Sunteți pe pagina 1din 30

Brouultm;wn Garffiflinel; df,nffi p

aner'ftffi

F.ft sti

E-* eni

{ d" tf {*

alqri

{{ xa{

1ft {l

E'F ad

{btS smi

1F-tt arai

sHEi

1ff."t{ sr*i

{ S{S ad

H- .lF fi][

i*

-9.

1t"l* ami

ltrffi

m{

&ffi mi

/-ft# mr

E"F mi

S*intii ssJre inri

uin eh ll* s*rqft'r€ I

ilin'=b iu Fabegrn I

#f,n irr {c*r*iic}

,

ru q

E

-

'F rE m+Fg

=

{q

iEEdFd

1i

{l

*.r% p rE mw$g 3

[u ircugf, S

#"'

I '&

.

'$,

'Iff 'mmlat '$

;

Prnnlsr?

'cqdffiw$;

r'ffi

l'ffi

i

Elmi

,,t i

j

'xu

:

:m,rlarS

*i,nr$

t '+;i-.''F {de

l-

:.

i

:

,*'

-,

-H

dintii inf*n*i'uri

ry

-_*.*

lg r *

?.:i, imn

{dr m i'e*}

-

,'l*,*+fu

j

-

mnlarf;

!*:

1.

;ij

rGF#

'

F rE.mfrFE*

[b

neun4

$

'!fl

iF tljrl+Bry

'

g

[E rHrFd ;q{

#sn in,{mi*:l}

iln +b hv He*a I iin *b iu **ntra I

3. ELEMNNTE DE ANCORARE ALE PLACILOR ORTODONTICE

Eficienfa pl6cilor ortodontice depinde de stabilitatea lor. adicd de calitatea

ancorajului. Pe l6ngd forlele fiziologice

datorate gravitaliei,

masticatiei

sau fonatiei, apar

placilor

forfe ortodontice principale mai intense declangate de elementele active ale

(arcuri, resorturi, quruburi) ce tind sd desprindd aparatul de pe c6mpul alveolo-dentar.

Topografia particulard a arcadei dentare Si axele diferite de implantare ale dinlilor

se traduc din punct de vedere geometric prin multiple planuri

acfiondnd la nivelul componentelor aparatului

secundare nedorite care tind sd desprindd placa de pe

nefavorabil elementele active gi sd le impund efecte nedorite.

inclinate cu suprafe{e reduse gi

formapiuiilor mobile din

inclindri foarte variabile. La acestea se addugd obligatoriu jocul

cavitatea bucalS (bride sau frenuri). Acest

complex de factori face ca forfele principale,

dento-maxilar, sd dea naqtere unor for{e

cdmpul alveolo-dentar, sA deplaseze

Eficacitatea tratamentului ortodontic cu ajutorul placilor depinde

deci direct de

contracararea forfelor secundare. Din acest motiv, ancorajul este un element esential in conceperea unei pl5ci ortodontice.

ANCORAJUL

Definilie: Ancorajul reprezint[ sursa rezistenfei la

ac{iunea componentelor active ale

aparatului ortodontic. in

momentul in care se ac[roneazd, cu o fortf, pentru a deplasa

ortodontic un dinte, este necesard o Pentru a infelege cdt mai bine

forld opusd de rezisten [Et dat1rde ancoraj

ancorajul, trebuie cunoscute o serie de percepte:

sd deplaseze gi dinfii cupringi in

o Forla ortodonticd are tendinla

ancoraj, ins6 acest

lucru depinde de mdrimeaforlei, numdrut deplasare (calitatea tesuturilor parodontale de rdddcini, mdrimea suprafefei radiculare).

diilitor folosifi pentru ancora.l qi rrritenla lor la

gi rezistenfa fesutului osos inconjuritor, numdrul

o in

incrucigatd

unele cazuti clinice se doregte qi deplasarea dinfilor

incluqi in ancoraj:in ocluzia

bilateral, fiecare hemiarcad[ aclionea zd ca ancoraj pentru herniaicada opusd

(ancorajul reciproc).

o Uneori se doreqte 9i o deplasare limitata

o Dacd

a dintilor posteriori pentru a ?nchide un

spafiu ramas dupd incadrarea caninului

,p

mezialu iinlilo. laterali.

spafiu postextraciional. De exemplu, surplusul de

prin extrac{ia premolarului I va fi inchis piin migrar"u

spaliul pe arcadd este limitat gi foarte precis calculat pentru ?ncadrarea

ectopici gi a incisivilor (protrudafi sau inghesuifi), nu

se acceptd nici

folositi pentru anioraj. Se recomanda inciuderea unui numdr

gi uo. fi deplasali simultan maxim doi dinfi, c6te unul

two din ortodontia fixd, adicd zece dinfi foiosili drept

ortodonticb a caninilor

o deplasare a dinfilor laterali

cdt mai mare de dinfi pentru un"oruj

pe fiecare hemiarcadd (sistemul ten

ancoraj pentru a deplasa doi dinfi).

*

o Dacd se doreqte o

deplasare dentard corporeald qi nu o basculare,

ancorajul trebuie

sd fie puternic, iar intensitatea

for{elor redusd qi foarte bine controlatd (Coc6rl6).

o Pentru ancoraj sunt indicate:

67

- gutierele acrilice

- ancorajul extraoral (exemplu: arc facial inserat in tubugorul sudat la nivelul por{iunii rectilinii a unui croqet Adams)

- arcul vestibular uneori

- croqetul Adams comun pe incisivii centrali.

o Elementele de ancorare trebuie plasate judicios pe intreag a arcadd, cdt mai aproape

de elementele active, in mod echilibrat pe ambele hemiarcade. O ancorare echilibratl este ancorarea in trapez cu doui puncte de sprijin anterioare qi doud puncte posterioare sau

ancorarea in triunghi. Ideal ar fi ancorajul cornbinattrapez qi triunghi.

Elementele de ancorare ale pllcilor ortodontice cele mai utihzate sunt

CRO$ETELE qi GUTIERELE.

3.1. CRO$ETELE ORTODONTTCE

Croqetele folosesc pentru ancorarea de arcadele dentare

fie triunghiul interdentar

(ni$a papilard), fie zonele anatomice ale dintilor (divergenfa fefelor aproximale ale

coroanelor dentare, retentivitatea subecuatoriald sau retentivitatea intregului contur dentar).

Din acest punct de vedere, croqetele se clasificl astfel:

o

o

croqete ce folosesc pentru ancorare retentivitatea oferiti

1. Crogetul Stahl

de triunghiul interdentar

2. Crogetul in delta

3. Croqetul in s[geatd Schwarz (crogetul in trefla)

4. Crogetul in semisdgeatd Schwarz

Croqete ce folosesc pentru ancorare retentivititile anatomice ale coroanelor dentare

5. Crogetul direct

6. Crogetul Adams.

Retentivitatea triunghiului

interdentar

Croqetul Stahl

Crogetul in delta

Cro$etul i{r sdgeatd

Cro$etul in sernisdgeatd

Retentivitatea

anatomici a coroanei

Crogetul direct

Croqetul Adams

Elementele componente ale unui croget sunt urmdtoarele:

- Ansa croqetului sau porfiunea in contact cu zona de retenfie folositd - Bucla este porliunea elasticd a crogetului ce permite ansei s[ depdgeasc6 zona aplicarea gi la indepdrtarea aparatului ortodontic

- coada de retenfie sub forma a 2-3 cudufiinbazaacrilicd a pldcii.

retentivd la

3.1.1. Croqetul Stahl

Croqetul Stahl mai este denumit gi croget ocluzo-interdentar sau

croget in picdtura. Se

tealizeazd

componente:

din sArmd elasticd de wipld cu diametrul de 0,7mm qi are urmdtoarele pirti

- ansa de formd circulari qi de dimensiunea

spafiului interdentar in care se aplica;

- bucla ce reprezintd prelungirea spre ocluzai

a ansei. Traversea zd arcad.a prin niga

masticatorie gi reprezintd porfiunea elasticd a croqetului.

- reten{ia in bazaplacii.

Crogetul Stahl are urmltoarele caracteristici:

- Stabilitatea pldcilor

ortodontice ancorate prin crogete Stahl este foarte bund.

--Necesitd prezen[a unui spafiu

dinfi vecini, permanenfi sau temporari.

interdentai unde sa se aplice, deci prezen[aa cel putin doi

- Impiedic[ egresiunea

dinfilor pe care se aplicd, traversdnd planul de ocluzie.

- Poate tealiza un contact de ocluzie sau laterodeviere

prematur cu arCada antagonist5, determinand indl{are

provizorie

mandibulard. Din ur"rf motiv, este necesard studierea arcadei

corect de plasare a croqetului.

cobordrea ansei intr-o zond, mai retentivd, plasata mai

antagoniste gi stabilirea modului

- Activarea croqetului se face prin

aproape de baza triunghiului interdentar.

- Este un croqet rezistent care se fractureaz?i rareori.

Confec{ionarea croqetului Stahl:

- Se incepe prin confecfionarea ansei

dimensiunii dorite, cu ajutorul unui clegte cu o

circulare care este inchisa treptatpand la obfinerea

falcr rotundd gi o falca in jgheab. vdrful clegtelui, se indoaie s6rma astfel incdt

- Perpendicular pe planul ansei qi findnd ansa in

bucla obfinutd sd aibd indrlimea qi dimensiunea doriti.

- Se aplicd pe model qi se marcheazd

zona d,epliere inbazapldcii.

de feiele

Ansa croqetului este la distanfd

vestibulaie ale dinfilor pe care se aplicd,

put6ndlezamucoasajugal6qifavoriz6ndretenfiauti-.ni.io

Pentru a inl[tura

acest inconvenient,

crogetul stahl poate fr

utllizat in varianta

prefabricati ce se catacterizeazd, printr-o ansd metalicb in formi de sferd plina.

Crogetul Stahl prefabricat

Confeclionarea cro$etului Stahl

a

3.1.2. Crogetul in delta

Este tot un croqet

ocluzo-interdentar ca gi croqetul Stahl. utilizand

aceeagi zond, d,e

retenfie' Difer5 doar forma ansei care

este triunghiulari, asemdnatoare literei greceqti delta.

spaliui interdentar gi baza spre mucoasa jugald,

fefele aproximale ale dintilor.

angajaie mai profunda in spafiul interdentar qi

frrd, uf"rumucoasa jugald.

cel de realizar. u ".og.tului Stahl gi se

Ansa se confecf ioneazd' cu vArful spre

sprijinindu-se cu cele doud laturi ale sale pe

Forma in triunghi a ansei permite o

tealizarca unei bucle elastice cu dimensiune marita,

Modul de confecfionare este asem[nf,tor cu

utilizeazd tot sdrmd de wipl[ cu diametrul de 0,7mm.

Elementele componente ale crogetului ?n delta

1. Ansa

2. Bucla

3. Coada de retenfie inbazaplacii

70

3.1.3. Crogetul in sigeatl Schwarz

Denumirea lui provine de la forma romboidal5 a ansei, asemdnatore cu vdrful unei

sdgefi' Este un croqet pluridentar ce se aplic[ pe 2, 3 sau 4 dinfi laterali vecini, necesitdnd prezenla punctelor de contact interdentare.

Elementele componente sunt:

- Ansele romboidale corespunzdtoare fiecdrui spafiu interdentar. Ansa este formatd dintr-un

interdentar sub punctul de contact qi din doi umeri (mezial qi

la limita de trecere intre fala

distal) care se sprijinl subecuatorial

vdrf ce pdtrunde in triunghiul

pe cei doi dinfi vecini,

aproximald gi cea vestibular5. Ansele romboidale sunt conectate intre ele la nivelul

mucoasei fixe prin

segmente rectilinii de sArmi, paralele cu mucoas a, dar la distanfd de ea.

arcada: bucla anterioard prin niqa masticatorie dintre canin

qi

- DouI bucle ce travers eazd,

premolarul I 9i bucla posterioard la l-2mm de fafa distald a ultimului molar prezent pe

arcadd

- Doui cozi de reten{ie inbaza pldcii ortodontice.

Traseul cro$etului Schwarz incepe la marginea posterio ard. a pld,ciL unde se fixeazd

la distanfd de ea

cu o extremitate ondulat5, inconjoard fafa distala a ultimului molar ruu

c6nd se urmdreqte o

distanld de gingia

,

distalizare, se indreaptb spre vestibul, apoi spre mezial pdstrAnd 2mm

rnarginali, face o cudurd verticald in

jos gi o sdgeatd la nivelul prirnului spafiu interdentar.

Urmeaz6" o porfiune rectilinie qi apoi o noud

urmdtorul spafiu interdentar. Extremitatea meziald sau anterioard trece dinspre vestibul spre palat incf,lecAnd arcada prin niqa dintre canin qi premolarul I, fixdndu_se inbaza pldcii.

sdgeatd in

Crogetul Schwarz are urmdtoarele caracteristici:

- Conferd buni stabilitate aparatelor ortodontice.

- Se aplicd in zonele laterale ale arcadelor,

- Datoritd lungimii sale, gradul de elasticitate

exclusiv pe dinfii permanenfi.

este ridicat, iar acfiunea lui blandd gi lentd.

- Permite egresiunea dinlilor laterali pe care

arcadalaterald se reduce la zona subecuatoriald".

se aplicd, de aceea contactul intre placd gi

71

- Adaptarea se face astfel

preseze gi si nu lezeze papila.

- Creeazd, zone retentive pentru alimente, fiind necesard o bund

incdt vdrful sdgefii sb pitrundd in spaliul interdent ar, dat sd nu il

igiend orald.

- Accidentele sunt

frecvente datoritd multiplelor plieri ale sarmei gi impun repararea sau

inlocuirea in laborator.

Confecfionarea croqetului Schwarz:

- Se incepe prin realizatea primei anse romboidale

segment de sdrmd cu-lungimea de aproximativ l5cm

- Ansa se

la o distan{d de 3-4cmde capdtul unui

qi diametrul de

0,7mm.

adapteazdin primul spaliu interdentar qi se mar cheazd,locul unde va se va modela

a doua sdgeatd.

- cu ajutorul cleqtelui se indoaie umerii

sdgefii, se ?nchide sdgeata, se orizont aljzeazE

gi se confe c[ioneazdcealaltd sdgeatd.

bucla posterioard

porfiunea urmdtoare.de sdrmd (porliunea

- se continud traseul dupd ultimul molar prezent

sau distald'

canin - premolar I.

rectilinie)

pi ircada, realizdndu-se

Mezial, traseul croqetului urmeazd,o bucla verticald ce strdbate arcadaprin niqa

observalie: in

situalia in care prin niqa canin -

premolar I, trece qi arcul vestibular.

croqetul schwarz

ffi

trebuie

ffi

s[ fie primul care se aplicd gi se adapt eazd,inniqa masticatorie.

u W

Confeclionarea

ansei

romboidale

1.1.4. Crogetul in semisi geatd

Este o variant5 a croqetului in sdgeata

schwarz cu ansa in forma unei jumiti{i de

spre mezialsau

spre

romb'

distal in

care pe langd ancoraj, produce gi

deplasa.i reduse ale dinfilor

func{ie de cum se confecf ioneazd, gi

dispune semisdgeata (in sensul umdrului

semisagefii).

Croqetul ?n

semisdgeatd

aplicat in niga dintre premolari.

Ansa in jumdtate

de romb (1)

72

Ansa in semisdgeatd are contact doar cu unul dintre dinlii se aplicd, fiind la o distanf6 de aproximativ lmm de celdlalt dinie.

din zona interdentard unde

3.1.5. Croqetul direct

Este un croqet interdentar indicat in ancorarea

pldcilor

condilii favorabile pentru retenfie (convexitatea vestibulard, a

coletului).

ortodontice dacd, existd

dinfilor laterali in zona

Se realizeazd' din sdrmd elasticd cu diametrul

de 0,6-0,8mm, are o formi liniari, iar

apard, efecte negative ca de

activarea lui trebuie frcutd foarte discret deoarece

pot sd

exemplu separarea dinfilor vecini, dislocarea pldcii ortodontice.

Elementele componente

sunt:

- ansa liniari, dispus[ subecuatorial, ?n treimea vestibulard

coletului - bucla elastic5, reprezentatd de o portiune a

mucoasa gingivald - reten{ia inbaza placii.

paraleld cu

Crogetul direct are urmdtoarele caracteristici:

- Oferd o bund stabilitate aparatelor ortodontice.

- impiedicd

migrarea dintil,or vecini bregelor

.special

inspre

zonele edentate.

- Este indicat in

la menlindtoarele de spaliu gi mai pufin pentru stabilizarea

aparatelor ortodontice

active.

- Limiteazl'

mezial sau distal dintii asupra cdrora actioneazd, forte de mezializare sau de

;

'

distalizare

Confeclionarea unui croget direct in niqa canin _ premolar I

73

Croqet direct ce limiteazd distal molarul II inferior

3.1.6. Crogetul Adams

Este crogetul de eleclie pentru ancorarea plIcilor

ortodontice, cdnd sectoarele laterale

special pe molarii de 6 ani

de arcadd nu

prezintd puncte de contact interdeniare. Se aplicd in

izola[i, dar gi pe

arcade integre la nivelul dinfilor laterali sau frontali.

Dupd Adams, croqetul

poate fi confecfionat

corespunzf,tor modelul.

9i in cazul dinfilor pa4)at erupfi dacd inainte de ,"ulirur" se grav'eaz6.

Elementele componente ale

croqetului

Adams sunt:

- doui anse mici ce vin ?n contact cu fefele

aproximale ale dintelui pe care se aplicd,

anse sunt unite printr-o porfiune

folosind pentru retentivitate divergenla lor. cele doua

rectilinie de

sdrm6, la distanfd de fala vestibulard a dintelui.

- doui bucle in

continuarea anselor vestibulare ce incalecd arcada gi strdbat planul de

ocluzie prin nigele masticatorii

- doui reten{ii inbazapldcii ortodontice.

Caracteristicile crogetului Adams:

- oferd bund stabilitate aparatelor

laterali, cdt gi pe frontali, fiind

ortodontice gi este foarte frecvent utilizat at6t pe dinfi

croget ce permite acest lucru. Dacd. se aplici pe

singurul

frontali, poate determina inghesuirei acestora.

74

- Se poate aplica pe dinli izolali sau pe arcade integre, monodentar sau pluridentar'

Croqetul Adams pluridentar cu porfiunea rectilinie modificatd in scopul tracliunii elastice

- impiedicb egresiunea dinlilor pe care se aplicd.

- Accidentele sunt destul de rare, repararea sau inlocuirea se vor face in laborator.

- Porfiunea rectilinie nu are nici rol elastic, nici rol in stabilizare, de aceea poate suferi

modificiri de formd in funcfie de cazul clinic. Poate lua formd de cdrlig sau de buton

servind

aplic[rii de tracliuni elastice sau la nivelul ei pot fi sudate elemente attxiliare

(tubugoare sau arcuri). - Nu necesitd cleqti speciali pentru confec{ionare.

- Permite conceperea unor variante de construcfie, ldrgindu-se astfel aria indicafiilor.

Activarea se face prin cobordrea qi adaptarea anselor cdtre colet qi plasarea lor intr-o

zondmai ingustd a coroanei.

Variante de construcfie ale croqetului Adams:

o Crogetul Adams de trac{iune. Diferd de varianta clasicd prin construcfia unei

prelungiri in formi de deget de mdnuqd sau a unei bucle circulare la nivelul porliunii de

sdrmd rectilinie dintre cele doui anse vestibulare. Aceastd variantd, este indicatd pentru aplicarea unor diverse tracfiuni.

Semicroqetul Adams este indicat in cazul dinlilor in eruplie cu fala distald

.

neretentivd. Prezinld doar ansa meziald, porliunea rectilinie a sdrmei prelungindu-se direct

cu bucla distal6.

Semicroqetul Adams

Crogetul Adams de tracliune

75

o Semicrogetul Adams accesoriu se aplicd pe arcade neintrerupte, rnai precis pe un grup de dinfi, crescdnd astfel gradul de ancorare gi stabilitatea plScii ortodontice. Porfiunea

rectilinie a unui croqet Adams nu mai formeazd. cea de-a doua ansf, vestibularS ci se

prelungeqte pAnd la por{iunea rectilinie a unui croqet Adarns vecin de care se fixeazi prin

sudurf,.

Confec{ionarea crogetului Adams :

- Se realizeazd, dintr-un segment de sdrmd elasticd cu diametrul de 0,7mm qi 5-8cm lungime,

cu ajutorul unui cleqte universal;

- Se indoaie sdrma in forma literei ,,fJ" $i la dimensiunea fefei vestibulare a dintelui pe care

se aplicd crogetul;

- Se intorc capetele sirmei cu 180" de o parte qi de alta, astfel incdt sd rezulte cele douf, anse

mici vestibulare de o parte qi de alta a porfiunii rectilinii;

- Se rdsfrdnge sdrma spre ocluzal gi se modeleazd cele doud bucle care strdbat planul de

ocluzie prin niqele masticatorii gi se frxeazd,inbazapldcii prin doud reten{ii ondulate.

- Se verificd, adaptarea crogetului pe modelul de lucru gi traseul buclelor pentru a nu produce indlldri nedorite de ocluzie.

76

Fazele de lucru in

confeclionarea cro getului Adams

.t

\

<-*

* ApRI{ATFI OR.TODONTICE MoI}rLr z,trtrt,E

,i\

i

't

\\

i t

l-i

\ r

,'

I

, \-

I

\

-j>

Aceste aparate se ancoreazd pe arcadelc dentare prin intennediul unor elcmcnte cle

retentie cunr suut cro;etcle sau gutierele. Sr,rnt reprezentate de plicile palatinale gi plicilc

linguale care au ca gi caractcristici principale urmdtclarele:

o Pot fi oric6nd aplicate ;i indepdrtate din cavitatea buoalir dc rnedic gi cle pacient.

. Declanqarea forfelor ortodontice se rcahzeazd prin defbrffrarea componentei elasticc

(arcLrl) sau prin ac{iunea unor elernentc mecanice (glrrubul).

r Aparatele au o agregare l-crma la nivelul arcadelor astl'el incit sd fie penrrisd clestbqurarea

fbnctiilor aparatului dento-maxilar r;i deplasdrilc dentare in scop ortoclontic.

o Dacd sunt utilizate pentru coreotarea anomaliilor dento-rnaxilarc, plZrcilc au nevoie clc

forld ortodontich. retentie;i ancora.j. Dacd sunt r.rtilizate ca aparate cle contelttie, estc nevclie

doar de retentie.

' \Avantajclc aparatelor mobilizabile sunt:

- Perrnit addugzirea cle elemente luncfionale, ldrgindu-se aria indicatiilor tcrapclrticc

- Se sprijinl pe dinti pi pe paroclonfiu, pericolul suprasolicitdrii r-rnor dinti tlincl reciLrs

- Realizarea in laborator este simpld qi irnplicir ur-r pret de cost redus

- Se pot utiliza gi, elcrncnte pref-abricate

- Adaptarea in cavitatea bucal[ este uqoard qi rapida

- Prin indepdrtarea de pe arcade sunt posibile tratarnentele oclontale sau parodontale

- In cazul hiperactivdrii unor elernente apare o

- Unele elemente pot li activate de copil sau de apartindtor

instabilitate a aparatului

- Se pot repara in cabinet sau in laborator.

Dezavantajcle:

- Pot fi inciepirtate de pacient nerespectdndu-se inclicatiile de tratarncnt

- LJnele elemente necesitd activdri frecvente qi implicit mai n-rultc controerle perioclice

- Nu pennit reclreslri ortodontice de finete

- Eletner"rtele componente se pot deforrna sau liactura la pacier-rtii neglijenti

- La pacientii alergici la acrilat, pot sd apar'/a reactii gingivale sau pzrrodontale.

Riginile acrilicc baropolimcrizabile gi fotopolimerizabile utilizate in rczilizarea bazci

plbcilor ortodontice au mociernizzrt. courplet tehnologia confecfiondrii aparatclor ortodontice.

Elerlentele de ancorare qi elementele active ale placilor se conf'ecticln eazd din sflrmi

de wipla cu diametrul intre 0,'1-2tntn. secfiune rotundd, clreptunghir-rlard sau

cle elasticitate clil'L'r'it (sarrria rn.alc pentru ligaturi. sarrna,ur.

t'rvald gi cu grad

p.i,r.r.p.rri.r. d;;;;;;;i;;';j

slirurf, elastich petttru corilectiorrarea elcntcntclor active 5i dc ancorarc).

'

In compononta pldcilor ortodontice sunt cuprinse:

'i l. baza plicii ortoclonticc care se realizea'zd" tlin rirgini acrilicc

2. elementele active biomecanice (arcul. gurubul) sau firnctionale

3. elementelc de ancorarc (croEete. gLrticre).

.-*tf,

L//

39

I. BAZ-A I'I,AC-II OIIT()DONTICE

Baza din acrilat a plircilor ortoclontice reprezintdz.ona dc spriiin tnucozitl a aparatulLri.

I-anivelul ei sunt fixate cclclalte clemente colnponente ale pldci[or: gr"rrub. arcltri. cropctc.

Caractcristicilc ;;i importanta bazei placii sunt urtnf,toarele:

parlicipI la stabil itatea aparatului ortodontic

participd la t'nentinerea arcurilor din sArmd principalc Ai auxiliare

participa I a transrnitcrea fbr{elor

ortodtlntice

poate l'i sectionatzi in doud sau in urai multe fiagrner-rte unite intre clc prin eletnente

de zrc{iune (arcuri sau purubr-rri)

trebuie sd tie suficient cle rczistentd. dar nur tbarte sr()ash pcntru u ltsigura un bun

confbrt pacicntului (2-3mrn grosime, atAt superior, cAt gi inf'erior)

marginilc sd fie upor ingrogate qi rotuniite pentru zr nu detcrmina leziuni dc clecubit

fala mucozald vine in contact intim qi unitbrm cLl mucoasa climpului tnaxilar: la1a

opusd, lucioasd. trcbuie sa fle cdt mai netedd, rnai planl Ei tirarte bine lustruita pentrLr a evila aderenlelc. pentru a nu crea dificultirli suplimentare rnigcdrilor lirnbii gi pentrr-r

a pennite o bund ir-rtrefinere

baza acrilicZr poatc 1'r extinsd la nivelul unor spatii edentatc. avand rol clc rncntiuittor

clc spatiu.

Modul de ac{iune al bazci pl[cilor:

Sub actiunea elementului activ (qurub ortodontic, arc clin sAmrd). baza pldcii exercitd

for{e atdt pe supraf'a1a din{ilor cdt gi pe supraf'ata periostului procesului alveolar, prin

intennediul pdrtilor nroi (rnucoasa citnpurlui maxilar). Aceste fortc cleterminir modillcari in pozilia dintilor gi structurii osului (procese cJe remodelare osoasf, cr,rprir-rzind laze dc

resorbtie gi de apozilie).

Baza plicii superioare aooperd palatul ur:rndrind fidcl lctcle palatinale ale dintilor

superiori Ei pdtrunde ir-r triunghiurile interdentare sub punctelc do contact sub lbrrna uLnor

prelungiri acrilice cu rol in urenfinerea aparatuh-ri. Posterior se extinde pflnir la niveh-rl f-etelor

distale ale ultimilor tnolari prezenti pe arcadf,, t'iind riscroitd pc linia meclian[ qi in zonzr

elementelor active.

in zona frontalir. fortna gi contactul placii cu dintii sunt variabile in lunctie de scopurl

terapeutic urtndrit. in,ilaborator ba:za aparatului extinzdndu-se pflni la rnucl'ria ir-rcizalei. t lltcrior. rneclicul ortoclont va thcc gleluiri succesivc in aceasta rcg.iLrnc. ln zona laterald placa se extinde pe fa[a olald a dinfilor pirnzi la unire a trcirnii nteclii

cu treirnea inciz.alir.

lJaza plicii inferioarc este in contact intirn ou reborc'lul alveolar Lrrmdrincl f-estclnul

gingival pana la r,rltiururl lnolar prczcnt pe arcadd.

Se intincle pana in lundurile de szrc paralinguale pentru a-gi putca excrcita acfiunea ,si

pe fa{a internd a osului mandibular. Prezintf, o ugoard rdscroirc anterioard pentru a nn apdrea

40

leziuni de decubit la nivelul lirnbii.

Se recontandd ca ba'za pld"cilor inf-erioare sf, lic mai groersd. in special la plircile cLr

gurub. pentru a l't mai rigida gi pentru a transmite mai bine fbrta pAnir la extrernitdtile clistale

ale placilor. Pozrtc fi arrnatf, cr-r llre cle otel inoxidabil.

-_J

\ Sectiunile bazei plicilor Baza actllicd a aparatelor ortodontice mobilizabile

poate fl Lrnicd sau dil iizigrnenle

moclul cle sectionarc. aitir_rnea

multiple ce rezultd prin sectionarea acesteia. in firnctie clc

bazei aparatului zlsLlpra dintilor qi prclceselor alveolare este clit'critir.

a. La maxilar.

baza placii poate fi sectionatd pe linia meclianf,. in ,.1.". in

ftapez sau atipic sectorial.

y'

in

r Dacd baz'a pldaii

jurn[tafi ale arcadei dentare

este sectionatf, pe linia medianf,, prin indepdrtarea celor

dguir

sub actiunea elementr-rlui activ (gurubLrl). ef'cctul ortoclontic va fl

de dilatare sinretricd a arcadei.

41

a - baza plicii

b - gurubul

c sensul cleplzr

o Dach placa este sectionatd in

active (guruburi, arcuri Cof'[in). Prin

arcadei.

Y",

cele trei lragrnentc slurt Lrnite

activarea acestora, se vzr produce

prin clor-rir elernente

o rtrhrirc radiarir ir

- baza pldcii

- 5r-rrr-rbr"rrile

sensul deplasarii

I3aza placii sectionate in ,.Y".

de mdrirc radiard a arcadei prin utilizarea runui qurub tridimensional.

o Dacf, placa este

sectionatf, in ,,1,." $i deplasarea fiagrnentului rnic albaz.ei placii se

se produce o dilatare asimetricd a arcaclei:

fi-agrnentr-rimare al

face