REGIUNEA NAZALA L . P.

5
DIVIZIU]TIE ANATOMO.CLINICA :
A) Nasul extem (piramida nazal6).
B) Vestibulul nazal:
- delimitat extem de cele 2nanne.
- intem de limen nasi (la limita dintre cartilajul lateral superior 9i cartilajul alar se
formeazilimen nasi).
- se intinde de 1a orificiul narinar pf,n5 la limen nasi; de aici pielea se continui cu
mucoasa mzald;
- lumenul s6u este tape,tatde piele careprezintdglande sebacee, glande sudoripare
9i fue de p5r (vibrissae).
C) C avTtatea naza76 propiru.-ns6: compartimentata i.n 2 fose n azale;
Se intinde d orificiite naso-faringiene sau choane gi de la palatul
osos pdn^6 lalamaciuruit5 a etnoidului.
La nasul extenr. se atalizeazAforma qi simetria
In Europa exist6 unele criterii admise pentru aprecierea formei generale a nasului:- baza
nasului sa se g6seasc6 Ia34mm deasupra linili care unegte unghiurile inteme ale ochilor;-
dorsul 1,,coada") nasului sd nu prezinte nici proeminenfe, nici curbwi.- septul nazal
;.rtil"gi;"s cuprinde columela care trebui" ta fi" situatd mai jos debazsle alare, este paralelE
u""it"4 iar impresia de simetie gi frumusele este comparatil cu un,pesc[ruq in zbor'.
"., NASUL EXTERN
Delimitare:
1. S"p*tq: plt"6cutanat5 transversalS corespunzStoare suturii fronto'nazale.
"
2. Inferior: planul orizontal taneent la partea mobild a septului nazal (subcloason).

S.Lateral: sanful nazopalpebral;iSagld sAzqgenlgg situat in lungul piramidei mzale'

Prezint[;
Rddacina nasului : situati superior.
Felele laterale:
- se unesc median form6nd dorsul nasului-
- tn partea infero-lateralE-aripile nasului.
VArful nasului;
Narinele:
-orificii delimitate de subcloazon (cohrmel[) si aripile nasului.
Stratierafia piramidei nazale:
1. Pielea: - subfre Si mobiid (superior).
- grqasd si aderenti la nivelul v6rfului 5i aripilor nasului'

2.Tesutul subcutanat:- IamS finI de lesut conjunctiv lax, (superior),

- lipsege in zonele aderente ale pielii (inferior).
3. Planul muscular: - nu acoperd toatil piramida nazald:
PROCERUS (piramidal).
RIDICATOR AL BIJreI SUPERIOARE $I ARIPtr NASULUI.
NAZAL.
COBORATOR AL SEPTULII NAZAL.
Sunt inervati de n. facial.
4. periost- pericondru: o IamI de lesut conjunctiv care acoperd oasele qi cartilajele 9i le
leag[inhe ele.
Planul osteocartilaginos :
a)oase :
-partea nazald a fr ontalului,
-procesul frontal at maxilarului)
-oasele nazale,
- spina n azald anterio ari.

b) cartilaiele:
-cartilajul septal,
-cartilaj lateral suPerior,
-cartitajut lateral inferior sau cartilajul
alag
-cartilaje accesorii (sesamoide).

PERETELE LATERAL AL FOSEI NAZALE

1. Procesul uncinat: - r .r y
f @e etmoidale, are forma de c6rlig, bumerang, semilunE, prezint5 o
parte verticalE qi o parte orizontald;
- ?or*"*[ peretele medial al infundibulului efinoidal gi participEla delimitarea
fontanelelor.
2.@lI: etnoidal6
- este situatd posterior de infirndibulul etuoidal qi este cea mai mare ce1u16
anterioar6.
3. Recesul frontal:
- ;rt" rtt rrt t, partea antero-superioara a meatului nazal mijlociu;
- este delimitat:

,llilfrH#xx#*-
. limiti dependentd de inse4iaprocesului uncinat
inferior:
- Continu6 sinusul frontal gi se continu6 inferior cu infundibulul etnaoidal.
4. Ostiumul natural aI sinusului maxilar:
- ette tit "t t" "i"elul inimdibulului ehooidal;
- are formd de piciturl sau de clepsidrl qi un diametrul mediu de2-4rnm'
5. Complexul ostiomeatal
,@ comuo fronto-etnoido-maxilar qi este atcdtuit din procesul
*"iout, inftndibutul etnoidal, bula etnoidalS, hiatusul semilunar, ostiumul sinusului
marilar.
6. Deschiderea natzalfl a sinusufiIor anterioare ale fetei:
- Sinusul frontal t" atului tazalmijlociu prin recesul
frontal;
- Sinusul maxilar se deschide prin hiatusul semilunar in meatul nazal mijlociu;
- celulelel etaoidale anterioari se deschid lanivelul infundibulului etnoidal;
- celulele etnoidale mijlocii, se deschid la nivelul hiatusului semilunar;
- celulele efinoidale se deschid lanivelul meatul LMA| superior.
7. Recesul sfenoetmoidal:
.@ intre septul nazal siconretul naz.alsuperior;
. aici se deschide sinusul sfenoidal.
Aplicatii practice:
 nivel amintim: aplananazalE (absenfa
1. Dintre mal.forma,tiile congenitale de la acest
congenitalp ,g*"ziinazaldunilateralS, schizorinia, modific6ri asociate
despiciturilor ""rrt$,
labiale.
). For-u dimensiunile piramideinazaleau rol important in determinareafizionomiei
gi
individului
3. Traumatismele piramidei nazale sunt frecvente datorit5 poziliei sale-
+. n^ul drujot dela finia median6 apare fie datoritd unor defornalii
ale sephrlui nazal,
fie datorit5 dezvoltirii mai mari aunui hemicraniu'
- i. rrip"rr"fia glandelor sebacee Ia nivelul vdrfirlui nasului (hipersecrefie seboreicS) se
numeqte rinofima.
sinusului
6. Datoriti venelor oftafunice infecliile se pot complica cutrombo.flebita
covernos. , 1
mzal
T.patavasculard a lui Kisselbach situat6 in partea antero-inferioari a septului
este locul de producere a epistmisului anterior, cauzele fiind
variate'
8. Pe cale nazald r" p la nivelul orificiului
nazal al canalului incisiv.
9. Pe cale nazald se Pot efectua
maxilare.

REGITINEA ATruCULARA
.
ureche extern6 (pavilionul auricular 9i conductul auditiv extem),
.
urechea medie (iuba auditivd, cavttieatimpanica" cavitateamastoidiani),
.
urechea internd (cohlea qi vestibulul)'
1. Fata laterali a pavilionului urechii
a) Este concavr, @i qanluri dispuse in jurul unei depresiuni centale
"r,
numit6 conchd auriculari.
b) De l" ri".lrl pleacd o proeminen!5 numiJE helrx (margnea liber6 a pavilionului
"o""hii
urechii) care incep" ,,rp.rio, de conch6 prinradacina helixului si se termin6
la nivelul
lobulului urechii prin coada helixului'
.Lorivrrrri nqre incern
c) Helixul circumicrie proeminenla antehelixului care incepe superior
pin2rar.racinii intre
.'*" ," g6seqte fosa triimghiulard'iar inferior se termin6 printr-o proeminenld numiti
antitra"s;s.
a) aot"rior de antitragus se afld o proeminenla numit2i tragus
irt e tragus gi antitragus este incizura intertragicS'
"j in tlS inferioard este lobulul urechii-
fl
g) i"tr" hetix gi antehelix se gaseqte o depresiune numiti scapha.
2. Fata mediall a pavilionului urechii:
Este convexE, invers conformati qi prezint6:
a) eminenla fosei tiunghiulare,
b) eminenta conchii.
c) eminen{a scaphei,
d) fosa antehelixului.
CONDUCTUL AUDITW EXTERN
. Limiter a" @a membrana timpanicE. Are forma literei 's'.
. Lungime:2,5 cm.
Conductul cartilaginos - partea laterala-
fficonduchrl cartilaginous; se terminIla nivelut $anfului timpanal
'
(absent superior).
La nivelul conductului auditiv extern existfl 2 zone mai inguste:
 . Ia timita parte cartilaginoasE- parte osoas6;
. la 5 mm de membrana timpanici: ISTMUL - proeminenlE a pereteluianterior care
reduce diametrul conductului-

ffi - fosa craniana medie, b) inferior - glaqdapgpriia

"jrrit"rior
- A.f.fvf.. d) posterior - procesul mastoidian
Vascularizatie:
]@,poral6 superficial5, awiculari posterioar5, awiculare anterioare.
pterigo-maxilar.
2. Venelq se vars6 in venajugutara externa qi in plexul venos
3. V*"1" li-futi"": in ganglionii limfatici parotidieni superficiali 9i
cervicali profunzi.
Nerwii senzitivi:
ul u ral, b) auricular mare, c) ramul auricular al n. vag d) occipitai mic.
Aplicatii Practice:
ffi exbrn se poate palpacondilul mandibular.
2.La acestnivel pot sI apard infeciii qi corpi strdini'
3. Malformalii dL pavilionului urechii: microotia, macrooti4
polioti4 etc

REGITNI-EA ORBITALA

RAPORTURILE PERETILOR API,I9AT+ PRACTIgT

;##fl'-mffi:;3i*r#tr#'*
cerebrale de partea resPectivd
peretele medial - cu fosa nazalA - prin osul lacrimal (cale de abord chirurgical)
- cu celulele etrnoidale - sinuzite effioidale - in orbita.
- cu sinusul sfenoidal - sinuzite sfenoidale - in orbita.
peretele lateral - cu regignea temporald - pe aici: se face abordul chirurgieal orbitar'
Peretele inferior - cu sinusul maxilar,
- cu qanful infraorbital, .'
- rt infraorbital: - perete sup. dehiscent: anestezia 9i pe r- inf a n. III
"o "*ut (diplopir vedere dubH),
perete inferior dehiscent n. I.O. in contact cu
mucoasa sinuzald inflamat5 ( nevralgie de n. IO)'
in ambele
Datorita raporturilor cu sinusuril e paratazale se realize azapropagaxea infectiilor
sensuri.
t t rt.rife perelilor orbitei se va realiza colaborare interdisciplinara: ORL, OFTALMO,
OMF, NEIIROLOG.
Continutul orbitei:
Globul ocular;
Iv{rn. extrinseci ai globului ocular;
Gg. ciliar- atasatmorfotogic n. nasociliar, dar firncsonal apartine n. m;
Gr6simea retroorbitard;
Vasele orbitei:
A. Oft"l-t"* r. colateral[ din A.K.I, intre in orbitil prin canalul optic cu n.optic.
ffir retinei
arental[ a - rr. palpebrale medialc
- ulaclirmald - a. etmoidalAAnt' 9i Post'
- rr. musculare - a. supraorbital1
- 1. psningealS - a. supratrohleara
-aa. ciliare post. -adorsalaanasului.
Vv. Oftalmice - superioard;lasinusul cavemos;
- inferioari: - se varsi in v. oftalmici superioari sau
- se varsa ln plexul venos pterigo-marilar'
V. LacrimalI- se varsS in v. oftalmic6 superioari.
Artera si vena infraorbitari.

Nenrii orbitei: frontal,lacrimal, nasociliar, optic, oculomotor, trohlear, abducens, zigomatrc.

ZONA PALPEEBALA
@erioarl gi pleoapa inferioarS-
Stratisrafie:
1. Pielea - fin[
gi mobi16.
2. Jesutul subcutanat.
3. Plan muscular striat:
- m. orbicular al ochiului;
- m. ridic6tor al pleoapei superioare.
4. plan muscular neted - mm. tarsali.
5. Membrana fibrocartilaginoas6 tarsalS-
qi se
6. Conjgnctiva palpebrali - se reflecti la nivelul fundurilor de sac conjunctivale
continud cu conjtrnctiva bulbax[
Aplicatie practica:
il@t* facial -nu se va putea inchide fanta palpebralI - lacrimile se vor scurge
pe obraz (gBifora) si apare cheratita.

APARATT]L LACRTMAL
Anexat pleoapelor, este alc6tuit din:
1. Glandalacrimali.
Z. Canalul al glandei lacrimale - se deschide in fimdurile de sac conjunctivale'
"*"r"to,cu ciuncula lacrimal5, intre marginile pleoapelor qi unghiul lor intem'
3. Lacul lacrimat
4. punctele lacrimale - pe marginile palpebrale. Sunt orificii prin care se absorb lacrimile
din lacul lacrimal.
5. Canaliculele lacrimale - prin care lacrimile ajung in sacul lacrimal'
6. Sacul lacrimal - situat tn fosa sacului lacrimal'
inferior'
7. Canalut lacrimo-naz al dreteazdlacrimile din sacul lacrimal in meatul nazal