente:

  • 1. Volumul mare de date care urmau a fi culese pentru fiecare individ în parte;

  • 2. Nivelul redus de redundanţă a datelor;

  • 3. Colectarea datelor se face rapid, eficient şi cu risc de eroare minim;

  • 4. Asigurarea securităţii datelor;

  • 5. Fişierele de tip bază de date ocupă mai puţin spaţiu de memorare pe HDD;

10

6. Fi ş ierele de tip baz ă de date pot fi exportate cu u ş
  • 6. Fişierele de tip bază de date pot fi exportate cu uşurinţă în orice alt format de fişier de date, care să poată fi eventual prelucrate cu alte programe. Popularea bazei de date s-a realizat cu ajutorul unui program scris în Visual FoxPro;

deoarece are o serie de facilităţi, precum:

permite operaţiile fundamentale cu date (adăugare, ştergere, modificare),

controlează corectitudinea datelor introduse, folosind filtre de detectare a unora dintre

erorile de tipărire

Etapa 2. Prelucrarea statistică generală a datelor

S-a folosit un program profesional de analiză Statistica 8.0 şi Excel.

Au fost calculate statistici preliminare pe lotul de date, folosind modulul “Statistici de

bază:

distribuţiile de frecvenţe (frecvenţele absolute, relative şi cumulate) pentru toţi

parametrii înregistraţi, pe tot lotul de înregistrări şi pe diverse variante de grupare a

datelor;

reprezentările grafice corespunzătoare aceloraşi parametri – de tip histogramă sau „Pie

Chart” – modalitate standard de reprezentare a datelor calitative

analize comparative ale parametrilor pentru valori distincte ale unei variabile de

grupare - sex, domiciliu - tabelele de frecvenţă corespunzătoare şi reprezentări grafice

de tip histogramă bivariată 3D.

Etapa 3. Realizarea centralizărilor în baza de date

Din totalul datele cumulate, pentru studiul nostru le-am reţinut pe cele referitoare

la pacienţii aparţinând lotului de vârstă de 18 - 50 ani. Dintre aceştia, am reţinut pacienţii

care prezentau diferite tipuri de leziuni la nivelul grupului frontal dentar, cu afectarea

diferitelor funcţii ale sistemului stomatognat, evaluând şi necesarul de tratament în cazul

acestor pacienţi.

În acest context, am dorit să aflăm care este situaţia la nivelul lotului investigat.

Studiul a avut în vedere următoarele direcţii:

  • 1. prezentarea lotului de studiu – repartiţia pe vârste şi sexe

  • 2. prevalenţa leziunilor carioase în lotul total şi subgrupele definite

  • 3. prevalenţaleziunilor necarioase în lotul total şi subgrupele definite

  • 4. prevalenţadiferitelor tipuri de anomalii în lotul total şi subgrupele definite

  • 5. determinarea prevalenţei leziunilor la nivelul substructurilor odontale

  • 6. stabilirea complicaţiilor şi disfuncţiilor existente

  • 7. stabilirea existenţei tratamentului

  • 8. stabilirea necesarului de tratament

11

3. Rezultate ş i discu ţ ii De ş i exist ă o interdependen ţă clar

3. Rezultate şi discuţii

Deşi există o interdependenţă clară între etapele stabilite anterior, necesitatea unei

structurări derivă din dorinţa de a avea o viziune şi o evidenţă cât mai clară a rezultatelor

obţinute prin acest amplu studiu.

1. Prezentarea lotului de studiu repartiţia pe vârste şi sexe

Studiul a fost efectuat pe un lot constituit din 646 pacienţi, aparţinând diferitelor medii

sociale şi categorii de vârstă. Din ansamblul lotului investigat, cercetarea noastră se adresează

etapei de vârstă 18 - 50 ani. Considerăm interesantă, însă, prezentarea repartiţiei pe categorii

de vârstă şi sex a întregului lot. Aceasta şi datorită cercetărilor existente care pun accent pe

recurenţa unor patologii în anumite etape de vârstă. Pentru o mai clară viziune, am luat în

considerare intervale de vârstă de 5 ani şi 10 ani. Repartiţia pe grupe de vârste a lotului

investigat este prezentată în tabelele următoare.

3. Rezultate ş i discu ţ ii De ş i exist ă o interdependen ţă clar

Tabel 1. Media de vârstă a lotului total

3. Rezultate ş i discu ţ ii De ş i exist ă o interdependen ţă clar

Tabel 2. Repartiţia pacienţilor pe intervale de vârstă de 5 ani

Se constată că cei mai mulţi pacienţi au vârste cuprinse între 20 şi 25 de ani (194 de

pacienţi, reprezentând 30% din totalul cazurilor investigate, respectiv între 20 şi 30 de ani

(350 de pacienţi, reprezentând 54,18% din lotul total).

3. Rezultate ş i discu ţ ii De ş i exist ă o interdependen ţă clar

Fig.VII.2. Repartiţia pacienţilor pe intervale de vârstă de 10 ani

12

Se constat ă c ă mai mult de jum ă tate din lotul investigat (62, 38%)

Se constată că mai mult de jumătate din lotul investigat (62, 38%) prezintă vârste până

în 30 de ani. Peste 40 de ani sunt numai 13,77% de pacienţi din numărul total.

În fig. 3 sunt prezentate grafic distribuţiile pe grupe de vârstă a lotului total, atât pe

intervale de 5 ani. Se constată existenţa unui număr crescut de pacienţi cu vârste cuprinse

între 20 – 25 ani, respectiv 25 – 30 ani, ceea ce face ca în intervalul de vârstă 20 – 30 ani să

fie cel mai mare număr de pacienţi investigaţi.

Media de vârstă a lotului investigat este de 29,72 ani, cu o deviaţie standard de 8,28,

dată în principal de numărul mare de pacienţi cu vârste până în 30 de ani.

Un alt reper important în analiza noastră l-a constituit repartiţia pe sexe atât a lotului

total cât şi pe intervalele de vârstă enunţate.

Se constată predominanţa sexului feminin – 419 cazuri (64,86%), comparativ cu cel

masculin – 227 cazuri (35,14%).

După cum se poate observa din tabele şi din grafice, numărul femeilor este mai mare

decât al bărbaţilor, raportul cel mai mare dintre cele 2 sexe înregistrându-se în intervalul de

vârstă 26-30 de ani, unde sunt de aproape 4 ori mai multe femei decât bărbaţi.

Se constat ă c ă mai mult de jum ă tate din lotul investigat (62, 38%)

Fig. VII.3. Media de vârstă şi repartiţia pe intervale de vârstă a lotului total

Se constat ă c ă mai mult de jum ă tate din lotul investigat (62, 38%)

Tabel 3. Repartiţia lotului pe sexe

13

Tabel 4. Reparti ţ ia pe sexe ş i intervale de vârst ă de 5 ani
Tabel 4. Reparti ţ ia pe sexe ş i intervale de vârst ă de 5 ani

Tabel 4. Repartiţia pe sexe şi intervale de vârstă de 5 ani a lotului luat în studiu

Aceste valori ar putea trăda adresabilitatea mai mare a femeilor pentru serviciile

stomatologice, probabil datorită exigenţelor estetice superioare la această categorie.

În intervalele de vârstă 36 - 40, respectiv 41 - 45, se constată modificarea importantă a

acestui raport, numărul pacienţilor devenind sensibil egal pentru cele două sexe în intervalul

36 - 40 de ani (26 vs. 23) şi chiar în avantajul bărbaţilor în intervalul 41 - 45 ani (25 vs. 17).

Tabel 4. Reparti ţ ia pe sexe ş i intervale de vârst ă de 5 ani

Tabel 5. Frecvenţele aşteptate pe intervale de vârstă şi sexe

Tabel 4. Reparti ţ ia pe sexe ş i intervale de vârst ă de 5 ani

Fig. VII.4. Repartiţia pe sexe a lotului de pacienţi pe intervale de vârstă de 5 ani

14

Fig. VII.5. Afectarea zonei frontale - superioar ă ş i inferioar ă , prin diferite tipuri
Fig. VII.5. Afectarea zonei frontale - superioar ă ş i inferioar ă , prin diferite tipuri

Fig. VII.5. Afectarea zonei frontale - superioară şi inferioară, prin diferite tipuri de

leziuni, în funcţie de sexe

Constatăm la pacienţii investigaţi existenţa a diferite tipuri de leziuni la nivelul zonei

frontale - atât la nivel maxilar cât şi mandibular, care pot afecta funcţional sistemul

stomatognat, în diferite grade.

Leziunile, tratate sau netratate, considerate au fost:

carii: carie necavitară, carie cavitară în smalţ, carie cavitară în dentină, carie cavitară

în dentină, cu implicare pulpară, carie de suprafaţă radiculară,

obturaţii: dinte obturat şi cariat; dinte obturat, necariat,

edentaţii: dinte absent prin carie; dinte absent din alte cauze,

restaurări protetice: stâlp de punte sau coroană de înveliş; corp de punte,

anomalii:anomalii de poziţie, anomalii morfologice.

În tabelul 9 sunt prezentate, pe sexe, prevalenţa afectării segmentului anterior prin

diferite tipuri de leziuni.

Summary Frequency Table (Lot total) Marked cells have counts > 10 (Marginal summaries are not marked)

   

Zona frontala

     

Zona frontalămaxilară

mandibulară

Sex - M

Sex - F

Row - Totals

Count

   

146

302

448

Column Percent

67,91%

76,65%

73,56%

Row Percent

normală

32,59%

67,41%

100,00%

Total Percent

22,60%

46,75%

69,35%

Count

afectată

 

69

92

161

Column Percent

32,09%

23,35%

26,44%

Row Percent

afectată

42,86%

57,14%

81,31%

Total Percent

10,68%

14,24%

24,92%

Count

Total

 

215

394

609

15

Column Percent 94,71% 94,03% Row Percent 35,30% 64,70% Total Percent 33,28% 60,99% 94,27% Count 0 0

Column Percent

   

94,71%

94,03%

 

Row Percent

35,30%

64,70%

 

Total Percent

33,28%

60,99%

94,27%

Count

   

0

0

0

Column Percent

0,00%

0,00%

0,00%

Row Percent

normală

   

0,00%

Total Percent

0,00%

0,00%

0,00%

Count

normală

 

12

25

37

Column Percent

100,00%

100,00%

100,00%

Row Percent

afectată

32,43%

67,57%

18,69%

Total Percent

1,86%

3,87%

5,73%

Count

   

12

25

37

Column Percent

5,29%

5,97%

 

Row Percent

Total

32,43%

67,57%

 

Total Percent

1,86%

3,87%

5,73%

Count

   

227

419

646

Total Percent

Column Total

35,14%

64,86%

 

Tabel 6. Afectarea funcţională a segmentului anterior - superior şi inferior, în funcţie de sex

Din fig. 5 şi tabelul 9 constatăm că toţi pacienţii prezintă măcar o leziune la dinţii din

grupul frontal anterior.

Din pacienţii la care zona frontală superioară este afectată (609 de pacienţi,

reprezentând 94,27% din lotul total) se constată că 448 pacienţi (69,35%) au grupul frontal

inferior integru, iar 161 au grupul frontal inferior afectat (24,92%). Dintre pacienţii cu zona

frontală mandibulară normală, 302 sunt femei, reprezentând 76,65% din totalul femeilor cu

zona frontală maxilară afectată, 67,41% din totalul pacienţilor cu leziuni numai la nivelul

segmentului frontal maxilar, respectiv 46,75% din lotul total.

Dacă în cazul femeilor, 23,35% din cele care prezintă leziuni la nivelul grupului

frontal superior (92 pacienţi) prezintă şi leziuni la nivelul grupului frontal inferior, în cazul

bărbaţilor, procentul este mai mare, acesta fiind de 32,09%.

Numărul pacienţilor fără leziuni la nivelul grupului frontal superior este mult mai

redus -37 de pacienţi, reprezentând 5,73% din lotul total. Toţi prezintă şi leziuni la nivelul

grupului frontal inferior. Dintre aceştia, 12 sunt bărbaţi, reprezentând 5,29 % din totalul

bărbaţilor, 32,43% din pacienţii fără leziuni la nivelul grupului frontal, respectiv 1,86% din

totalul pacienţilor.

În continuare am luat în considerare leziunile cu potenţial disfuncţional, fie din punct

este vedere estetic, fie prin tulburările ocluzale şi de dinamică mandibulară pe care le pot

induce. Ca urmare, dintre leziunile carioase le-am reţinut doar pe cele medii, profunde şi pe

cele de suprafaţă radiculară ce pot induce tulburări estetice, obturaţiile care pot avea

16

consecin ţ e atât pe plan fizionomic cât ş i ocluzal, anomaliile de pozi ţ ie

consecinţe atât pe plan fizionomic cât şi ocluzal, anomaliile de poziţie şi edentaţiile, tratate

sau netratate.

consecin ţ e atât pe plan fizionomic cât ş i ocluzal, anomaliile de pozi ţ ie

Fig. VII.6. Situaţia clinică cu leziunile sau tratamentele existente pe grupul frontal

superior

Situaţia clinică reprezentată de leziunile şi tratamentele existente este dominată, la

nivelul grupului frontal superior, de existenţa obturaţiilor şi protezărilor fixe - microproteze

sau elemente de agregare sub forma coroanelor de înveliş. Constatăm astfel că, din cele 8

entităţi clinice identificate ca având impact funcţional la aceste substructuri odonto-

parodontale, cel mai bine reprezentate sunt obturaţiile şi restaurările fixe.

Astfel, în cazul dinţilor 1.1 şi 2.1, la aproximativ 43 - 44% dintre incisivii centrali

superiori care nu sunt indemni prezintă obturaţii.

28% (pentru 1.1), respectiv 23% (pentru 2.1) dintre incisivii care nu sunt integri sunt

restauraţi prin coroane de înveliş, fie ca protezări unitare fie ca elemente de agregare pentru

diferite tipuri de punţi.

Între 10 şi 15% dintre incisivii frontali superiori afectaţi se constată ca sunt absenţi şi

între 6 şi 8% prezintă anomalii de poziţie.

17

Fig. VII.7. Situa ţ ia clinic ă cu leziunile sau tratamentele existente pe grupul frontal inferior
Fig. VII.7. Situa ţ ia clinic ă cu leziunile sau tratamentele existente pe grupul frontal inferior

Fig. VII.7. Situaţia clinică cu leziunile sau tratamentele existente pe grupul frontal

inferior

În cazul grupului frontal inferior, se constată predominanţa anomaliilor de poziţie,

interesând mai ales grupul incisiv, prevalenţa acestora fiind cuprinsă între 25 şi 38% din

entităţile clinice existente la acest nivel.

O altă situaţie clinică întânită frecvent este edentaţia, lipsa dinţilor din grupul frontal

inferior înregistrând o prevalenţă cuprinsă între 15 şi 23% în rândul leziunilor existente la

acest nivel.

Obturaţiile sunt pe al III-lea loc ca prevalenţă, înregistrând între 13 şi 19%, în rândul

leziunilor cu impact funcţional, iar caria radiculară între 10 şi 21%.

Studiul a mai avut în vedere consemnarea existenţei următoarelor situaţii clinice ce pot

afecta sistemul stomatognat din punct de vedere estetic:

fluoroza

opacităţi, distrofii, eroziuni de smalţ

hipercreşteri gingivale

recesiuni gingivale.

Constatăm că prevalenţa fluorozei, în rândul pacienţilor luaţi în studiu, este redusă,

92,58% din cazurile consemnate neprezentând această leziune.

18

Tabel 7. Prevalen ţ a fluorozei În cazul altor leziuni, precum opacit ăţ i, distrofii, abrazii
Tabel 7. Prevalen ţ a fluorozei În cazul altor leziuni, precum opacit ăţ i, distrofii, abrazii

Tabel 7. Prevalenţa fluorozei

În cazul altor leziuni, precum opacităţi, distrofii, abrazii sau eroziuni, constatăm o

prevalenţă uşor mai mare, astfel încât abrazia se întâlneşte în 11,45% din lotul studiat,

eroziunilein 5,10% din cazuri şi opacităţile în 7,89% din cazuri.

Tabel 7. Prevalen ţ a fluorozei În cazul altor leziuni, precum opacit ăţ i, distrofii, abrazii

Tabel 8. Prevalenţa opacităţilor, distrofiilor şi eroziunilor de smalţ

Tabel 7. Prevalen ţ a fluorozei În cazul altor leziuni, precum opacit ăţ i, distrofii, abrazii

Tabel 9. Prevalenţa hipercreşterilor gingivale

Hipercreşterile gingivale au o prevalenţă de 17,95%, fiind înâlnite la 116 persoane din

lotul total.

Recesiunile gingivale au fost prezente la 232 pacienţi, reprezentând 35,91% din lotul

total.

19

Tabel 10. Prevalen ţ a recesiunilor gingivale Entit ăţ ile clinice identificate la pacien ţ ii
Tabel 10. Prevalen ţ a recesiunilor gingivale Entit ăţ ile clinice identificate la pacien ţ ii

Tabel 10. Prevalenţa recesiunilor gingivale

Entităţile clinice identificate la pacienţii din lot au fost împărţite în două categorii: cele

care modifică parametrii morfologici ai arcadelor dentare, putând genera tulburări ocluzale, de

dinamică mandibulară şi articulară şi chiar malrelaţii mandibulo-craniene şi cele care au

influenţă doar asupra funcţiei estetice. Deşi cariile şi obturaţiile incorecte pot modifica

parametrii ocluzali inducând tulburări de dinamică, nefiind consemnată localizarea lor, nu le-

am considerat ca leziuni cu potenţial disfuncţional asupra dinamicii mandibulare. În această

categorie am introdus edentaţiile, restaurările protetice şi anomaliile de poziţie.

     

Cumulative -

Percent - of

Cumul % - of

% of all -

Cumulative %

Dinte

Count

Count

Valid

Valid

Cases

- of All

 

nu

 
  • 514 79,567

  • 514 79,57

 

79,567

79,57

1.1

potential

 
  • 132 20,433

  • 646 100,00

 

20,433

100,00

 

nu

 
  • 509 78,79257

  • 509 78,7926

 

78,79257

78,7926

1.2

potential

 
  • 137 21,20743

  • 646 100,0000

 

21,20743

100,0000

 

nu

 
  • 548 84,82972

  • 548 84,8297

 

84,82972

84,8297

1.3

potential

98

 
  • 646 15,17028

100,0000

15,17028

100,0000

 

nu

 
  • 507 78,48297

  • 507 78,4830

 

78,48297

78,4830

2.1

potential

 
  • 139 21,51703

  • 646 100,0000

 

21,51703

100,0000

 

nu

 
  • 515 79,72136

  • 515 79,7214

 

79,72136

79,7214

2.2

potential

 
  • 131 20,27864

  • 646 100,0000

 

20,27864

100,0000

 

nu

 
  • 553 85,60372

  • 553 85,6037

 

85,60372

85,6037

2.3

potential

93

 
  • 646 14,39628

100,0000

14,39628

100,0000

 

nu

591

 
  • 591 91,48607

91,4861

91,48607

91,4861

4.1

potential

55

 
  • 646 8,51393

100,0000

8,51393

100,0000

 

nu

605

 
  • 605 93,65325

93,6533

93,65325

93,6533

4.2

potential

41

 
  • 646 6,34675

100,0000

6,34675

100,0000

 

nu

606

 
  • 606 93,80805

93,8080

93,80805

93,8080

4.3

potential

40

 
  • 646 6,19195

100,0000

6,19195

100,0000

 

nu

594

 
  • 594 91,95046

91,9505

91,95046

91,9505

3.1

potential

52

 
  • 646 8,04954

100,0000

8,04954

100,0000

 

nu

595

 
  • 595 92,10526

92,1053

92,10526

92,1053

3.2

potential

51

 
  • 646 7,89474

100,0000

7,89474

100,0000

 

nu

602

 
  • 602 93,18885

93,1889

93,18885

93,1889

3.3

potential

44

 
  • 646 6,81115

100,0000

6,81115

100,0000

Tabel 11. Prevalenţa afecţiunilor cu potenţial disfuncţional asupra dinamicii mandibulare

Constatăm ca cele mai importante leziuni cu potenţial impact asupra funcţiei de

dinamică mandibulară sunt localizate la nivelul grupului frontal superior. La acest nivel

20

prevalen ţ a variaz ă de la aproximativ 14% la nivelul caniului, la aproximativ 21% la

prevalenţa variază de la aproximativ 14% la nivelul caniului, la aproximativ 21% la nivelul

incisivilor centrali superiori.

În privinţa disfuncţiilor sistemului stomatognat, prevalenţa acestora este destul de

mare, interesând 35,29% din pacienţii din lot.

prevalen ţ a variaz ă de la aproximativ 14% la nivelul caniului, la aproximativ 21% la

Tabel 12. Prevalenţa disfuncţiilor sistemului stomatognat

Malocluzia, cu formele ei, uşoară, moderată şi severă, este întâlnită la peste jumătate

din pacienţii examinaţi: 33,12% prezintă malocluzie uşoară, 15,94% prezintă malocluzie

moderată şi 6,96% malocluzie severă.

prevalen ţ a variaz ă de la aproximativ 14% la nivelul caniului, la aproximativ 21% la

Tabel 13. Prevalenţa malocluziei

Dintre pacienţii din lot, 61,6% nu prezintă semne ale afectării ATM, în schimb 241 de

pacienţi prezintă diferite semne ale disfuncţiei ATM: zgomote articulare (32,35%), dureri în

articulaţie (2,63) sau blocaj autoreductibil (1,08%).

prevalen ţ a variaz ă de la aproximativ 14% la nivelul caniului, la aproximativ 21% la

Tabel 14. Prevalenţa afecţiunilor ATM

prevalen ţ a variaz ă de la aproximativ 14% la nivelul caniului, la aproximativ 21% la

Tabel 15. Prevalenţa malrelaţiilor mandibulo-craniene

21

Malrela ţ iile mandibulo-craniene sunt prezente la 177 de pacien ţ i, reprezentând 27,39% din lotul

Malrelaţiile mandibulo-craniene sunt prezente la 177 de pacienţi, reprezentând 27,39%

din lotul total.

Pentru a stabili în ce măsură aceste disfuncţii ale sistemului stomatognat au o cauză

directă la nivelul segmentului anterior, s-a verificat nivelul de corelaţie dintre leziunile

existente la nivelul fiecărui dinte şi malocluzie, disfuncţia articulară, malrelaţiile mandibulo-

craniene, respectiv alte disfuncţii ale sistemului stomatognat.

Malrela ţ iile mandibulo-craniene sunt prezente la 177 de pacien ţ i, reprezentând 27,39% din lotul

Tabel 16. Corelaţii între leziunile cu potenţial difuncţional şi complicaţiile locale şi loco- regionale înregistrate

Constatăm existenţa unor multiple corelaţii, semnificative statistic, chiar dacă slabe,

între leziunile cu potenţial nociv de la nivelul fiecărui dinte şi patologia de la nivel ocluzal,

articular şi cranio-manidubular. Cele mai puternice corelaţii se găsesc în cazul incisivilor

centrali superiori care pot fi responsabili pentru oricare din cele patru complicaţii enunţate.

Deducem că, prin afectarea mai multor unităţi odonto-parodontale din zona frontală,

probabilitatea ca aceste disfuncţii să apară este cu atât mai mare.

Tratamentele necesare pentru situaţiile clinice întâlnite în lotul de studiu investigat au

fost grupate în:

obturaţii pe o suprafaţă şi pe două sau mai multe,

protezare fixă - microproteză sau element de agregare,

protezare fixă - corp de punte,

22

tratament endodontic, extracţii şi alte tipuri de tratamente.
tratament endodontic,
extracţii şi
alte tipuri de tratamente.

În continuare sunt prezentate entităţile clinice observate în zona anterioară şi necesarul

de tratament pentru fiecare dinte frontal în parte.

tratament endodontic, extracţii şi alte tipuri de tratamente. În continuare sunt prezentate entit ăţ ile clinice
tratament endodontic, extracţii şi alte tipuri de tratamente. În continuare sunt prezentate entit ăţ ile clinice

Tabel 17. Situaţie clinică - dinte 1.1

Tabel 18. Necesar de tratament pentru 1.1.

tratament endodontic, extracţii şi alte tipuri de tratamente. În continuare sunt prezentate entit ăţ ile clinice

Tabel 19. Situaţie clinică - dinte 1.2

tratament endodontic, extracţii şi alte tipuri de tratamente. În continuare sunt prezentate entit ăţ ile clinice

Tabel 20. Necesar de tratament pentru 1.2.

tratament endodontic, extracţii şi alte tipuri de tratamente. În continuare sunt prezentate entit ăţ ile clinice

Tabel 21. Situaţie clinică - dinte 1.3

tratament endodontic, extracţii şi alte tipuri de tratamente. În continuare sunt prezentate entit ăţ ile clinice

Tabel 22. Necesar de tratament pentru 1.3.

tratament endodontic, extracţii şi alte tipuri de tratamente. În continuare sunt prezentate entit ăţ ile clinice

Tabel 23. Situaţie clinică - dinte 2.1

tratament endodontic, extracţii şi alte tipuri de tratamente. În continuare sunt prezentate entit ăţ ile clinice

Tabel 24. Necesar de tratament pentru 2.1.

23

Tabel 25. Situa ţ ie clinic ă - dinte 2.2 Tabel 27. Situa ţ ie clinic
Tabel 25. Situa ţ ie clinic ă - dinte 2.2 Tabel 27. Situa ţ ie clinic

Tabel 25. Situaţie clinică - dinte 2.2

Tabel 25. Situa ţ ie clinic ă - dinte 2.2 Tabel 27. Situa ţ ie clinic

Tabel 27. Situaţie clinică - dinte 2.3

Tabel 25. Situa ţ ie clinic ă - dinte 2.2 Tabel 27. Situa ţ ie clinic

Tabel 29. Situaţie clinică - dinte 3.1

Tabel 25. Situa ţ ie clinic ă - dinte 2.2 Tabel 27. Situa ţ ie clinic

Tabel 31. Situaţie clinică - dinte 3.2

Tabel 25. Situa ţ ie clinic ă - dinte 2.2 Tabel 27. Situa ţ ie clinic

Tabel 33. Situaţie clinică - dinte 3.3

Tabel 25. Situa ţ ie clinic ă - dinte 2.2 Tabel 27. Situa ţ ie clinic
Tabel 25. Situa ţ ie clinic ă - dinte 2.2 Tabel 27. Situa ţ ie clinic

Tabel 26. Necesar de tratament pentru 2.2.

Tabel 25. Situa ţ ie clinic ă - dinte 2.2 Tabel 27. Situa ţ ie clinic

Tabel 28. Necesar de tratament pentru 2.3.

Tabel 25. Situa ţ ie clinic ă - dinte 2.2 Tabel 27. Situa ţ ie clinic

Tabel 30. Necesar de tratament pentru 3.1.

Tabel 25. Situa ţ ie clinic ă - dinte 2.2 Tabel 27. Situa ţ ie clinic

Tabel 32. Necesar de tratament pentru 3.2.

Tabel 25. Situa ţ ie clinic ă - dinte 2.2 Tabel 27. Situa ţ ie clinic

Tabel 34. Necesar de tratament pentru 3.3.

Tabel 25. Situa ţ ie clinic ă - dinte 2.2 Tabel 27. Situa ţ ie clinic

24

Tabel 35. Situa ţ ie clinic ă - dinte 4.1 Tabel 37. Situa ţ ie clinic

Tabel 35. Situaţie clinică - dinte 4.1

Tabel 35. Situa ţ ie clinic ă - dinte 4.1 Tabel 37. Situa ţ ie clinic

Tabel 37. Situaţie clinică - dinte 4.2

Tabel 35. Situa ţ ie clinic ă - dinte 4.1 Tabel 37. Situa ţ ie clinic

Tabel 39. Situaţie clinică - dinte 4.3

Tabel 36. Necesar de tratament pentru 4.1.

Tabel 35. Situa ţ ie clinic ă - dinte 4.1 Tabel 37. Situa ţ ie clinic

Tabel 38. Necesar de tratament pentru 4.2.

Tabel 35. Situa ţ ie clinic ă - dinte 4.1 Tabel 37. Situa ţ ie clinic

Tabel 40. Necesar de tratament pentru 4.3.

Tabel 35. Situa ţ ie clinic ă - dinte 4.1 Tabel 37. Situa ţ ie clinic

Fig. VII.7. Necesarul de tratament la nivelul grupului frontal superior

25

Fig. VII.8. Necesarul de tratament la nivelul grupului frontal inferior Necesarul de tratament la nivelul grupului
Fig. VII.8. Necesarul de tratament la nivelul grupului frontal inferior Necesarul de tratament la nivelul grupului

Fig. VII.8. Necesarul de tratament la nivelul grupului frontal inferior

Necesarul de tratament la nivelul grupului frontal superior este reprezentat în primul

rând de obturaţii, cele pe o singură faţă având prevalenţa cea mai mare (între 16 şi 30%).

Umează restaurările prin mijloace conjuncte - proteze unidentare sau elemente de agregare

(între 13 şi 24%). Extracţiile, de asemenea, ocupă un loc important, între 7 şi 14%.

La nivelul grupului frontal inferior, necesarul de tratament este reprezentat, într-un

procent important de categoria ce descrie alte tipuri de tratamente (între 29 şi 43%). Intr-

adevăr, tratamentele ortodontice nu au fost prinse ca entitate terapeutică separată. După cum

am constatat, însă, patologia cea mai frecventă la nivelul grupului frontal inferior este

anomalia de poziţie care poate fi corectată prin alte metode decât cele surprinse în fişele

evaluate.

Obturaţiile (9 - 27%) şi restaurările protetice fixe (9 - 16%) reprezintă o componentă

importantă în algoritmul de tratament al patologiei existente la nivelul grupului frontal

inferior.

26

C ONCLUZII 1. Prin studiul nostru am dorit s ă scoatem în eviden ţă gradul înalt

CONCLUZII

  • 1. Prin studiul nostru am dorit să scoatem în evidenţă gradul înalt de afectare prin diferite leziuni odontale a populaţiei investigate, constituită din pacienţi cu vârste cuprinse între 18 şi 50 de ani, mărimea lotului şi amploarea studiului permiţându-ne să tragem concluzia că aceaste entităţi clinice au locul lor bine conturat în sfera patologiei orale.

  • 2. Situaţia clinică reprezentată de leziunile şi tratamentele existente este dominată, la nivelul grupului frontal superior, de existenţa obturaţiilor şi protezărilor fixe - microproteze sau elemente de agregare sub forma coroanelor de înveliş.

  • 3. În cazul grupului frontal inferior, se constată predominanţa anomaliilor de poziţie, interesând mai ales grupul incisiv, prevalenţa acestora fiind cuprinsă între 25 şi 38% din entităţile clinice existente la acest nivel.

  • 4. Constatăm existenţa unor multiple corelaţii, semnificative statistic, chiar dacă slabe, între leziunile cu potenţial nociv de la nivelul fiecărui dinte şi patologia de la nivel ocluzal, articular şi cranio-manidubular. Cele mai puternice corelaţii se găsesc în cazul incisivilor centrali superiori care pot fi responsabili pentru oricare din cele patru complicaţii enunţate.

  • 5. Deducem că, prin afectarea mai multor unităţi odonto-parodontale din zona frontală, probabilitatea ca aceste disfuncţii să apară este cu atât mai mare.

  • 6. Necesarul de tratament la nivelul grupului frontal superior este reprezentat în primul rând de obturaţii, cele pe o singură faţă având prevalenţa cea mai mare (între 16 şi 30%). Umează restaurările prin mijloace conjuncte - proteze unidentare sau elemente de agregare (între 13 şi 24%). Extracţiile, de asemenea, ocupă un loc important, între 7 şi 14%.

27

CAPITOLUL VIII

A.1. INVESTIGAŢIA KINEZIMANDIBULOGRAFICĂ ÎN SINDROM DISFUNŢIONAL DE SUSCEPTIBILITATE DECLANŞAT PRIN TULBURĂRI ALE GHIDAJULUI ANTERIOR

Domeniulcinematicii mandibulare este abordat cu mare interes în actuala perioadă

datorită multitiudinii şi importanţei informaţiilor culese din analiza mişcărilor funcţionale ale

mandibulei.

Deoarece exprimarea funcţională a tulburărilor minime ale sistemului este certificată

clinic tot mai frecvent, numeroase examene paraclinice oferă tot mai multă fineţe şi precizie

exmenului ocluzal.

În asemenea situaţii clinice manifestările clinice de dinamică mandibulară modificată

sunt bine obiectivate prin analiza kinezimandibulografica, care ea singură poate certifica

afectarea de început a sistemului.

SCOPUL STUDIULUI

În studiul de faţă ne-am propus ca prin analiza kinezimandibulografică a unui lot

de subiecţi tineri,dentaţi , clasa I a Angle, dar cu modificări la nivelul arcadei dentare frontale

maxilare (malpoziţii dentare izolate), să precizăm semnele precoce de disfuncţionalizare ale

sistemului.

MATERIAL ŞI METODĂ

Lot A pacienţi cu tulburări ale ghidajului anterior

Lotul de pacienţi analizat în acest studiu a fost structurat după cum urmează:

Un număr de 50 subiecţi

Tineri cu vârste cuprinse între 21-27 ani, media 23.5 ani,

Dentaţi complet clasa I –a Angle

Cu malpoziţii dentare izolate la nivelul grupului frontal maxilar

Fără tratamente protetice anterioare

Fără semne subiective de afectare prin sindrom disfuncţional

Subiecţii au fost examinaţi la început clinic, urmând metodologia examinării de rutină

gnatologică specifică clinicii de Protetică dentară din Iaşi.

CAPITOLUL VIII A.1. INVESTIGA Ţ IA KINEZIMANDIBULOGRAFIC Ă ÎN SINDROM DISFUN Ţ IONAL DE SUSCEPTIBILITATE DECLAN
CAPITOLUL VIII A.1. INVESTIGA Ţ IA KINEZIMANDIBULOGRAFIC Ă ÎN SINDROM DISFUN Ţ IONAL DE SUSCEPTIBILITATE DECLAN

Fig. VIII.1 – Tulburarea ghidajului anterior prin malpozitii dentare de

grup (lot A de pacienti)

28

Fig. VIII.2 – Malpozitie dentar a izolata (lot A pacienti) Metodologia de examinare kinezi mandibulografica a
Fig. VIII.2 – Malpozitie dentar a izolata (lot A pacienti) Metodologia de examinare kinezi mandibulografica a

Fig. VIII.2 – Malpozitie dentara izolata (lot A pacienti)

Metodologia de examinare kinezimandibulografica a constat din:

1.Analiza traseelor de dinamică în poziţii test şi traseul de dinamică spre poziţia test:

frontal

  • - intercuspidare maximă

  • - relaţie centrică

  • - propulsie

  • - dreapta- stângă

lateralitate

  • - deschidere – închidere

-viteza de deplasare (

velocitate ) a mandibulei şi a deviaţiei laterale în plan

2. Analiza ciclului de masticaţie şi a deglutiţiei înregistrând concomitent traiectoriile

în plan sagital şi în plan frontal

Fig. VIII.2 – Malpozitie dentar a izolata (lot A pacienti) Metodologia de examinare kinezi mandibulografica a

Fig. VIII.3. – KMG – K5

Pentru analiza ciclului masticator şi ai parametrilor acestuia am folosit pastile de gumă

de mestecat în scopul excluderii modificărilor prin aliment

Deglutiţia a fost investigată prin înghiţirea unei linguriţe de apă.Kineziogramele

obţinute au fost transcrise pe hârtie de calc şi anexate fişelor de analiză

kinezimandibulografică.

În cursul investigaţiilor efectuate s-a structurat un sublot de pacienţi care prezentau

semne evidente de afectare prin sindrom disfuncţional şi care au beneficiat de investigaţii şi

terapie specific.

29

REZULTATE Ş I DISCU Ţ II Traiectoriile tipice de dinamic ă mandibular ă posibil de investigat

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Traiectoriile tipice de dinamică mandibulară posibil de investigat prin intermediul

analizei KMG sunt:

  • 1. Mişcarea de deschidere-închidere a gurii care în mod normal în plan

sagital descrie o curbă, cu concavitatea posterior care are punctul de plecare din IM.

În plan frontal aspectul corect este de linie perfect centrată dreapta-stânga.

REZULTATE Ş I DISCU Ţ II Traiectoriile tipice de dinamic ă mandibular ă posibil de investigat

Fig. VIII.5. – Inregistrarea KMG a miscarii de deschidere - inchidere

  • 2. Dacă înainte de a comanda mişcarea de deschidere-închidere se roagă

pacientul să execute o mişcare de lateralitate dreaptă şi stânga cu contact dentar apar

pe respectiva diagramă de mişcare mandibulară traseele de ghidare dento-dentare a

diducţiilor.

REZULTATE Ş I DISCU Ţ II Traiectoriile tipice de dinamic ă mandibular ă posibil de investigat

Fig. VIII.6. – Inregistrarea KMG a miscarii de lateralitate drapta – stanga cu

contact dentar

  • 3. Similar pentru investigarea ghidajului anterior pacientul este rugat să

realizeze propulsia din ocluzia de intercuspidare maximă până în poziţia test activă

cap la cap.

REZULTATE Ş I DISCU Ţ II Traiectoriile tipice de dinamic ă mandibular ă posibil de investigat

Fig. VIII.7. Investigarea KMG a miscarilor de propulsie cu contact dentar

30

Lotul de studiu format din 50 subiec ţ i tineri s ă n ă to ş

Lotul de studiu format din 50 subiecţi tineri sănătoşi, poate fi analizat astfel:

• Vârsta : 21-27 ani cu media 23.5 ani • Repartiţia pe sexe : o feminin
Vârsta : 21-27 ani cu media 23.5 ani
Repartiţia pe sexe :
o
feminin 54%
o
masculin 46%

Fig. VIII.8. Repartitia pe sexe – lot de studiu

Mediul de provenienţă:

o Urban 85% o Rural 15%
o
Urban 85%
o
Rural 15%

Fig. VIII.9. – Mediul de provenienta – lot de studiu

Toţi pacienţii selecţionaţi în acest lot de studiu au prezentat dentiţii naturale complete,

clasa I-a Angle, fără tratamente protetice executate.

Pacienţii prezentau leziuni odontale coronare tratate prin obturaţii plastice pe zonele

laterale ale arcadelor iar la nivelul zonei frontale maxilare prezentau 1 sau mai multe

malpoziţii dentare izolate ale grupului frontal maxilar.

Malpoziţiile prezentate au variat de la o simplă rotaţie a unui singur dinte până la

malpoziţiile de grup a IV-a frontali maxilari cu tulburări la nivelul over-jetului sau a over-

bitte-lui.

31

Modific ă rile înregistrate la nivelu l kinezimandibulogramelor de mi ş care mandibular ă s- au

Modificările înregistrate la nivelul kinezimandibulogramelor de mişcare mandibulară s-

au materializat după cum urmează:

Trasee diferite pe traectoria închiderii – deschiderii însoţite de salt

articular

Laterodeviaţie în plan frontal

Accident în propulsie