Suport de Curs Tehnica Ingrijirii Bolnavului1

SCOALA SANITARA POSTLICEALA BACAU
TEHNICA INGRIJIRII
BOLNAVULUI
- SUPORT DE CURS -
PROF. INSTRUCTOR
PSIHOLOG POREA ELENA
PARTEA I -
PROTEC
PROTECIE II SECURITATE N MUNC
MUNC
Protectia muncii face parte integranta din procesul de munc
munc i are ca scop asigurarea
celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor
profesionale.
Obligatia si raspunderea pentru realizarea depina a masurilor de protectia muncii o au cei
ce organizeaza, controleaza si conduc procesul de munca.
PRECAUII UNIVERSALE (PU)
Conceptul de PU se refera la: m
msurile care se aplic
n vederea prevenirii transmiterii
HIV;HBV i ali agenii microbieni cu cale de transmitere sangvin
sangvin n timpul actului medical.
Scopul aplicarii PU const
const n prevenirea
ea transmiterii infeciilor
infec cu cale de transmitere
sangvin la locul de munc
al personalului
Reguli de baz n aplicarea Precau
Precauiilor Universale:
1. Consider
toi pacien
pacienii potenial infectai;
2. Consider
c sngele, alte fluide biologice i esuturile
sunt contaminate cu
HIV,HBV,deoarece:
- cei mai mul
muli dintre purttorii
torii de HIV, HBV sau ali
al ageni microbieni sunt
asimptomatici i nu-ii cunosc propria stare de portaj;
- testarea sistematic
sistematic pt. HIV HBV s-a
a dovedit neeficient
neeficient i chiar mai mult, o
nclcare
lcare a drepturilor omului la via
viaa privat.
3. Consider
c acele ii alte obiecte folosite n practica medical
medical sunt contaminate
dup utilizare.
Contactul tegumentelor i mucoaselor cu urmtoarele
toarele produse trebuie considerat la
RISC:
- snge;
- lichid amniotic, pericardic, peritoneal, pleural, sinovial, LCR;
- sperma, secre
secreii vaginale;
- esuturi;
- orice alte fluide organice vizibil contaminate cu snge.
iilor universale se refer la:
Aplicarea precauiilor
1. utilizarea echipamentului de protec
protecie: mnui,i, halate, masc
masc;
2. splarea
larea minilor;
3. prevenirea accidentelor la locul de munc
munc (evitarea obiectelor ascu
ascuite, acele vor fi
adunate n recipiente speciale; decontaminarea i
dezinfecia instrumentarului;
atenie sporit
n cabinetele stomatologice, laboratoare clinice);
4. n caz de inoculare percutant
percutant accidental. neptur,
tur, ttietur:
- splarea cu jet de ap 5 min;

- aplicarea de antiseptice, dezinfectante, splare
sp cu ap i spun
sau detergent Expunerea mucoaselor:
- cl
cltirea gurii cu ap curat;
- cl
cltirea mucoaselor oculare cu ap
curat
curat sau ser fiziologic.
Raportarea evenimentului medicului personalului imediat dup
dup expunere
Evaluarea riscului pe categorii de locuri de munc
munc i activit
activiti prestate de personal
medico-sanitar n funcie
ie de contactul cu snge ii alte lichide biologice:
I. contact permanent, inevitabil, consistent;
II. contact imprevizibil, inconstant;
III. contact inexistent;
Pt. categoriile aparinnd
innd grupelor I ii II se vor aplica permanent precauiile
prec universale.
Pentru cele din categoria a IlI
IlI-a sunt suficiente precauiile obinuite.
nuite.
UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTEC

PROTECIE
IE ADECVAT,
COMPLET, CORECT
Definiie protecie": bariera ntre lucrtor
ie "echipament de protec tor i sursa de infecie, utilizat n
timpul activitilor
ilor care presupun risc de infec
infecie.
Categorii de bariere utilizate pentru aplicarea precau
precauiunilor
iunilor universale:
MNUI cnd a):
- anticiparea contactului minilor cu snge, lichide biologice contaminate, alte
lichide biologice cu urme vizibile de snge, esuturi
esuturi umane;
- abord venos sau arterial; .
- recoltare de LCR;
- contact cu pacien
pacieni care sngereaz, au plgi
gi deschise, escare de decubit,
- manipularea, dup
dup utilizare a instrumentarului contaminat, n vederea cur
curirii,
decontaminrii.
b) felul mnuilor
- de uz unic : chirurgie; examinare intern
intern;
- sterile
- intervenii
ii care implic
implic un contact cu regiuni ale corpului n mod normal sterile;
uneori sunt necesare m
mnui duble;
- abord vascular prin punc
puncie;
- tegument pacient cu sol. de continuitate;
- manipularea unor materiale poten
potenial
ial contaminate;
- nesterile: curate
- examin
examinri curente, care implic un contact cu mucoasele, dac
dac nu exist o
recomandare contrar
contrar;
reutilizabile
- manipularea de materiale contaminate;
- curenie,
enie, ndep
ndeprtare
rtare de produse biologice contaminate
- de uz general, menaj, de cauciuc: activit
activiti de ntreinere,
inere, care implic
implic un contact cu snge i
alte produse biologice considerate a fi contaminate: colectare materiale contaminate, cur
curire i
decontaminare instrumentarului, material moale, suprafe
suprafee
e contaminate.
c) mod de folosire
- schimbare dup
dup fiecare pacient;
- dup
folosire se spal
spal mai nti minile cu m
mnui, dup care acestea se
ndeprteaz
rteaz,, prinznd marginea primeia prin exterior, aruncnd
aruncnd-o n containerul
pentru colectare;
- dup
ndep
ndeprtarea mnuilor, se spal din nou, 10
10-15 secunde, chiar dac
mnuile
ile nu prezint
prezint semne vizibile de deteriorare n timpul activitii ncheiate.
1.2.2. HALATE OBINUITE
NUITE
- in timpul tuturor activit
activitilor din unitile
ile medicale.
1.2.3. ORTURI
ORTURI, BLUZE; IMPERMEABILE - completeaz
completeaz portul halatelor
or atunci cnd se
producerea de stropi,pic
stropi,picturi, jeturi cu produse biologice potenial
potenial contaminate, protejnd tegumentele
personalului medical.
1.2.4. MASCA protejeaz
protejeaz:
- tegumentele;
- mucoasele bucal,, nazal
nazal ale personalului medical prestator.
PROTECTOARE FACIALE (ochelarii, ecran protector), protejaz:
1.2.5.PROTECTOARE protejaz
-tegumentele:
- Mucoasele: bucal,, nazal
nazal, ocular;
ECHIPAMENTE DE RESUSCITARE, protejeaz mucoasa bucal
1.2.6.ECHIPAMENTE bucal n timpul instituirii respiraiei
artificiale;
1.2.7.BONETE - simple (textile) sau impermeabile;
1.2.8. CIZME DE CAUCIUC
SPLAREA MINILOR i a altor prii ale tegumentelor:

LAREA MINIL
Este cel mai important ii uneori singurul mod de prevenire a contamin
contaminrii, a
diseminrii
rii agentilor microbieni
Este cea mai important
important procedur pentru prevenirea
rea infectiei
intraspitalicesti deoarece mna este principal
principalaa cale de transmitere.
Se face:
-la intrarea n serviciu i la p
prsirea locului de munc;; la intrarea i la ieirea din salonul de
bolnavi;
-nainte i dup examinarea fiec
fiecrui bolnav; atenie
ie la bolnavii cu mare receptivitate
- nainte i dup aplicarea unui tratament;
-nainte i dup efectuarea unor proceduri invazive;
-dup scoaterea mnuilor
ilor de protec
protecie;
-dup scoaterea mtii
tii folosit
folosit la locul de munc;
-nainte de prepararea i distribuirea alimentelor ii a medicamentelor administrate peros;
dup folosirea batistei;
- dup folosirea toaletei;
-dup trecerea minii prin p
pr;
-dup activitii administrative, gospod
gospodreti.
Procedura:
- ndeprtarea
rtarea bijuteriilor (inele, br
brri) a ceasurilor;
- unghii ngrijite, tiate
iate scurt;
- utilizare de ap curent
, sspun, periu pentru splarea
larea obinuit;
obinuit
- doua sapuniri consecutive timp de 2 min.pe toata suprafata mainii si in spatiile interdigitale , se
usuca mana cu prosop de unica folosinta.
- n cazuri de urgena
a este permis
permis utilizarea de antiseptice
septice ca nlocuitor al spunului,
s dar nu ca
rutin
Splare
lare de decontaminare a minii
- n unele situaii splarea
larea este completat
completat de dezinfecia
ia minilor;
- dup manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagio
contagioi
i i a celor cu imunosupresie sever
sever
- nainte i dup efectuarea tratamentelor parenterale, schimbarea pansamentelor
termometrizare intrarectal
intrarectal, clisme, toaleta lehuzei;
- dup efectuarea toaletei bolnavului la internare;
- dup manipularea ii transportul cadavrelor;
- nainte i dup efectuarea examenelor ii tratamentelor oftalmologice,ORL stomatologice i n
general nainte i dup
orice fel de manevr
manevr care implic abordarea sau producerea unor solu
soluii
Page 4
de continuitate (aten
(atenie - mnui);
- dup
uscare se aplic
aplic de 2ori
ori cte 5 ml de sol antiseptica, dup
dup care nu se
mai usuc mna.
Splarea i dezinfecia
ia minilor l portul mnuilor
ilor de unic
unic utilizare este obligatorie n
urmtoarele situaii
-recoltarea
recoltarea de produse biologice pentru examin
examinri
ri de laborator sau alte sco
scopuri;
- efectuarea punciilor
iilor lombare sau vasculare;
- la orice manevre prin care se vine n contact cu snge, secre
secre i excreii ale asistailor;
secreii
- examenele ii tratamentele stomatologice;
- tuseul vaginal, tuseul rectal;
- sondaje., cateterizri vezicale;
- tubaj gastric, duodenal, alimentarea prin gavaj;
- intubaie oro-traheal;
- endoscopie;
- toate interveniile
iile chirurgicale;
- asistarea naterilor;
- aplicarea i ndeprtarea
rtarea cateterelor venoase i arteriale.
tergerea ii uscarea este o
obligatorie
-cu hrtie prosop;
-prosop de unic ntrebuin
ntrebuinare;
Spalarea chirurgical
a minilor
Spalarea chirurgicala pe langa procedura standard, include dupa umezire cu ap
ap
steril,, sapunire si clatire, o frecare cu perie sterila si sapun lichid antiseptic, a unghiilor timp de
30 pentru fiecare mana urmata din nou de clatire. Se continua cu o noua sapunire , clatire si
dezinfectie cu solutie antiseptica prin aplicare si frecare pana la patrunderea completa in
tegument. Uscarea finala a mainilor se face prin stergere cu prosop steril incepand cu degetele
si terminand cu coatele sau prin expunerea la aer cu inerea
inerea minilor n sus. Abia apoi se pot
pune mnuile
ile necesare procedurilor sterile. Procedura este lunga de aproximativ 5
5-10,
greoaie, motiv pentru care ss-a
a propus o varianta scurta care include sapunire, clatire, uscare si
s
dezinfectie cu 2 tipuri de solutie antiseptica, urmat
urmat de punerea m
mnuilor sterile.
Metod alternativ
alternativ mai rapid (pentru tehnica antiseptica si chirurgicala), util
util n
urgene i n spaiiii ce nu permit spalarea minilor (ambulan
(ambulan consta in frecarea mainilor cu
(ambulane)
soluiiii antiseptice timp de 15 sec. inainte si ntre manevre, cu condi
condiia ca anterior s se fi
practicat o splare
lare simpl sau aseptic de 2-3 min. ii ca frecarea cu antiseptice s
s nu se
efectueze pe mini murdare de substan
substane organice.
Page 5
1. PREVENIREA ACCIDENTELOR I A ALTOR TIPURI DE

EXPUNERE PROFESIONAL
PROFESIONAL
EXPUNEREA PROFESIONALA
-prin inoculri
ri percutante: n
nepare;tiere;
-contaminarea
contaminarea tegumentelor care prezint soluiiii de continuitate;
-contaminarea
contaminarea mucoaselor;
- n timpul:
rii de manopere medicale invazive cu ace i
-efecturii instrumente ascuite;
-manipulrii
rii de produse biologice poten
potenial
ial contaminate;
-manipulrii
rii instrumentarului i a altor materiale sanitare, dup
dup utilizarea n activiti
i
care au dus la contaminarea cu produse biologice poten
potenial
ial infectate.
-prin intermediul:
-instrumentelor
instrumentelor ascu
ascuite;
-materialului
materialului moale;
-suprafeelor,
elor, altor materiale utilizate n activitate
activitateaa din unitile
unit sanitare;
-reziduurilor
urilor din activitatea medical
medical
Page 6
METODE DE PREVENIRE
a) obiecte ascu
ascuite:
-reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
-colectarea
colectarea imediat dup utilizare n containere rezistente la n
nepare
epare i tiere,
amplasate la ndemn
i marcate corespunz
corespunztor, pentru:
-pregtire
tire n vederea utiliz
utilizrii;
-distrugere;
-evitarea recapi
recapionrii, ndoirii, ruperii acelor utilizate.
b) lenjerie:
-manipularea
manipularea lenjeriei contaminate cu snge ii alte produse biologice potenial
poten
contaminate ct mai puin
in posibil;
-sortare ii prelucrare cu echipament de protec
protecie potrivit, n spaiiii special destinate;
de
-colectarea
colectarea n saci impermeabili, marca
marcai n mod corespunztor;
-
evitarea pstrrii
rii lor ndelungate, nainte de prelucrare;
-asigurarea
asigurarea unui ciclu corect i complet de prelucrare;
c) curenie ii decontaminare
folosirea mnuilor
ilor la ndep
ndeprtarea urmelor
lor de snge, alte lichide biologice;
decontaminarea iniial
ial cu substan
substane clorigene, ndeprtarea
rtarea cu hrtie absorbant
absorbant
car se colecteaz n containere sau saci de plastic marcate;
dezinfecie cu soluie
ie germicid
germicid;
uscarea suprafeei
ei prelucrate;
* folosirea de tehnici standard n vederea efecturii cureniei,

eniei, sterilizrii,
steriliz
decontaminrii
rii echipamentului medical, a pavimentelor, pere
pereilor,
ilor, mobilierului,
veselei, sticlriei,
riei, tacmurilor:
d) reziduuri infectante
- neutralizare prin ardere sau autoclavare;
- colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferen
diferenierea
ierea clar
clar prin
culoare etichetare;
e) igiena personal
- splarea minilor ;
Page 7
- splarea
larea altor p
prii ale corpului care au venit n contact cu
produse biologice potenl contaminate, sau cu materiale potenial
poten
contaminate;
- evitarea activitilor
ilor cu risc de expunere:
-existena
a de leziuni cutanate;
-prezena
a unui deficit imunitar;
-graviditate;
f) asistena de urgen,, principii
-
viaa
a pacientului este pre
preioas;
- obligatorie aplicarea precau
precauiunilor universale;
-
chiar i n situaiiii imprevizibile, se vor asigura cele necesare respectrii
respect principiilor
precauiunilor
iunilor universale,
SERVICIILE DE STOMATOLOGIE utilizeaz:
-
masca;
-
ochelari, ecran protector,
-mnui,
ort impermeabil cnd se anticipeaz
-halat ort anticipeaz producerea:
-epanamentelor;
amentelor;
-snge;
- saliv cu urme vizibile de snge;
-alte recomandri:
-sistem
sistem de aspira
aspiraie rapid;
-poziia
ia adecvat
adecvat a scaunului;
-
instrumentar:
-corect
corect utilizat;
-corectt colectat, sp
splat, decontaminat i/sau dezinfectat.
PATOLOGIC utilizeaz:
SERVICIILE DE ANATOMIE PATOLOGIC
-
masc,, ochelari, ecran protector, m
mnui, halat, orturi
orturi impermeabile, cizme,
bonete;
decontaminare dup
efectuarea necropsiilor:
-instrumentar;
instrumentar; suprafe
suprafee, mobilier.
Page 8
LABORATOARE CLINICE II DE
CERCETARE
Regulile generale de aplicare a precau
precauiunilor
iunilor universale trebuie completate
cu:
-
colectarea flacoanelor care con
conin
in produse biologice n containere marcate, care s
s
mpiedice rsturnarea, vrsarea,
rsarea, spargerea;
-
evitarea contaminrii pereilor
ilor exteriori ai flacoanelor colectoare;
-
utilizarea echipamentului potrivit cu presta
prestaiile laboratorului:
-mnui;
-masc,, ochelari de protec
protecie, ecran protector;
- halat, ort
ort impermeabi
impermeabil, bonet;
splarea atent
a minilor ;
utilizarea de echipamente de pipetare automate, pentru nlturarea
nl
tehnicilor de pipetare cu gura;
* atenie
ie la utilizarea de material ascu
ascuit
it n activitatea de laborator;
* curenia,
enia, dezinfec
dezinfecia,
ia, sterilizarea n mod corect, standardizat;
instrumentarul contaminat, colectare, decontaminare:
chimic;
; fizic
fizic - ardere; autoclav;
aparatura defect - decontaminare nainte de reparare;
la terminarea activit
activitii, echipamentul utilizat rmne
mne n laborator pn
pn la
colectarea ii ndep
ndeprtarea n vederea prelucrrii;
amplasarea de afi
afiee avertizoare asupra riscului de contaminare.
ATITUDINEA N CAZUL EXPUNERILOR PROFESIONALE CU
PRODUSE BIOLOGICE CARE FAC OBIECTUL PRECAUIUNILOR
PRECAU
PRECAU
UNIVERSALE
INOCULARE PERCUTANT
PERCUTANT - neptur,
tietur:
-splarea
larea la jet de ap
ap curent timp de 5
minute;
-aplicarea
aplicarea de antiseptice, dezinfectante, sp
splare cu ap spun sau
i
detergent.
Page 9
EXPUNEREA MUCOASELOR:
- cltirea gurii cu ap curent (gargarisme);
- cltirea
tirea mucoaselor oculare cu ap
ap curent sau ser fiziologic.
RAPORTAREA EVENIMENTULUI:
medicului personalului;
imediat dup expunere;
nregistrarea datelor de identificare a pacientului
pacientului-surs (dac este posibil
identificarea);
nregistrarea
rea unor date legate de personalul care ss-a
a expus: momentul, felul
expunerii, primul ajutor.
MEDICUL PERSONALULUI decide:
asupra personalului;
asupra pacientului.
testare privind statutul imunitar i infecios (HBV, HIV) n dinamic;
dinamic
urmrirea clinic, profilaxie (vaccin HBV),
HBV),tratament
tratament complicaii
complica
ale expunerii.
Dac pacientul refuz
testarea, sau dac
dac sursa expunerii este imposibil de
identificat:
- consiliere pretest-persoanal;
persoanal;
- testare n dinamic
dinamic, urmrirea clinic.
Persoanele expuse n timpul activitii n unitii private se vor adresa
Inspectoratului de Poliie
ie Sanitar
Sanitar i Medicin Preventiv, dac nu au acces la medicul
personalului sanitar din unitile de stat.
ntreaga asisten acordat
acordat persoanelor implicate n expunerea profesional
profesional
se va desfura
ura numai pe baz
baz de consimptmnt ii confiden-ialitate,
confiden cu
asigurarea documentelor medicale.
Personal infectat cu HIV:
respectarea drepturilor omului;
schimbarea locului de munc
munc,, avnd acordul celui infectat, sau la cererea
acestuia cnd:
se dovedete
te c nu-i protejeaz pacienii;
Page 10
este necesar protecia

ia sa medical;
conducerea unit
unitiiii va asigura un alt loc de munc.
munc
Evaluarea riscului pe categorii de locuri de munc

munc ii activiti
activit prestate de
person medico-sanitar
sanitar n func
funcie de contactul cu snge ii alte lichide biologice.
I. - contact permanent, inevitabil, consistent;
II. - contact imprevizibil, inconstant;
III. - contact inexistent.
Pentru categoriile aparinnd
innd grupelor I ii II se vor aplica permanent precauiunile
precau
universale
Pentru cele din categoria a IlI--a sunt suficiente precauiunile obinuite.
INFECIA
IA INTRASPITALICEASC
INTRASPITALICEASC SAU NOSOCOMIAL
Definiia: Infectia intraspitaliceasca (nosocomiala) este infectia contactata in
spital sau in alte unitati sanitare si se refera la orice b
boala
oala datorata micro-organismelor,
micro
boala ce poate fi recunoscuta clinic sau microbiologic, care afecteaza bolnavul, datorita
internarii lui in spital sau ingrijirilor primite, fie ca pacient spitalizat sau in tratament
ambulatoriu, fie personalul sanitar d
datorita
atorita activitatii sale, indiferent daca simptomele
apar, sau nu, in timp ce persoana respectiva se afla in spital.
Definitia infectiei nosocomiale se bazeaza pe date clinice, date de laborator si alte
teste de diagnostic. Dovada clinica deriva din obse
observarea
rvarea bolnavului sau din analiza
informatiilor din foaia de observatie a pacientului, si alt evidente din salon sau unitate.
Pentru ca o infectie sa fie dovedita nosocomiala, trebuie sa nu existe dovada ca
infectia era prezenta sau in incubatie, in mome
momentul
ntul internarii in spital. Trebuie
considerate ca nosocomiale si infectiile dobandite in spital dar dignosticate dupa
externare.
Page 11
Nu se considera infectie nosocomiala, infectia asociata cu o

complicatie sau o extindera a unei infectii prezente la internare
internar daca
nu s-a
a schimbat agentul patogen, sau daca semnele nu arata o noua infectie.
Fiecare caz de infectie nosocomiala trebuie dovedit ca se datoreaza spitalizarii sau
ingrijirilor medico-sanitare
sanitare ambulatorii in unitatile sanitare.
Sursele din care provin infec

infeciile intraspitaliceti
ti sunt numeroase. Ele se pot
schematiza n felul urmtor:
Purttori
tori de germeni aparent s
sntoi din rndul personalului medico-sanitar,
sanitar, elevilor i
studenilor venii n practic
i vizitatorilor.
Bolnavii din salon, internaii pentru cauze diverse chirurgical ii care pot fi purttori
purt de
boli grave ca: hepatita, febra tifoid
tifoid, gripa, SIDA i altele.
nsoitorii bolnavilor internaii care ies i intr n spital putnd aduce cu ei cei mai variai
varia
germeni (grip).
Instrumentar sau alte soluii
ii injectabile contaminate datorit
datorit nerespectrii
nerespect regulilor de
asepsie.
Lenjeria intim ii de pat, saltelele i pturile
turile fiind mai greu de dezinfectat.
Aeroflora din saloane la care nu ss-a executat dezinfecia ciclic obligatorie.
Dezinfecia incorect a plotilor,
tilor, urinarelor, ttvielor renale, veselei i tcmurilor.
cmurilor.
Efectuarea incorect a unor tehnici chirurgicale cum sunt: injeciile,
injec
injec perfuziile,
cateterele prelungite, care pot provoca infec
infecii locale sau generale
rale (hepatita epidemic,
epidemic
SIDA . a).
Efectuarea unor sondaje urinare infectante prin toaleta incomplet
incomplet a organelor genitale
murdare, lipsa de mnuii sterile sau sonde sterilizate incomplet.
Aglomeraia n saloane, sli
li de pansamente, ssli de ateptare.
Lipsa de saloane septice pentru izolarea bolnavilor cu supura
supuraii ii dezinfecia
dezinfec incorect
a blocurilor operatorii i slilor
lilor de tratamente.
Circuite deficitare n spital care permit intersectarea hranei cu rufele murdare, bolnavii i
aparintorii, datorit lipsei de lifturi sau de personal care le deservesc.
Page 12
Rezistena
a sc
sczut a unor bolnavi cu afeciuni
iuni care le micoreaz
mic
puterea de ap
aprare contra infeciilor (afeciuni imuno-depresoare).
depresoare).
Tratamente cu substane
e imuno
imuno-depresoare (citostatice, iradierii terapeutice sau
corticoterapii).
Abuz de antibiotice care selecteaz
selecteaz flora microbian cea mai virulent,
, stric
stric echilibrul
biologic i favorizeaz apariia micozelor (candidoze).
Clasificarea infeciilor
iilor nosocomiale:
1.Infecia de plag chirurgical
2. Infecia sangvin primar

(confirmat
(confirmat n laborator prin hemocultur(( infecia
infec n snge)
3. Pneumonia
4. Infecia
ia tractului urinar ( n urma unei sonde)
5. Infecia osteoarticular ( la nivelul oaselor i articulaiilr) se numete
te- osteomielit-
osoas-bursit- a articulaiilor
iilor
6. Infecia sistemului cardio-vascular
vascular
7. Infecia SNC
8. Infecia
ia urechilor, nasului, ochilor, farigelui i a cavitii bucale
9. Infecia
ia aparatului digestiv( Hepatita A)
10. Infecia
ia tractului respirator inferior( Bron
Bronita)
11. Infecia
ia aparatului de reproducere (Endometrita
(Endometrita- efectul secunadra al avorturilor,
sau dup natere)
12. Infecia pielii i a esurilor
esurilor moi (Escarele de decubit )
13. Boli infecioase
ioase de origine viral
viral cu transmitere aerogen
sau transmitere
parenteral(( pe cale sangvin care ocole
ocolete tubul digestiv)
Prevenirea infeciilor
iilor nosocomiale
Dintre msurile
surile de prevenire i combatere, fac parte:
- controlul riguros al modului n care se efectueaz

efectueaz asepsia instrumentarului i
materialelor sanitare;
Page 13
- dezinfecia ciclic obligatorie a blocului operatoriu, slilor

s
de tratamente i saloanelor;
- respectarea circuitelor corecte pentru bolnavi, alimente, rufe curate i rufe murdare,
etc;
- purtarea uniformei reglementare ii comportamentul igienic al personalului
personalulu bolnavilor i
aparintorilor, precum ii a elevilor i studenilor care fac stagii n unitile
ile sanitare;
- efectuarea controalelor periodice pentru depistarea purt
purttorilor
torilor de germeni la
personalul medico-sanitar,
sanitar, elevi, studen
studeni i aparintorilor bolnavilor
- educaia sanitar a bolnavilor, apar
aparintorilor ii vizitatorilor care intr
intr n unitile
sanitare.
Norme sanitare antiepidemice in sistemul de sanatate
Infectia intraspitaliceasca (nosocomiala) este infectia contactata in spital sau in alte
unitati
nitati sanitare si se refera la orice boala datorata micro
micro-organismelor,
organismelor, boala ce poate fi
recunoscuta clinic sau microbiologic, care afecteaza bolnavul, datorita internarii lui in
spital sau ingrijirilor primite, fie ca pacient spitalizat sau in tratamen
tratamentt ambulatoriu, fie
personalul sanitar datorita activitatii sale, indiferent daca simptomele apar, sau nu, in
timp ce persoana respectiva se afla in spital.
Definitia infectiei nosocomiale se bazeaza pe date clinice, date de laborator si alte
teste de diagnostic. Dovada clinica deriva din observarea bolnavului sau din analiza
informatiilor din foaia de observatie a pacientului, si alt evidente din salon sau unitate.
Pentru ca o infectie sa fie dovedita nosocomiala, trebuie sa nu existe dovada ca
infectia
tia era prezenta sau in incubatie, in momentul internarii in spital. Trebuie
considerate ca nosocomiale si infectiile dobandite in spital dar dignosticate dupa
externare.
Nu se considera infectie nosocomiala, infectia asociata cu o complicatie sau o
extindera
ndera a unei infectii prezente la internare daca nu ss-a a schimbat agentul patogen,
sau daca semnele nu arata o noua infectie.
Fiecare caz de infectie nosocomiala trebuie dovedit ca se datoreaza spitalizarii sau
ingrijirilor medico-sanitare
sanitare ambulatorii in un
unitatile sanitare.
Prevenirea infectiilor nosocomiale este un obiectiv permanent a intregii activitati a
spitalului, si se realizeaza in principal prin:
1. Masuri de igiena spitaliceasca
conditii de cazare
microclimat
alimentatie
Page 14
aprovizionare cu apa
indepartarea reziduurilor
sterilizare
curatenie si dezinfectie
2. Alegerea procedurilor de tratament cu risc minim de infectie
3. Aplicare tehnicilor aseptice, a masurilor antiseptic si utilizarea judicioasa a
antibioticelor
Asepsia este o metoda profilactica de prevenire
prevenire,, prin care organismul este ferit de
infectia microbiana si este realizata prin curatenie si sterilizare
Antisepsia este o metoda ccurativa care lupta impotriva infectiilor, prin utilizare de
antiseptice.
4. Aplicarea exacta si prompta a potentialului infectios si receptivitatii bolnavilor, prin
aplicarea masurilor de izolare a surselor si de protectie a receptivilor.
5. Supravegherea clinica a bolnavilor pentru depistarea infectiilor nosocomiale si a
celorlalte boli infectioase, supravegherea satarii de sanatate a personalului, aplicarea
masurilor de control, asigurarea informarii epidemiologice, a inregistrarii analizei si a
raportarii cazurilor.
6. Asigurarea pregatirii profesionale corespunzatoare a intregului personal a spitalului.
Scopul principal al activitatii de prevenire si control a infectiilor nosocomiale este
diminuarea transmiterii parenterale, pe cale sanguina a HIV si HBV HBV,, evitarea izbucnirii
epidemiilor si reducerea mortalitatii prin aceste infectii.
Un loc important in activitatea asistentului medical trebuie sa sa-ll ocupe prevenirea si
controlul infectiilor nosocomiale, mai ales in sectiile de copii, care au rezistenta minima.
min
Prevenirea infectiilor intraspitalicesti
Infectiile intraspitalicesti sunt de natura infectioasa si se impart in 2 mari categorii:
A. Boli transmisibile contactate in spital si determinate de germeni patogeni
B. Infectia cu germeni conditionat patogeni, care apar la grupuri cu rezistenta scazuta la
infectii (nou nascuti, varstnici, bolnavi cronici sau cu defecte imune)
Pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti masurile care se iau, tin seama de cauza,
cauza
fracventa, gravitate si particularitati clinico
clinico-epidemiologice.
Transmiterea infectiei se face de la om la om si este un proces tip lant, ce prezinta 6

verigi.
Fiecare etapa a lantului depinde de succesul realizarii etapei precedente. Daca se
reuseste ruperea acestui lant, boala nu se mai propaga. Soliditatea lantului depinde de
soliditatea verigilor sale.
Masuri ce determina intreruperea lantului infectios
1. Respectarea regulamentului privind circuitele functionale al spitalului.
Circuitul functional reprezinta sensul de circulatie in interiorul unitatilor sanitare a
persoanelor, materialelor, alimentelor, lenjeriei si instr
instrumentelor.
Page 15
a. Circuitul
itul septic Este sensul de circulatie care indica introducerea
grmenilor patogeni,
generatori de infe
infectii
ctii in interiorul unitatilor sanitare.
b. Circuitul aseptic este sensul de circulatie care asigura conditii de protectie

impotriva infectiilor in interiorul unitatilor sanitare
Circuitele
itele septice trebuie sa fie separate de cele aseptice. In interiorul spitalului se
impune respectaea urmatoarelor
atoarelor circuite functionale:
- circuitul de intrare si iesire a personalului
- circuitul de primire a bolnavului in spital
- circuitul lenjeriei
- circuitul alimentelor si veselei
- circuitul instrumentelor si materialelor
- circuitul vizitatorilor
2. Curatenia reprezinta indepartarea totala a prafului si produselor straine de pe

suprafete, obiecte sau tegumente, odata cu indepartarea produsilor si a substantelor
organice care sunt suport nutritiv pentru microbi.
Aceasta etapa se aplica inaintea metodelor de dezinfectie si sterilizare, in intretinerea
generala a incaperilor.
Curatenia se face zilnic si consta din:cuaratareacuaratarea patului, saltelei, pernei,
mobilierului, peretilor si chiuvetei.
Materialele folosite sunt carpe, det detergenti,
ergenti, galeti, mopuri. Curatenia incepe
intotdeauna cu spatiile curate, se face zilnic si ori de cate ori este necesara.
Curatenia pacientului consta in baia facuta in mod regulat cu apa si sapun,
spalarea parului si schimbatul lenjeriei.
Curatenia personalului
nalului sanitar presupune spalarea mainilor, curatirea
echipamentului de protectie si respectarea metodelor de asepsie si antisepsie.
Curatenia are avantajul ca actioneaza asupra microorganismelor.
Metode de curatenie
1. SPALAREA Antrenarea prin udare si indepartarea pulberilor si substantelor
organice, puterea de spalare depinzand de capacitatea de udare.
Se realizeaza prin folosirea de apa calda si substante tensioactive. Apa calda la 35-40
35
are o putere de spalare superioara, iar inmuierea cu apa fierbinte la peste 55C
ingreuneaza spalarea deoarece precipita proteinele si le fixeaza pe suportul de tratat. In
functie de obiectul tratarii la apa calda se adauga in concentratie de 1 1-2%
2% carbonat de
sodiu sau sapun si detergenti.
Conditii de eficacitate:
Utilizarea de apa calda cu calitati chimice corespunzatoare si putere de udare cat
mai mare, prin adaosul in cantitati optime de agenti tensioactivi.
Asocierea spalarii cu metode mecanice (agitare, periere, frecare)
Page 16
Respectarea tim
timpilor
pilor de inmuiere si spalare, urmata de clatire
abundenta.
2. STERGEREA UMEDA A SUPRAFETELOR se utilizeaza pentru intretinerea

curateniei intre doua spalari.
Conditii de eficacitate:
- Utilizarea de carpe sau stergatoare umezite cu solutie
sau detergent proaspat
- Schimbarea frecventa a carpelor si a apei de stergere
- Dezinfectia si uscarea carpelor si a recipientelor de
curatenie
3. ASPIRAREA Curatenia prin aspirare se recomanda numai cu aspiratoare umede,

cu o constructie care sa permita a fi curatate, dezinfectate si mentinute uscat dupa
utilizare.
4. METODE COMBINATE PENTRU CURATENIA CABINETELOR SI MOCHETELOR

Pot fi utilizate aparate e care realizeaza spalarea si aspirarea umeda. In anumite
cazuri se pot recomanda maturatul sau periatul umed, dar este o metoda eficacitate
redusa. Nu se recomanda maturatul uscat sau scuturatul in locuri circulate sau
aglomerate.
Curatenia in incaperi trebuie asociata intotdeauna cu aerisirea.
Ustensilele si materialele de curatenie se depoziteaza in conditii igienice.
Curatenia este utilizata in mod obisnuit ca metoda de decontaminare profilactica in

unele boli transmisibile si este singura metoda in focare.
DEZINFECTIA
O metoda de decontaminare prin care se urmareste distrugerea in proportie de 99 99
99,99% in mediul fizic inconjurator a formelor vegetative ale microorganismelor, in
scopul prevenirii infectiei si a bolilor transmisibile, fiind o punte de legatura intre asepsie
si antisepsie.
Dezinfectantul Substanta chimica care poate distruge unele microorganisme
patogene.
Solutia dezinfectanta este un amestec de lichid bactericid, constituit din doua
substante: una dizolvata si una dizolvanta.
Dezinfectantul
nfectantul se aplica in cazurile in care curatenia nu elimina riscul de
raspandire a infectiei iar sterilizarea nu este necesara.
In orice actiune de dezinfectie trebuie sa se aplice metode de protectie a muncii,
pentru a preveni accidentele si intoxicatii
intoxicatiile.
Dezinfectia se poate realiza prin metode fizice si chimice
Page 17
Metode fizice
1. Prin caldura uscata flambarea si incinerarea
2. Prin caldura umeda pasteurizarea si fierberea
3. Cu raze ultraviolete
Flambarea Utilizata in laboratoare pentru anse, inter interzisa
zisa pentru instrumentarul
chirurgical, fiind ineficace.
Incineararea Utilizata pentru obiecte contaminate, fara valoare si reziduuri septice de
la sali de operatie si tratament, piese anatomice rezultate din interventii chirurgicale,
cadavre si cadavre de animale din laboratoarele de cercetare. De asemenea in
cuptoare speciale se incinereaz
incinereazaa si obiecte de unica folosinta (seringi, ace, perfuzii,
manusi)
Pasteurizarea O metoda de dezinfectie a lichidelor la temperaturi cuprinse intre 35- 35
95C, la o durata de expunere variabila cu rezistenta germenilor. Prin pasteurizare sunt
distruse 90-95% din microorganismele patogene.
Dezinfectarea prin spalare La temperaturi de 60-95C 95C este un proces complex la
care pe langa actiunea caldurii umede se adauga si actiunea detergentilor sau a altor
substante, cat si actiunea mecanica de spalare. Acest procedeu edeu se foloseste la
spalarea si dezinfectarea lenjeriei, veselei, sticlariei de alborator si instrumentarului.
Fieberea in apa la temperatura de 100C, sau utilizarea aburului de 100C realizeaza
distrugerea in interval de 10 10-20 minute, a formelor vegetative ative de microorganisme
patogene, precum si a unor forme sporulate mai putin rezistente la temperaturi ridicate.
Fierberea alimentelor este una din metodele curente de profilaxie a bolilor transmisibile
cu poarta de intrare digestiva. In anumite cazuri pen pentru
tru prevenirea acestor boli, apa de
baut se consuma fiarta, racita si aerata.
In absenta masinilor de spalat cu ciclu de dezinfectie prin caldura, fierberea este
indicata pentru dezinfectarea lenjeriei, tacamurilor si veselei.
Fierberea la temperaturi de p peste
este 100C se poate obtine prin adaosul unor substante
care ridica punctul de fierbere.
Dezinfectia cu fierul de calcat se face prin caldura umeda care completeaza
decontaminarea lenjeriei, distrugerea formelor vegetative ale bacteriilor in 5-10
5 secunde
si a sporilor. Metoda este aplicabila pentru tesaturile care suporta acest tratament si
este eficace daca tesatura tratata este umezita uniform.
Dezinfectia cu ultraviolete se foloseste la dezinfectarea suprafetelor de laborator,
sali de operatii si alte spatii inchise, pentru completarea masurilor de curatenie si
dezinfectie chimice. Se utilizeaza numai lampi dezinfectiei care pot fi fixe sau mobile.
Spatiul in care se utilizeaza trebuie sa fie perfect curat, temperatura mediului sa fie intre
15-30C,
30C, iar umiditatea de maxim 60%. Numarul lampilor necesare se calculeaza in
functie de debitul de aer dezinfectat de fiecare aparat. Nu este permisa expunerea expunere
persoanelor la radiatia directa a lampilor cu ultraviolete.
Page 18
Dezinfectia prin mijloace chimice au un rol bine definit in

ansmblul deprevenire si combatere a bolilor transmisibile, in aplicarea
masurilor de dezinfectie si impune respectarea unor criterii care
conditioneaza eficienta lor:
factorii care influenteaza comportarea dezinfectantelor chimice
criteriile de alegere ale dezinfectantelor si regulile generale de utilizare a lor
Criteriile de alegere sunt:
spectrul si puterea germicida
numarul
umarul initial de bacterii de pe suportul de tratat
natura suportului, temperatur, concentratia, volumul, Ph Ph-ul,
ul, timpul, eficacitatea, usurinta
de preparare, economicitatea
Regulile generale de utlizare:
dezinfectia profilactica copleteaza curatenia dar nu o suplineste si nu poate inlocui
sterilizarea
eficienta dezinfectiei este conditionata de o curatenie riguroasa prealabila
dezinfectia chimica se aplica numai in cazurile in care nu se poate practica dezinfectia
prin caldura umeda
- in dezinfectia chimica se utilizeaza un numar redus de dezinfectante cu spectru larg
bactericid si virulicid
in preparea si utilizarea dezinfectantelor sunt necesare cunoasterea exacta a
concentratiei in substanta activa, folosirea de recipiente curate si utilizarea solutiilor in
ziua respectiva
pentru dezinfectia in focar se utilizeaza dezinfectante cu actiune asupra agentului
specific
utilizarea dezinfectantelor se face in conditconditii de protectia a muncii care sa previna
accidentele si intoxicatiile
Cloramina B contine 20-25% 25% clor activ si este o pulbere cristalina alba sau foarte
slab galbuie cu miros de clor, gust amar si neplacut.
Este solubila in alcool, glicerina si aps. Incalzita se descompune cu explozie.
Are efect bactricid si virulicid, indicata in dezifactia suprafetelor si obiecatelor pentru
pavimente, lenjeriei de corp si de pat, jucarii si obiecte de sticla, vesela si termometre.
Solutia de cloramina se schimba la 12h. Se poate mai folosi ca antiseptic pentru
dezinfectia mainilor.
Tinctura de iod si betadina solutii ce elibereaza iod care are o toxicitate redusa si o
actiune germicida cu spectru la larg, efectul instalandu-se rapid.
Formolul o solutie transparenta, incolora, cu miros inte intepator
pator care se amesteca in
orice proportie cu apa si alcoolul. Are un spectru larg bactericid, virulicid, si fungicid.
Timpul de actiune in operatiunile este de 6 6-24h.
24h. Este folosit in special pentru
conservare in recipiente bine astupate si pastrate la o temperatura de sub 10C.
Toxicitatea sa este foarte mare re si poate da frecvent intoxicatii.
Simptome ale intoxicatiei: iritatia mucoaselor, tulburari de vedere, migrene, senzatia de
constrictie toracica, palpitatii, edem sau spasm glotic.
Page 19
Metodele folosite in dezinfectia cu formol sunt pulverizarea

pulverizar si
vaporizarea
rea sau inmuierea
Pulverizarea o metoda usor de aplicat dar slab eficienta.
Pentru a realiza o pulverizare corespunzatoare, trebuie respectate urmatoarele masuri:
Etanseizarea incaperilor, incalzirea lor la 22C, umiditatea de 80 80-90%
90% iar cantitatea de
solutie sa fie de 40-60ml/m
Vaporizarea se efectueaza cu un aparat de formolizare si se impun urmatoarele
masuri:
Stabilirea volumului incaperii, etanseizarea usilor si ferestrelor, acoperirea prizelor,
protejarea aparatelor electronice, asezarea saltel
saltelelor
elor si pernelor suspendate sau oblic.
Pregatirea aparatelor se face in exterior iar teava de iesire a vaporilor se introduce prin
orificiul cheii. Aparatul se mentine in functiune pana se evapora cantitatea de formol
necesara. Incaperea ramane inchisa 6 6-24h,
4h, iar dupa acest interval se deschid usile si
ferestrele, se aeriseste 2-4h.
Dezinfectia prin inmuiere solutia de formol poate fi folosita si la dezinfectia prin
inmuiere, insa in mod obisnuit se folose
folosesc preparate pe baza de formol.
NITRAT DE ARGINT Substanta ce se prezinta sub forma de cristale alb-negricioase,
alb
iar solutia de nitrat de argint se prepara punand 1g de pulbere in 100ml de apa distilata.
In solutie concentrata este toxic iar in concentratie mai mare de 2 2-3%
3% este caustic.
ACIDUL BORIC Se gaseste sub forma de cristalemici si se intrebuinteaza ca atare
sau sub forma de solutie 2-4%. 4%. Este un antiseptic slab, care se utilizeaza mai ales
pentrucombaterea infectiilor cu bacilul piocianic. Prezenta acestui bacil este
recunoscuta in plaga dupa culoarea verde pe care o au compresele imbibate cu puroi.
DEZINFECTIA TEGUMENTULUI
Este o etapa obligatorie inaintea executarii unor tehnici precum injectii, punctii, si
interventii chirurgicale. In functie de tehnica executata dezinfectia este de tip 1, 2 sau 3.
TIP 1 se face in cazul unui risc redus de infectie. Este indicata in infectia intradermica,
subcutanata, intravenoasa si in recoltarile de sange.
Tehnica se aplica dezinfectant pe piele cu un tampon imbibat, du durata
rata de actiune fiind
de 30sec.
TIP 2 se aplica in cazul unui risc mediu de infectie. Este indicata in cateterizarea
venelor in vederea perfuziei continue, injectia intramusculara si recoltarea sangelui
pentru hemocultura.
Tehnica se curata pielea cu tampon imbibat in dezinfectant apoi cu un tampon steril,
efectuandu-se se inca odata acelasi procedeu. Durata de actiune este de 30sec.
TIP 3 se aplica in cazul unor infectii de risc mare si este indicata in interventii
chirurgicale si punctii.
Tehnica se curata pielea cu apa si sapun, se epileaza si se degreseaza, se aplica
dezinfectantul de 2 ori la interval de 2,5 minute. Durata totala de actiune este de 5
minute. Persoana care executa dezinfectia de tip 3 poarta manusi sterile.
Page 20
CURATENIA GENERALA SI DEZINFECTIA CICLICA A

SALOANELOR consta in spalarea cu apa calda si detergent lichid
dezinfectant, a ferestrelor, usilor, lambriurilor, mobilierului si pavimentului.
Dezinfectia se face prin pulverizare si stropire a suprafetelor mobilierului, saltelelor,
paturilor, pernelor, cu solutie e de formol sau alte dezinfectante. Curatenia si dezinfectia
curenta consta in indepartarea prafului si a reziduurilor solide si se face prin metode
care evita impurificarea aerului.
Spalarea pavimentului se face cu apa calda si detergent folosind 2 galeti, galet una pentru
solutie curata si alta in care se descarca. Spalarea se face cel putin de 2 ori pe zi, sau
ori de cate ori este nevoie.
Mobilierul se curata cu carpe curate, umezite in solutie de dezinfectant care vor fi
schimbate la fiecare salon. Este int interzisa
erzisa folosirea pentru curatenia mobilierului a
carpelor si recipientelor
intrebuintate la curatenia pavimentului. Dupa efectuarea curateniei, galetile se spala si
se dezinfecteaza cu solutii clorigene si se tin uscate pana la urmatoarea utilizare.
Chiuvetele se intretin prin spalare cu apa si detergent.
CURATENIA SI DEZINFECTIA BLOCURILOR OPERATORII SI A SALILOR DE
NASTERE
La sfarsitul
situl programului operativ se face stergerea almpii scialitice cu o bucata de
panza curata inmuiata in solutie dezinfectanta. Mobilierul se curata cu apa si detergent
iar dupa uscare se sterge cu o panza inmuiata in dezinfectant.
Salile de operatie si salile de nastere se curata si se dezinfecteaza dupa fiecare
operatie sau nastere. Dezinfectia ciclica se face saptamanal in ziu ziua
a de repaus a salii
prin formolizare sau cu alte dezinfectante. In actiunile de curatare si dezinfectie sunt
cuprinse atat salile de operatie cat si cele de spalare a instrumentarului, cele de spalare
chirurgicala si echipare sterila. Aparatura din blocuriblocurile
le operatorii se decontamineaza
prin demontarea si curatarea minutioasa si dezinfectare iar orice piesa care suporta
sterilizarea se sterilizeaza.
In saloanele de nou nascuti dezinfectia ciclica se efectueaza dupa evacuarea fiecarui
salon in interval de 10-1515 zile.
Dezinsectia reprezinta totalitatea procedeelor de prevenire si distrugere a inmultirii
insectelor care au rol in transmiterea bolilor infectioase (mu (mute,
te, gndaci, nari)

Dezinsectia profilactica consta in masurile igienico
igienico-sanitare a beciurilor,
or, subsolurilor si
in masuri individuale ale personalului pentru a impiedica dezvoltarea insectelor.
Dezinsectia se face prin metode fizice, chimice, si biologice.
Procedee fizice constau in indepartarea mecaica a insectelor, pieptanarea sau
perierea parului,
rului, scuturarea lenjeriei, calcarea cu fierul de calcat, indepartarea resturilor
alimentare din incaperi si depozitarea lor temporara in cutii de resturi alimentare.
Page 21
Asezarea de plase contra mustelor si tantarilor la ferestre. Astuparea

crapaturilor la llocurile
ocurile de patrundere a tevilor pentru a impiedica
patrunderea si adapostirea gandacilor.
Pastrarea alimentelor se face in dulapuri si frigidere bine inchise, in cutii si vase
acoperite.
Se va face golirea zilnica a noptierelor de alimente si curatarea lor lor.
Mijloace chimice se utilizeaza substante chimice sub forma de pulberi, solutii aerosol,
gaze cu efect imediat sau prmanent, 1 1-2
2 saptamani sau luni, urmarind distrugerea
insectelor.
Deratizarea Prin deratizare se intelege totalitatea procedeelor folosite pentru
prevenirea si distrugerea rozatoarelor, care au rol in transmiterea bolilor infectioase.
Deratizarea profilactica consta in masuri luate inca din constructia cladirilor, pentru a
prevenii patrunderea rozatoarelor.
Deratizarea de combatere consta in folosirea de mijloace mecnico-chimice mecnico sau
biologice.
Procedee mecanice:: Folosirea de capcane de diferite marimi, cu momeli alimentare, la
care nu se va lucra direct cu mana, mirosul de om alung alungand rozatoarele.
Mijloace chimice:: Folosirea de substante raticide care omoara pe cale digestiva sau
inhaltorie.
GESTIONAREA SI INDEPARTAREA REZIDUURILOR SI DESEURILOR
Reziduurile solide colectate din saloane, sali de tratament, sali de operatie, sali de
nastere, se indeparteaza dupa fiecare interventie si se colecteaza in recipiente
impermeabile marcate cu diferite culori. Spitalele sunt dotate cu crematorii pentru
arderea
rea deseurilor considerate infectate. Reziduurile lichide se indeparteaza prin
reteaua de canalizare. Resturile alimentare de la pacienti se indeparteaza dupa ce au
fost fierte, pentru distrugerea germenilor patogeni. Recipientele, containerele colectoare
se spala si se dezinfecteaza dupa folosire. Deseurile reciclabile si curate(hartie, plastic)
see aduna in containere speciale.
CODUL DE CULORI PENTRU CONTAINERE
1. GALBEN Pentru deseuri infectioase compuse din sange precum si totalitatea
materialelor care au venit in contact cu acesta sau alte lichide biologice. Deseuri
din sectiile de hemodializa, instrumentarele intepatoare, taietoare si materiale de
unica folosinta (manusi, seringi, bisturie).
2. VERDE folosit la deseuri anatomo anatomo-patologice
patologice si anatomice precum
prec fetusi,
placente, parti anatomice si material biopsic rezultata din blocurile operatorii de
chirurgie si obsterica-ginecologie.
ginecologie. Parti obtinute din laboratoarele de autopsii,
cadavre de animale rezultate in urma activitatilor de cercetare si experimentare.
experimentar
3. ROSU pentru deseuri cu risc infectios major si pentru cele intepatoare- intepatoare
taietoare, pipete, ace, seringi, lame de bisturiu, sticlarie de laborator sau alta
sticlarie sparta, sau care a intrat in contact cu material infectat.
4. NEGRU pentru deseuri nepericuloase, fara risc infectios si cele asimilabile
deseurilor menajere.
Page 22
SPITALUL
Spitalul este o instituie
ie sanitar destinat ngrijirii bolnavilor fi organizat pentru serviciu
permanent.
n spital vor fi internai:
bolnavi n stare grav,, care necesit
necesit o ngrijire permanent,calificata
,calificata , special;
special
mbolnvirile rare ii cazurile atipice de boal boal,, care se diagnosticheaz
diagnosticheaz greu i
necesit o observaie atent, , permanent
permanent i de lung durat;
bolnavii care necesit interven
intervenii chirurgicale
gicale sau alte tratanente speciale nerealizabile
ambulatoriu;
bolnavii care sufer sau snt suspecta
suspectai de boli infeeto-contagioase,
contagioase, pentru a fi izolai
izola
de restul populaiei.
Serviciul de primire este filtrul principal al spitalului,unde se hotrte hot
hot asupra
internrii
rii bolnavului. Cu execep
execepia seciei de maternitate ii boli contagioase, celelalte
seciiii au n mod obijnuit un serviciu comun de primire. Acest serviciu trebuie s s
cuprind :
- sala de ateptare;
- biroul de nregistrare a bolnavilor;
- cabinetul de consultaii;
- camera de deparazitare ii baia bolnavilor;
- camera de mbrcare;
- camera pentru dezinfectarea i deparazitarea efectelor;
- magazia de efecte ale bolnavului;
- magazia de lenjerie curat.
Secia de spital este partea component
component nzestrat cu paturi unde se asigur asigur asistena
ntr-o anumit specialitate a bolnavilor spitalizati
Ea cuprinde n mod obinuit :
saloanele de bolnavi,
camera pentru asistente
camera pentru medici,
oficiul,
toaleta,
baia,
holul,
sala de tratamente ii alte nc
ncperi n funcie de specificul seciei iei (chirurgie, maternitate
etc.).
Seciile se grupeaz pe baza specialit
specialitilor:
ilor: interne, chirurgie, psihiatrie, obstetric-
obstetric
ginecologie, oto-rino-laringologie,
laringologie, oftalmologie, dermatolo
dermatologie
gie etc. n spitalele mari,
secia
ia de boli interne se diferen
difereniaz mai departe : cardiologie, gastro-enterologie,
gastro
hematologie, pneumologie, boli endocrine etc.
Serviciile de diagnostic i tratament.
Serviciile de diagnostic ii tratament snt p prile componente fr paturi ale spitalului
care
Page 23
servesc toate secseciile.

Serviciul de radiologie i fizioterapie,, care execut examinrile
examin i
tratamentele radiologice ii fizioterapiee pentru bolnavii internai.
interna
Laboratorul de analize medicale efectueaz analizele necesare pentru diagnosticul,
urmrirea evoluiei ii a vindec
vindecrii bolnavilor internai.
Laboratorul de explorri funcionale asigur explorrile
ri func rile speciale (electrocardiografie,
electroencefalograme, metabolismul bazal, explorari func funcionale
ionale respiratorii etc.)
necesare bolnavilor internai.
Punctul de transfuzie asigur efectuarea transfuziilor de simte i a preparatelor
sanguine la bolnavii internai. i. Pe ling
ling procurarea ii conservarea sngelui, plasmei i
derivatelor de snge, precum i al materialelor ajuttoare toare necesare transfuziilor, n acest
laborator se determin grupele sanguine i se execut probele de compatibilitate.
Farmacia.. Spitalul are farmacia sa proprie. Ea are ca sarcin sarcin planificarea,
aprovizionarea, conservarea, prepararea ii eliberarea medicamentelor prescrise pentru
tratamentul bolnavilor.
Serviciul central de sterilizare asigur sterilizarea tuturor instrumentelor, elor, efectelor i
materialelor necesare pentru investiga
investigaii ii tratamente curente, iar n unele locuri i
pentru interveniiii chirurgicale.
medical asigur bolnavilor internai - n cadrul terapiei
Servicul de cultur fizic medical
complexe tratamentul prin gi gimnastic mediwl,, mecanoterapie, masaj medical i
agenii fizici, n complexul serviciului de cultur cultur fizic medical se gsesc
g sala de
gimnastic medical,, sala de masaj, cabinetul de fizio fizio- ii mecanoterapie, camera de
duuri ii cabinetul medical de consul
consultaii.ii. Amploarea acestui serviciu este n funcie
func de
mrimea i profilul spitalului.
patologic i prosectur, execut examenele anatomo-
Serviciul de anatomie patologic anatomo i
histopatologice, ct ii necropsiile n vederea stabilirii si confirm
confirmrii
rii diagnosticului,
precum ii pentru precizarea cauzei mormorii. Servicul de prosectur este obligatoriu n
toate spitalele
experimental exist numai pe lng anumite spitale mari i cu
Laboratorul de medicin experimental
sarcini speciale de cercetri
ri tiinifice. Aici se cerceteaz i se verific pe animale noi
metode de investigaie i de tratament, interven interveniiii chirugicale, efectele unor
medicamente etc., n vederea introducerii lor n clinica uman
uman.
gospodreti. Asigurarea bazei materiale a activitii
Serviciile administrativ-gospod activit medicale
este una din condiiile
iile importante ale func
funcionrii spitalului.
Spltoria asigur splarea,
larea, uscarea i clcarea lenjeriei de corp ii de pat, precum i a
ntregului inventar moale al spitalului.
inere i reparaii se ocup cu ntreinerea
Serviciul tehnic de ntreinere inerea in perfect
perfect stare de
funcionare a cldirilor,
dirilor, instala
instalaiilor,
iilor, utilajelor, mijloacelor de transport, a obiectelor de
inventar etc. i execut toate repara
reparaiile curente.
Secia bloc alimentar. Blocul alimentar asigur asigur pregtirea ii deservirea hranei
bolnavilor.
POLICLINICA
Policlinica este unitatea sanitar
sanitar care organizeaz asistena a medical
medical curativo-
profilactic ambulatorie a popula
populaiei
iei pe ramuri de specialitate. In sistemul nostru de
Page 24
organizare, policlinica face parte integrant integrant din structura spitalului

spital
unificat. Prin ea se depisteaz depisteaz ii se iau n tratament formele
incipiente ale bolilor, n vederea prevenirii agrav agravrii
rii lor. Policlinica
asigur n acelaii timp activitatea de asisten asisten social a teritoriului atribuit.
Policlinica are o structur complcomplex, care se grupeaz n modul
urmtor :
Servicii de consultaiiii de specialitate : interne, chirurgie, obtetric tetric- ginecologie,
dermato-venerologie,
venerologie, stomatologie, oto oto-rino-laringologie,
laringologie, oftalmologie, neuro-psihiatrie,
neuro
endocrinologie, pediatrie, oncologie, antirabic, antituberculos, ii servicul medical pentru
cultur fizic ii control al sportivilor.
tratament:: radiologie, balneofizioterapie, laborator, transfuzii,
Servicii de diagnostic si tratament
serviciul central de radiofotografie.
Serviciul de expertiz medical
medical a capacitii de munc.
Serviciul de statistic medical
Serviciul de informaie, ie, triaj i fifiier.
Serviciul de gard.
Dispensarul medical de ntreprindere sau de institu instituie asigur asistena
asisten medical
curativo-profilactic a salaria
salariailor, n timpul serviciului ciului la locul de munc. munc El se
organizeaz n ntreprinderi sau institu instituii in funcie de numrul salariailor ilor i ramura de
producie.
Dispensarul medical de pediatrie colar asigur asistena a medical
medical curativo-
profilactic a precolarilor, colarilor i studenilor in. timpul ii la locul nvmntului.
nv El
se organizeaz pe lng institu
instituiile de nvmnt n funcie de numrul rul copiilor i tinerilor
interesai.
Dispensarul
nsarul medical individual al medicului de familie
CIRCUITELE BOLNAVILOR N UNIT UNITILE SANITARE
Funcionarea
ionarea unui spital, reprezint
reprezint din punct de vedere sanitaro-epidemic, epidemic, asigurarea
tuturor
spaiilor necesare activitii ii medicale i gospodreti, mbinate n circuite funcionale func
separate pentru diferitele activit
activiti.
Principalele circuite sunt:
- circuitul bolnavului;
- circuitul personalului medico-sanitar,
sanitar, a studen
studenilor, elevilor n practic;
- circuitul ii regimul vizitatorilor;
- circuitul instrumentarului i a diferitelor materiale sanitare;
- circuitul blocului operator;
- circuitul alimentelor;
- circuitul lenjeriei;
- circuitul reziduurilor.
Un circuit funcional
ional presupune practic separarea oric oricrei activiti
i aseptice de cea
septic,, separarea obiectelor necontamin necontaminate ate de cele contaminate, presupune
excluderea ncrucirilor rilor care pot favoriza contaminarea.
CIRCUITUL BOLNAVULUI
Page 25
Include spa
spaiile
iile destinate serviciului de internare, destinate spitalizrii
spitaliz
i externrii.
rii. Este evident faptul, cc majoritatea spitalelor fiind fiin cldiri
vechi, arhitectonica acestora nu permite nici m mcar
car n cazul unor
reamenajri ri asigurarea unui bloc de intern internri.
n mod normal el ar trebui s cuprind
cuprind:
- baia;
- controlul sanitar;
- magazia de rufe curate;
- spaiiii pentru colectarea lenjeriei utilizate
utilizate;
- garderoba pentru depozitarea echipamentului bolnavilor.
Spaiul de spitalizare propriu-zis zis.
Accesul bolnavului de la serviciul de intern internri spre spaiuliul de spitalizare, se face pe
un circuit care nu se ncruci
ncrucieaz cu alte circuite funcionale, ii n special cu acele
circuite considerate contaminate ( reziduuri, lenjerie murdar murdar).
Este indicat ca saloanele separate pentru cazurile septice ii aseptice, n special pentru
seciile de obstetric,, chirurgie, nou nou-nscui, pediatrie.
Organizarea saloanelor trebuie ss respecte normele sanitaro-antiepidemice antiepidemice de
luminozitate i
aerisire, de spaiu ii cubaj per pat, de instala instalaiiii sanitare, de amplasare a paturilor.
Externarea bolnavilor ar trebui ss se fac pe un circuit separat de celelalte circuite.
BLOCUL OPERATOR
Obligator blocul operator va fi instituit ca o unitate complet separat separat de restul spaiului
spa
de spitalizare. El poate avea un centru de sterilizare propriu.
SALA DE NATERI
Trebuie s aib circuite funcionaleionale asem
asemntoare cu cele ale blocului lui operator.
Circuitul instrumentarului, al obiectelor de cauciuc, al materialului textil, trebuie s s se
realizeze cu o separare net.
SECIA IA DE TERAPIE INTENSIV
INTENSIV
Spaiul su u va fi amplasat imediat n apropierea blocului operator. Saloanele ar trebui
s aib 1-2 2 paturi. Se vor asigura condi condiiiii de lucru aseptice, aceasta avnd n vedere
riscul mare al infeciilor
iilor intraspitalice
intraspitaliceti ti asupra acestei categorii de bolnavi.
CIRCUITUL ALIMENTELOR cuprinde:
- blocul alimentar;
- modul de distribuire al alimentelor,
- transportul mncrii n secii;
- oficiile alimentare din secii;
- distribuia ii servirea mesei bolnavului.
CIRCUITUL LENJERIEI cuprinde:
- blocul spltoriei;
- transportul lenjeriei curate i depozitarea ei n sec secii;
- colectarea lenjeriei murdare;
- transportul ei la spltorie.
- CIRCUITUL REZIDUURILOR
Page 26
Se iau msurisuri pentru evitarea contamin

contaminrii rii mediului extern, de aceea,
colectarea reziduurilor se face n recipiente separate.
Reziduurile infectate se evacueaz evacueaz direct la crematoriu, n scopul
icinerrii lor, iar cele menajere i alimentare, se evacueaz direct la rampa de gunoi.
INTERNAREA II PRIMIREA PACIENTULUI
OBIECTIVELE PROCEDURII
Primirea ii Internarea pacientului n cel mai scurt timp de la sosirea n UPU.
Stabilirea unei relaiiii pozitive cu pacientul sau / i aparintorii
Obinerea de informaiiii despre starea de ssntate trecut i prezent,, despre
sistemele funcionale.
ionale. Asigurarea unei ngrijiri de calitate conform cu nevoile si
ateptrile
rile pacientului / familiei.
PREGTIREA TIREA MATERIALELOR
Registru de intrri al UPU
Planul de ngrijire / Foaia de observa
observaie clinic
Materiale ii instrumente pentru m msurarea funciilor vitale ii vegetative i pentru
examenul fizic: termometru, tensiometru, stetoscop, spatul spatul lingual,, surs
surs de lumin,
recipient, recipient pentru ru colectarea urinei.
PREGTIREA TIREA PACIENTULUI/ CLIENTULUI
a) PSIHIC:
Oferiii pacientului / familiei informa
informaii clare, despre necesitatea internrii.
Obinei consimmntul
mntul informat de la pacient / familie.
b) FIZIC:
Aezai pacientul n poziie ie confortab
confortabil adaptat strii de sntate,
Asiguraii intimitatea pacientului.
Intruducei-v cu numele i stabilistabilii o relaie terapeutic nurs-pacient
Observai i notaii starea fizic
fizic, emoional i intelectual a pacientului.
Observai dizabilitile sau limit
limitrile fizice sau / i psihice.
Evaluaii gradul de confort sau disconfort al pacientului.
Msurai greutatea i nlimea imea pacientului.
Apreciai semnele vitale ii ob obinei o mostr de urin.
Faceii inventarul bunurilor de valoare ale pacientului confor conformm cu politica serviciului
medical.
Efectuai anamnez ii o apreciere nursing cat mai complet complet a pacientului.
Identificaii problemele, nevoile i ateptrile rile pacientului legate de internare.
Explicaii pacientului / familiei, regulamentul i rutinele spitalului orarul meselor i al
vizitelor.
Informati pacientul despre procedurile sau interven interveniile nefamiliare.
Completaii planul de ngrijire a pacientului cu informa informaiile obinute
inute : data /ora, nume i
pronume, vrst,, starea la internare, valorile func funciilor vitale,
orientarea n timp ii n spa spaiu, msurile aplicate la UPU, prelevrile rile de produse
biopatologice, numele medicului care a ffcut internarea.
Rezultate ateptate/dorite:
- Pacientul se simte binevenit, relaxat i are ncredere n echipa medical.
- Culegerea
erea de date este completat
completat n primele 24 ore sau chiar mai puin in de la
- internare.
Page 27
- Familia se simte confortabil ntruct pacientul este n siguran.

siguran
Rezultate nedurile / Ce face
facei
Pacientul are un nivel nalt de anxietate sau dezorientare care-i care
amenin sigurana.
- Comunicai cu pacientul
- Asigurai condiiiii optime de confort
Pacientul sau alt persoan semnificativ
semnificativ este incapabil s furnizeze informaii
informa despre
istoricul strii de sntate.
- Punei ntrebri ri scurte, accesibile
- Cercetai documentele vechi n caz de reinternare
- Pacientul refuz internarea exprimnduexprimndu-i dorina de a prsi si UPU n ciuda
recomandrilor medicale
- Consemnaii refuzul pacientului n documentele medicale sub semn semntur.
tur.
TRANSFERUL PACIENTULUI
Stabilirea condiiilor
lor optime pentru transfer
Asigurarea securitiiii pacientului n perioada transferului.
Biletul de transfer, semnat i parafat de medic.
F.O. a pacientului, dac este cazul.
Foaia de eviden i micare care zilnic
zilnic a seciei.
Efectele pacientului.
Alte bunuri de valoare ale pacientului, care au fost inventariate (acolo unde este cazul).
PREGTIREA TIREA PACIENTULUI/ CLIENTULUI
a) PSIHIC:
Anunaii pacientul/familia despre necesitatea transferului ii unitatea/secia de
transfer.
Obinei consimmntul
mntul informat al pacientului/familia
b) FIZIC:
Evaluai starea fizic ii asigura
asiguraii mijlocul de transport adecvat pentru transferul n
siguran al pacientului.
EFECTUAREA PROCEDURII
Obineii recomandarea medicului.
Comunicai cu unitatea/secia ia de transfer pentru a stabili perioada optim de transfer.
Informai i discutaii cu pacientul/familia condi
condiiile apropiatului transfer.
Pregtii lucrurile care-ii aparin pacientului, biletul de transfer sau/
sau/i F.O.
Pregtiii mijlocul de transfer adecvat ffotoliu rulant, brancarda sau cruciorul
ruciorul rulant.
Acoperii pacientul pentru a-ll proteja de curen
curenii de aer, de frig ii a evita expunerea pe
durata transportului.
nsoiii personal pacientul pn la secia sau unitatea de transfer.
Prezentai-l personalului de ngrijire cnd ajunge ajungei n secia/unitatea
ia/unitatea n care sa
transferat.
Prezentati asistentei-efe efe dosarul pacientului sau/
sau/i biletul de transfer.
Notaii numele medicului cnd transferul pacientului ss-a realizat.
Page 28
Scoateii pacientul din eviden

evidenele seciei
EVALUAREA
UAREA EFICACIT
EFICACITII PROCEDURII
Rezultate aateptate/dorite:
- Pacientul/familia accept transferul dup dup ce primete informaiiii clare, accesibile.
- Pacientul este transferai n condi
condiii de siguran.
- Pacientul este mulumit
umit de modul de organizare i desfurare, a transferului
Rezultate nedorite / Ce facei
- Pacientul/familia refuz transferul,
- Consemnaii refuzul pacientului/familiei n foaia de observa
observaie,
ie, sub semntur
semn
- Pacientul este nemulumit
umit de modul de organizare / desf desfurare
urare a transferului.
- Discutai cu pacientul ii explica
explicai-i condiiile de realizare a transferului
- Pacientul se simte ameninat at i n nesiguran n secia/unitatea
ia/unitatea n care a fost transferat
- Comunicaii blnd cu pacientul
- Asigurai-ii un climat de ncredere i siguran
EXTERNAREA PACIENTULUI
- Stabilirea condiiilor
iilor adecvate ststrii pacientului la externare.
- Asigurarea securitiiii pacientului n timpul extern
externrii.
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
- Registrul de ieiri al seciei.
- Foaia de eviden zilnic i mi micare a seciei.
- Biletul de externare semnat i parafat de medic.
- Reeta medical, dac e cazul.
- Efectele pacientului ii celelalte bunuri de valoare inventariate (acolo unde este cazul);
PREGTIREA
TIREA PACIENTULUI/ CLIENTULUI
a) PSIHIC:
- Anunaii pacientul / familia cu cel pu puin 12 ore nainte de externare.
- Identificai impactul emoional ional i psiho-social
social pe care externarea l are asupra
pacientului sau / i familiei.
b) FIZIC:
- Evaluai starea fizic la externare i asiguraii mijlocul de transport adecvat acestuia.
- Oferii indicaii legate
egate de: firele de sutursutur (dac e cazul), activitatea fizic,
fizic indicaii,
control
Revedei detaliile externrii rii mpreun
mpreun cu pacientul / familia
Asistai pacientul la igien,, mbr
mbrcare.
Revedei instruciunile i rspunsurile
spunsurile la ntrebrile legate de medicaie,
ngrijirea fizic,, satisfacerea nevoilor.
Determinai disabilitile ii limit
limitrile care vor continua dup externare.
Identificaii punctele forte ale pacientului.
Faceii un inventar al nevoilor de ngrijire i asisten medical la domiciliu i
luai legtura cu o fundaie ie de ngrijiri la domiciliu dac
dac este necesar.
Page 29
Organizaii transportul pacientului, la nevoie.

Luai-v la revedere de la pacient / familie.
Scoateii pacientul din eviden
evidenele seciei.
EVALUAREA EFICACIT II P PROCEDURII
- Pacientul este mulumit
umit de ngrijirea primit
primit.
- Starea fizic i psihic la externare este bun bun fiind o premis reintegrrii
reintegr socio-
profesionale.
- Pacientul / familia au informa
informaii clare, precise despre ngrijirile ulterioare
oare la domiciliu i
despre necesitatea prezentrii rii la control n perioada planificat
planificat
sau n caz de complicaii
- Externarea are un impact negativ asupra pacientului, mai ales dac dac este singur
i are nevoie de ngrijire la domiciliu.
omiciliu.
- Luai legtura cu o fundaie ie de ngrijiri la domiciliu
- Familia / aparintorii
torii sunt incapabili ss ngrijeasc pacientul la domiciliu.
- Punei-i n legtur cu o funda
fundaie de ngrijiri la domiciliu
- Pacientul / familia refuz externarea.
- Consemnaii n foaia de observa
observaie ie refuzul pacientului/familiei sub semntur.
semn
DECESUL
n caz de deces, asistenta are urm urmtoarele sarcini:
Pregtirea documentaiei iei pentru medic n vederea ntocmirii epicrizei i a referatului de
deces.
Completarea biletuluii de trimitere a cadavrului la sec secia de pnsectur.
Anunarea administraiei iei spitalului n vederea n ntiinrii iipnrintorilor.
n tiinarea prosecturii i luarea m msurilor
surilor pentru transportul cadavrului n vederea
necropsiei, avnd grija ca totodat
totodat s fie tri mis i foaia de observaie ie ncheiat.
ncheiat
Scoaterea bolnavului din eviden evidena seciei ii din comenzile alimente, medicamente etc.
se face la fel ca ii n cazul ieirii obi
obinuite a bolnavilor.
Dac aparintorii nu snt ntiin tiinai n momentul decesului, asistenta va aduna bunurile
bolnavului ii va ntocmi un inventar, pe care care-1 va iscli mpreun cu doi martori. Tot
ceea ce s-a gsit sit asupra bolnavului se p pstreaz ntr-un un pachet pn pn la sosirea
aparintorilor, cu excepia ia banilor i obiectelor de valoare, e, care se predau la
adminintiaie, pentru a fi pstrate
strate n casa de fier.
Transportul cadavrului din sec secie trebuie fcut n linite. te. Asistentele vor avea grij grij ca
bolnavii s nu stea n momentul transportului pe coridor i uile ile saloanelor s s fie
nchise.
Decesul influeneaz defavorabil bolnavii din salon i chiar din secia ia ntreag,
ntreag n tot
timpul ct cadavrul se gsete sete n salon, asistenta va rrmne ii ea n salon, linitit, lini
ncurajnd pe ceilalii bolnavi, care, n aceste momente, se demoralizeaz
demoralizeaz uor. u
Predarea ii preluarea serviciului.

Continuitatea muncii n sistemul cu schimburi se poate asigura numai prin predarea i
preluarea contiincioas i exact
exact a serviciului. Neglijarea unui amnunt
nunt cat de mic n
Page 30
predarea serviciului poate da na natere la urmri ri mai grave,cu urmari

chiar fatale pentru bolnavi.
Asistenta trebuie ss atepte n uniform sosirea schimbului, parsirea
par
serviciului nainte de nlocuire este categoric interzis
interzis. Operaia
ia de predare i preluare a
serviciului se face n uniform
uniform. Predarea se face, att n scris, ct i verbal, la patul
bolnavului, n vederea acestui scop, asistenta de serviciu, nc nc nainte de sosirea
schimbului, pregtete ii completeaz
completeaz condica de predare a seciei.
Condica de predare a serviciului cuprinde :
- data i ora schimbului;
- numrul salonului;
- numrul patului ii numele complet al bolnavului;
- diagnosticul prezumtiv;
- starea bolnavului n cursul serviciului, precum ii unele manifestari deosebite de
simptomatologia lui obinuit; ;
- numele, doza, concentraia, ia, cale
calea ii orarul de administrare a medicamentelor;
- tratamentele fizioterapice sau de alt alt natur pe care le primete;
- modificrile
rile survenite n tratamentul bolnavului n cursul
- serviciului, care trebuie continuate i n cursul schimbului urmtor.
- Numele medicului ui care a dispus schimbarea tratamentului;
- problemele principale care trebuie supravegheate de asistent asistent n cursul serviciului
urmtor;
sarcinile concrete n legtur cu preg
pregtirea
tirea bolnavilor pentru examinari complementare.
Instrumentarul medical
Def. Instrumentarul
trumentarul reprezint
reprezint totalitatea ustensilelor ce se folosesc in scopul
examinrilor clinice ii de laborator i in scopul tratamentului ii ingrijirii bolnavului.
Pstrarea
strarea instrumentarului se realizeaz
realizeaz in dulapuri speciale, curate ate i protejate astfel
pentru
entru a putea fi folosite imediat sau sterilizate in vederea utiliz
utilizrii lor.
Stetoscopul biauricular se folosefolosete la auscultaia ia zgomotelor produse in interiorul
organismului prin fricionare
ionare normal
normal sau patologic a unor organe (inim, (inim plmani,
artere). Dup fiecare intrebuin
intrebuinare se terg
terg olivele cu un tampon imbibat in alcool. Nu se
sterilizeaz; se pstreaz in dulap.
Stetoscopul monoauricular / obstetrical - pentru ascultarea BCF. Se terge cu un
tampon imbibat in alcool; se p pstreaz in dulapul cu instrumente.
Ciocanul de reflexe examinarea reflexelor osteotendinoase. Se cur cur periodic prin
tergere cu un tampon imbibat in alcool.
tergere
Spatula lingual servete te in examinarea cavit
cavitiiii bucale, faringiene, se cur dup
fiecare utilizare, se spal cu peria, se sterilizeaz in autoclav sau poupinel; nu se
folosete nesterilizat sau de la un pacient la altul.
Page 31
frontal , datorit posibilitilor

Oglinda frontal ilor de iluminare prin reflexie, se
utilizeaz in ORL pentru examinarea foselor nazale, faringe, laringe.
Se terge
terge periodic oglinda, cercul din material plastic; se pstreaz
p in
dulap protejat de un capac de aluminiu.
Speculul nazal - servete te la llrgirea
rgirea orificiilor nazale in examinarea regiunilor profunde
ale cavitii nazale; dup fiecare utilizare se spal spal, se cur,, se dezinfecteaz,
dezinfecteaz se
sterilizeaz i se pstreaz streaz in cutia cu instrumente, dac dac e steril; in dulapul cu
instrumente dac nu e steril.
Speculul auricular servete te la examinarea conductului auditiv extern i
te a timpanului;
se spal, se dezinfecteaz dup
dup fiecare intrebuinare,are, se sterilizeaz dup metoda
sterilizrii
rii materialelor din metal.
Deschiztor de gur serve servete la indeprtarea maxilarelor ii pentru a ine gura
deschis in vederea unor investigainvestigaii i tratamente, ingrijiri ale cavitii
ii bucale, faringelui,
laringelui; se spal dup utilizare i se sterilizeaz.
Pensa de prins limba / in inim inim prinderea limbii in cursul unor tratamente i ingrijiri
ale
cavitiiii bucale, faringe, esofag, laringe ii uneori in timpul narcozei (anesteziei
(an totale);
se
sterilizeaz dup metoda steriliz sterilizrii materialelor din metal.
Valva vaginal - se folosete te in obstetric
obstetric- ginecologie pt. examinri, ri, tratamente i
unele interveniiii chirurgicale de specialitate; se spal spal i se dezinfecteaz dup
dup folosire.
Speculul vaginal bivalv are acelea aceleai utilizri ca ii valva vaginal fiind supus la
aceleaii metode de utilizare, cur curare i pstrare.
Pelvimetrul msoar diametrul bazinului femeilor gravide.
Histerometrul msoar diametrul cavit cavitii uterine.
Seringi de diferite mrimi

rimi pt. injectarea soluiilor
iilor medicamentoase, pt. aspirarea
coninutului biologic sau patologic.
Seringa Guyon servete te in urologie i ORL pt. splturi
Seringa Anel in oftalmologie pt. sp splturi ale aparatului larimal
Trocare de diferite mrimi punc
puncionarea unor cavitii pt. evacuarea lichidului; se spal
spal
imediat dup utilizare
Sonda gastric Faucher - evacuarea coninutului inutului stomacal in vederea splturii
sp
gastrice; se spal i se pregtetete pt. sterilizare
Sonda duodenal Einhorn sondaj duodenal i alimentaie artificial
Sonde uretrale de diferite mrimi
rimi - Nelaton, Thiemann, Petzer explorarea unor caviti
cavit
i traiecte pre- sau neoformate; se introduc in cavit cavitii naturale ale organismului in
vederea recoltrii sau evacu acurii unor produi(sondaj
i(sondaj vezical) sau introducerii unor
substane e medicamentoase; Thiemann evacuarea vezicii urinare la brbai; b Petzer -
evacuarea vezicii urinare la femei.
Sonde vezicale Foley, Malecot, Casper (drepte sau cudate) drenarea vezicii vezici urinare
atat la femei, cat i la brbai.
Intreinerea i pstrarea
strarea instrumentelor chirurgicale uzuale
Page 32
- instrumentele chirurgicale se vor sp spla

la imediat dup utilizare i se
vor pregtiti pt. sterilizare
- sterilizarea se va efectua la autoclav sau poupinel; poupine in extrem
urgen prin flambare
Bisturie cu lame diferite incizia sau sec secionarea esuturilor;
esuturilor; se sterilizeaz
sterilizeaz cu lama
protejat in tifon sau vat
Foarfece chirurgicale drepte sau curbe cu varfurile ascu ascuite
ite sau boante tierea
esuturilor sau materialelor
ialelor cu sutur
sutur chirurgical.
Stilet butonat / sond canelat explorarea traiectelor fistuloase ii a plgilor profunde
chirurgical folosit pt. prinderea ii manevrarea diferitelor esuturi
Pensa anatomic ii chirurgical
sau
materiale textile utilizate pentru pansarea plgilor
Pense hemostatice Pean ii Kocher drepte, curbe, de diferite mrimi servesc in mod
special la pensarea vaselor pt. realizarea hemostazei ii in efectuarea transfuziilor,
perfuziilor
Pensa Mosquito dreapt sau curb curb pensarea vaselor i a esuturilor
esuturilor deosebit de fine
cu traumatizare minim
Pensa Miculitz asemenea pensei Kocher de dimensiuni mult mai mari hemostaza
vaselor mari
Pensele Jones i Crbu servesc la pensarea pe piele a campurilor de operaii opera
sterile cu scopul de a delimita ta campul operator
Acul Reverdin ii Deschamps suturarea esuturilor
Portacele Mathieu i Hegar manevrarea acelor chirurgicale pt. muchi chi i
piele
Agrafe Michelle se utilizeaz pt. apropierea marginilor plgii gii fiind prinse cu ajutorul
pensei de prins agrafe ii se scot cu partea de scos agrafe
toare abdominale Fritsch ii Kocher, Volkmann, autostatice, Juvara
Deprttoare
indeprtarea
esuturilor organelor ii a avea un camp operator suficient de larg pentru a proteja unele
esuturi in timpul interveniei
iei chi
chirurgicale.
Casoletele cutii din metal folosite in sterilizare i pentru pstrarea
strarea materialelor sterile
(instrumente de metal, seringi, materiale textile);
- toate instrumentele chirurgicale se folosesc sterile, se intre

intrein curat i se pstreaz
p in
cutiile
in care au fost sterilizate in vederea folosirii
- cele care nu se utilizeaz zilnic se ppstreaz in cutiile in care au fost sterilizate in
dulapurile
de instrumente
- un material steril se utilizeaz la un singur bolnav pt. o singur procedur
In funcie
ie de riscul de transmitere a infec
infeciilor pe care-ll presupune utilizarea lor sunt
instrumente:
1) critice = penetreaz pielea sau mucoasele venind in contact cu sangele(bisturie ,
ace, etc.);
Page 33
necesit sterilizare intre utiliz

utilizri
2) semicritice = vin in contact cu mucoasele sau cu soluii solu de
continuitate a pielii
pielii-plag
(pensele, endoscoapele, termometrele orale sau rectale etc.); necesit necesit sterilizare
chimic sau
cel puin dezinfecie
ie de nivel inalt
3) non-critice
critice = vin in contact doar cu pielea intact intact (stetoscopul, plosca , urinarul) ;
necesit
dezinfecie
ie de nivel intermediar sau sc sczut.
Sterilizarea
Def. Procedeul prin care sunt distruse toate fenomenele de existen existen a
microorganismelor de la suprafa suprafaaa sau din profunzimea unui obiect, rezultatul acesteiaces
operaiuni
iuni fiind starea de sterilitate.
Scop: realizarea procedeului de asepsie prin care se previne p ptrunderea
trunderea germenilor
patogeni in organism printr-o o solu
soluie de continuitate.
Pregtirea
tirea instrumentelor pentru sterilizare
1. decontaminarea se realizeaz az in 2 etape:
-faza
faza de pretratament = imersie in detergent dezinfectant cu ac aciune
iune de detaare
deta a
murdriei grosiere i aciuneiune bactericid
bactericid
-curarea propriu-zis = indep
indeprtarea murdriei ii a materiilor organice (cu peria)
2. cltirea riguroas sub jet de ap ap curent
3. dezinfecie prin submerjare
4. cltire
5. uscare prin tamponare sau aer comprimat
6. lubrefiere
7. verificarea integritiiii instrumentarului ii impachetarea in vederea sterilizrii
steriliz in cutii
metalice etane e pt.sterilizare cu aer cald i in cutiimetalice perforate, casolete perforate
cu colier pt.sterilizarea cu abur sub presiune (hartie specialspecial pt.impachetare, pungi din
material plastic special).
Metode fizice
1. Sterilizarea prin cldur uscat
uscat
a) inclzirea la rou- se inclzelzete pan la inroire
b) flambarea
c) Poupinel etuv cu aer cald servete te la sterilizarea obiectelor de metal i sticl,
ins nu
este corespunztor tor pt.instrumentele combinate, cum sunt endoscopele, intrucat se
topete
aliajul de asamblare a metalului cu sticla.
Obiectele
iectele de sterilizat vor fi sp
splate, bine uscate(mai ales cele de sticl care crap
crap dac
sunt ude) ii apoi impachetate in cutii metalice sau pungi speciale.
Pe cutii se aplic banderole ce indic indic data i ora sterilizrii, coninutul
inutul trusei, numele
persoanei ei care a efectuat sterilizarea .
Sterilizarea se face la 180oC timp de 60 60-80 min.
Instrumentele sunt sterile 24 ore dac dac cutiile n-au fost deschise.
2. Sterilizarea prin cldur umedumed
Page 34
a) Prin fierbere - se face numai atunci cand nu exist nici un alt mijloc
mai bun de sterilizare;
nu e o metod
metod sigur,instrumentele
,instrumentele de metal se degradeaz
degradeaz , iar
capacul fierbtorului este
considerat nesteril. Instrumentele sterilizate prin aceast aceast metod sunt sterile numai 2
ore.
b) In autoclav - Pregtirea
tirea materialelor:
- seringile , acele se introduc in cutii metalice individuale cu capacul deschis
- mnuileile se introduc in casolete speciale pt.m pt.mnui
- sondele , tuburile de dren din cauciuc sau material plastic se introduc in cutii metalice
pe
strat de tifon
- materialul ul moale va fi pus in casolete diferite (halate, bonete, mti) m
m destinate
echipajului
care particip la intervenia ia chirurgical
chirurgical;; campuri operatorii, materiale pt.sutur
pt.sutur i
pansamente
- se aplic banderolele de control pe casolete i cutiile metalice ce se scot imediat pe o
mas in
apropierea autoclavului inchizandu
inchizandu-le orificiile i capacele
Parametrii procesului de sterilizare in func funcie de tipul materialului:
-instrumentar metalic ii textile , la 2 atm, 134oC, 30min
-material
material plastic la 1,2 atm , 123oC, 3 30min
-sticlria ii cauciucul, 1,3 atm, 125oC, 30min
Sterilizarea este valabil 24 ore dac dac cutiile nu au fost deschise.
Controlul sterilizrii
1. metode chimice : in poupinel sau autoclav se introduc fiole care conin con substane
chimice
ale cror se modific la o temperatur
temperatur de peste 110oC:
- fluorura de S devine verde la 121oC
- glucoza de citrat de Na devine galben galben-brun la 123oC
2. metode fizice : manometre i termometre arat presiunea ii temperatura din interiorul
aparatului
3. metode biologice se introduc eprubete cu germeni rezisten rezistenii la temperaturi inalte :
- bacilul tetanic pan la 110oC
- bacilul subtilis pan la 120oC
- bacilul stearotest pan la 120oC rrmane incolor
4. controlul umiditii se face cu teste din tifon amplasate in casolete care nu trebuie s
aib
umiditatea peste 5%
Metode chimice Substanele ele chimice utilizate pan
pan in prezent pt.distrugerea microbilor
nu dau o sterilitate perfect. . Majoritatea lor au mai degrab
degrab o aciune
iune dezinfectant.
dezinfectant
Instrumentele complexe cu sisteme optice ffragile nu suport sterilizarea prin cldur c i
tb.sterilizate , sau mcar car decontaminate prin mijloace chimice, eventual combinate cu
mijloace mecanice.
Formolul (sterilizarea cu trioxi trioxi-metilen) se folosete te pt.sterilizarea unor aparate ,
instrumente sau materialeteriale care nu suport
suport cldura
ldura , ca : endoscoapele, cateterele
Page 35
semidure etc. Sterilizarea se efectueaz

efectueaz in etuve metalice Janett sau
la nevoie- in cristalizoare de sticl care se inchid
ermetic.
Instrumentele curite ii sp
splate se introduc in cutiile metalicetalice Janett care, dup
dup
aezarea
tabletelor de formol, se inchid etan
etan i se introduc intr-o etuv pe o perioad
perioad de 3,5 ore,
pt.meninerea
inerea temp.constante de 65 65-80oC.
Oxidul de etilen este un lichid care fierbe la 10,8 oC ; ac acioneaz prin distrugerea
nucleului
celular; in contact cu aerul explodeaz
explodeaz deaceea se folosete te in amestec cu gaze inerte .
Sterilizarea se face in aparate asem asemntoare cu autoclavele obinuite nuite in care se
introduc
obiectele de sterilizat, se realizeaz
realizeaz, prin eliminarea forat a aerului,ui, un vid avansat,
dup care se introduce amestecul de gaze in aparat. Sterilizarea se face la 55oC timp
de 6ore.
Pentru sterilizare chimic se utilizeaz
utilizeaz ii Glutaraldehida 2%, Peroxidul de oxigen
stabilizat 6% ii acidul peracetic in diferite concentra
concentraii.
INGRIJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI
In conditiile spitalizarii, patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul in care-si

care
petrece majoritatea timpului si i se asigura ingrijirea.
Patul - 2 m lungime, 80
80-90
90 cm latime, 60 cm inaltime de la saltea, satisface
cerintele de odihna ale bolnavului, asigurandu
asigurandu-ii posibilitatea adoptarii unei pozitii
comode si pentru manipularea lui de catre personalul de ingrijire.
Patul se confectioneaza din tuburi usoare de metal, vopsit in alb.
Partea sa principala, utilutila,

a, este somiera metalica confectionata din sarma
inoxidabila, bine intinsa pe un cadru de fier si elastica.
Tipurile de paturi:
patul simplu cu somiera dintr

dintr-o bucata;
patul simplu cu rezemator mobil;
patul cu somiera mobila (ortop

(ortopedic) - cadranul somierei este din 2,3 sau 4
bucati articulate, dand posibilitatea de asezare a bolnavului in pozitii foarte
variate;
patul universal;
patul inchis cu plasa (pentru bolnavi agitati, psihici);
Page 36
patul pentru sugari sii copii (cu gratii mobile);
patul pentru terapie intensiva (cu aparatori demontabile).
Accesoriile patului: salteaua, una

una-doua
doua perne, patura cu lenjeria de pat (doua
cearsafuri - unul simplu si unul plic), doua fete de perna, o musama si o aleza
(traversa).
1. Pregatirea patului si accesoriilor lui.
2. Schimbarea lenjeriei de pat bolnavului imobilizat.
3. Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a bolnavilor.
4. Dezbracarea si imbracarea bolnavului in pat.
5. Efectuarea toaletei pe regiuni la bolnavul imobilizat.
6. Efectuarea toaletei generale prin imbaiere a bolnavului imobilizat.
7. Observarea pozitiei bolnavului.
8. Schimbarea pozitiei bolnavului.
9. Mobilizarea bolnavului.
10. Captarea dejectiilor fiziologice si patologice ale bolnavilor.
11. Efectuarea transportului bolnavului in spital.
PREGATIREA PATULUI SI ACCESORIILOR LUI
Scop:: asigurarea conditiilor igienice, de confort, pentru odihna si ingrijirea

bolnavului.
Materiale necesare: salteaua, una

una-doua
doua perne, patura cu lenjeria de pat (doua
cearsafuri - unul simplu si unul plic), doua fete de perna, o musama si o aleza
(traversa).
Etape de executie:
1. Pregatirea materialelor:
Alegerea accesoriilor (materialelor) necesare.
Materialele se asaza pe un scaun langa spatarul patului.
Page 37
Se indeparteaza noptiera de pat.
2. Intinderea cearsafului peste saltea:
Cearsaful simplu (sau unul din cele doua) se pune peste saltea, la mijlocul
patului.
Cu o mana
ana se desface o parte a cearsafului spre cap, iar cu cealalta se
intinde spre partea opusa.
Se introduce cearsaful adanc sub saltea la capatul patului.
3. Executarea colturilor (in forma de plic):
Cu mana de langa pat se prinde partea libera a cearsafului, la o distanta de

colt egala cu lungimea marginii care atarna si se ridica langa saltea.
Din triunghiul format se introduce sub saltea partea care depaseste

salteaua.
Se lasa in jos partea ridicata la marginea saltelei si se introduce sub saltea

restul triunghiului impreuna cu partea laterala a cearsafului.
Se asaza musamaua la mijlocul patului si se acopera cu aleza.
4. Asezarea cearsafului de patura:
A. Cu cearsaf simplu
Se asaza al doilea cearsaf peste care se intinde patura.
Marginea cearsafului dinspre cap se rasfrange peste patura.
Atat cearsaful cat si patura se introduc sub saltea la capatul de la picioare,

dupa ce s-aa efectuat o cuta pentru a da largimea necesara miscarilor picioarelor
pi
bolnavului.
Colturile paturii si cearsafului se executa identic ca la etapa 3.
B. Cu cearsaf plic
Se indoaie patura in lungime.
Se introduce patura in cearsaf, prin deschizatura plicului.
Se fixeaza colturile patu

paturii
rii de cele ale cearsafului, cu butoniere si nasturi.
Page 38
Se face cuta pentru ca picioarele sa stea comod.
5. Asezarea pernelor:
Fiecare perna se imbraca cu fata de perna.
Se asaza pernele pe pat.
Se reasaza noptiera langa pat

pat.
SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT BOLNAVULUI IMOBILIZAT
Scop:: asigurarea conditiilor igienice, de confort, pentru odihna si ingrijirea

bolnavului.
Materiale necesare:: cearsaf de pat, cearsaf de patura, fete de perna, patura,

aleza, musama, sac de rufe murdare.
Tehnica este efectuata de doua

doua-trei cadre medii, asezate de
e o parte si de alta a
patului.
Etape de executie:
1. Pregatirea materialelor necesare:
Lenjeria se impatureste si se asaza pe un scaun, in ordinea intrebuintarii:

patura si cearsaful ei se impaturesc in trei, sub forma de armonica (fig. 1); aleza
impreuna cu musamaua se ruleaza in latime; cearsaful de pat va fi rulat in
lungime, pe fata, intr-o
o singura directie.
Se departeaza noptiera de pat.
Fig. 1 - Impaturirea cearsafului

arsafului in armonica
2. Pregatirea psihica a bolnavului:
Page 39
Se anunta bolnavul si i se explica acestuia simplitatea tehnicii

(pentru a nu
nu-i crea stari emotive).
3. Pregatirea fizica a bolnavului:
Se asaza bolnavul in pozitia decubit lat

lateral.
4. Schimbarea cearsafului de pat:
Spalarea mainilor.
Asistenta din dreapta prinde bolnavul cu mana stanga in axila dreapta a

bolnavului, sprijinindu-ii capul de antebrat.
Se trage perna usor cu mana stanga spre marginea patul

patului.
Se flecteaza usor cu mana stanga gambele bolnavului spre coapsa.
Se intoarce bolnavul in decubit lateral drept, sprijinindu-l

sprijinindu in regiunea
omoplatilor si a genunchilor.
Se mentine bolnavul bine acoperit in aceasta pozitie.
Asistenta din partea stanga ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si

aleza murdara pana la spatele bolnavului.
Cearsaful impreuna cu musamaua si aleza pregatite anterior se deruleaza

pe jumatatea libera a patului, fara ca lenjeria curata ssa
a se atinga de cea murdara.
Asistenta din partea dreapta flecteaza membrele inferioare ale bolnavului.
Sprijinind bolnavul in regiunea omoplatilor si sub genunchi, el se aduce in

decubit dorsal cu foarte mare atentie.
Prinzand bolnavul
vul de axila stanga, sora din partea stanga il ridica usor si
introduce mana dreapta sub spatele bolnavului.
Se sprijina capul bolnavului pe antebratul stang.
Cu mana dreapta, se trage perna pe marginea stanga a patului.
Se asaza capul bolnavului pe perna.
Sprijinind bolnavul de spate si regiunea poplitee, el se aduce (cu foarte

mare atentie) in decubit lateral stang, dincolo de cele doua suluri de lenjerie (fig.
2).
Page 40
Fig. 2 - Rularea lenjeriei pentru schimbare, in lungime
Se mentine bolnavul bine acoperit in aceasta pozitie (asistenta din partea

stanga).
Asistenta din partea dreapta ruleaza lenjeria murdara.
Lenjeria murdara se introduce in sacul special prin miscari lente, pentru a

se evita imprastierea
ierea in aer a impuritatilor, prafului etc.
Spalarea mainilor.
Se intind bine cearsaful, musamaua si aleza si pe cealalta jumatate a

patului.
Se executa colturile.
Sprijinind bolnavul (asistenta din partea stanga) in regiune

regiuneaa omoplatilor si
sub genunchi, acesta se readuce in decubit dorsal cu foarte mare atentie.
5. Schimbarea cearsafului de patura:
Se indeparteaza patura cu miscari lente, iar bolnavul ramane acoperit

numai cu cearsaful murdar.
Se asaza peste
e bolnav cearsaful curat, impaturit in trei, in forma de
armonica.
Mentinerea colturilor de sus ale cearsafului va fi efectuata de a treia

persoana.
Cele doua cadre medii, stand la marginile patului, prind cu o mana colturile
inferioare ale cearsafului curat, iar cu cealalta colturile superioare ale cearsafului
murdar si printr-o o miscare miscare atenta, hotarata in directia picioarelor
bolnavului, indeparteaza cearsaful murdar si acopera bolnavul cu cel curat.
Page 41
Se introduce cearsaful murdar in sacul special, cu miscari lente.
Se asaza patura peste cearsaf.
Se intinde bine cearsaful rasfrangand marginea dinspre cap, peste patura.
Se plicatureaza patura deasupra degetelor de la picioarele bolnavului.
6. Schimbarea
ea fetei de perna:
Spalarea mainilor.
Fata de perna murdara se inlocuieste cu una curata.
7. Reorganizarea locului de munca:
Se aeriseste salonul.
Se asaza noptiera la locul ei.
Se asaza scaunul la locul lui.
Sacul cu lenjerie murdara se scoate din salon.
Observatii:
Schimbarea lenjeriei, cu bolnavul in pat, se executa dimineata inainte de curatenia

salonului, dupa masurarea temperaturii, pulsului si toaleta bolnavului sau ori de cate ori
este necesara
ecesara schimbarea lenjeriei murdarite.
Musamaua, aleza si cearsaful se vor intinde bine, pentru a nu produce iritatii pielii
bolnavului.
La bolnavii mobilizabili in pozitie sezanda,

schimbarea lenjeriei se face in latimea patului
(fig. 3),, dupa aceeasi tehnica, dar rularea
cearsafului se face transversal.
Fig. 3 - Schimbarea cearsafului de
pat, pe latime
SCHIMBAREA LENJERIEI PATULUI OCUPAT DE PACIENTUL IMOBILIZAT - cu

pacientul in pozie ezand
i in decubit
Page 42
Asigurarea condi
condiiilor de igien i confort
Evitarea complica
complicaiilor la pacientul imobilizat
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
Crucior pentru lenjerie
Cearaf plic
Cearaf de pat
Fa de pern
Aleza, muamaama (material impermeabil)
Inveliloare de flanel sauu o p
ptur moale
Dou scaune cu sptar
Mnui de unic folosin
Sac pentru rufe murdare
PREGTIREA
TIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC
Informai pacientul ii asigurai
asigurai-l de inofensivitatea procedurii
Explicaii pacientului modul de desf
desfurare a procedurii i contribuiaia sa la
realizarea acesteia Obineii consim
consimmantul informat
b) FIZIC
Verificai dac s-a msurat
surat temperatura i pulsul
Schimbai lenjeria dup efectuarea toaletei
Alegeii metoda de schimbare in funcfuncie de poziia in care poate fi aezat
pacientul i de limitele sale de mobilizare
EFECTUAREA PROCEDURII (particip (particip dou persoane)
A. La pacientul care se poate ridica in pozi
poziie ezand (se folosetete schimbarea
in lime)
- Aducei materialele in salon
- Indeprtaii noptiera de lang pat
- Aezai cele dou scaune spate in spate
- Pregtii materialele astfel:
- Rula i cearaful
aful de pat pe dimensiunea mic ((in l ime) i aezai ezai-l pe sptarele
scaunelor; dac pacientul necesit
necesit alez i muama rulai-le impreun cu u cearaful
- Indeprtai ptura i lsaii pacientul acoperit cu cearafulaful sau inlocuii
inlocui cu o ptur
moale
- Introducei ptura
tura in cearaful plic i impachetai in armonic in trei la inceput pe
lime i apoi inc o dat reducand cele dou dou dimensiuni (lungime, lime)
ime) la o treime,
aezai pe scaun
- Faa de pern
- Splai mainile i imbrcaii m
mnui
- Degajai cearaful
aful murdar de sub saltea
- Acoperii pacientul i ridicai--l in poziie ezand
- Rugai persoana care v ajut s sprijine pacientul
- Indeprtai perna i rulaii cear
cearaful murdar pan aproape de pacient
Page 43
- Poziiona
ionai echidistant cearaful curat la captul tul patului i pe
suprafaa acestuia pentru a putea fi fixat sub saltea
- Derulaii cear
cearaful curat pan aproape de cel murdar
- Schimbai faa de pern i a aezai perna pe pat
- Culcaii pacientul in decubil dorsal i rugai-l dac poate s se ridice puin pu pentru a
continua schimbarea
- Introduceii mana dinspre capul pacientului sub regiunea fesier i ridicai ridica in acelai
timp cu ajutorul
- Cu cealalt man rulaii spre picioarele pacientului tului lenjeria murdar
murdar i intindei
cearaful curat
- Ridicai in acelaii mod picioarele i continuai rularea ii respectiv derularea
- Introducei cearaful
aful murdar in sac
- Intindei bine cearaful
aful de pat, eventual mu muamaua i aleza i fixaii sub saltea
B. La pacientul
cientul care nu se poate ridica (se folosete te schimbarea in lungime)
- Rulai cearaful de pat intr-o o singur
singur direcie,, pe dimensiunea mare (lungime)
- Aezaii materialele pe scaune ca i in cazul precedent
- Splai mainile i imbrcaii mmnui
- Indeprtai cearaful
aful murdar de sub saltea
- Intoarceii pacientul in decubit lateral sprijinin
sprijinindu-l sub axil,, sub umeri i la nivelul
genunchilor
- Trageii perna spre marginea patului i aezai-o sub capul acestuia
- Rugai persoana care v ajut s sprijine pacientul susinei-ll amandou
- Rulai cearaful
aful murdar pan lang pacient i derulai cearaful aful curat avand grij s fie
bine poziionat
ionat pentru a putea fi fixat la capete i pe laturi
- Aduceii pacientul in decubit dorsal apoi in decubit lateral pe partea artea opus
opus sprijinind
capul pe antebra
- Trageii perna sub capul pacientului
- Continuai rularea cearafului
afului murdar i derularea celui curat
aful murdar in sac
- Aduceii pacientul in decubit dorsal
- Intindei bine cearaful
aful curat i fixai la capete i pe margini executand colulcol
- Schimbai faa de perna
Schimbarea cearafului
afului plic in ambele situa
situaii
- Aezai cearaful cu ptura tura deasupra pacientului incat marginea liber de desubt s
fie sub brbia
rbia bolnavului, iar cea de deasupra ss fie orientat spre picioarele pacientului
- Rugai pacientul sau o alt persoan
persoan s in marginea cearafului afului sub brbia
b acestuia
.
- Asezai-v de o parte a patului,
tului, iar ajutorul de cealalt
cealalt
- Prindeii cu mana dinspre capul pacientului col colul liber al cearafului
afului curat, iar cu
cealalt pe cel al cearafului
afului murdar
- Cu o micare rapid,, sincronizat
sincronizat, intindei cearaful curat impreun cu ptura
p i/sau
invelitoarea i indep rtai-ll pe cel murdar
aful murdar in sac
- Verificai dac cearaful
aful de pat i lenjeria de corp sunt bine intinse
Efectuaii pliul de confort la picioarele pac pacientului i eventual fixaii sub saltea, s nu
alunece
Page 44
INGRIJIREA PACIENTULUI
- Aezaii pacientul in pozi poziie comod sau in cea
ea recomandat
recomandat de
afeciunea
iunea i starea sa
- Observai confortul i msura
surai funciile vitale
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC MUNC
- Indeprtai invelitoarea ii acoperi
acoperii pacientul cu ptura
- Indeprtaii sacul cu rufe murdare
- Reaezaii noptiera la locul ei deasemenea cele dou dou scaune
- Indeprtai mnuile, splai i-v mainile
NOTAREA PROCEDURII
- Notai data, ora ii metoda folosit
folosit
- Descriei reacia
ia pacientului i starea sa
- Consemnaii orice manifestare care ar putea schimba ceva in planul de ingrijire
EVALUAREA EFICACITII II PROCEDURI
PROCEDURII
Rezultate dorite
- Schimbarea s-a fcut cut in condi
condiii bune
- Pacientul are o stare de confort
Rezultate nedorite / Ce facefi
- Pacientul acuz oboseal, , dureri
- Lucrai bland, lsaii pacientului timp de odihn odihn
- Pacientul refuz schimbarea:
- Discutai inc o dat cu pacientul
- Apelai la aparintori
tori daca este cazul
SCHIMBAREA ALEZEI
OBIECTIV
- Asigurarea condiiilor
iilor de igien
igien, de confort i siguran
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
- Aleza curat
- Sac pentru lenjerie murdar
- Alcool
- Talc
- Mnui de unic folosin
PREGTIREA
TIREA PACIENTULUI
PSIHIC
- Informai, incurajai i susine
inei moral pacientul
- Explicaii scopul procedurii, efectele acesteia
- Obinei consimmantul
mantul informat
FIZIC
- Asezai pacientul in poziia ia potrivit
potrivit in funcie de starea sa
EFECTUAREA AREA PROCEDURII
a) Schimbarea alezei la pacientul care se poate ajuta
- Rulai aleza curat in laime
- Ridicai ptura aezand-o o in triunghi de o parte
- Rulai aleza murdar
- Intindei cearaful ii materialul impermeabil
- Derulai aleza curat fixand--o sub saltea
Page 45
- Treceii de partea opus

opus a patului
- Cereii pacientului ss-i ridice trunchiul in arc dac
dac poate sau
susinei regiunea lombar
lombar a pacientului cu mana dinspre cap
- Trage-i aleza murdara introducand
introducand-o in sacul de rufe murdare
- Derulai rapid restul
estul alezei curate i fixai-o sub saltea de partea cealalt a patului
- Rearanjaii patul punand totul in ordine
b) Schimbarea alezei la pacientul care nu se poate ajuta
- Procedaii ca in cazul schimb
schimbrii cearafului de pat in lungime
- Controlai starea regiunii sacrale, se maseaz
maseaz cu alcool si se pudreaz cu talc
c) Schimbarea alezei impreun cu materialul impermeabil
- Procedaii ca in cazul schimb
schimbrii lenjeriei de pat cu pacientul in decubit lateral
- Pregtii aleza i muamaua
amaua rulandu
rulandu-le impreun in laime
- Introducei lenjeria murdar in sacul special
- Efectuaii pliul de confort la picioarele pa pacientului
cientului (acesta da lejeritate micrilor
pacientului far s se dezveleasc
dezveleasc)
- Introducei ptura i cearaful
aful de jur imprejurul patului
- Aezai pacientul in poziieie comod
comod
- Observaii faciesul pacientului i msurai pulsul
- Intrebai pacientul dac este obosit sau dac dac are dureri
NOTAREA PROCEDURII:
Notai:
- Procedura in planul de ingrijire i in fia de proceduri
- Numele ii prenume persoanei care a efectuat procedura
- Data ii ora, eventuale constat
constatri privind starea tegumentelor, controlul sfincterelor
- Colectai lenjeria murdar in co
co
- Reaezai noptiera ii scaunele la locul lor
- Scoateii sacul cu lenjerie murdar
murdar din salon
- Aerisii salonul
- Indeprtai mnuile
- Spalai-v pe maini
EVALUAREA EFICACITII II PROCEDURII
Rezultate dorite
- Procedura i-a atins scopul
- Pacientului i s-aa asigurat confortul necesar
- Pacientul este destins cu facies relaxat, compo comportament
rtament adecvat, simindu-se
sim in
siguran
Rezultate nedorite / ce facei
- Pacient nemulumit, morc cnos, prezint disconfort
nfort din cauza agitaiei, s-au
s format
cute care-l deranjeaz
- Rezervaii mai mult timp pentru a sta de vorba ccu pacientul
- Verificai cu grij lenjeria s fie bine intins
intins
- Pacientul refuz s i se schimbe aleza
- Apelaii la nevoie la o persoan
persoan semnificativ pentru bolnav, care s v ajute s stabilii
relaii de colaborare.
Page 46
SCHIMBAREA LENJERIEI DE CORP IN CAZUL BOLNAVULUI

IMOBILIZAT
- Schimbarea cmii ii de noapte -
- Meninerea strii
rii de igiena i confort
- Prevenirea escarelor de decubit
- Creterea demnitiiii pacientului
- Pstrarea identitii
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
- Cmaa de noapte inclzit

- Cuvertur
- Pudra de talc
- Sac pentru lenjeria murdar
PREGTIREA TIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC
- Informai pacientul ii explica
explicai-i necesitatea procedurii
- Explicaii pacientului cum poate participa la procedur
procedur
mantul informat
b) FIZIC
- Asigurai intimitatea ii respecta
respectai pudoarea
- Intrebai pacientul dac are nevoie de plosc plosc sau urinar inainte de procedur
procedur
- Aezai lenjeria curat pe un scaun in apropierea patului
- Obinei informaiiii despre posibilit
posibilitile de mobilizare a pacientului
- Apreciaii resursele fizice ale pacientului
- Explicai procedura
- Pliai ptura
tura la picioarele pacientului
- Inveliii pacientul cu o cuvertur
cuvertur inclzit
- Splai mainile
A. La bolnavull care se poate ridica in pozi poziie ezand
a) Dezbrcarea cmii
- Ridicai ezutul
ezutul pacientului i trage
tragei in sus cmaa
- Ridicaii apoi pacientul in pozi
poziie ezand dac este posibil
- Rulai cmasa pan la ceaf i trecei cmaa peste cap
- Scoatei manecileecile prin coborarea bra
braelor
- Introducei cmaa a murdar in sacul de rufe
- Observaii punctele de sprijin
- Pudrai cu talc
b) Imbrcarea cmii
- Rulai cmaa curat de la poale cctre guler
- Rulaii pe rand fiecare manec i imbrcai braele
Page 47
- Treceii ccmaa curat i cald deasupra capului lsand-o

l s
alunece pan lang ezut
- Ridicai ezutul i intindei bine cmaa
- Incheiai nasturii
- Intindeti i fixai bine cearaful
aful de pat
B. La bolnavul care nu se poate ridica schimbarea se face de cctre doua oua persoane:
a) Dezbrcarea cmii
- Ridicai ezutul
ezutul introducand mainile sub regiunea fesier fesier ii tragei cat mai mult
cmaa a spre regiunea lombar
- Intoarceii pacientul cu blande
blandee in decubit lateral i strangei cmaa a pan
pan la axil
- Readucei pacientul in decubit dorsal, apoi decubit lateral de partea opus opus i strangei
cmaa
- Readuceii pacientul in decubit dorsal, ridicaridicai uor umerii i tragei cma
maa peste cap
- Dezbrcai braele
- Introducei cmaa a murdar in sac
b) Imbrcarea cmii
- Rulai cmaa a de la poale spre guler
- Rulaii pe rand fiecare manec i imbrcai braele
- Ridicai capul ii umerii pacientului i trecei cmaa peste cap
- Intoarcei cu blandee e pacientul in decubit lateral i intindei cmaa
- Readucei pacientul in decubit dorsal ii apoi decubit lateral de partea opus opus i
procedai la fel
- Aezaii pacientul in decubit dorsal, ridica
ridicai i intindei bine cmaa i incheiai
incheia nasturii
- Intindei i fixai bine cearaful
aful de pat
- Aezai pacientul in poziie ie comod
comod (sau recomandat de medic)
- Observaii faciesul pacientului, m msurai pulsul
- Intrebai pacientul dac este obosit sau dac dac are dureri
- indeprtai invelitoarea ii acoperi
acoperii pacientul cu ptura
- indeprtaii sacul cu lenjerie murdar
murdar
- indeprtai mnuile ii spala
spalai-v mainile
NOTAREA PROCEDURII
Notai in fia/planul
a/planul de ingrijiri:
- procedura, data, ora
- orice observaie legat de starea i reacia pacientului
EVALUAREA PROCEDURII
Rezultate ateptate
- Schimbarea s-a fcut fr incidente
- Pacientul exprim starea de confort, nu are dureri
-Nu se observ modificri ri la nivelul tegumentelor
- Pacientul prezint eritem la nivelul punctelor de sprijin
- aplica i pudr de talc
- schimbai poziia ia pacientului
- Pacientul reclam manevre brutale i oboseal, dureri
Page 48
- linitiii pacientul, rrmanei o vreme lunga el

- administra
administrai un calmant dac medicul recomand
- Lenjena nu este bine intins intins, pacientul acuz jen
- se reaeaz patul dup schimbarea lenjeri lenjeriei, se intind bine cearafurile
Observaii:
- dac bolnavul este incontient, folosi folosii o bluz de pijama care s nu ajung sub
regiunea fesier a acestuia
- dup schimbarea lenjeriei de corp aplicaaplicai pe pat alez i muama
TOALETA PACIENTULUI IMOBILIZAT

BAIA PARIAL LA PAT
- Meninerea ea pielii in stare de cur
curenie
- Prevenirea apariiei iei leziunilor cutanate
- Asigurarea strii de igien i confort a pacientului prin splarearea intregului corp pe
regiuni, descoperind progresiv numai partea care se va sp spla
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
- Paravan
- ort de unic folosin pentru nurs nurs/e
- Mas mobil pentru materiale, acoperitacoperit cu un camp
- Trei prosoape de culori diferite
- Mnuii de baie de culori diferite (fa, trunchi ii membre, organe genitale)
- Spun neutru i sapunier
- Perii de unghii
- Foarfece pentru unghii / pil de unghii
- Perie de dini / past de dini
- Pahar pentru splat pe dini
- Pahar cu soluie antiseptic ppentru gargar
- Lighean/bazin cu ap cald / termometru de baie
- Plosc (bazinet), gleataleata pentru ap
ap murdar
- Muama, alez
- Cuvertur de flanel /un cearcearaf
- Alcool mentolat
- Pudr de talc
- Deodorant
- Pijamale ii lenjerie de pat curate
- Sac pentru lenjeria murdar
PREGTIREA
TIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC
- Informai i explicaii pacientului procedura
- Stabiliii de comun acord cu pacientul ora efectu efecturii toaletei inand
inand seama de orarul
mesei, investigaiilor,
iilor, tratamentului
Page 49
- Obineii consim
consimmantul informat i aflai preferinele
ele sale in legtur
leg
cu igiena
b) FIZIC
- Apreciaii starea pacientului pentru a evita o toalet
toalet prea lung,, obositoare
- Dac starea pacientului ii permite incuraja incurajai-l s spele singur, asigurandu-i
asigurandu
independena i ajutai-ll doar la nevoie
- Asiguraii intimitatea pacientului
- Intrebai pacientul dac dore
dorete s i se serveasc urinarul sau plosca
- Asigurati-va
va ca temperatura din salon este peste 20C
- Asigurai-v c geamurile i u ua s fie inchise pe tot timpul procedurii
- Aezaii paravanul in jurul patului
- Umpleii bazinul 2/3 cu apa cald cald (37C38 38C), controland temperatura apei cu
termometrul de baie
- Aezai pacientul in poziie
ie decubit dorsal
- Dezbrcai i acoperiii cu cear
cearaf i flanel
- Pliai ptura i aezai-oo pe un scaun sau pe pat la picioarele bolnavului
- Descoperiii progresiv numai partea care se va spal spal
- Indeprtaii una dintre perne, iar pe cealalt
cealalt acoperii-o cu o muamaama i cearaf, sau
aleza
- Punei in faaa bolnavului un prosop pentr
pentru a proteja invelitoarea
RESPECTAII ORDINEA IN CARE SE VA EFECTUA TOALET TOALET
FA I GAT
- Splai-v mainile
- Imbrcai prima mnu de baie, umeziti
umeziti-o, i splaii ochii de la comisura intern
intern la
cea extern; folosii parii separate din m mnu pentru fiecare ochi
- tergeii imediat cu primul prosop
- Splaii fruntea de la mijloc spre tample
- Splai cu micri ri circulare regiunea perioral
perioral i perinazal
- Insistai la urechi in anurile
urile pavilionului i regiunea retroauricular
- Splai cu / fr spun, limpezi
mpezii de cateva ori cu ap i tergei imediat
- Splai gatul, limpezii
- Uscaii prin tamponare cu prosopul
- Schimbai apa i mnua
INGRIJIREA OCHILOR
OBEECTIVELE PROCEDURII
- Prevenirea infeciilor
iilor oculare i indepartarea secreiilor
- Meninerea ochiului umezit (corneea expusa la pacien pacienii comatoii sau paralizai)
paraliza
PREGTIREATIREA MATERIALELOR
- Soluie
ie de ser fiziologic, solu
soluie acid boric
- Soluie de Vit. A i picurator
- Lacrimi artificiale sau unguent oftalmic, prescris de medic
- Tampoane de tifon / comprese sterile
- Pansament steril i band adeziv
adeziv nealergic
Page 50
PREGTIREA
TIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC

- Informaii pacientul i explicaii necesitatea dac acesta este
colaborant
- Obinei consimmantul mantul informat
b) FIZIC
- Aezaii pacientul in decubit cu capul u uor intors
s spre ochiul care va fi splat
sp primul
- Efectuaii ingrijirea in cadrul toaletei zilnice sau independent
- Splai-v mainile i imbrca cai mnuile
- Indepartai secreiile iile sau crustele adere
aderente de gene/pleoape prin tergere
tergere uoar
u de la
comisura extern spre cea intern intern folosind un tampon steril imbibat in ser fiziologic
- Folositi un nou tampon steril pentru fiecare tergere pan cand ochiul este curat
- Repetai procedura ii pentru celalalt ochi inclinand uor capul
- Instilaii lacrimi artificiale sau unguent oftalmic la indica
indicaia medicului
- Rugai pacientul s inchid ochii i apoi aplicai soluie
ie de Vit. A pe pleoape, protejand
astfel pielea fragil
- Pentru a menine ine ochii umezi
umezii, aplicaii un pansament steril imbibat in ser fiziologic i
fixaii cu band adeziv;; pansamentul se va schimba frecvent In cazul pacientului
comatos se urmeaz aceiai i pa
pai descriii mai sus, nursa fiind cea care va deschide
pleoapa pacientului, folosind cat cate o compres steril pentru fiecare pleoap
pleoap
- Instilaii in sacul conjunctival cate o pic pictur de vit.A de 2ori/zi
- Schimbaii frecvent pansamentul
- Repetaii ingrijirea conform orarului stabilit de medic
- Colectaii materialele folosite in recipiente speciale, mai ales dac dac secreiile
secre sunt
purulente
- Indeprtai mnuile
- Splai mainile
NOTAREA PROCEDURII
Notai in fia/planul
a/planul de ingrijiri:
- Data, ora, soluiileiile medicamentoase folosite
- Aspectul secreiilor, dac s-au au recoltat probe pentru examenul de laborator
Rezultate ateptate
- Procedura s-a desfurat urat fr incidente
- Corneea este umed
- Pacientul este agitat, exist risc de lezare a corneei
- Linitii pacientul i solicitaii ajutor
- Nu v apropiaii prea mult de ochiul pacientului
- Pacientul prezint cruste
- Aplicaii comprese umezite, c cldue i indeprtai apoi cu blandee
INGRIJIREA MUCOASEI NAZALE
Page 51
- Meninerea
inerea permeabilitii cilor
ilor respiratorii superioare i prevenirea
apariiei
iei leziunilor la pacien
pacieniiii cu sonda nazofaringian
nazofaringian sau
nazogastric
- Indeprtarea secreiilor i crustelor
- Tav medical
- Tampoane sterile montate pe be beioare
- Soluie steril de ser fiziologic
- Soluie de ap oxigenat diluat
diluat
- Tavi renal
- Manual de unic folosin
PREGTIREATIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC
- Informai pacientul i rugai-ll ss nu se mite
- Explicai-ii pacientului colaborant cum poate participa lla a executarea procedurii
mantul informat
b) FIZIC
- Aezati
ezati pacientul in decubit dorsal
- Rugai-l s-i intoarc uoror capul intr
intr-o parte
- Spli-v mainile i imbrcacai mnuile
- Curai fiecare fos nazal cu cate un tampon steril imbibat in ser fiziologic
Dac pacientul prezint sonda nazofaringian
nazofaringian sau nazogastric:
dezlipiii romplastul cu care este fixat
fixat sonda
retragei sonda cca 5-6cm
curaii tubul cu un tampon de urmele de romplast
indeprtai crustele
ustele de pe mucoasa naza nazal cu un tampon umezit in H2O2; reintroducei
sonda gastric;; sonda pentru oxigenoterapie se poate reintroduce in cealalt fos
nazal
fixai sonda
- Controlai funcionalitatea
ionalitatea sondelor dupdup curarea mucoasei nazale
- Supravegheai respiraia ia pacientului
- Observaii aspectul mucoasei
- Strangeii materialul folosit in recipiente speciale
- Indeprtai manuile
- Splai mainile
NOTAREA PROCEDURII
Notai:
- Data i ora, observaiile fcute
cute
- Ora reintroducerii sondei
Rezultate ateptate
- Procedura s-a desfurat urat fr incidente
Page 52
- Cile
ile respiratorii sunt libere, respira
respiraia
ia se face normal
- Nu sunt leziuni pe mucoas

Rezultate nedorite / Ce faceti
- Mucoasa nazal sangereaz
- Informati medicul pentru a stabili conduita
- Acionai conform prescripieiiei
INGRIJIREA URECHILOR
- Meninerea strii de curenie
enie a pavilionului urechii ii a conductului auditiv extern
- Indeprtarea depozitelorelor naturale (cerumen) sau a celor patologice
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
- Tava medical
- Tampoane montate pe beisoare isoare
- Tavia renal
- Ap i spun
- Mnua de baie
- Prosop
PREGTIREA
TIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC
explicai necesitatea procedurii
mantul informat
b) FIZIC
- Aezaii pacientul in decubit dorsal i rugai-l s-i intoarc uoror capul intr-o
intr parte
- Curtati conductul auditiv extern cu un tampon uscat executand cu blandee blande micri de
rotaie - Curaii fiecare ureche cu un tampon separat
- Splaii pavilionul urechii cu m mnua de bumbac cu spun ii insistai
insista in anurile
pavilionului ii regiunea, retroauriculara
- Observai eventuale iritaii iiii retroauriculare sau leziunile produse prin compresiune
co la
bolnavii imobilizai
- Limpezii i uscaii bine cu prosopul, conductul i pavilionul urechii
- Introduceii un tampon de vat absorbant in conductul auditiv extern
- Asiguraii confortul pacientului
REORGANIZAREA LOCULUI D DE MUNC
- Strangeii materialul folosit in recipiente speciale
- Indeprtai-v mnuile i sp splai-v mainile
NOTAREA PROCEDURII
Notai:
- Data i ora, observaiile fcute
cute
Rezultate ateptate
- Pacientul nu acuz discomfort
Page 53
Rezultate nedorit
nedorite / Ce facei
- Pacientul acuz
acuz dureri
- Pacientul prezint
prezint secreii otice - anunaii medicul pentru a solicita
un consult de specialitate dac este cazul
INGRIJIREA CAVITII
II BUCALE
- Indeprtarea plciicii bacteriene
- Evaluarea strii de sntate tate oral
oral
- Reducerea posibilitilorilor de infec
infecie
- Indeprtarea gustului ii mirosului nepl neplcut al cavitii bucale
- S promoveze confortul pacientului ii educarea acestuia cand este posibil posibi
A. LA BOLNAVUL CONTIENT TIENT
PREGTIREA MATERIALELOR
- Periua personal
- Pasta de dini cu fluor
- Pahar cu apa
- Tavia renal (recipient) pentru apa folosit
folosit
- Aa dentar
- ervetele
ervetele de hartie, prosop, mu muama
- Apa de gur, dac e solicitat
- Tava pentru materiale
a) PSIHIC
explicai necesitatea meninerii igienei cavitiiii bucale
- Apreciaii resursele fizice ale pacientului pentru a stabili modul de participare a
acestuia, capacitatea de autonomie, starea mintala
- Obinei consimmantul informat
b) FIZIC
- Aezai pacientul in poziia ia adecvata:
a) ezand i puneii un prosop in jurul gatului, dac dac starea permite
b) Decubit lateral cu capul uor or ridicat i sprijinit pe o pern protejat cu prosop
- Aduceti materialele pregtitetite lang
lang bolnav
- Ajutai pacientul s se aezeeze in pozi
poziie adecvat strii sale
- Servii pacientului periua a cu pasta i paharul cu ap
- Susinei tvia renal sub b brbia pacientului sau in aproprierea feei ei acestuia aezat
a
pe perna acoperit cu muama ama i prosop
- Sftuii pacientul s perie din dinii timp de 2-3 3 minute in sens vertical, pe ambele fee
fe
pentru indeprtarea
rtarea depozitelor sau resturilor de alimente
- Invitai pacientul s-i clteasc
teasc gura cu mult ap i la sfarit it cu ap de gur dac
dorete
- Oferii pacientului aezat
ezat in decubit o cancan cu cioc sau cu un tub de suctiune.
B. LA BOLNAVUL INCONTIENT TIENT
Page 54
- Periua
a personala
- Pasta de din
dini cu fluor
- Prosop
- Tampoane pe porttampon
- Deschiztor de gur
- Comprese de tifon sterile
- Apa boricat, glicerin boraxat
boraxat 2%, glicerin boraxat cu stamicin
- Spatul lingual
- Tavi renal
- Vaselin pentru buze
- Sering pentru aspirarea lichidului
- Luai in considerare diagnosticul, tratamentul, dieta
- Observaii starea pacientului i apreciaii nevoia de ingrijire, starea dehidratare,
aspectul buzelor
- Pacientul fiind necolaborant, ingrijirea se realizeaz
realizeaz de ctre nurs
FIZIC
- Aezaii pacientul in decubit lateral, cu toracele uor ridicat; dac nu este posibil
intoarce-i capul intr-o parte
- Splai mainile i imbrcaii m mnui
- Aducei materialele lang pacient
- Protejaii perna cu un prosop i aezai alturi tavia renal ii o seringa pentru aspiraie
- Indeprtaii maxilarele cu ajutorul unui deschiz deschiztor de gur i fixai i intre molarii din
spate pentru a menine ine gura deschis
deschis
- Periai suprafaa extern a din dinilor folosind o cantitate mic de past i ap
ap
- Aspiraii cu seringa lichidul pentru a nu ajunge in cile respiratorii
- Renunai la past i periu dac
dac exist riscul de aspirare in cileile respiratorii
- Folosii o spatul lingual i tampoane pentru a indepindeprta obrajii ii buzele i pentru a
curi mucoasa bucal
- Curai suprafaa intern a dindinilor i limba, bolta palatin folosind tampoane cu
glicerin boraxat
- Observai mucoasa oral, , starea gingiilor i dinilor, limba
- Stabiliii ingrijirile ulterioare in func
funcie de constatare
- Ungei buzele cu vaselin
- Asiguraii pacientului o poziie adecvat
adecvat in raport cu starea sa general
- Asiguraii hidratare corespunz
corespunztoare
toare pentru a preveni uscarea buzelor i mucoasei
bucale
- Indeprtaii materialele folosite colectand in containere sp speciale
eciale pe cele cu potenial
poten de
infecie
- Plasati obiectele bolnavului in noptiernoptier
- Indeprtai mnuile
- Splai mainile.
Page 55
NOTAREA PROCEDURII
Notaii in fia/planul de ingrijiri:
- Data, ora, solusoluiile folosite
- Aspectul mucoasei, existen
existena eventualelor leziuni, sangerarea gingiilor, mirosul,
depozite
Rezultate ateptate
- Pacientul nu prezint leziuni la nivelul mucoasei bucale
- Nu sunt semne de apariia ia candidozei bucale
Rezultate nedorite/ce faceti?
- Aspirarea lichidului in caile respiratorii - anunai medicul.
- Lezarea mucoasei bucale i din dinilor cu deschiztorul sau porttamponul
- Lucrai cu atenie, solicitaii ajutor la nevoie
INGRIJIREA PROTEZELOR DENTARE
OBIECTIVUL PROCEDURII
- Meninerea
inerea igienei protezei i a cavitii orale
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
- Pahar mat
- Periu
- Pasta de dini
Rugai pacientul contient s--i scoat proteza, s o curee ii noaptea s o pun intr-un
pahar propriu netransparent
Asigurai intimitateaa acestuia dacdac se jeneaz s-i scoat proteza in prezena
prezen altor
persoane
In cazul bolnavului incontient:
tient:
Imbrcai mnui de unic folosin
folosin
Prindeii proteza cu o bucat de tifon i indeprtai-o cu blandee
Splai proteza cu past i periu
periu
Pstrai proteza intr-un
un pahar special, mat
Redaii pacientului proteza cand iii recapt starea de contien cltii proteza
inainte de a o reda.
INGRIJIREA UNGHIILOR
Se face in cadrul biiii pe regiuni sau separat, dupdup caz pentru:
- Indeprtarea
rtarea depozitului subunghial
- Evitarea leziunilor prin grataj la pacien
pacieni, cu prurit
- Obinerea unei aparene e ingrijite a pacientului
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
- Ap i spun,
pun, bazin (lighean)
- Periu de unghii
- Forfecu i pil de unghii
Page 56
- Prosop, alez
alez
- Mnui
i de unica folosin
folosina
PREGTIREA
TIREA PACIENTULUI
a)PSIHIC
- Informati pacientul asupra necesit
necesitii procedurii
mantul informat
b) FIZIC
- Aezai pacientul in poziieie de decubit dorsal cat mai comod
EFECTUAREA PROCEDURII: I:
- Splai-v mainile i imbrcacai mnuile
- Introduceii mana/piciorul pacientului in bazinul cu ap ap calda i spun pun pentru cca 5
minute
- - Aezaii apoi mana/ piciorul pe un prosop, timp in care introduceintroducei i in bazin cealalt
cealalt
man , respectiv picior
- Tiai cu mare atenie ie unghiile, la nivelul degetului, apoi pili pilii-le;
le; fragmentele tiate
t
strangei-le pe o bucat de panz panz (alez) sau un prosop
EVITAI LEZAREA ESUTURILOR
ESUTURILOR ADIACENTE! RISC DE INFEC INFECII - PANARIII LA
DIABETICI!
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUN MUNC
- Strangeii apoi materialul folosit
- Indeprtai-v mnuile i sp splai-v mainile
NOTAREA PROCEDURII
Notai:
- Data, ora, observaiile fcute
cute
- Observaiiii privind culoarea, eventualele stria
striaiuni, ingrori, modificri ri de form
form
Rezultate ateptate
- Pacientul exprim stare de confort
INGRIJIREA ZILNIC A PRULUI

RULUI PRIN PIEPT
PIEPTNARE
- Meninerea igienei prului
rului i a st
strii de bine a pacientului
- Meninerea
inerea unui aspect fizic pl plcut i pstrarea demnitii
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
- Pieptene i perie personale
- Clame, panglici
- Un prosop sau o alez
PREGTIREA
TIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
- Explicaii pacientului/pacientei necesitatea menmeninerii igienei prului
- Evaluaii resursele pacientului/pacientei pentru a stabili dac ii i poate pieptna
piept
singur/singur prul
rul sau are nevoie de ajutor
b) FIZIC:
Page 57
- Aezaii pacientul/pacienta intr

intr-o poziie in care-ii permite starea
general (ezand sau decubit lateral)
- Acoperiii umerii sau perna cu un prosop, o bucat bucat de panz, in
funcie de poziia pacientului/pacientei
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Serviii pacientul/pacienta cu materialele necesare i ajutati-i s se pieptene singuri
- Aezaii pacientul/pacienta intrintr-o poziie confortabil
- Acoperii umerii sau perna pacientului/pacientei cu un prosop sau alez alez
- Imbrcai mnuii daca pacientul prezint
prezint leziuni la nivelul scalpului
- Pieptnai i periai prul
rul scurt, pe rand pe fiecare parte
- Impartiti parul lung sau buclat in suvite i pieptanati dinspre captt spre rdcina firului
de pr
- Impletii prul
rul lung avand grij s nu jeneze pacientul/pacienta cand st in decubit
- Observaii eventualele leziuni ale scalpului cat i aspectul prului
- Aezai pacientul in poziieie confortabil
confortabil (dac este cazul)
- Reaezai parul
- Indeprtaii materialele folosite i eventualele fire de pr czute
NOTAREA PROCEDURII
Notai:
- Notaii in planul de ingrijire eventuale leziuni
Rezultate ateptate:
- Nu prezint leziuni sau parazi
parazii
- Pacientul prezint parazii - efectua
efectuai deparazitarea
- Pacientul are urme de sange sau alte substan substane
* nu tiai prul decat dac este absolut necesar; obinei consimmantul
mantul
B. INGRIJIREA ZILNICA A P
PRULUI PRIN SPLARE
- Meninerea igienei prului
rului i a st
strii de bine a pacientului
- Indeprtarea
rtarea excesului de sebum
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
- Lighean
- Gleat pentru colectarea
tarea apei folosite
- Vas cu ap cald,, termometru de baie
- Spun lichid/ampon
- Muama i alez
- Prosoape
- Usctor de pr
- Perie, pieptne
- Paravan
Page 58
- Mnui i de unic
unic folosin
a) PSIHIC: :
- Informaii pacientul/pacienta i stabilii de comun acord ora splrii
- Evaluaii resursele pacientului/pacientei pentru a putea aprecia contribuia contribu acestuia.
Obinei consimmantul.
b) FIZIC:
- Asigurai poziia in funcieie de starea general
general:
1) ezand,
ezand, pe scaun cu spatele sau cu fa faa spre lavoar (sau in picioare aplecat
deasupra lavoarului
2) ezand
ezand pe un scaun cu sp sptar alturi de care se aeaz al 2-lea lea scaun pe care se
pune ligheanul
3) decubit dorsal cu toracele u uor ridicat i cu salteaua indoit sub torace lsand l
somiera liber spre captul tul patului
4) decubit dorsal, orientat oblic, cu capul spre marginea patului
- Asigurai-v c temperatura din salon este de peste 20C, geamurile i ua sunt
inchise
- Asigurati intimitatea izoland patul cu un paravan
- Splai mainile i imbrcaii m
mnuile
- Procedaii in continuare in func
funcie de poziia aleas ii starea pacientului:
Cu pacientul in poziie ezand:
ezand:
- Aezaii pacientul pe un scaun sau in fa faa lavoarului
Cu pacientul in poziie ie de decubit:
- Rulai salteaua i acoperii
operii cu mumuama i alez pe care se sprijin spatele i capul
pacientului / pacientei.
- Aezaii ligheanul pe partea de somier somier rmas liber i introducei i captul
cap liber al
muamalei fcut sul in gleataleata pentru a permite scurgerea apei
- Aezai pacientul/pacienta
ul/pacienta oblic pe pat cu capul spre margine. Introducei
Introduce sub capul i
umerii pacientului/pacientei mu muamaua i aleza. Aezai gleata leata pentru colectarea apei
murdare in vecintatea
tatea patului i introducei captul liber al muamalei
amalei fcut sul
- Susinei cu o man (dac este cazul) capul pacientului, iar cu cealalt cealalt umezii i
amponai prul. Apelaii la ajutorul altei persoane (dac (dac este necesar)
- Masai uoror pielea capului cu varful degetelor i splai de 2-3 ori
- Limpezii cu mult ap
- Acoperii prul
ul cu un prosop cald i tergei bine
- Ajutai pacientul/pacienta s se aaeze in pat
- Verificai dac este cazul func
funciile vitale
- Evitai curenii de aer
- Acoperiii capul pacientului/pacientei dac dac este necesar sau solicit
REORGANIZAREA
GANIZAREA LOCULUI DE MUNC MUNC
- Indeprtai apa murdar i materialele folosite
- Curai i dezinfectaii materialele folosite, aseza
asezai-le la locul de pstrare
strare
- Indeprtai mnuile i splalai mainile
NOTAREA PROCEDURII
Page 59
Notai:
- Notaii in planul de ingrijire data, observaiile fcute
EVALUAREA
LUAREA EFICACIT
Rezultate ateptate
- Nu prezint leziuni ale scalpului
Rezultate nedorite / Ce facei? i?
- Pacientul prezint leziuni ale scalpului - informai medicul, l, eventual se va consulta un
dermatolog
PARTEA ANTERIOARA A TORACELUI
- Splai cu micri ri ferme, evitand gadilarea pacientului; insista insistai la axile
- Limpezii i uscaii foarte bine: folosifolosii deodorant, dac pacientul dorete te
- Insistai la femei, la pliurilerile submamare
- Observai respiraia ia pacientului i eventuale iritaiiii ale pielii sau alte modificri
modific
- Acoperii toracele ii membrele superioare
MEMBRELE SUPERIOARE
Mutai muamaua ii aleza i intindei-le le sub intreg membrul superior, deasupra
invelitorii
- Splai prin micri ri lungi i blande; incepei de la articulaia ia pumnului spre umr, um
stimuland astfel circulaia ia venoas
venoas
- Limpezii cu ap i tergeii imediat cu al doilea prosop
- Daca este posibil aezaii mana pacientului in bazinul cu ap ap cald, , pentru
pe a tia mai
uor
or unghiile sau pentru a le cura curaa: splai mana pacientului cu spun pun insistand in
spaiile interdigitale: limpeziii cu ap ap i uscai foarte bine.
- Splaii celalat membru superior dup dup acelai principiu
ABDOMENUL
Dezvelii abdomenul pacientului entului
- Insistaii la nivelul pliurilor inghinale, unde datorit
datorit transpiraiei ii lipsei de igiena a unor
persoane pot aprea rea foarte u uor iritaii ale pielii.
- Insistaii la nivelul ombilicului care la unii pacien pacienii poate fi foarte murdar, procedai
proceda
astfel:
a) indeprtaii depozitul de murd murdrie cu ajutorul unui tampon de vat inbibat in benzin
benzin
i montat pe un porttampon
b) splai ombilicul cu ap i s spun
c) uscai foarte bine i ungeii regiunea cu vaselin vaselin
- Acoperiii pacientul cu cearaful i flanela
PARTEA POSTERIOAR A TORACELUI I REGIUNEA SACRAT
- Aezai pacientul in poziie ie de decubit lateral, fiind sus
susinut de o alt nurs
- Mutai muamaua ii aleza i intindeti intindeti-le sub trunchiul pacientului
- Spalati, limpezii i uscaii regiunea
- Masai spatele le pacientului cu alcool mentolat; observa observaii proeminenele
proeminen osoase i
verificaii starea pielii in punctele de sprijin
- Aplicai pudra de talc intr-un un strat foarte sub
subire
- Acoperiii spatele pacientului
- Splai regiunea anal dinspre fa fa spre spate, astfel incat s evitai contaminarea
regiunii perineale; limpezii i usca uscai foarte bine regiunea
Page 60
- Observaiii atent starea pielii in zonele predispuse apariiei

apari
apari escarelor
MEMBRELE INFERIOARE
- Inlocuii apa, mnua a de baie i prosopul cu altele curate

- Intindei muamaua ii aleza sub jum jumtatea inferioar a pacientului
- Readuceii pacientul in decubit dorsal,
- Insistaii la nivelul genunchiului, plicii poplitee, in regiunea tendonului lui Ahile i a
calcaneului
- Splai cu ap ii sapun prin mi micri blande dinspre glezn spre old old pentru astimula
circulaia venoas;
ATENIE! NU SE MASEAZ! !
- Dup fiecare spunire
punire limpezi
limpezii bine cu ap i uscai cu prosopul
- Observaii atent starea pielii in zonele predispuse apari apariie escarelor
- Splai picioarele prin introducerea
roducerea lor intrintr-un bazin cu ap, aezat
ezat pe pat; protejai
proteja
patul cu muamaua, aceast metod
metod uureaz curirea i tiereaierea unghiilor!
- Pudrai intr-un
un strat foarte subsubire plicile naturale
- Taiai unghiile
- Acoperiii pacientul cu cearaful i flanela
ORGANELE GENITALE I REGIUNEA PERIANAL PERIANAL
Incheie toaleta la pat a pacientului; dac dac starea generala a pacientului ii permite, acesta
se poate spla la singur, in timp ce asistenta va controla dac dac s-aa efectuat corect
- Inlocuii apa, mnua a de baia i prosopul cu altele curate
- Imbrcai mnua de unic folosin
folosin
- Aezai bolnavul in poziie ie ginecologic
ginecologic
- Izolai patul cu muama i aleza pe care le introduceintroduceii sub regiunea sacrat
sacrat
- Introduceii plosca sub pacient
- Imbrcai mnua a de baie peste m mnua de cauciuc
- Splai regiunea genital dinspre anterior spre posterior, evitand regiunea anal; anal
folosii spun
pun neutru (neiritant pentru piele i mucoase)
- Limpezii cu ap curat foarte atent pentru indep indeprtarea spunului;
punului; se poate face cu
ajutorul unui jet de ap turnat dintr dintr-o can
- Putei folosi tampoane i o pens pens porttampon, avand grij s curai i toate pliurile i
s schimbaii des tampoanele pentru a nu transporta germeni dinspre regiunea anal anal
spre cea genital
- Indeprtaii bazinetul de sub pacient i tergeii foarte bine organele genitale i
regiunea din jur folosind al treilea prosop
IN TIMPUL PROCEDURII EXAMINA EXAMINAI TEGUMENTELE II OBSERVAI OBSERVA EVENTUALE
MODIFICRI (ROEA// IRITA IRITAIE)
- Fricionaii cu alcool mentolat, in special regi regiunile predispuse la escare,
pentru activarea circulaiei iei sanguine
- Schimbaii lenjeria de corp i pat i intindei bine ptura tura pentru a nu jena pacientul
- Acoperii pacientul ii asigura
asigurai-v c este intr-o poziie ie de confort fizic i psihic
- Supravegheai funciileiile vitale
Page 61
- Dac pacientul este purt purttor

tor de sonde asigurai-v
asigura c sunt
permeabile i bine poziionate
- Strangeti materialele folosite i lenjeria murdara in recipiente speciale
- Curaii materialele in vederea dezi dezinfeciei i depozitrii
- Indeprtai mnuile i spla lai-v mainile
NOTAREA PROCEDURII
Notai
- Data i ora efecturii,
rii, numele persoanei care acorda ingrijirea
- Orice fel de modificri ri ale aspectului pielii i informai medicul
- Msurile de prevenire ale escarelor
- Nivelul de participare al pacientului la efectuarea toaletei
- Eventualele modificri ri ale func
funciilor vitale
Rezultate dorite
- Observai reaciaia pacientului la efectuarea toaletei
- Starea de mulumire i d de confort a pacientului rspltete te pe deplin munca
dumneavoastr
- Pacientul nu prezint modific
modificri ale tegumentelor
Rezultate nedorite / ce facei? i?
- Pacientul acuz dureri in timpul manevrelor
- Lucrai bland, cu micri ri lente i comunicai permanent cu pacientul
- Rezervai-v suficient timp pentru a nu apela la manevre gr grbite/brutale
bite/brutale
- Consultai medicul dac poate fi administrat un calmant
- Pacientul prezint eritem la nivelul punctelor de sprijin fiind predispus la escare
- Stabilii msuri concrete e de prevenire ii combatere; a escarelor (masaj, schimbarea
poziiei,
iei, pudrarea cu talc, etc.)
- Comunicai informaiile iile semnificative colegelor care asigur
asigur continuitatea ingrijirilor
- Pacientul prezint iritare la nivelul plicilor
- Evitai transpiraia ii umezeala
- Aplicaii unguente recomandate de medic
CAPTAREA URINII
- Golirea vezicii urinare la pacientul imobilizat
- Msurarea cantitiiii de urin eliminat
- Observarea aspectului urinii
- Obinerea
inerea unei mostre de urinurin pentru examinare
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
- Paravan
- Plosc sau urinar
- Hartie igienic
- Materiale pentru toaleta local (dac este cazul)
- Muama i alez pentru protec
protecia patului
Page 62
- Materiale pentru sp
splarea mainilor pacientului
- Mnui
i de unic
unic folosin
PREGTIREA
TIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
- Incurajai pacientul s-ii inving
inving jen i s solicite plosca sau urinarul cand are nevoie
- Asigurai pacientul c-ii va fi respectat
respectat pudoarea
b) FIZIC:
- Izolaii pacientul cu un paravan
- Evaluai resursele pacientului ui ca ss vedei dac poate participa
- Asezai pacientul intr-oo poziie adecvat
adecvat care s-i permit evacuarea
1. La pacientul in stare grav, , care necesit
necesit ajutor
- Splai mainile
- Imbrcai mnui de unic folosin
folosin
- Ridicai ptura
- Protejai patul cu muamaama i alez
alez
- Dezbracati partea inferioara a corpului (daca este cazul)
- Inclziii plosca sau urinarul prin cl cltire cu ap cald i uscai prin tergere cu hartie
igienic
- Introduceii plosca sub pacient respectand pa paii de la captarea materiilor fecale sau
aezaii urinarul intre coapsele pacientului
2. La pacieniiii de sex masculin, penisul se introduce in urinar sau se orienteza spre
plosca (bazinet)
- Lsaii pacientul cateva minute singur
- Indepartati plosca su urinarul
- Ajutai pacientul sa-ii spele mainile
- Ajutaii pacientul sa se imbrace (daca este cazul)
- Aezai pacientul intr-oo poziie comod
comod sau intr-o poziie recomandat
- Intindei lenjeria de corp i de pat
- Indeprtai aleza sau inlocuii-o dac s-a umezit
- Indeprtai paravanul
- Indeprtaii plosca sau urinarul in vederea golirii
- Msurai cantitatea ii observa
observai aspectul dup care golii i cltiii plosca sau urinarul
NOTAREA PROCEDURII
- Notai cantitatea,
tea, culoarea ii aspectul, intreruperea jetului, eventualele senzaiisenza
neplcute (jen, usturime)
REZULTATUL ATEPTAT
Page 63
- Pacientul i ii golete cu uurin vezica, exprim stare de confort i

nu acuz jen
- Cantitatea este n normal, culoarea glbuie,
lbuie, aspect clar
REZULTATE NEDORITE/ CE FACE FACEI?
- Urineaz cu dificultate, in cantitate mic mic, acuz usturimi
- Urina este tulbure, decolorat
decolorat, hipercrom, roie (conine sange)
- Se anuna medicul
- Se culeg informaii in legtura tura cu m medicamentele
edicamentele administrate care se elimin
elimin prin
urin i produc modificri
CAPTAREA MATERIILOR FECALE
- Asigurarea intimitiiii pacientului imobilizat in vederea elimin eliminrii
rii asistate a materiilor
fecale
- Paravan
- Bazinet (plosc)
- Materiale pentru efectuerea toaletei
- Hartie igienic
- Materiale pentru splarea
larea mainilor pacientului
- Muama, alez
- Manui de unic folosin
a) PSIHIC:
- Incurajai pacientul s-i i inving
inving jena i s solicite servirea plotii tii atunci cand are
nevoie
- Asigurai pacientul c i se va respecta pudoarea i intimitatea
- Stabiliii cu pacientul un orar (de ex. diminea
dimineaa i seara)
b) FIZIC:
- Aezai pacientul intr-o o poziie adecvat
adecvat
- Evalua i resursele pacientului pentru a stabili cum poate participa
- Splai-v mainile
- Imbrcai manuile ile de unic folosin
folosin
- Ridicai ptura i protejaii patul cu alez
alez i muama
- Dezbrcaii pacientul de la brau in jos
- Inclzii bazinetul metalic
talic prin clcltire cu ap cald; uscai-l prin tergere cu hartie
igienic
- Asiguraii confortul psihic prin ridicarea cap captului
tului cefalic al patului dac
dac starea
pacientului o permite
- Aezai muamaua
amaua sub bazinul pacientului/clientului
- Rugai pacientul s se ridice sprijinindu
sprijinindu-se pe coate i plante
- Introducei o man pe sub mijlocul pacientului pentru a a-l susine
- Introduceii plosca/bazinetul sub pacient cu cealaltcealalt man i asigurai-v v c este bine
aezat
Page 64
- Solicitaii ajutorul unei alte persoane pentr

pentruu ridicarea pacientului
dac starea nu nu-i permite s participe
- Asigurati-v v c la pacieniiii de sex masculin penisul este orientat in
bazinet
- Acoperii pacientul pan termina actul defec defecrii
- Lasaii pacientul singur, dar nu vv indeprtai foarte mult, astfel incat s s v poat
anuna cand termin
- Oferiii pacientului hartie igienica dup
dup defecare, dac starea acestuia o permite
- Indeprtaii bazinetul/plosca, acoperind
acoperind-o cu un material impermeabil
- Efectuaii la nevoie toaleta regiunii perianale pe alt bazinet special pregtit
preg
- Oferii ap, spun ii prosop pacientului pentru sp splarea
larea mainilor dac a folosit hartie
igienic
- Indeprtai muamaua
- Coborai captultul cefalic al patului pan
pan la o poziie comod pentru pacient
- Verificai lenjeria de pat i de corp ss nu fie umed sau cutat
- Ajutai pacientul s imbrace pantalonul de pijama
comod
- Indeprtai paravanul ii aerisi
aerisii salonul
- Indeprtai materialele utilizate
ate i asigurati-v c plosca a fost golit i curat
cur
NOTAREA PROCEDURII
- Notai cantitatea eliminat in foaia de temperatur
temperatur sau in planul de ingrijiri
- Descrieii eventuale aspecte patologice ale scaunului (culoare, form, form prezena
sangelui, puroiului,, mucusului), prezen
prezena durerii
Prezentai la vizit scaunul cu aspect modificat
- Scaunul eliminat de pacient este de aspect i consisten normale
- Pacientul prezint stare de confort
Rezultate nedorite:
Ce facei dac:
Pacientul/clientul nu poate elimina
- Verificai dac st in poziie
ie comod
comod
- Verificai dac nu prezint fecaloame
- Lasaii pacientul singur pentru a a-i respecta pudoarea i intimitatea
- Informai medicul
CAPTAREA SPUTEI
- Prevenirea rspandirii
spandirii infeciei
- Observarea aspectului
- Obinerea
inerea unor mostre pentru examene de laborator
- Pahar conic gradat, scuiptoare
toare sau cutie Petri steril
steril
- Soluie dezinfectant (pentru inactiva
inactivarea germenilor)
- erveele de hartie
Page 65
a) PSIHIC: :
- Explicaii pacientului importan
importana colectrii rii sputei pentru prevenirea
rspandirii infeciei i proteciei iei mediului
- Intiinai pacientul s nu inghit
inghit sputa
b) FIZIC:
- Tapotai uor toracele ii ruga rugai pacientul sa tueasc pentru a se desprinde mai uor u
secreiile
- Identificaii pacientul care tue
tuete i expectoreaz
- Splai mainile i imbrcaii m mnui de unic folosina
- Dai pacientului scuiptoarea toarea sau cutia Petri in care ai pus soluie ie dezinfectanta cu
excepia situaiilor
iilor in care se urmurmretete recoltarea pentru examene de laborator
- Instruii pacientul s elimine sputa numai in colectorul primit i s nu arunce pe jos, s s
nu scuipe in batist, s acopere pere vasul de fiecare dat dat, s nu pun resturi de igar
- Schimbai scuiptoarea/
toarea/ cutia Petri de cel pu puin
in 2 ori pe zi sau de cate ori este nevoie
- Ajutaii pacientul imobilizat s s-i clteasc gura cu ap pentru a indeprta
indep senzaia de
grea i oferii-i ervetele
ervetele de hartie pentru a se terge
- Sftuii pacientul s stea intr intr-o poziie care s faciliteze o mai bun respiraie i
eliberarea cilor respiratorii
- Indeprtai coninutul scuiptorii torii dup
dup ce aii observat aspectul, culoarea,
cantitatea
- Respectai cu strictee e precau
precauiunile
iunile universale pentru prevenirea transmiterii infeciilor
infec
- Asigurai-v c dup golire, colectoarele au fost sp splate cu ap rece apoi cu ap ap cald
folosind o perie inut in n soluii dezinfectante
- Pstrai scuiptorile
torile in locuri izolate i asigurai-v c se sterilizeaz corect in vederea
folosirii
NOTAREA PROCEDURII
Notai:
- Cantitatea (msurat cu paharul gradat) dac dac este necesar
- Culoarea, forma ii compoziia (ro (roie, roz, brun, spumoas, purulent)
REZULTATE DORITE
- Pacientul respect recomand
recomandrile fcute, nu sunt posibiliti de rspandire
spandire a infeciei
infec
REZULTATE NEDORTTE / CE FACE FACEI?
- Pacientul nu este colaborant, nu respect respect recomandrile fcute
- Rezervai-v mai mult timp pentru a sta de vorb vorb i a educa pacientul
- Solicitaii ajutorul familiei pacientului dac dac este necesar
- Exist risc de infeciiii nosocomiale
- Aplicai toate precauiunile
iunile universale
- Informai medicul
CAPTAREA VRSATURILORRSATURILOR
Page 66
Evitarea murd
murdririi lenjeriei
Evitarea aspir
aspirrii coninutului gastric in cile
ile respiratorii
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
- 2 tviee renale curate, uscate
- Muama
- Alez
- Pahar cu ap
- erveele de hartie, prosop
a) PSIHIC:
- Incurajai pacientul s respire adanc pentru a reduce pu puin senzaiaia de vom
vom
- Asigurai pacientul c suntei lang lang el
b) FIZIC:
- Ridicai pacientul in poziie ie ezand dac starea permite sau aezai--l in decubit cu
capul intors intr-oo parte cu un prosop sau o alez alez sub cap
- Indeprtai proteza dentar dac
dac exist
- Susinei cu o man fruntea pacientului iar cu cealalt cealalt tvia renal sub brbie
b sau
lang faa a pacientului in funcie de pozipoziie
- Oferiii pacientului un pahar cu ap ap s-i clteasc gura i colectaii intr-o
intr tavi renal
curat
- tergeii gura pacientului cu un erveel sau oferii-i erveelul dac starea permite
- Ajutai-l s se aeze intr-o o pozi
poziie comod
- Supravegheaii atent pacientul a aezat in decubit s nu-ii aspire coninutul stomacal
dac vrstura se repet
- Indeprtai tvia renal din salon
- Golii, splai i dezinfectaii t
tvia (dac nu este nevoie s pstrai coninutul)
- Splai mainile
NOTAREA PROCEDURII
Notai:
- Data, ora
- Coninutul
inutul (mucos, alimentar, bilios, fecaloid, sange)
- Cantitatea, mirosul
- Simptome premergtoare
- Alte acuze ale bolnavului
REZULTATE ATEPTATE
- Pacientul exprim stare de confort, ffr senzaie de vom
REZULTATE NEDORITE / CE FACEM?
- Senzaia de vom se menine, ine, vvrstura se repet
- Sftuii pacientul s respire adanc
- Nu servii aceeai tvi care con conine
ine voma deoarece simpla vedere declaneaz
declan
reflexul de vom
- Anunai medicul
Page 67
- Vrstura
tura con
conine
ine sange, resturi de medicamente sau alimente
- Pstraii v
vrstura i prezentai-o medicului
- Recoltai o mostra din vvrsturile turile care conin
con resturi de
medicamente sau
alimente ingerate (dac este iindicat)
ALIMENTAREA ACTIV I PASIV

PASIV
Asigurarea necesitilor ilor calorice i calitative in funcie de varsta ii starea organismului
Favorizarea procesului de vindecare, consolidarea rezultatelor terapeutice i
prevenirea cronicizrii rii unor imboln
imbolnviri
- Vesel i tacamuri
- Can simpl
- Can special cu cioc sau in func funcie
ie de starea pacientului, tub pentru administrarea
lichidelor
- Tav, crucior
rucior pentru alimente
- Alimente conform regimului recomandat
- ervetele de mas
- 2 prosoape (ervete)
ervete) pentru protec
protecia lenjeriei de corp i pat
CULEGEI DATE DESPRE:
- Afeciune,
iune, regim, orarul meselor, repartizarea alimentelor pe mese
- Posibilitile
ile de mobilizare, dac dac pacientul este imobilizat, dac are indicaie
indica de repaus
- Posibilitatea de a-ii folosi membrele superioare ii nivelul de autonomie (se poate
alimenta singur-activ,
activ, sau este alimentat de alt alt persoan- pasiv)
- Efectuarea unor examene care impun un anumit regim sau restric restricii alimentare
imentare inainte
sau dup acestea
- Administrarea unor medicamente inainte, in timpul mesei sau dup dup mas
- Preferinele
ele alimentare ale pacientului
a) PSIHIC:
- Stimulai autonomia
- Explicaii pacientului importan
importana alimentaiei i a respectrii regimului pentru evoluia
favorabil a bolii
b) FIZIC:
- Respectai recomandrile rile cu privire la mobilizarea ei asigura
asiguraii pacientul de ajutorul
dumneavostr
- Ajutai pacientul s se spele pe maini
- Aezai pacientul intr-o o poziie confortabil
confortabil in raport cu starea sa general:
general
ezand la mas in salon sau in pat
Semiezand
ezand pentru pacientul care se poate ridica pu puin
In decubit lateral stang dac pacientul este dreptaci, cu capul u uor
or ridicat
Page 68
- Verificaii dac
dac sunt indeplinite condiiile pentru servirea mesei:
salonul este aerisit, au fost indep
indeprtate plotile ii urinarele, nu se fac
tratamente, nu se face curat in salon
- Identificai pacientul ii regimul alimentar recomandat
- Ajutai pacientul s-ii spele mainile
- Pregtii alimentele pe o tav acordand atenie aspectului estetic
- Imbrcai un halat curat i manumanui
a)Alimentarea activ
Servirea mesei la pat in n poziie ezand sau semiezand
- Aezai pacientul in poziie ie confortabil
confortabil
- Protejaii lenjeria pacientului cu ajutorul unui pro prosop dac este cazul
- Aezaii tava cu alimente in fa faa pacientului sau adaptai o masu special
special
- Ajutai pacientul s taie alimentele dac dac este necesar
- Observati daca pacientul consumconsum toate alimentele
Alimentarea activ la pat in pozi poziie de decubit lateral
- Aezaii pacientul in decubit lateral llsand liber braul ul dominant (de obicei drept)
- Ridicai uoror capul pacientului i protejaii patul pacientului cu un prosop curat
- Aezai sub brbiarbia pacientului un prosop curat
- Puneii tava cu alimente pe m marginea
arginea patului, pe un taburet sau pe noptier
noptier aa incat
pacientul s vad ce mnanc nanc
- Taiai alimentele in buci i mici
- Ajutai pacientul s bea lichide prin suc suciune sau cu ajutorul unei cni ni speciale
b) Alimentaia pasiv
- Aezai pacientul in poziie e ezand (dac are membrele superioare afectate) sau
semiezand (dac este imobilizat, adinamic, epuizat, in stare grav grav)
- Protejai lenjeria de pat i de corp folosind prosoape curate
- Plasaii tava cu alimente pe noptier
noptier, pe un taburet sau pe o msu adaptabil
adaptabil la pat
- Asezai-v in partea dreapt dreapt a pacientului (de regul)) pe un scaun, verificai verifica
temperatura alimentelor
- Ridicai cu o man (stanga) capul bolnavului cu pern pern i administrai i supa cu lingura
pe jumtate plin
- Asigurai-v c pacientul a inghiinghiit inainte de a administra o nou cantitate
- Rezervai-v suficient timp pentru a putea face mici pauze dac dac este nevoie
- Tiai alimentele in buci i mici ffr s le atingei cu mana
- Incurajai pacientul s consume alimentele purtand o discu discuie agreabil
- Folosii linguria
a sau o pipet dac pacientul este in stare foarte grav sau are tulburri
tulbur
de deglutiie
- Observaii permanent faciesul pacientului
comod dac nu poate singur
- Refacei patul, indeprtaii eventualele firmituri sau schimba schimbaii lenjeria dac
dac este
necesar
- Verificai dac prezint cumva senza senzaie de grea
- Ajutai pacientul s-i fac toaleta cavit
cavitii bucale
- Indeprtaii vasele muradare i resturile alimentare
Page 69
- Aerisiii incaperea
NOTAREA PROCEDURII
- Notaii in dosarul de ingrijire cantitatea de alimente i lichide ingerate
- Modificrile
rile de apetit: dispari
dispariia,
ia, diminuarea, exagerarea, refuzul alimentelor, nu-i
nu
place mancarea, respect restricrestriciile religioase, refuz anumite alimente
- Prezint sete exagerat
- Acuz senzaie de grea,, de rru in timpul mesei sau dup mas
- Acuz senzaia ia de plenitudine

- Refuz regimul recomandat, consum consum alimente nepermise
- Recomandri ri speciale care trebu
trebuie comunicate turei urmtoare: toare: mese mici i dese, in
timpul nopii, restricie
ie alimentare pentru examinexaminrile din zilele urmtoare
toare
- Pacientul consum intreaga cantitate de alimente i se hidrateaz corespunztor corespunz
- Exprim stare de confort
- Respect regimul alimentar, o parte din simptome au disp disprut
- Pacientul nu consuma intreaga cantitate de alimente
- Cercetaii cauzele: apetit diminuat, condi condiii necorespunztoare
toare de servire a mesei, nu-i
nu
plac alimentele, consum alimente aduse de apar aparintori, iii respecta religia
- Pacientul refuz anumite alimente, acuz acuz grea
- Se consemneaz observaiile iile i se anun medicul
ALIMENTAREA PRIN GASTROSTOMGASTROSTOM
- Punerea in repaus a esofagului obstruat sau le lezat
zat de ingestia accidental
accidental sau
voluntar de substane e caustice.
- Asigurarea aportului hidric i nutrinutriional inaintea interveniei pentru esofagoplastie
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
- O palnie din plastic
- Recipientul cu lichid alimentar (sup (sup, ceai)
- Regimul de stenoz esofagian
esofagian: alimente solide tocate mrunt ii pasate
- Bagheta pentru propulsarea alimentelor pe sond sond
PREGTIREA
TIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
- Oferii pacientului informaii ii cl
clare,
are, accesibile despre modul de alimentare pe stoma
pentru a-i reduce teama ii a ob obine colaborarea sa
- Incurajai pacientul s se alimenteze singur pentru a a-i recpta ta autonomia
b) FIZIC:
- Asezai pacientul in poziie ie ezand, pe marginea patului sau pe e un scaun cu sptar,
astfel incat sonda s fie meninut
meninut in poziie vertical, paralel cu toracele
Explicaii pacientului care se alimenteaz
alimenteaz singur:
- s-i spele mainile
Page 70
- s indeprteze
rteze dopul de la sond
sond
- s adapteze palnia la captul sondei meninand-o
o in poziie
pozi vertical
- s introduc
introduc pe rand felurile de mancare din regimul de stenoz,
stenoz
astfel:
- lichidul s-ll toarne incet pe palnie, nu mai mult de 100 ml o dat dat pentru a nu destinde
brusc stomacul
- alimentul solid pasat s-ll verse in palnie i s-l imping pe sond cu ajutorul baghetei
de plastic sau lemn
- s adauge din cand in cand lichid alimentar, pentru a u uura
ura inaintarea alimentului
pasat
- s nu introduc la o "mas" "" mai mult de 400 g de alimente pasate datorit
datorit tulburrilor
de digestie i de absorbie ie existente
- s termine totdeauna "masa" cu lichid pentru a sp spla lumenul sondei
- s astupe captul tul sondei cu dopul de plastic sau cauciuc
- s fixeze sonda in poziie ie vertical
vertical, paralel cu toracele
- s evite poziia ia de decubit dorsal dup dup mas intrucat favorizeaz "regurgitarea"
coninutului pe sond
- s-i spele mainile dup mas
- Observaii tegumentul din jurul stomei
- Protejaii pielea cu un unguent cu zinc i refacei pansamentul din jurul rul stomei in cazul
regurgitrii sucului gastric.
- Pacientul este compliant i respect
respect indicaiile oferite.
- Tolerana digestiv este bun bun.
- Cantitatea de alimente este adaptat adaptat posibilitilor de digestie i de absorbie
absorb ale
stomacului.
- Pacientul nu este compliant.
- Pacientul manifesta atitudini de respingere a imaginii corporale modificate.
- Incuraji pacientul s-ii accepte imaginea
- Tolerana digestiv este sczut zut.
- Capacitatea de digestie i de absorb absorbie a stomacului este redus iar pacientul prezint
prezint
semne de denutriie.
- Informaii medicul pentru a stabili conduita terapeutic
terapeutic
ALIMENTAREA PACIENTULUI PRIN SONDA NAZO NAZO-GASTRIC
Introducerea alimentelor in stomac folosind sonda nazo nazo-gastric la:
- Pacienii incontieni,
- Pacienii cu tulburri ri de degluti
deglutiie,
- Pacieniiii cu negativism alimentar, cu intoleran
intoleran sau hemoragii digestive,
- Pacienii operaii pe tubul digestiv i organele anexe,
- Pacieniiii cu stricturi esofagiene i ale cardiei, care impiedica ptrunderea
trunderea bolului
alimentar din cavitatea bucal in stomac
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
Page 71
Pe o tavi
medical
medical se vor pregti:
- Sonda gastric
gastric, sonda duodenal Einhorn, sonde intestinale in din
cauciuc sau sonde din polietilen
- Palnie, tub de cauciuc, prestub
- Soluie de cocain 2%
- Glicerin sau ulei de vaselin pentru lubrefiere
- Leucoplast
- Seringi
- Aparat de perfuzie a alimentelor
- Tava medical, muama
- Raia de lichide alimentare
- Amestecuri alimentare: ou crude, lapte, zahzahr,
r, cacao, sare, vitamine, unt, smantan
PROCEDURII:
- Splai mainile i imbracaii mmnui
- Introducei sonda gastric, , verifica
verificai poziia acesteia i fixai extremitatea liber a
sondei cu leucoplast de faa a ii urechea pacientului (vezi tubajul nazogastric)
- Controlai coninutul
inutul gastric i la nevoie aspirai staza
- Folosiii amestecurile preparate pentru alimentarea pe sond sond,, lipsite de grunji sau alte
conglomerate,
omerate, care ar putea astupa sonda (vor fi strecurate prin tifon impturit imp in 8
straturi)
- Pregtiii aparatul de perfuzie, umpleumpleii rezervorul picuratorului, eliminai aerul din tubul
de legtur i racordaii perfuzorul la sond sond
- Introducei raia zilnica a in 44-66 doze, foarte incet, cu aparatul de perfuzie ataat ata la
extremitatea liber a sondei
- Inclziii lichidul alimentar la temperatura corpului
- Verificaii viteza de scurgere a picuratorului; nu se va administra mai mult de 200-250 200
ml intr-o or
- Administrai pe sond 200-300 300 de ml de ap ap pentru splarea
larea perfuzorului i a sondei,
apoi insuflai puin in aer, pentru a o goli complet i inchideii extremitatea liberliber cu o clam
Hoffmann sau o pensa Pean, impiedicand picurarea rrmielor elor de lichid din sond
sond in
faringe ii laringe, acestea putand fi aspirate de bolnavul incon incontient,
tient, lipsit de reflexul
tusei.
- Asigurai-v c pacientul prime primete raia adecvat, cantitativ ii calitativ i i se asigur
necesarul de lichide
- Aezati pacientul intr-o o pozitie comoda i includei sonda intre dou administrri
administr
- Urmriii pacientul pentru a sesiza apari apariia greurilor, vrsturilor,
turilor, balonrii,
balon crampelor,
diareei
- Indeprtaii sonda cand se termintermin indicaia de alimentare artificial, , respectand
respec paii
de la tubajul nazo-gastric
gastric sau la intervale stabilite de medic (2 (2-3
3 zile - sondele de
cauciuc, 4-7 zile - sondele de polietilen)
- Lasaii un interval liber de 6 6-8 ore pe timpul nopii pan la montarea unei noi sonde,
pentru refacerea circulaiei la nivelul mucoasei i, dac nu exist o contraindicaie,
contraindica
schimbai nara
- Mobilizai sonda rmas pe loc pentru a evita lezarea mucoasei
Page 72
- Verificaii dac
dac senzaia de foame a disprut rut sau a diminuat
- Indeprtai
rtai mmnuile ii materialele folosite in containere speciale;
- Splai-v mainile
NOTAREA PROCEDURII
Notai:
- Procedura ii numele celui care a efectuat
efectuat-o
- Data, ora, cantitatea ii felul alimentelor administrate
- Reacii adverse, intoleran (grea
(grea, vom)

- Pacientul a tolerat bine administrarea alimentelor pe sonda gastric
gastric
- Pacientul este satisfcut
Rezultate nedorite / Ce facefacei:
Pacientul prezint grea, vrsrsturi
- Consultai medicul
- Poate fi o intoleran sau o reac
reacie la unele alimente
Pacientul prezint leziuni la nivelul mucoasei nazale i uscciunea
ciunea mucoasei bucale
- Asigurai o bun igien a cavit
cavitii bucale ,
- Mobilzai sonda
- Schimbai nara dup asigurarea unui repaus intre indep indeprtarea ii repunerea sondei
Pacientul prezint tuse ii semne de sufocare
- Ati greit procedura ii alimentele au ajuns in ccile aeriene
- Retragei sonda ii o reintroduce
reintroducei pe cale esofagian
- Anunaii medicul pentru a stabili m msuri
suri de prevenire a bronhopneumoniei
bronhopneumon de aspiraie
- Acordai o atenieie deosebit pacientului incon
incontient
RECOMANDRI
- Sondele de cauciuc pot fi llsate pe loc 2-3 zile, meninerea inerea lor peste acest
termen poate cauza leziuni ale mucoasei nazale
- Sondele de polietilen pot fi men
meninute i tolerate mai mult, pan la 4-7 7 zile.
- Este recomandabil ca sonda ss fie mobilizat de mai multe ori in cursul zilei,
favorizand prin aceasta circula
circulaia sanguin normal la nivelul suprafeelorelor apsate
ap
de ea;
- La 3-55 zile, sonda trebuie indep
indeprtat pentru 6-8 8 ore (repausul de noapte), dup dup
care se va putea reintroduce, ins ins prin nara de parte opus.
- Este important ca alturi
turi de aportul caloric i vitaminic, pacientul s primeasc
primeasc i
raia corespunztoare
toare de lichide pentru acoperirea necesit
necesitilor hidrice care
are trebuie
calculate exact.
Hidratarea ii mineralizarea organismului.
Organismul uman poate tri i n medie 3 minute ffr Oxigen, 3 zile fr f ap, 3
sptmni fr mncare.
Tipuri de fluide:
- Izotonice. Au aceeaii concentra
concentraie cu lichidul organismului
- Hipertonice. Concentraie ie mai mare dect lichidul organismului
Page 73
- Hipotonice. Concentraie mai sczut dect lichidul

Hipotonice
organismului.
Cile
ile de hidratare ale organismului.
- Oral. Este calea fiziologic de administrarea lichidelor. Se renun
renun la aceast
aceast cale
n caz de vrsturi, stenoz piloric
piloric i esofagian (apar nite ngustri ri la nivelul
esofagului), sau negativism total din partea pacientului.
- Duodenal. Administrarea lichidelor se face prin sond sond duodenal.
duodenal
Lichidele se administreaz
administreaz pictur cu pictur 50-60 pe minut. Se menine men
temperatura lichidului n timpul administr
administrrii.
- Rectal. Se fac prin clism
clism pictur cu pictur.
- Subcutanat. Se face prin perfuzii, resorb resorbia este lent,, poate determina
accidente: necroza esuturilor, complica
complicaii septice ii flegmoare (inflamarea
esutului subcutanat).
intravenoas. Introducerea pe cale parenteral pictur
- Perfuzia intravenoas tur cu pictur a
soluiei
iei medicamentoase, pentru reechilibarea hidroelectrolitic
hidroelectrolitic,
, hidroionic
hidroionic i
volemic a organismului. Scopul: hidratarea ii mineralizarea organismului,
administrarea medicamentelor la care se urm urmrete
te efect prelungit, decurativ
(dilueaz ii favorizeaz excreia din organism a produilor ilor toxici) i
completarea
proteinelor sau a altor componente sangvine ii alimentarea pe cale parenteral.
parenteral
MSURAREA
SURAREA TEMPERATURII CORPULUI
- Determinarea nivelului curent a ccldurii corpului;
- Aprecierea evoluiei iei unor boli;
- Detectarea rspunsului
spunsului pacientului la m msurile iniiate de creterea
terea sau de scderea
sc
temperaturii corpului;
- Evaluarea refacerii pacientului dup dup boal
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
n funcie de calea aleas pentru m msurare, pregtii pe o tav medical:
- Termometru din sticl,, oral sau rectal;
- Termometru usual pentru axil axil.
- Lubrifiant dac se folosetete calea rec
rectal;
- Mnui de unic folosin (op
(opional), comprese de tifon;
- Ceas de mn;
- Culoare albastr (creion, pix, carioc
carioc);
- Foaie de temperatur (f.t.)
- Caiet de adnotri ri personale;
- Recipient cu soluie ie de cloramin
cloramin 1%
PREGTIREA
TIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
- Explicaii procedura pacientului pentru a o oine colaborarea sa;
b) FIZIC:
- Aezaii pacientul n pozi poziia cea mai adecvat ciiii utilizate pentru msurarea
m
temperaturii corporale:
Page 74
- Decubit dorsal - pentru msurarea

surarea n cavitatea bucal i axilar;
- Decubit lateral - pentru msurarea
surarea n cavitatea rectal
1. METODA ORAL
- Splai-v minile
- Cltii termometrul cu ap rece dacdac a fost pstrat n soluie
ie dezinfectant;
dezinfectant
- tergeii termometrul cu o compres compres de tifon pentru a ndeprta rta urmele soluiei
solu
chimice;
- Prindeii strns termometrul cu degetul mare i celelalte degete;
- Scuturai-l printr-o micare care puternic
puternic din articulaia minii pn la coborrea
mercuruluii sub 36C (sau 95Fahrenheit);
- Plasaii bulbul cu mercur al ter termometru
mometru lui pe dreapta sau stnga a cavitii cavit
sublinguale;
- Instruii pacientul s nchid gura, apropiind buzele n jurul termometrului;
- Mentineti termometrul sub limb limb timp de 3 min;
- ndeprtai termometrul i tergei-l cu tifon;
terge
- Citii gradaia de pe scala termometrului;
- nregistraii temperatura n carnetul personal notnd numele, data nregistrrii, nregistr
valoarea (ex. Td= 36,5C);
- Splai termometrul cu ap c
cldu i detergent i cltii cu ap rece;
- Uscai termometrul ii plasai
plasai-l fie n ambalajul su u din plastic, fie n recipientul special
pentru termometre;
- Splai-v minile;
2. METODA AXILAR
- Splai-v minile;
- Asiguraii intimitatea pacientului i descoperii axila;
- Splai i tergeii termometrul dac dac a fost inut n soluie dezinfectant:
- Scuturaii termometrul pentru a cobori mercurul n rezervor, dac dac este cazul;
- Plasaii bulbul termometrului n centrul axilei, paralel cu toracele;
- Apropiai braulul pacientului de trunchi i flectai antebraul pe torace;
- Meninei termometrul
mometrul n axil 10 minute;
- ndeprtai termometrul i citicitii gradaia;
- nregistraii valoarea termic n carnetul personal, notnd: numele pacientului, data
nregistrrii, temperatura
peratura ca n exemplul urm urmtor
Data Ora T Nume
10X 18 8 37,3C Ion Mihail
- Splai, cltii i tergeii termometrul dupdup folosire;
- Introduceii termometrul n ambalajul ssu sau n recipientul special;
- Splai-v minile.
3. METODA RECTAL
Page 75
- Splai-vv minile;
- tergei,
i, scutura
scuturai i citii gradaia termometrului;
- Punei-v mmnui de unic folosin dac dorii;
- Lubrifiaii bulbul termometrului i zona din apropiere pe o distant de ~ 2,5 cm.;
- Asiguraii intimitatea pacientului;
- Aezaii pacientul n decubit lateral i descoperii regiunea fesier;
- ndeprtaii fesele pentru vizualizarea orificiului anal;
- Introduceii termometrul prin anus cca. 3,8 cm la adult, 2,5 cm la copil i 1,25 cm la
sugar;
- Menineii termometrul pe loc 3 pn pn la 5 minute;
- ndeprtai termometrul i tergei-l cu o compres de tifon;
terge
- tergei orice urm de lubrifiant sau de materii fecale din jurul anusului;
- Citii gradaia
ia termometrului;
- Splai termometrul n ap c
cldu cu detergent i cltii cu ap rece:
- Uscai-l i aezai-ll n ambalajul ssu din plastic sau n recipientul special pentru
termometre rectale:
- Splai-v mainile;
- nregistraii temperatura n carnetul personal, notnd: numele pacientului i data
nregistrrii;
- Anuntai orice modificri ri anormale.
REPREZENTAREA GRAFIC A TEMPERATURII
- Socotiii pentru fiecare linie orizontal
orizontal din foaia de temperatur cte 2 diviziuni de grad;
- Notaii grafic valoarea nregistrat
nregistrat, printr-un punct de culoare albastr aezat
a direct pe
linia orizontal din rubrica corespunz
corespunztoare pentru dimineaa (d) sau u seara (s) pentru
cifrele cu so (pare); exemplu: 36,2; 37,4; 38,6; etc.
- Notaii grafic valoarea nregistrat
nregistrat printr-un punct de culoare albastr aezat
a n mijlocul
ptratului
tratului din rubrica corespunz
corespunztoare (d sau s) dac cifrele sunt fr r so (impare),
exemplu:
mplu: 36,1: 36,5; 37,3; etc;
- Uniii primul punct cu rubrica pentru temperatura aflat aflat n partea dreapt a sistemului
de coordonate din foaia de temperatur
temperatur;
- Obtineti curba termica prin unirea punctelor care indica valorile temperaturii msurate m
bicotidianan pe parcursul zilelor de supraveghere i ngrijire.
- Temperatura nregistrat este congruent
congruent cu starea de sntate tate a pacientului;
- Tegumentele sunt intacte, f fr
iritaii sau transpiraii
Rezultate nedorite
- Pacientul prezint discomfort, frisoane, tegumentul este congestionat, iritat, transpirat
sau palid, rece;
- Temperatura nregistrat impune aplicarea unor m msuri adecvate.
Page 76
MODIFICRIRI N SITUA
SITUAIILE SELECTATE
- Informaii pacientul cc termometrul
mometrul este un instrument indispensabil
pentru aprecierea st strii generale, la domiciliu;
- Explicaii pacientului/familiei ss spele termometrul cu ap cldu i s-l
s introduc,
uscat ii scuturat, n containerul protective ntre utiliz
utilizri;
- Oferii pacientului
ntului un tabel cu valori termice orientative n func funcie
ie de calea folosit
folosit
pentru msurare;
surare; ca n exemplu de mai jos:
Calea de masurare: Scala Celsus Scala Fahrenheit
Orala 37C 0,3-0,6 98,6F 0,5-1,0
Rectala 37,5C 0,3-0,6 99,6F 0,5-1,0
Axilara 36,5C 0,3-0,6 97,6F 0,5-1,0
MSURAREA RESPIRAIEI IEI

- Determinarea ratei respiratorii la internare pentru a servi ca baz de comparare cu
msurtorile ulterioare;
- Monitorizarea efectelor bolii, traumatismului ssau au stressului asupra sistemului
respirator;
- Evaluarea rspunsului
spunsului pacientului la medica
medicaia sau tratamentele care afecteaz
afecteaz
sistemul respirator
Pregtii pe o tav medical:
- Ceas cu secundar, de mn sau cronometru;
- Culoare albastr (creion, pix sau carioca);
- Foaie de temperatur (F.T.);
- Carnet de adnotri ri personale.
- Evitai pregtirea psihic a pacientului ntntruct acesta ii poate modifica ritmul obinuit
n momentul n care contientizeaz
tientizeaz propria respiraie;
- Msurai respiraia ia concomitent cu celelalte semn semne vitale dac apar schimbri
schimb n
starea pacientului, dac pacientul are o afec afeciune cardio-pulmonar
pulmonar sau primete
oxigen ori medicamente ce afecte afecteaz fiziologia respiraiei.
- Observai micrilerile de ridicare sau de cocoborre
borre ale toracelui cu fiecare inspiraie sau
expiraie;
- Meninei,i, n continuare, degetele pe locul de msuraresurare a pulsului n timp ce observai
toracele pacientului;
- Numrai micrilerile de ridicare a toracelui (insp
(inspiraiile)
iile) timp de minimum 30 de secunde
i nmulii cu 2 numrul obinut
inut pentru a afla rata pe minut;
Page 77
- Numraii timp de 1 minut inspira

inspiraiile dac respiraiaia este neregulat;
neregulat
- nregistra
nregistrai rata respiratorie n carnetul personal nal notnd: numele
pacientului, data nregistrrii, rata respiratorie;
REPREZENTAREA GRAFIC A TEMPERATURII
- Socotii cte o respiraie ie pentru fiecare linie orizontala din F.T.
- Notatii grafic valoarea nregistrat
nregistrata printr-un punct de culoare albastr aezat
a direct pe
corespunztoare pentru diminea (D) sau sear (S);
- Unii primul punct, printr-o o linie cu ssgeat, de rubrica respiraiei iei aflat
aflat n partea
dreapt a sistemului de coordonate din F.T.:
- Obinei curba respiraiei iei prin unirea punctului iniial ial cu celelalte valori ale msurtorilor
efectuate ulterior.
REZULTATE ATEPTATE TEPTATE / DORITE:
- Rata respiraiei,
iei, n repaus, este n limitele normale caracteristice vrstei;
- Respiraiaia se face pe nas, este lini linitit, fr zgomote, fr efort;
- Tegumentele ii mucoasele sunt normal colorat colorate, pacientul este contient,
tient, orientat n
timp i spaiu
REZULTATE NEDORITE
- Rata respiratorie este mai mic mic sau mai mare fa de valorile normale caracteristice
vrstei;
- Pacientul trece printr-o o detres
detres respiratorie manifestat prin: zgomote respiratorii
anormale, efort respirator, ut utilizarea muchilor respiratorii accesorii, ortopnee, piele
palid sau cianotic,, pierdere de cuno cunotin;
- Pacientul poate avea una sau mai multe din urm urmtoarele
toarele probleme de dependena:
dependen
- Intoleran n activitate;
- Anxietate;
- Alterarea confortului;
- Clearance ineficient al cilorilor respiratorii;
- Posibil insuficien respiratorie;
- Alterarea schimburilor
mburilor gazoase.
MODIFICRI N SITUAIILE IILE SELECTATE
- Prevedei 5-10 10 minute de repaus nainte de num numrarea respiraiilor
iilor dac
dac a aprut o
activitate recent ce poate altera rata respiratorie a pacientului;
- Descoperiii toracele pacientului dac dac respiraia este superficial pentru a obine cea
mai corect rat respiratorie;
- Evitai msurarea respiraiei iei la sugar sau copil n timpul plnsului;
- Aplicaii podul palmei pe toracele copilului atu atunci
nci cnd doarme pentru a numra num exact
micrile respiratorii
EDUCAREA PACIENTULUI
Page 78
- nvtaii procedura de m msurare i nregistrare a ratei

tei respiratorii de
ctre membrii familiei ca ii acordarea de ngrijiri atunci cnd este
nevoie;
- Ajutai pacientul s se ngrijeasc
ngrijeasc la domiciliu n funcie ie de caracteristicile respiraiei i
de statusul respirator;
- Explicai parinilor / aparinintorilor c trebuie s se prezinte cu copiii la medic dac
apar dificulti n inspiraie
ie sau respira
respiraie superficial;
- Sftuii pacienii s umidifice, ss nclzeasc sau s rceasc aerul
aer din spaiul
ambiental pentru a reduce incidenincidena infeciilor respiratorii;
- Sftuii / instruii pacieniiii s respecte indicaiile
iile medicului legate de administrarea
medicamentelor; de diet i evitar evitarea factorilor de risc n scopul ameliorrii
rii sau dispariiei
dispar
problemelor respiratorii;
- Informaii pacientul / familia despre valorile normale caracteristice vrstei (ex. n tabelul
de mai jos):
- Vrsta Rata medie/minut
- Nou-nascut 30-80
- Copil mic 20-40
- Copil mare 15-25
- Adult 14-20
- Brbat 14-18
- Femeie 16-20
MSURAREA PULSULUI
- Determinarea numrului rului de bbti cardiace pe minut;
- Obinerea de informaiiii despre activitatea inimii i starea arterelor;
- Aprecierea rspunsului
spunsului inimii la medica
medicaia cardiac,, activitate sau stress.
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
Pregtii pe o tav medical:
- Ceas de mn cu secundar sau cronometru
- Culoare roieie ( creion, pix sau carioc
carioc)
- Carnet de adnotri ri personale
PREGTIREA
TIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
- Explicaii pacientului procedura pentru a red reduce emoiile,
iile, teama i a obine
colaborarea;
- Asigurai un repaus psihic ic de cel pu
puin 5 minute nainte de msurare;
b) FIZIC:
- Asiguraii un repaus fizic de cel pu puin 5 minute nainte de msurare;
- Aezai pacientul n poziie ie confortabil
confortabil n funcie de starea general:
Page 79
- decubit dorsal cu membrul superior nti ntins pe lng corp, articulaia

minii n extensie, mna n supina
supinaie (palma orientat n sus);
- poziie
ie semi
semieznd (n pat sau n fotoliu) antebraul ul n unghi drept
sprijinit pe suprafaaa patului, mna n supina
supinaie i extensie
- Splai-v minile;
- Reperai artera radial la extremitatea distal distal a antebraului,
ului, pe faafa anterioar
(intern), n anul
ul radial aflat n prelungirea policelui;
- Plasaii degetele index, mediu i inelar (2,3,4) deasupra arterei radiale reperate;
- Exercitai o presiune uoar
oar asupra arterei pe osul radius, astfel nct s percepei sub
degete pulsaiile sngelui;
- Fixai-v un punct de reper pe cadranul ceasului de mn mn;
- Numraii timp de 1 minut pulsapulsaiile perceputete cu degete, sau 30 secunde i nmulii
cu doi numrul pentru a obine ine rata pulsului pe minut;
- Apreciaii ritmul, amplitudinea i elasticitatea a peretelui arterial n timp ce msurai
frecvena;
- nregistrai frecvenaa pulsului n carnetul perso
personal notnd:
nd: numele pacientului, salonul,
data nregistrrii, rata;
- Splai-v minile.
REPREZENTAREA GRAFIC A PULSULUI N F.T.
orizontal a foii de temperatura cte 4 pulsaii;
pulsa
- Notaii graphic valoarea nregistrat
nregistrat printr-un punct de culoare roie, ie, aezat
a direct pe
corespunztoare pentru D (dimineaa) a) sau S (seara); pentru
valorile care cresc din 4 n 4 (ex. 64, 68, 76, 80);
- Notaii graphic valoarea nregistrat
nregistrat printr-un punct de culoare roie ie aezat
aeza n mijlocul
ptratului
tratului din rubrica corespunz
corespunztoare (D sau S) pentru valorile care cresc din 2 n 2
(ex.: 62, 66, 70);
- Unii primul punct printr-oo linie cu ssgeat de rubrica pulsului aflat n partea dreapta a
sistemului de coordonate din F.T.;
- Obineii curba pulsului prin unirea punct punctelor care indic valorile ratei cardiace
msurate
surate bicotidian, pe parcursul zilelor de supraveghere i ngrijire.
REZULTATE ATEPTATE/DORITE:
TEPTATE/DORITE:
- Pulsul este bine btut, tut, regulat, iar frecve
frecvenaa se nscrie n limitele
limite normale
corespunztoare vrstei;
- Tegumentele ii mucoasele sunt normal colorate;
- Pacientul este linitit.
REZULTATE NEDORITE
- Rata pulsului este mai mare sau sub normalul caracteristic vrstei;
- Pulsul radial nu este percept
perceptibil;
Page 80
- Pulsul este aritmic;

- Amplitudinea este micmic sau crescut;
- Pacientul este palid, anxios, acuz
acuz palpitaii,
ii, extrasistole;
- Pacientul are una sau mai multe dintre problemele de dependen dependen urm toare:
intoleran la activitate;
alterarea confortului;
deficit de volum lichidian:
exces de volum lichidian;
alterarea perfuziei tisulare
Cutaii alte artere accesibile dac dac pulsul radial nu este palpabil i msura
surai pulsul la:
- artera temporal - la un lat de deget de deasupra i lateral de stnca temporalului, n
dreptul pavilionului auricular;
- artera carotid extern (dreapt
(dreapt sau stng): - pe faa anterioar a gatului, n anul
delimitat de laringe (anterior) i muchiul sternocleidomastoidian (lateral);
- artera pedioasa - pe lata dorsala a piciopiciorului, n dreptul primului sant intermetatarsian;
- artera femural - n regiunea inghina
inghinal, la nivelul triunghiului lui Scarpa
- apex (vrful inimii) - pulsul apicul - n spaiul iul 5 inlercostal (i.c.) pe linia
medioclavicular stng;
- Evitai msurarea
surarea pulsului radial la copiii sub 2 ani ntruct rata crescut
crescut i aria mic
de palpare pot determina valori eronate/inexacte;
- Obineii rata pulsului radial la copiii peste 2 ani atunci cnd sunt linitii lini sau dorm,
ntruct este dificil s obiiii colaborare
colaborarea copilului de a rmne cu mna nemicat;
nemi
- Numraii rata pulsului timp de 1 minut, la copil, pentru o acurate
acurateee maxim.
maxim
- nvai pacientul s-ii m msoare singur pulsul periferic la arterele carotid carotid sau
temporal ntruct sunt mai accesibile pentru autopalparea la domiciliu;
- Instruii pacientul s exercite o presiune uoar folosind 3 degete pentru palpare;
- Informaii pacientul/familia care sunt valorile normale ale pulsului, caracteristice vrstei;
- Instruii pacientul/familia s ia leg
legtura cu medicul curant ori de cte ori valorile ratei
pulsului sunt deviate de la normal i starea general a pacientului se modific. modific
- Oferii,i, eventual, un tabel cu valori orientative ca n exemplul de mai jos:
Vrsta Rata aproximativ
aproximativ Rata medie
- Nou-nascut 120--160 140
- 1- 2luni (sugar) 100- 140 120
- 12 luni - 2 ani 80-130
130 110
- 2 ani - 6 ani 75-120120 100
- 6 ani - 12 ani 75-110110 95
- Adolescent 60-100100 80
- Aduit 60-100
100 80
Page 81
MSURAREA
RAREA PRESIUNII SNGELUI (T.A.)
- Determinarea presiunii sistolice i diastolice e la internare pentru a compara starea
curent cu valorile normale
- Evaluarea st rii pacientului n ce prive
privete volumul de snge, randamentul inimii i
sistemul vascular;
- Aprecierea rspunsului
spunsului pacientului la tratamentul cu fluide sau/sau/ii medicamente
Pregtii pe o tava medical:
- Stetoscop biauricular;
- Tensiometru cu maneta eta adaptat
adaptat vrstei
- Comprese cu alcool medicinal;
- Culoare albastr ( pix, carioc
carioc, creion);
- Foaie de temperatur (F.T);
- Carnet de adnotri ri personale
a) PSIHIC:
- Explicaii pacientului procedura pentru a red reduce teama i a obineine colaborarea;
- Asiguraii un repaus psihic de cel pu puin 5 minute nainte de msuraresurare ntruct emoiile
influeneaz presiunea sngelui;
b) FIZIC:
- Aezaii pacientul n poziie confortabil
confortabil de decubit
cubit dorsal ori semieznd
semi sau n
ortostatism conform indicaiei iei medicale
- Utilizaii comprese cu alcool pentru a terge olivele i prile ile metalice ale stetoscopului
dac este necesar
- Selectaii un tensiometru cu man maneta potrivit strii constituionale a pacientului;
- Amnai msurarea
surarea T. A. dacdac pacientul este tulburat emoional ional are dureri,
d dac a
fcut exerciii de micare,
care, dac msurarea presiunii arteriale nu este o urgen;
urgen
- Alegei braul ul potrivit pentru aplicare
aplicarea manetei (fr perfuzie i.v., intervenie
chirurgical la nivelul snului sau axilei, fr arsuri, shunt arterio-venos venos sau rni
r ale
minii);
- Permitei pacientului s adopte pozi poziia culcat sau aezat cu braul ul susinut
sus la nivelul
inimii i palma ndreptat n sus;
- Descoperii braul ul pacientului fie prin ridicarea mnecii prin dezbrcare care dac
dac aceasta
(mneca) este prea strmt pentru a nu cr
crete
te presiunea deasupra locului de aplicare a
manetei;
- Verificai dac maneta eta conine aer;
Page 82
- Scoateii aerul din man manet, la nevoie, deschizndhiznd ventilul de

siguran i comprimnd maneta eta n palme sau pe o suprafa
suprafa dur;
- nchideii ventilul de siguran
siguran nainte de a umfla maneta;
man
- Aplicai maneta,eta, circular, n jurul brabraului, bine ntins, la 2,5 -5
5 cm deasupra plicii
cotului i fixai-o.
- Palpai artera brahial sau radialradial exercitnd o presiune uoar cu degetele;
- Aezaii membrana stetoscopului deasupra arterei reperate ii introducei introduce olivele n
urechi;
- Umflai maneta eta tensiometrului pompnd aer cu par paraa de cauciuc n timp ce privii
privi acul
manometrului;
- Continuai s pompaii aer pn pn cnd presiunea se ridic cu 30 0 cm deasupra punctului
n care pulsul a disprut rut (nu se mai aud batai n urechi);
- Decomprimai maneta, eta, deschiznd u uor ventilul de siguran ii restabilind circulaia
sngelui prin artere; nregistra
nregistrai mental cifra indicat de acul manometrului n oscilaie
oscila n
momentul n care, n urechi, auzi auzii prima btaie clara (lup-dup);
dup); aceast cifr
cifr reprezint
presiunea
iunea (tensiunea) sistolic sau maxim;
- nregistrai numrul rul care corespunde b btii de final
inal n timp ce continuai
continua
decomprimarea manetei; etei; acesta reprezint
reprezint T.A. diastolic sau minim;
- ndeprtai maneta, curai ai i dezinfectai olivele stetoscopului;
- nregistrai valorile msurate
surate n carnetul perso
personal,
nal, notnd: numele bolnavului, data
nregistrrii, valorile obinute
inute (T.A. = 130/70 mmHg sau T.A.= 13/7 cmHg).
REPREZENTAREA GRAFIC A T.A.
orizontal din foaia de temperatur,, 10 mmHg sau 1 cmHg.
- Reprezentaii grafic valorile nregistrate printr-un dreptunghi de culoare albastr,
aezat
ezat pe verticala timpului (D sau S); latura de sus a dreptunghiului reprezint T.S.
(tensiunea sistolic) iar latura de jos a dreptunghiului reprezint T.D. (tensiunea
diastolic).
TEPTATE/DORITE:
- T.A. a pacientului este, n limitele normale corespunz
corespunztoare vrstei;
- Pacientul nu acuz cefalee, tulbur tulburri de echilibru;
REZULTATE NEDORITE
- Presiunea sistolic sau diastolic
diastolic este mai mare sau mai mic fa de rata normal a
persoanelor de aceeaii vrstvrst;
- Sunetele obinute
inute prin metoda KOROTKOPF nu sunt audibile sau suficient de distincte
pentru a facilita o apreciere exacta a T.A.
NGRIJIREA PACIENTULUI
Pacientul poate avea una sau mai multe din problemele de dependen dependen:
intoleran la activitate
alterarea randamentului inimii;
Page 83
exces de volum liebidian

deficit de cuno
cunotine;
alterarea nutri
nutriiei;
alterarea meninerii sn ntii
- Ridicai braul ul pacientului deasupra inim
inimiiii pentru 15 secunde nainte de reverificarea
presiunii dac auziii cu dificultate sunetele (btile cardiace) n urechi;
- Msurai T.A. la coaps dac accesul la arterele braului ului nu este posibil;
- Alegei o maneta lat i a aezai pacientul pe abdomen pentru palparea adecvat adecvat a
arterei poplitee;
- Ajustaii evaluarea presiunii arteriale inreinregistrate, dac folosiii coapsa, ntruct exist
tendina ca T.A. s fie mai mare la extremitatea distal f de extremitatea proximal proximal
(superioara).
- Msurai presiunea unea arterial prin metoda palpatorie, ie, n lipsa stetoscopului auricular;
ntotdeauna veti obine ine exact numai ttensiunea sistolic prin aceasta metod.
metod
- Sftuii pacienii aduli s-ii m
msoare T.A. cel puin o dat pe an;
- Informai pacieniiii despre utilitatea autom
automsurrii rii TA., la domiciliu, prin echipament
digital; deii costisitor este mult mai u uor s citeti valorile.
- Instruii pacientul s se prezinte cu promptitud
promptitudine la medic dac valorile T.A. sunt
oscilante; - - Instruii pacientul
entul cu hiperte
hipertensiune arterial (HTA) s-ii ia medicamentele
n mod regulat, s reduc consumul de sare, s-i verifice greutatea i s nvee tehnici
de managementul stressului;; - Informai pacientul/familia care sunt valorile n funcie func de
vrst; oferii,i, eventual, un tabel cu valori orientative ca n exemplul de mai jos.
Vrsta Valori normale ale T.A: Limite superioare ale
normalului
1 an 95/65 mmHg Nedeterminate
6-9 ani 100/65 mmHg 119/79 mmHg .
10-13 ani 110/65 mmHg 124/84 mmHg.
14-17 ani 120/80 mmHg 134/89 mmHg.
18-adult 120/80 mmHg 139/89 mmHg.
MSURAREA NLIMII I GREUT

GREUTII
- Stabilirea greut ii pacientului pentru aprecie
aprecierea st rii de nutriie i a reinerii apei n
organism; - Aprecierea raportului dintre nal
nalime i greutate
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
Page 84
- Cntar pentru aduladuli

- Antropometru (sau cntar antropometru)
- Carnet pentru notarea valorilor
a) PSIHIC:
- Explicaii pacientului necesitatea m msurtorii i stabilii mpreun ora potrivit
potrivit n cursul
dimineii
- Asigurai pacientul, dac este cazul, cc se respect intimitatea
b) FIZIC:
- Ajutai pacientul s se dezbrace de halat;
- Explicai pacientului s nu m mnnce, sau urineze i s elimine scaunul nainte de
cntrire
- Instruii pacientul s stea cu cclciele lipite de tija antropometrului
1.Msurarea nlimii
- Aezaii pacientul n picioare cu spatele la tija ii sub cursorul taliometrului;
- Rugai pacientul s stea cu spatele drep drept i clciele lipite de tija taliometnilui;
- Cobori cursorul pn la capul bolnavul
bolnavului i citii pe tij gradaia nlimii
limii
2. Msurarea greutii
- Aducei balana a n echilibru i imobilizai acul indicatorului nchiznd braul
bra balanei
- Verificai dac sunt ndeplinite condi
condiiile
- Bolnav nemncat
- Vezic urinar golit
- Scaun eliminat
- Asigurai-v c poart acelea leai haine la fiecare cntrire
- Folosii acelai cntar
- Aducei cele dou cursoare pentru kg. ii grame aproape de greutatea estimat estimat a
pacientului
- Rugai pacientul s urce pe cntar
- Deschidei braul ul (tija balan
balanei) i micai cele dou cursoare (cursorul) pn pn acul se
stabilete din nou la zero;
- Fixai scara cursorului ii ruga
rugai pacientul s coboare
NGRIJIREA PACIENTULUI
- Conduceii pacientul la pat (dac (dac este nevoie)
- Ajutai-l s se aeze n pat
- Nu este cazul n general;
- Cntarele mobile sunt aduse la locul lor
NOTAREA PROCEDURII
- Notai valorile nlimii ii greut
greutii
Page 85
- Precizaii dac
dac din diverse motive nu pot fi ndeplinite toate condiiile
condi
EVALUAREA EFICACIT
REZULTATE A ATEPTATE
- Cntrirea s-a fcut
cut corect, rezultatul atest
atest o evoluie bun
REZULTATE NEDORITE RITE / CE FACE
FACEI
- Valorile obinute arat sc scderea greutii la pacienii slbii,i, denutrii,
denutri creterea
greutii i reinerea
inerea apei n organism
- Verificai respectarea regimului
egimului
OBSERVAREA SI NOTAREA APETITULUI SI A MODULUI IN CARE
BOLNAVUL RESPECTA PRESCRIPTIA MEDICALA
Apetit = pofta de mancare
Inapetenta = lipsa poftei de mancare a bolnavului fata de anumite alimente
Anorexie = scaderea sau lipsa poftei de mancare.
Scop:: observarea apetitului urmareste descoperirea si combaterea inapetentei
sau anorexiei bolnavului. Apetitul poate fi un indiciu important in stabilirea
diagnosticului.
Ex. Bolnavii cu cancer gastric refuza carnea de vaca; in faza preicterica a
hepatitei virale,bolnavii
rale,bolnavii refuza grasimile; apetitul exagerat sau polifagia este
specifica diabetului.
Procedeu de combatere a inapetentei sau anorexiei:
1. Se verifica daca bolnavul refuza toate alimentele sau doar cele de regim.
2. Se asigura servirea mesei intr intr-un cadru cat mai estetic.
3. Bolnavii inapetenti se alimenteaza in portii mici la intervale de 2-3 2 ore.
4. Se servesc bolnavului lichide reci, usor acidifiate cu lamaie, alternandu-le
alternandu
cu alimentele,
5. Bolnavului inapetent nu i se administreaza alimente hiperzaharate(
gustarile
rile dulci provoaca relativ repede o senzatie de plenitudine si
favorizeaza adesea diareea).
6. Se administreaza elemente nutritive lichide: lapte, sucuri de fructe etc.
7. Se asigura necesitatile calorice (2500 3000Kal/zilnic) prin administrare
de preperate lichide
ichide hipercalorice.
8. Cand apetitul isi revine, se administreaza alimente solide, in 4-5 4 mese.
9. Se va urmari ca bolnavul sa consume alimente conform prescriptiei
medicului.
Masurarea si notarea diurezei

Diureza reprezint cantitatea de urin
urin eliminat din organism timp de 24 ore.
Scop:
Obinerea
inerea datelor privind starea morfofunc
morfofuncional a aparatului renal i
asupra altor
mbolnviri
Cunoaterea
terea volumului diurezei
Page 86
Efectuarea unor determin

determinri
ri caliatative (analize biochimice) din
cantitatea total
total de urin emis
Urmrirea bilanului circulaiei
iei lichidului n organism = bilan
bilanul
ul lichidul (intrri
(intr ieire).
Materiale necesare
se pregtesc recipiente : vase cilindrice gradate, cu gt larg, splate
late i cltite cu
ap distilat (pentru a nu modifica compozi
compoziia urinei) ii acoperite; se poate utiliza
orice borcan de 2-4
4 litri pe care
care-ll vom grada noi cu creion dermograf sau pe
benzi de leucoplast
se informeaz pacientul asupra necesit
necesitii colectrii
rii corecte a urinei i asupra
procedeului
colectarea ncepe diminea
dimineaa, la o anumit or, i se termin n ziua urmtoare,
urm la
aceeai or
Pentru o determinare corect
1. pacientul urineaz diminea
dimineaa la o or fix; aceast cantitate de urin,
urin de la prima
emisie, se arunc
2. se colecteaz,, apoi, toate urinele emise n decurs de 24 de ore pn a doua zi, la
aceeai or, pstrndu-se
se i urina de la ultima emisie
De reinut
golirea vezicii trebuie s se fac nainte de defecare
pentru a mpiedica procesele de fermenta
fermentaie, se vor aduga,
uga, la urina colectat,
colectat
cristale de timol
recipientul de urin
este etichetat cu numele pacientului, num
numr
r salon, numr
num
pat, se ine la rcoare
coare i ferit de lumin,, pentru a preveni descompunerea urinei
dup golirea recipientului, acesta se va sp
spla ii dezinfecta conform cerinelor
cerin
pentru examene fizice (canti
(cantitate, aspect, miros) se recolteaz urina din 24 de ore
pentru examene chimice
chimice-se recolteaz 100ml de urin
Precizare.. Pentru determinarea toleran
toleranei la glucide, 100 ml de urin
se vor recolta din
cantitatea total de pe 24 de ore
Notarea diurezei
Diureza se noteaz zilnic n foaia de temperatur
temperatur a pacientului
prin haurarea ptrelelor
elelor corespunz
corespunztoare cantitii de urin ii zilei respective
Page 87
spaiul
iul dintre dou
dou linii orizontale a foii de temperatur
temperatur corespunde
la 100 ml de urin
urin
cantitatea de urin eliminat
at n 24 de ore, n mod normal, este de aproximativ 1500
ml.
OBSERVAREA SI NOTAREA SCAUNULUI
=resturile alimentelor supuse procesului de digestie,eliminate din organism

SCAUNUL=resturile
prin anus,prin actul defecatiei.
=obtinerea de informatii necesare pentru stabilirea diagnosticului si urmarirea
Scopul=obtinerea
evolutiei bolilor tubului digestiv si glandelor anexe acestuia.
Urmarirea tranzitului intestinal se face prin:
-observarea
observarea caracterelor scaunelor si notarea scaunelor in foaia de temperatura.
Elemente de Valori normale Valori patologice

Observatie
1.Frecventa 1-2
2 scaune/zi a.3-6
6 scaune/zi,diaree in enterite si
enterocolite
b.20-30
30 scaune/zi=sindrom dizenteric
c.scaun la 2-4 zile=constipatie
d.suprimarea completa a eliminarii fecalelor
si a gazelor=ileus
2.Orarul Ritmic,la aceeasi ora a Pierderea orarului obisnuit al evacuarii
zilei,dimineata dupa :constipatie sau diaree
sculare
3.Cantitatea Zilnic,15-=200
=200 g de -marita(in
marita(in afectiunile pancreasului,ale
materii fecale colonului,in diareele gastrogene de natura
aclorhidrica);poate ajunge la cateva
kilograme(in anomalii de dezvoltare a
colonului);
Page 88
-redusa(in constipatie)
-foarte
foarte redusa,de numai 10-15
10 g(in
dizenterie)
4.Consistenta pastoasa,omogena Uscata,consistenta
crescuta(scibale,coproliti-in
constipatie);consistenta scazuta(scaune
moi),in diaree;lichida,apoasa in special dupa
purgative saline;consistenta
neomogena(scaun solid,dur urmat de o
cantitate de scaun semilichid sau lichid)
5.Forma Cilindrica,cu diametrul -de
de panglica sau creion(in cancer
de 3-5
5 cm,lungime rectal);filiforma(in spasme ale regiunii
variabila snorectsle);bile dure,de marimea
maslinelor(in constipatie),bile
conglomerate,multiglobale(in cazul cand
materiile fecale au stagnat mult timp in rect)
6.Culoarea Bruna Galben-aurie(in
aurie(in diaree);verde cand
bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului
gros;mai inchisa(in constipatie);albiciaosa
ca argila(icter mecanic),brun-inchis(icter
mecanic),brun
hemolitic);neagra ca pacura,moale si
lucios(in cazul unor hemoragii in portiunea
superioara
ara a tubului digestiv-
digestiv
melena);rosie(in cazul hemoragiilor din
portiunea inferioara a tubului digestiv).
7.Mirosul Fecaloid Acid(in caz de fermentatie intestinal);fetid(in
caz de putrefactie);miros rincet foarte
patrunzator(in cazul cand in scaun se
gasesc
sc grasimi nedigerate);foarte fetid(in
Page 89
cancerul colonului si rectului).

8.Aspectul Pastos-omogen
omogen De zeama de pepene sau supa de linte(in
febra tifoida);de zeama de orez(in
intoxicatii,sau holera)
9.Elemente - mucus,puroi,singe(in colite
patologice ulceroase,pseudomembranoase,cancer
rectal sau intestinal,dizenterie);resturi de
alimente nedigerate(in pancreatite
cronice);grasimi nedigerate,paraziti
intestinali,cazurile vor fi imediat raportate
medicului
10.Notarea Scaun normal Moale:/
scaunelor Diareic: -
Mucus:X
Cu puroi:P
Cu sange:S
Grunjos:Z
OBSERVAREA SI NOTAREA VARSATURILOR
actul reflex prin care se elimina brusc,la exterior,prin gura,continutul

Voma(varsutara)=actul
stomacal.
obtinerea de in informatii privind continutul gastric pentru stabilirea diagnosticului
Scop=obtinerea
si bilantului lichidelor ingerate si eliminate zilnic din organism
Materiale =tavita
necesare=tavita renala(2),pahar cu apa,foaie de temperatura,pix
albastru,musama,aleza,prosop.
Efectuarea tehnicii:
-se
se aseaza bolnavul intr
intr-o pozitie care
e sa impiedice aspirarea
varsaturii(sezanda,semisezanda,in decubit lateral cu capul usor ridicat).
Page 90
-se
se sustine capul(fruntea)bolnavului cu o mana si cu cealalta tavita
renala
-se
se serveste bolnavului un pahar cu apa pentru clatirea gurii dupa varsatura
Etape de executie Timpi de executie

Observarea
calitatilor
varsaturilor
Frecventa -ocazionale (in intoxicatiile alimentare sau in bolile infectioase
ocazionale(in
acute);
-frecvente (in stenoza pilorica varsaturile se produc dupa mese);
frecvente(in
incoercibile(graviditate si unele boli psihice)
-incoercibile
Orarul dimineata pe stomacul gol(la alcoolici si gravide)
matinale-dimineata
-matinale
-postprandiale imediat dupa alimentare sau chiar in timp ce
postprandiale-imediat
bolnavul consuma alimentele(la nevropati)
-tardive--la 2-6
6 ore de la alimentatie(in ulcer si cancer gastric
complicat cu stenoza pilorica)
Cantitatea In stenoza pilorica varsatura este foarte abundenta iar in alte
cazuri cantitatea se poate reduce la cativa zeci de ml.
Continutul -alimentare (alimente mai mult sau mai putin digerate)
alimentare-(alimente
-fecaloide
fecaloide-(in ocluziile intestinale)
-mucoase,apoase
mucoase,apoase(la etilici si gravide)
-biliare(in
(in colecistopatii)
-purulente
purulente(in gastrita flegmonoasa)
-sangvinolente
sangvinolente(sau sange pur-hematemeza-in
in boli ale
stomacului)
Culoarea -galbena
galbena sau verzuie(in varsaturile bilioase)
-rosie,ca
rosie,ca sangele ned
nedigerat(in ulcer gastro-duodenal)
duodenal)
-galbuie,murdara(in
galbuie,murdara(in ocluzie intestinala)
-bruna,ca
bruna,ca zatul de cafea(in cancer gastric)
Mirosul -fad,acru(in
fad,acru(in hiperclorhidrie)
Page 91
-fecaloid(reflux
fecaloid(reflux al continutului intestinal in stomac(ileus)
-unt
unt rancet(in fermentatie gstrica)
Forta de proiectie -brusc,in
brusc,in jet,fara efort,fara legatura cu alimentarea,far agreata;
Simptome care -durere
durere abdominala,deshidratare
insotesc varsatura
Notarea Se noteaza fiecarea varsatura cu un cerc insotit de data si
s ora
varsaturilor in foaia cand s-a
a produs,in rubrica speciala a foii de temperatura:
de observatie -varsatura
varsatura alimentare:cerneala albastra
-varsatura
varsatura bilioasa:cerneala verde
-varsatura
varsatura sangvinolenta:cerneala rosie
OBSERVAREA, MASURAREA SI NOTAREA

EXPECTORATIEI
Expectoratie=actul de eliminare pe gura,dupa tuse,a produselor formate in caile

respiratorii-sputa
sputa sau expectoratia.
obtinerea de informatii privind calitatile sputei,ele avand o mare valoare in
Scop=obtinerea
stabilirea diagnosticului si urmarirea evolutiei unor afectiuni pulmonare.
Materiale necesare: scuipatoare, tampoane pe porttampon, vas gradat, tavita renala,
foaie de observatie (temperatura), pix sau creion de culoare rosie.
Pregatirea bolnavului psihica si fizica:
-bolnavul
bolnavul va fi educat cum sa expectoreze:sa tuseasca cu gura inch
inchisa;sa
isa;sa colecteze
sputa in scuipatoare; sa nu stropeasca in jurul, sa nu arunce in scuipatoarele corpuri
straine (mucuri de tigari, hartii);
-se
se va insista in educarea femeilor care au tendita de a ingera sputa.
-se
se va aseza bolnavul in pozitia care
care-i permite sa expectoreze cu usurinta,fara sa
oboseasca;
Page 92
-se
se va sprijini capul bolnavului (daca o cere starea generala).
Notarea grafica:
-se
se noteaza in foaia de temperatura cu culoare rosie,identic cu notarea
diurezei,cantitatea de sputa colectata in vasul gradat.
Curatirea mucoasei bucale:

-se
se pregatesc tampoane de tifon de porttampon
-se
se curata mucoasa bucala si dintii cu tampoane pe porttampon
-se
se aruca tampoanele in tavita renala.
Observarea
calitatilor sputei
Culoarea -rosie,sangvinolenta,aerata
rosie,sangvinolenta,aerata si spumoasa(in hemoptizia din
tuberculoza,cancer pulmonar)
-hemoptoica
hemoptoica sau sputa striata cu sange
-ruginie(ca
ruginie(ca sucul de prune,in debutul din pneumonie)
-rosie-bruna
bruna cand sangele stagneaza in plaman inainte de a fi
evacuat
-rosie-gelatinoasa
gelatinoasa in cancerul pu
pulmonar
-roz
roz in edemul pulmonar
-galbena
galbena-verzuie in supuratiile pulmonare
-alba/alba
alba/alba-cenusie
cenusie in inflamatia bronhiilor si in astm bronsic
-neagra
neagra in infarct pulmonar
Mirosul -fetid
fetid in dilatatia bronsica,caverne tuberculoase
-fetiditate
fetiditate penetranta,in gang
gangrena pulmonara
-mirosul
mirosul pamantului sau al paiului umed in supuratii pulmonare
Consistenta Spumoasa,aerata,gelatinoasa,viscoasa,lichida
Page 93
Forma sputei -perlata

perlata- in astm
-numulara
numulara- in caverne pulmonare(mase grunjoase,izolate in
saliva)
-mulaje
mulaje bronsice
Compozitia(aspectul -mucos
mucos-in astm bronsic,inflamatia bronhiilor)
sputei) -purulent(in
purulent(in supuratii pulmonare,in cazul deschiderii unei colectii
purulente intr
intr-o
o bronhie din vecinatatea plamanului)
-muco--purulent
-seros(in
seros(in staza,edem pulmonar)
-pseudomembran
pseudomembranos(in
os(in difteria laringiana,bronsita
difterica,bronsita pseudomembranoasa)
-sangvinolent(in
sangvinolent(in edem pulmonar,cancer pulmonar,infarct
pulmonar).
Cantitatea sputei -50-100
100 ml/24 h:in bronsita
catarala,pneumonie,tuberculoza,incipienta
-pana
pana la 1000ml/24 ore(in gangrene pulmonare,edem
pulmonar)
pulmonar)-vomica=eliminarea
=eliminarea unor colectii masive de puroi(in
abces pulmonar,chist hidatic)
PANSAMENTE SI BANDAJE
PANSAMENTUL
RESPECTATI CONDITIILE UNUI BUN PANSAMENT
a) S fie fcut in condiiiii aseptice
- Folosii materiale de protecie i instrumente sterile
- Splai i dezinfectaii mainile, imbr
imbrcai mnui sterile
- Serviii materialele folosind pense
- Nu introducei in casolet sau in trusa de instrumente pensa cu care a
ai
i lucrat in plag;
plag
- Nu folosii aceleaii instrumente la alti pacieni
b) S fie absorbant
Page 94
- Asiguraii absorb
absorbia secreiilor
iilor pentru a favoriza cicatrizarea
- Folosiii comprese de tifon i vat hidrofil
c) S fie protector
- Acoperiii plaga cu comprese sterile i vat
- Asigurai-v c dimensiunile compreselor depesc marginile plgi gi cu cel puin
pu 1-2 cm
- Dac zona este expus microbilor, proteja protejaii plaga cu un strat mai gros de tifon i vat;
d) S nu fie dureros
- Acionai cu blandee i rbdare
bdare
- Administraii un calmant la recomandarea medicului dac situaia ia o cere
- Splai plaga prin turnare i absorbi
absorbii surplusul de lichid i secreiile iile prin tamponare
- Nu fixaii pansamentul prea strans pentru a nu jena circula circulaia ii a nu produce durere
- Asigurai limitarea micrilorrilor in acea zon
zon dac exist indicaiiii in acest sens
e) S fie schimbat la timp
- Verificai indicaia medical cu privire la schimbarea pansamentului;
- Schimbaii cat mai rar pansamentul la pl plgile
gile chirurgicale atunci cand se menine men curat
i uscat
- In cazul plgilor
gilor secretante sch schimbaii pansamentul ori de cate ori este nevoie;
- Anunai medicul ii controla
controlai plaga dac pacientul acuz durere sau prezint prezint febr
fr alt cauz, schimbaii pansamentul cu aceast aceast ocazie.
RESPECTAII TIMPII PANSAMENTULUI
a) Crearea campului operator
- Degresarea
egresarea tegumentelor din jurul pl plgii pentru a indeprta rta urmele de adeziv de la
pansamentul sau sebumul, folosind eter sau benzin benzin iodat
- Indeprtaii compresele de la pansamentul vechi cu blande blandee,
e, umezindu-le
umezindu cu soluie
antiseptic dac sunt lipite
- Dezinfectaii tegumentul cu o solu soluie antiseptic (incepand dinspre plag spre periferie,
schimbai frecvent tamponul)
b) Tratarea plgii
- Acionai in funcieie de recomandarea medicului, de natura i evoluia ia plgii;
pl splai
plaga cu un jet slab de solusoluie antiseptic dac prezint secreii, ii, indeprtai
indep tubul de
dren, indeprtai firele ii ajuta
ajutai medicul dac este o plag recent
- Aplicaii medicamente conform prescripprescripiei medicale
c) Acoperirea (protecia plgii)gii)
- Aplicaii comprese sterile care ss depeasc marginile plgii cu 1-2 2 cm
- Nu aplicaii un strat prea gros de tifon pentru a asigura o bun bun capilaritate
- La plgile care secret,, acoperi
acoperiii compresele cu strat nu prea gros de vat vat pentru a nu
permite, stagnarea secreiilor
iilor in contact cu tegumentul favorizand iritaia macerarea
ia i
d) Fixarea pansamentului :
- Alegei o metod de fixare adecvatadecvat regiunii prin infare are sau cu substane
substan adezive
Page 95
- Verificati pansamentul pentru a nu jena circulatia de intoarcere sau

dac asigur repausul in cazul in care este limitat micarea
- Verificaii dac
dac pansamentul jeneaz micarea
OBIECTIVE
Favorizarea vindecvindecrii rnilor
Prevenirea infecinfeciei
Aprecierea procesului de vindecare
Protecia plgii gii impotriva factorilor mecanici
Se face in funcie ie de tipul de pansament (protector, absorbant, compresiv, ocluziv,
umed)
- Tava medical/crucior
rucior pentru tratamente, m msuaa pentru pansamente;
- Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci
chirurgicale, stilete butonate,, sonde canelate;
- Comprese sterile
- Tuburi de dren sterile
- Mnui sterile
- Ochelari de protecie, ie, masc
- Muama, alez
- Soluii antiseptice:
pentru tegumente
pentru plag
- Soluii degresante: benzin iodat
iodat, eter
- Medicamente: pulberi, unguente
- Materiale pentru fixare: fei i de tifon, benzi adezive, plas
plas adeziv,, soluie
solu adeziv, ace
de siguran
- Tvia renal
a) PSIHIC
- Informaii pacientul asupra necesit
necesitii efecturii pansamentului
- Explicai modul de desfurarea
urarea a al procedurii
b) FIZIC
- Poziionaii pacientul in funcie de segmentul ce trebuie pansat
- Alegei poziiaia de decubit pentru a evita lipotimia
- Asiguraii intimitatea pacientului dac dac este cazul
- Alegei materialele
terialele necesare in funcfuncie de tipul pansamentului
- Verificai prescripiaia medical privind tratarea plgii
- Identificai pacientul
Page 96
- Evaluaii starea pacientului pentru a stabili dac dac

pansamentul se
face la pat sau
la sala de pansamente
- Punei masca, acoperii prul, rul, sp
splai mainile i dezinfectai-le cu alcool
- Imbrcai mnuii sterile, lua luai din trus 2 pense sterile
- Indeprtaii pansamentul vechi dac dac este cazul, fr s produceii durere. Dac Dac este
lipit umezii cu ap oxigenat sau ser fiziologi
fiziologic; observai plaga
- Curaii tegumentul din jurul pl plgii
gii folosind tampoane imbibate in benzin
benzin sau eter
pentru a efectua degresarea i apoi dezinfectai cu alcool sau tinctur de iod. tergerea
se va face de la plag spre periferie schimband des tampoanel tampoanele e pentru a evita
contaminarea
- Splaii plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluiile solu
dezinfectante recomandate;
- Absorbii secreiile din plag prin tamponare pentru a nu produce durere
- Curaii din nou tegumentele din jurul plgii gii folosind tampon pentru o singur
singur manevr
i tergeii apoi cu un tampon uscat
- Efectuaii in continuare tratamentul pl plgii in funcie de natura ii evoluia
evolu acesteia,
aplicand medicamente dac sunt recomandate;
- Acoperitii cu comprese de tifon steril sterile care sa deparasca marginea plgii cu 1-2 1 cm i
aplicai desupra un strat subire ire de vat
vat dac este necesar
- Fixaii prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat
regiunii (circular, in spiral, , in evantai, cu fa fa rsfrant, in spic)
comod i punei regiunea lezat in repaus
- Observai faciesul ii comportamentul la durere
- Observaii aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul ss nu jeneze circulaia circula
- Colectai deeurile
eurile cu poten
potenial infecios (comprese, mnui, i, tuburi de dren, fei)
fe in
recipiente speciale
- Curai instrumentele ii pregpregtii-le pentru sterilizare
- Dezbrcai mnuile
- Splai mainile
NOTAREA PROCEDURII
- Notaii tipul de pansament, aspectul i evoluia plgii data, ora
- Notai informaiileiile care trebuie transmise in leg legtur cu pansamentele urmtoare
urm
TEPTATE/DORITE:
- Pacientul nu acuz durere ;
- Pansamentul ul este bine fixat i curat;
- Plaga este in curs de vindecare
Page 97
REZULTATE NEDORITE / CE FACE FACEI

- Pacientul acuz
acuz durere, tegumentele sunt roii, ii, edemaiate,
edema plaga
secret;
- Anunai medicul ii efectuai ingrijirile recomandate
- Tegumentele ii schimb cul
culoarea, pot apare furnicturi
- Pansamentul este prea strans. Reface Refacei bandajul
- Pansamentul se umezete te din cauza secre
secreiilor
- Aplicai un strat protector i absorbant de vat vat
- Montaii tub de dren la recomandarea medicului sau sub supravegherea acestuia
- Schimbaii pansamentul de cate ori este nevoie
TIPURI DE PANSAMENTE
PANSAMENTUL PROTECTOR
OBIECTIV
- Acoperirea unei plgi gi care nu secret
secret, nu prezint tub de dren (plag operatorie, locul
unei injecii sau puncii, ii, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza
protecie fa de mediul inconjurator
RECOMANDRI
- Puteii folosi materiale sintetice in locul compreselor mari
PANSAMENTUL ABSORBANT
OBIECTIV
- Acoperirea plgilor
gilor drenate sau secretante cu un strat de comprese i un strat
de vat
RECOMANDRI
- Respectaii etapele de efectuare a pansamentului
- Supravegheaii pacientul pentru a putea schimba pansamentul mai ales dac dac se
imbib
- Dac medicul monteaz tub de dren nota notaii cantitatea de lichid eliminat
PANSAMENTUL OCLUZIV
OBIECTIV
- Acoperirea cu comprese i vat vat a plgilor insoite
ite de leziuni osoase peste care se
aplic aparatul gipsat pentru imobilizare
RECOMANDRI
- Pentru ingrijirea plgii
gii se poate face fereastr
fereastr
PANSAMENTUL COMPRESIV
OBIECTIV
- Acoperirea unei plgi gi sangerande in sc scopop hemostatic, pentru imobilizarea unei
articulaiiii in caz de entors sau pentru reducerea unei cavitii superficiale dup dup
puncionare
RECOMANDRI
- Respectaii etapele de efectuare a pansamentului .
Page 98
- Aplicaii peste comprese un strat mai gros de vat vat astfel

astfe incat s se
acopere reliefurile osoase i compresiunea s fie repartizat
repartizat uniform
pe toat suprafa
suprafaa regiunii, s nu impiedice circulaiaia de intoarcere
PANSAMENTUL UMED
OBIECTIV
- Diminuarea edemului inflamator
RECOMANDRI
- Aplicaii comprese umede reci imbibate in soluiiii recomandate de medic (Rivanol,
cloramin, etc.)
- Protejaii cu o bucata de material plastic
- Fixai
- Reumeziii din timp in timp (maxim la 5 5-10 min) sau schimbaii compresele deoarece se
inclzesc ii produc un efect contrar.
BANDAJE FIXAREA PANSAMENTULUI PRIN INF INFARE
(BANDAJAREA)
OBIECTIV
Fixarea pansamentului in regiunile in care substan substanele
ele adezive nu asigur
asigur aceast
cerin (extremiti,i, regiunea capului, regiuni articulare)
- Fixarea pansamentelor pe regiuni supuse traumatismelor in timpul unor accidente
(man, picior)
- Efectuarea pansamentului compresiv
- Imobilizarea temporar in traumatismele membrelor (entorse, luxa luxaii,
ii, fracturi)
- Fei de tifon de mrimirimi diferite (l
(limi intre 5 i 25 cm, lungimi intre 2 i 5 m)
- Fei elastice
- Foarfecii
- Ace de siguran, plas,, leucoplast
- Procedura este efectuat de regul regul dup pansament (pentru fixare) ceea ce
presupune pregtirea tirea prealabil
- Continuai s comunicaii cu pacientul pentru atingerea obiectivului i pentru
colaborarea cu acesta
- Alegei feile
ile de dimensiuni corespunz
corespunztoare regiunii i scopului
- Alegei tehnica de infare are in func
funcie de zon
- Stai tot timpul cu faa a la pacient
- inei faa in mana dreapt eapt intre police ii celelalte patru degete, iar cu mana stang
prindei captul liber
Page 99
- Trageii primele 4 4-5 tururi circulare la o distan de 10-15

10 cm de
plag.. Dup primul tur colul liber al feii aezat
ezat oblic se restrange i
se acoper cu a II II-a tur pentru a fi mai bine fixat
- Continua i infaareaarea in funct
functieie de regiune folosind o modalitate adecvat:
adecvat circular, in
spic, in evantai, in spiral etc.
INFAREA CIRCULAR
- Folosiii tehnica pentru regiuni cilindrice: cap, gat, torace, abdomen, bra, bra articulaia
pumnului
- La membre, incepei infareaarea de la extremitatea spre rrdcin in sensul circulaiei de
intoarcere (de la partea mai sub subire)
- Acoperiii pansamentul in intregime prin ture, suprapuse
- Fixai cu ac de sigurana, a, leucoplast sau prin nod la distan de plg pentru a nu
produce jen
INFAREA IN SPIRAL
- Folosiii tehnica pentru membre (gamb (gamb, antebra)) regiuni tronconice i suprafee
intinse
- Efectuai dup turele circulare ini iniiale, ture oblice in aaa fel incat tura urmtoare s
acopere jumtate tate din cea anterioar
anterioar
- Rsturnaii din cand in cand fa fa pentru a asigura apropierea de segment
INFAREA IN EVANTAI
- Folosii infarea
area pentru articula
articulaii (cot, genunchi, clcai)
- Incepei cu dou ture circulare deasupra articula articulaiei
- Continuai cu ture oblice descendente in a aa fel incat faa s se suprapun
suprapun la distane
mai mici in plic ii mai mari in partea expus expus ajungand circular la nivelul liniei articulare
i apoi oblice sub articulaie
- Incheiai cu dou ture circulare i fixai cu ac de siguran, leucoplast
INFAREA RSFRANT
- Folosiii tehnica pentru membre (gamb (gamb, antebra,, regiuni tronconice i suprafee
intinse) pentru a asigura o mai bun bun etanare
- Incepei cu 2 ture circulare
- Continuaii oblic in sus pan pe faa anterioar a segmentului egmentului unde fixai
fixa faa cu
policele sau cu ajutorul altei personae, o rrsfrangei i continuai i in jos incojurand
segmentul pe faa a posterioar acoperind . din tura anterioar
- Continuai cu tura oblic pe fa faa anterioar i repetai manevra de rsfrasfrangere a feii i
de acoperire a feei ei posterioare panpan cand pansamentul este fixat
- Incheiai prin ture circulare
- Fixai captul
tul liber cu ac de siguran
siguran sau leucoplast
INFAREA IN SPIC
- Folosiii pentru regiuni articulare: scapulo scapulo-hueral, inghino-abdominal
dominal, cot, picior,
pumn
Page
100
- Incepeii de regul
regul deasupra articulaiei
iei prin ture circulare
- Treceii fa
faa dedesuptul articulaiei, in form de "8" inconjurand zona
vecin acoperind tura precedent
precedent jumtate sau dou tururi
- Terminai prin ture circulare
Page
101
Page
102
Page
103
Page
104
SONDAJE, SP
SPLTURI, CLISME
INTRODUCEREA I INDEPRTAREA
RTAREA UNEI SONDE
NAZOGASTRICE
(TUBAJUL NAZOGASTRIC)
A. INTRODUCEREA SONDEI
- Introducerea unei sonde in stomac pentru evacuarea continutului sau aspiraie aspira
continu
- Introducerea alimentelor in stomac sau a medicamentelor
- Efectuarea unor teste diagnostice
- Tav medical sau cruciorrucior ;
- Sonde din cauciuc sau din material plastic sterile ;
- Sering de 20 ml; sering Guyon steril
steril; stetoscop;
- Tvi renal;
- Soluie
ie pentru lubrefiere (aqua gel);
- Vas colector pentru lichidul evacuat sau pung pung colectoare
- Leucoplast
- Pahar cu ap
- Prosoape, erveeleele din hartie
a) PSIHIC:
- Explicaii pacientului scopul i necesitatea tubajului;
- Obinei consimmantul i colaborarea ;
- Informaii pacientul privind modul de desf desfurare a procedurii ii a duratei acesteia;
- Asigurai intimitatea
b) FIZIC
- Indeprtai proteza dentar dac
dac exist i plasai-o intr-un
un pahar cu ap;
- Rugai pacientul s-ii sufle nasul sau cur curai nasul dac este necesar;
- Alegei nara cea mai funcional ional punand pacientul s respire alternativ pe o nar i pe
cealalt;
- Aezai pacientul in poziie ezand sau semiezand
ie ezand
- Alegei i verificaii materialele in func
funcie de obiectivul stabilit;
- Verificai recomandarea medical
medical;
- Identificai pacientul ii transporta
transportai materialele in salon
- Instruii pacientul cum s inghit
inghit
- Aezai pacientul in poziia ia aleas
aleas i plasai sub brbia
rbia acestuia un prosop.
Page
105
- Splaii mainile i imbrcai mnuile

- Estimaii lungimea necesar
necesar pentru ca sonda s ajung
ajung in stomac
procedand astfel:
- Msurai distana a dintre lobul urechii i varful nasului i apoi de la varful nasului pan pan
la apendicele xifoidian
- Insemnai locul celor dou m
msurtori cu benzi subiri iri de leucoplast sau
notai distanele dac sonda este gradat gradat
- Lubrifiai sau umeziii varful sondei pentru a asigura inaintarea, pentru a reduce
friciunea i iritaiile
- Plasai o tvi renal sub b brbia pacientului eventual s o menin singur sau apelai
la ajutor - Introducei sonda cu delicatee prin nara selectat indreptand--o spre spate i
in jos inaintand incet pan ajunge in faringe
- Avansaii cu sonda rugand pacientul ss inghit pan ajunge la primul semn. Favorizai
inghiirea
irea sondei dand pacientului canti cantiti mici de ap cu paiul (dac este cazul)
- Supravegheaii starea pacientului deoarec deoarecee pot apare: cianoza, tulburri
tulbur respiratorii,
situaie
ie in care sonda a ajins in trahee
- Rugai pacientul s inghit incet pan
pan la al doilea semn
- Controlai poziiaia sondei prin una di din urmtoarele metode;
- Conectai o sering la captul tul liber al sondei i coninutul stomacal
- Conectai o sering la captul tul liber al sondei i introduceii 30 cm3 de aer ascultand cu
stetoscopul plasat pe epigastru
epigastru, zgomotele produse de intrareaaerului
- Introducei captul tul liber al sondei intr
intr-un pahar cu apa.
Nu trebuie s ias bule de aer.
- Verificai radiologic dac este cazul
- Fixaii sonda pe nas cu leucoplast astfel incat ss nu impiedice vederea i s nu
preseze nasul
- Fixai eventual partea liber a sondei avand gri grij s lsai o bucl (de la nas pan la
locul fixrii) care s-i permit pacientului mimicarea lejer a capului
- Aezai pacientul intr-o o poziie comod
comod
- Continuaii tubajul conform obiectivului urm urmrit
- Clampaii sonda sau aplica aplicai un dop intre dou folosiri, ataaii punga colectoare in
funcie de obiectivul tubajului
- Observai faciesul ii respiraia pacientului
- Asigurai igiena oral,, mucoasa ss fie curat i umed
- Observai nrile ii evetualele semne de iritaie
- Verificaii permeabilitatea sondei
- Redaii pacientului proteza, dac dac nu exist alte recomandri ri ale medicului
- Indeprtaii materialele folosite
Page
106
- Goliii recipientele (dac

(dac este cazul) i curai
- Aezaii mate
materialele
rialele in dulapuri sau in alte locuri destinate pstrrii
p
NOTAREA PROCEDURII
Notai :
- Data, ora efecturii/introducerii
rii/introducerii sondei, tipul tubajului, durata i mrimea rimea
sondei folosite
- Tolerana a pacientului la procedur
procedur
- Metode folosite pentru control
- Cantitatea,
ntitatea, culoarea, consisten
consistena, mirosul lichidului extras
- Prezena a unor semne de iritairitaie i dificulti in introducerea sondei
TEPTATE/DORITE:
- Pacientul este colaborant i demonstreaz
demonstreaz inelegerea informaiilor;
- Sonda este introdus fr dificultate;
- Sonda este permeabil;
- Pacientul nu acuz disconfort major .
REZULTATE NEDORITE/CE FACE FACEI?
- Pacientul nu colaboreaz
- Explicai-i cu rbdare
bdare importan
importana procedurii i la nevoie anunaii medicul
- Folosiii un spray anestezic, dac dac medicul recomand,, pentru a indeprtaindep senzaiile
neplcute
- Sonda nu inainteaz la nivelul orificiului nazal
- Este posibil o obstrucie; ie; retrage
retragei sonda i incercai din nou cu rbdarebdare
- Pacientul tuete,te, se cianozeaz
cianozeaz, prezint tulburri ri respiratorii pentru c
c sonda a
ajuns in trahee
- Retragei uor sonda, lsaii pacientul ss se liniteasc i incercai din nou manevrand
sonda cu blandee
- Pacientul acuz disconfort, irita iritaie, senzaie de vom, grea
- Sftuii pacientul s respire profund pentru a combate grea greaa
- Ajutai pacientul s-i susinin sau susinei tvia renal, in caz de vom
- Anunaii medicul in caz de irita iritaie i aplicai msurile stabilite de acesta
- Sonda se incolcete te in stomac
- Apreciai corect prin msurtori
surtori profunzimea la care va fi introdus
introdus sonda
- Retragei puin sonda pan la diviziu
diviziunea 55-60 sau pan la al doilea marcaj
B. INDEPRTAREA
RTAREA SONDEI
OBIECTIV
- Indeprtarea
rtarea sondei folosite pentru tubajul nazogastric
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR NECESARE
- Tav sau msu pentru materiale
- erveele (prosop) de hartie
Page
107
- Mnuii de unic
unic folosin
- Tvia
a renal
renal
- Alez,, prosop
- Muama pentru protecia ia lenjeriei pacientului i a patului
- Pahar cu ap
- Verificai indicaia medicului pentru retragerea sondei
- Aducei materialele lang patul pacientului
- Explicai procedura
- Aezai pacientul in poziie ezand sau semiezand in funcie
ie ezand ie de starea acestuia
- Punei muamaua ii aleza pe pieptul pacientului
- Splai mainile, imbrcai m nui
- Inchidei sonda
- Indeprtaii leucoplastul cu blande
blandee de pe nas
- Instruii pacientul s inspire i s rman in apnee
- Apucai sonda cu o man, , presa
presai i retragei incet cu o micare uoar,
oar, pan
pan aproape
de faringe, apoi mai rapid
- Ghidai sonda cu cealalt man
man folosind un prosop de hartie i prinzand prinzan captul
sondei pe msur ce este retras retras
- Rugai pacientul s respire normal
- Oferiii pacientului un pahar cu ap ap pentru a-i clti gura
- Observai faciesul pacientului
- Aezai pacientul intr-oo poziie comod
comod
- Curai nrile i observaii eventualele irita
iritaii
- Msurai (dac este cazul) lichidul eliminat
- Indeprtai mnuile, splai
i main
mainile
NOTAREA PROCEDURII
Notai:
- Ora indeprtrii sondei ii comportamentul pa pacientului,
cientului, cantitatea, aspectul lichidului
REZULTATE ATEPTATE
- Indeprtarea
rtarea sondei a decurs ffr incidente
REZULTATE NEDORITE/ DORITE/ CE FACE FACEI?
- Pacientul exprim discomfort din urm urmtoarele cauze:
- Sonda nu a fost inchis i pensat
pensat, coninutul s-a scurs in faringe
- Preveniii prin executarea corect
corect a extragerii;
Page
108
- Prezint
irita
iritaii din cauza lezrii mucoasei prin compresiune sau a
asperitilor
ilor varfului sondei
- Preveniiii prin controlul repetat al aspectului mucoasei
- Folosiii sonde de dimensiuni cores corespunztoare
toare varstei pacientului, scopului i
recomandrii medicale
TUBAJUL (SONDAJUL) DUODENAL
- Introducerea unei sonde pan pana in duoden (dincolo de pilor) pentru pentr extragerea
coninutului
inutului in vederea unor teste de diagnostic;
- Drenarea cilor biliare;
- Introducerea unor lichide hidratante i nutritive, a unor medicamente;
- Aspiraie continu la bolnaviiii chirurgicali.
- Tav sau crucior
rucior pentru materiale;
- Sonde sterile Einhorn (sau Miller
Miller-Aboit);
- 2 seringi de 20 ml, sering Guyon, perfuzoare;
- Mnui de cauciuc de unic folosin
folosin;
- Pens (clem)) pentru clamparea sondei;
- Leucoplast
- Muama, alez, prosop
- Pern cilindric sau un sul dintr
dintr-o ptur
- Tvi renal
- Materiale in funcieie de obiectiv: stativ cu eprubete, soluie de Sulfat de magneziu 33%,
hartie de turnesol, medii de cultu
cultur, ulei de msline, novocnin, soluii
ii pentru hidratare
sau alimentare, medicamente, recipiente pe pentru colectarea lichidului de aspiraie
aspira sau
pungi colectoare
- Paravane pentru izolare
- Pahar cu ap
a) PSIHIC:
- Explicaii pacientului scopul i necesitatea tubajuluii;
- Obinei consimmantul i colaborarea ;
- Informaii pacientul privind modul de desf
desfurare a procedurii ii a duratei
acesteia;
b) FIZIC
Page
109
- Indeprtai
rtai proteza dentar
dentar dac exist i plasai-o
o intr-un
intr pahar cu
ap ;
- Rugaii pacientul ss-i sufle nasul sau curaii nasul dac
dac este
necesar;
- Alegei nara cea mai funcional ional punand pacientul s respire alternativ pe o nar i pe
cealalt ;
- Aezai pacientul in poziie ezand sau semiezand
ie ezand
1. Introducerea sondei
- Alegei i verificaii materialele in funcfuncie de obiectiveul stabilit;
- Verificaii recomandarea medical
medical;
- Identificai pacientul ii transporta
transportai materialele necesare in salon
- Instruii pacientul cum s inghit
inghit
- Aezai pacientul in poziia ia aleas
aleas i plasai sub brbia
rbia acestuia un prosop ;
- Splai mainile i imbrcaii m mnuile
- Estimai lungimea necesar pentru ca sonda ss ajung in stomac procedand asfel:
- Msurai distana a dintre lobul urechii i varful nasului i apoi de la varfularful nasului pan
pan
la apendicele xifoidian
- Insemnaii locul celor dou msurtori cu benzi subiri iri de leucoplast sau notai
distanele dac sonda este gradat gradat
- Lubrifiai sau umeziii varful sondei pentru a asigura inaintarea, pentru a reduce
friciunea i iritaiile
- Plasai o tavi renal sub b brbia pacientului i rugai-l eventual s o menin
men singur
sau apelai la ajutor
- Introduceii sonda cu delicate
delicatee prin nara selectat indreptand-o o spre spate i in jos
inaintand incet pan ajunge in faringe;
- Avansaii cu sonda rugand pacientul ss inghit pan ajunge la primul semn. Favorizai
inghiirea
irea sondei dand pacientului canti cantiti mici de ap cu paiul (dac este cazul)
- Supravegheatii starea pacientul
pacientului ui deoarece pot apare : tusea, cianoza, tulburri tulbur
respiratorii situaieie in care sonda a ajuns in trahee
- Rugai pacientul s inghit incet pan
pan la al doilea semn
- Controlai poziiaia sondei prin una din urm urmtoarele metode
- Conectai o sering la captul tul liber al sondei i aspirai coninutul stomacal
- Conectai o sering la captul tul liber al sondei i introducei 30 cm3 de aer ascultand
a cu
stetoscopul plasat pe epigastru
epigastru, zgomotele produse de intrarea aerului
- Introducei captul tul liber al sondei intr
intr-un pahar cu ap. Nu trebuie s ias bule de aer.
- Verificai radiologic dac este ciizul
- Asezaii pacientul in decubit lateral drept cu capul mai jos, trunchiul uor u ridicat i
membrele inferioare flectate
- Introduceii sub hipocondrul drept perna cilindriccilindric sau sulul realizat din ptura
p rulat
Page
110
- Aezai in fa faa pacientului o muama acoperit cu o alez;

alez
- lnstruiii pacientul ss inghit incet continuand introducerea lent
lent a
sondei 1 - 2 cm la 3 3-5 min.
- Urmrii gradaiile
iile sondei pentru a observa a ajungerea diviziunii 75-80
80 cm la orificiul
narinei cand sonda se afl in duoden (du (dup 1- 1. h de la ptrunderea in stomac)
- Verificai poziia
ia sondei prin una din urm urmtoarele metode:
1. Introducei captul tul liber al sondei intr
intr-o eprubet i observai dac se scurge bil de
culoare galben aurie, dac nu se scurge introducei caiva ml de aer pentru a indeprta
indep
eventualele mucoziti ii aspira
aspirai cu seringa.
2. Insuflaii 60 ml aer prin sond sond cu o sering i incercai s recuperai
recupera dup 1 min.
Aspirarea unei cantitii mai mici de 20 ml arat c sonda este in duoden
3. Introduceii 10 ml lapte care nu mai pot fi recupera
recuperai dac sonda este in duoden
4. Controlul radiologic
- Continuaii tubajul conform obiectivului urm urmrit
- Fixai sonda dac trebuie s rrman pe loc
- Menineii sonda pe durata recomandat
recomandat de medic
2. Retragerea sondei
- Anunaii pacientul cand trebuie extras extras sonda
- Introducei caiva
iva ml de aer pentru a goli lumenul sondei i includeii cu o pens
- Coboraii extremitatea liber a sondei sub ni nivelul
velul stomacului pentru a evita scurgerea
eventualelor resturi din lumen in faringe sau in cavitatea bucal bucal
Retragerea sondei in 3 pai
- Rugai pacientul s inspire i s rman in apnee ee timp in care retragei sonda pan la
nivelul stomacului
- Rugaii din nou pacientul s inspire i procedai in continuare ca la retragerearetr sondei
nazogastrice
- Oferiii pacientului un pahar cu ap ap pentru cltirea gurii
- Observai faciesul ii respiraia pacientului
- Asigurai igiena oral cat timp se men menine sonda
- Verificaii permeabilitatea sondei
- In cazul hidratrii
rii sau nutriiei inchide
inchidei sonda intre dou administrri
- Asigurai-v c pacientul st intr intr-o poziie adecvat i comod
- Dup retragerea sondei ajuta ajutai pacientul s-i clteasc gura cu ap de mai multe ori
- Curaii materialele refolosibile i depozitai-le in locul corespunztor
NOTAREA PROCEDURII
- Data, ora efectu rii/introducerii sondei, durata
- Tolerana a pacientului la procedur
procedur
Page
111
- Obiectivul procedurii i indeplinirea acestuia

REZULTATE A ATEPTATE
- Pacientul este colaboram i demonstreaz
demonstreaz inelegerea informaiilor
- Sonda este introdus fr dificultate
- Obiectivul sondajului este indeplinit
REZULTATE NEDORITE/CE FACE FACEI?
- Pacientul nu colaboreaz
- Explicaii cu rbdare
bdare importan
importana procedurii i la nevoie anunaii medicul
- Folosiii un spray anestezic, dac
dac medicul recomand,, pentru a indeprta
indep senzaiile
neplcute
- Sonda nu inainteaz la nivelul orificiului nazal
- Este posibil o obstrucie;
ie; re
retragei sonda i incercai din nou cu rbdare
bdare
- Pacientul tuete, te, se cianozeaz

cianozeaz, prezint tulburri ri respiratorii pentru c
c sonda a
ajuns in trahee
- Retragei uor sonda, lsaii pacientul ss se liniteasc i incercai din nou manevrand
sonda cu blandee
- Pacientul acuz disconfort, iritairitaie, senzaie de vom, grea
- Sftuii pacientul s respire profund pentru a combate grea greaa
- Ajutai pacientul s-i susin
in sau susinei tavia renal, in caz de vom
- Anunaii medicul in caz de irita
iritaie i aplicai msurile stabilite de acesta
- Sonda se incolcete te in stomac, nu trece de pilor
- Prevenii prin inghiire
ire foarte lent
lent
- Combateii spasmul piloric prin administra administrarea
rea medicamentelor antispastice (la
recomandarea medicului) sau prin neutralizarea aciditiiii gastrice cu sol. de NaHC03
10% -20-40ml
SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIE
Introducerea unei sonde urinare in vezica urin urinar pentru a facilita scurgerea urinii in
vederea:
- Obinerii
inerii unei mostre de urin pentru examene de laborator
- Evacurii coninutului
inutului vezicii cand aceasta nu se produce spontan sau in caz de
incontinen
- Splturii vezicale
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
- Tav pentru materiale
- Sonde urinare sterile (Foley, Nelaton) de diferite dimensiuni
Page
112
- Tvi renal
renal
- Mnui i sterile i mnui de unic folosin
- Soluiiii dezinfectante, tampoane i comprese sterile
- Seringi
- Ser fiziologic sau ap steril
- Soluiiii sterile pentru lubrifierea sondei
- Pungi colectoare
- Materiale pentru toaleta organelor genitale
- Muama, traverse
- 1 -2 eprubete sterile, 1 - 2 eprubete curate i uscate
PREGTIREA PACIENTEI
a) PSIHIC:
- Informaii pacienta cu privire la necesitatea sondajului
- Obinei consimmantul i colaborarea acesteia
b) FIZIC:
- Aezai pacienta in poziie ie ginecol
ginecologic
- Asiguraii intimitatea pacientei prin izolare cu paravan
- Identificai pacienta
medical
- Protejai patul cu alez ii mumuama
- Indeprtai perna i pliai ptura
tura
- Lsai accesibil numai regiunea vulvar
- Splai mainile i imbrcaii m mnui de unic folosin
- Efectuaii toaleta regiunii vulvare cu ap ap i spun sau dezinfectai i organele genitale
folosind 6 tampoane: tampoanele 1 i 2 - pentru labiile mari, tampoanele 3 i 4 - pentru
labiile mici, tampoanele 5 i 6 - pentru meatul urinar
- Indeprtaii materialele folosite pentru toalet
toalet i aezaii intre coapsele pacientei tvia
renal
- Schimbai mnuile ile de unic folosin cu cele sterile
- Evideniai meatul urinar
- Dezinfectai orificiul uretrall de sus in jos, folosind 22-3 tampoane
- Prindeii sonda intre degetele mediu i inelar ale mainii dominante
- Lubrifiaii in intregime cu ulei steril
- Orientaii varful sondei in sus, inand-o o ca pe un creion in timpul scrisului
- Introducei sonda in uretr la o adancime de 4 4-5 cm
- Continuai sondajul in funcie ie de scopul propus: evacuare, recoltare, splatur
ie sp
sp
- Ajutai pacienta s se imbrace
- Reaezai perna i inveliii pacienta
Page
113
- Aezaii pacienta in pozi

poziie comod,
- Verificaii da
dac pacienta acuz disconfort
- Colectai deeurile
eurile in recipiente speciale
- Indeprtai mnuile
- Splai i dezinfectaii mainile
NOTAREA PROCEDURII
Notai:
- Data, ora, scopul sondajului
- Numele persoanei care a efectuat procedura
- Aspectul ii cantitatea urinii eliminate / colectate
- Pacienta exprim stare de confort
- Sondajul s-a efectuat fr incidente
Rezultate nedorite / Ce facei: i:
- Sonda nu se poate introduce
roduce
- Alegei sonda mai subire
- Controlai dac poziia ia sondei este corect
corect
- Verificai dac pacienta nu are malforma
malformaii ale meatului urinar
- Sonda a fost desterilizat in timpul manevrelor
- Schimbai sonda
- Pacienta acuz dureri, sangereaz
sangereaz
- Anunai medicul
- Sonda este infundat cu cheaguri de sange sau mucus
- Incercai s desfundaii prin aspirare
- Schimbai sonda
SONDAJUL VEZICAL LA BRBAT RBAT
Introducerea unei sonde urinare in vezica urin urinar pentru a facilita scurgerea urinii in
vederea:
- obinerii
inerii unei mostre de urin pentru examene laborator
- evacurii coninutului
inutului vezicii cand aceasta no se produce spontan sau in caz de
incontinen.
- efecturii splaturii
laturii vezicale
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
- Tav pentru materiale
- Sonde urinare sterile (Foley, Nelaton) de diferite dimensiuni
- Tvi renal
- Mnui sterile i mnuii de unic unic folosin
Page
114
- Soluiiii dezinfectante, tampoane i comprese sterile

- Seringi
- Ser fiziologic sau ap ap steril
- Soluii sterile pentru lubrifierea sondei
- Pungi colectoare
- Materiale pentru toaleta organelor genitale
- Muama, traverse
- 1-2 eprubete sterile, 1-2 2 eprubete curate i uscate
a) PSIHIC:
- Informaii pacientul cu privire la necesitatea sondajului
- Obinei consimmantul i colaborarea pacientului
- Asiguraii intimitatea cu ajutorul uni paravan
b) FIZIC:
- Aezaii pacientul in decubit dorsal, cu picioarele intinse i uor deprtate, rtate, cu o pern
tare sub bazin
medical
- Aezai pacientul in poziia ia recomandat
recomandat
- Protejai patul cu alez ii mu muama
- Splai mainile i imbrcaii m mnui (de unic folosin)
- Efectuaii toaleta glandului cu ap ap i spun
- Dezinfectai glandul ii meatumeatull urinar folosind 3 tampoane, cu ser fiziologic i soluie
antiseptic
- Folosiii al patrulea tampon pentru a dezinfecta inc inc o dat numai meatul urinar
- Indeprtaii materialele folosite pentru toalet
toalet
- Schimbai mnuile ile de unic folosin cu cele sterile
- Evideniai meatul urinar
- Prindeii sonda cu mana dominant
dominant i lubrifiai in
n intregime cu ulei de parafin
parafin steril
- Prindei extremitatea liber a sondei intre degetul mic i inelar
- Introduceii sonda in uretr la o adancime de 10 10-15 cm, inand,, cu cealalt
cealalt man,
penisul cat mai bine intins
- Continuai sondajul in funcie ie de scopul propus: evacuare, recoltare, spltur
ie sp
sp
- Recalolai prepuul la sfaritul itul procedurii
- Ajutai pacientul s se imbrace
comod
- Verificai dac pacientul acuz disconfort
Page
115
- Colectaii de
deeurile in recipiente speciale
- Indeprtai
rtai mmnuile
- Splai i dezinfecta
dezinfectai mainile
NOTAREA PROCEDURII
Notai:
- Data, ora, scopul sondajului
- Numele persoanei care a efectuat procedura
- Aspectul ii cantitatea urinii eliminate / colectate
- Sondajul s-a efectuat fr incidente
- Sonda nu se poate introduce
- Alegei sonda mai subire
- Controlai dac poziia ia sondei este corect
corect
- Verificai dac pacientul nu are malforma
malformaii/stricturi ale meatului urinar
- Sonda a foist desterilizat in timpul manevrelor
- Schimbai sonda
- Pacientul acuz dureri, sangereaz
sangereaz
- Anunai medicul
- Sonda este infundat cu cheaguri de sange sau mucus
- Incercai i desfundaii prin aspirare
- Schimbaji sonda
SPLTURA VEZICAL
- Introducerea printr-o o sond a unei so soluii medicamentoase
dicamentoase in vezica urinar,
urinar pentru
indeprtarea
rtarea exudatelor patologice i pentru pregtirea tirea in vederea unor explorri
(cistoscopic, pielografie);
- Profilaxia ii tratamentul complica
complicaiilor in cazul sondei a demeure.
Pregtii:
- Materialele pentru sondajul vezical;
- Soluie pentru spltur 1l, recomandat
recomandat de medic (Rivanol 0,1-2%, 2%, nitrat de Ag 1-4%
- Seringa Guyon
- Se face ca la sondajul vezical
- Executai paii de la sondajul vezical evacuator
Page
116
- Adaptaii la sond
sond seringa Guyon i introducei 80-- 100ml soluie
inclzit la 37 cu o presiune moderat
moderat
- Detaaii seringa i lsai lichidul s se scurg
- Repetai operaiaia de cateva ori pan pan cand lichidul eliminat este limpede
mpede
- La fel ca la sondajul vezical
- Inchideii sonda Foley sau adapta adaptai o pung colectoare dac pacientul are sonda
permanent
NOTAREA PROCEDURII
Notai:
- Data, ora, soluia folosit,, aspectul lichidului;
- Comportamentul pacientului in timpul procedurii;
TEPTATE/DORITE:
- Pacientul exprim stare de confort, nu acuz acuz dureri;
- Nu sunt semne de infecie ie urinar
urinar, urina este limpede;
REZULTATE NEDORITE / CE FACE FACEI
- Infundarea sondei ei cu exudate sau cheaguri de sange;
- Insuflati aer sau cativa ml solu
soluie dezinfectant;
- Lezarea uretrei i posibil infec
infecie
- Observaii aspectul meatului urinar i aspectul urinii
- Msuraii temperatura corpului
- Anunai medicul dac constata
constatai vreun semn de infecie
- Recoltai o prob de urin pentru a fi examinat
examinat la laborator
SPLATURA VAGIAL
(IRIGAIA VAGINAL)
- Curirea regiunii de secreii ii
- Indeprtarea mirosului
- Prevenirea iritaiei ii escoria
escoriaiei
- Prevenirea infeciei
- Promovarea confortului.
- Canula vaginal cu duza perforat
perforat (pentru reducerea presiunii lichidului)
- Soluie
ie la temperatura corpului (cantitatea ii tipul recomandate de medic)
- Irigator curat
- Pens
- Gel pentru lubrifiere
- Tub de cauciuc cu pens sau tub din material plastic cu clem
clem
- Tampoane de vat
Page
117
- Stativ pentru suspendarea irigatorului

- Alez,, mu
muama
- Pled
- Mnui sterile
a) PSIHIC:
- Instruii pacienta i explicaii procedura i motivele pentru care s-a a recomandat
- Instruii pacienta s stea lini linitit i relaxat, s comunice eventualele senzaii
neplcute
b) FIZIC:
- Instruii pacienta s-ii goleasc
goleasc vezica
- Asigurai poziia corect (ginecologic
(ginecologic)
- Asamblai echipamentul i verifica
verificai temperatura lichidului
- Identificai pacienta
medical
- Explicai desfurarea
urarea procedurii
- Verificai dac pacienta i-a a golit vezica
- Aezaii pacienta pe masa ginecologic
ginecologic
- Inveliii pacienta cu un pled i a aezai muamaua i aleza sub pacient
- Splai mainile
- Clampai tubul i puneii in irigator solu
soluia la temperatura corpului
- Declampai tubul, evacuaii aerul i reclampai
- Imbrcai mnui sterile
- Splaii perineul cu tampoane de vat vat umezite cu ap cald
- Incepei curirea
irea dinspre partea anterioar
anterioar spre spate, folosind tamponul o singur
dat
- Lubrifiaii canula cu gel sau vaselin
vaselin
- Agaii punga/irigatorul in stativ la o inlime de 50-70 cm de la simfiza fiza pubian
- Indepartati cu o man labiile iile iar cu cealalt introduce
introducei canula in vagin, inclinand-o
inclinand spre
fa apoi spre spatele pacientei; introducei aproximativ 8 -10cm (la 10 -11cm - se atinge
fundul de sac vaginal)
- Indeprtai pensa ii permite
permitei soluiei s curg sub fora gravitaiei;iei; rotii
roti cu blandee
canula in timpul irigaiei
- Clampaii tubul inainte de terminarea lichidului i indeprtai canula cu blandee
blande
- Permitei pacientei s stea pe mas mas cateva minute pentru a elimina lichidul in totalitate
- Splai regiunea vulvar cu ap ap i spun i uscai bine cu un prosop
- Examinai aria perineal
Page
118
- Examinaii aspectul lichidului; dacdac lichidul conine

ine mucus, puroi sau
sange prezenta
prezentai medicului
- Indeprtni
rtni m mnuile
INGRIJIREA PACIENTEI
- Conducei pacienta la pat i a aezai-o intr-o poziie confortabil
- Verificai dac pacienta are dureri
- Instruii pacienta cum s-i i fac
fac singur spltura dac este nevoie
- Dezasamblai materialele
- Splaii materialele folosite i a aezai-le in dulap
- Splai mainile
NOTAREA PROCEDURII
Notai:
- Data, ora, soluia folosit,
, numele persoanei care a efectuat iriga irigaia
- Orice observaie legat de starea pacienpacientei sau aspectul local; durere, iritaie,
irita scurgeri
- Dac pacienta a ineles
eles informa
informaiile
- Spltura s-a desfurat fr r incidente, pacienta se simte bine
- Pacienta este cooperant i demonstreaz
demonstreaz inelegerea informaiilor
iilor primite
- Pacienta este capabil s-i i efectueze spspltura
Pacienta acuz senzaiiii nepl
neplcute, durere
- Verificai: temperatura soluiei,
iei, presiunea i viteza de scurgere
- Verificai dac pacienta i-a a golit vezica
- Scadei presiunea a prin coborarea irigatorului sub 50cm
CLISMA EVACUATORIE
- Introducerea prin anus in rect i colon a unor lichide pentru indeprtarea
rtarea materiilor
fecale
- Mas de tratament sau tav
- Irigator (recipient), tub
b de cauciuc cu diametrul de 10 mm ii lungimea de 1,5 - 2m
- Canul rectal
- Tvi renal
- Muuama, travers
- Invelitoare de flanel sau cear
ceareaf
- Substan lubrefiant
- Casoleta cu comprese sterile
Page
119
- Material pentru toaleta perineal

perineal
- Plosc (bazinet)
- Stativ pentru irigator
- Ap cald 35 - 37C (500-10001000 ml adul i, 250 ml adolescen i, i, 150 ml copii)
- Sare (1 linguri/1 l ap)/ )/ ulei (4 linguri/1 1 ap)/ glicerin (40 g/500 ml ap)/ spun (1
linguri ras/1 l ap)
PREGTIREA
TIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
- Explicaii pacientului procedura, solicitandu
solicitandu-i colaborarea
- Explicaii scopul procedurii, efectele a ateptate dar i eventualele efecte nedorite
mantul informat
b) FIZIC:
- Asiguraii intimitatea pacientului (paravan)
- Dezbrcaii partea inferioar a corpului pacientului
- Poziionaii pacientul in decubit lateral stang ccu u membrul inferior stang intins i
membrul inferior drept flectat (in pozi poziie SIMS), cu anusul expus sau in decubil dorsal cu
membrele inferioare flectate (in func funcie de starea i confortul pacientului)
- Aezai muamaua ii aleza sub bazinul pacientului
- Aezaii bazinetul sub regiunea sacral sacral i acoperiii pacientul cu o invelitoare
- Verificai prescripia
- Splai-v pe maini cu ap i sspun
- Imbrcai mnuile ile de unic folosin
folosin
- Poziionaii irigatorul (recipientul) pe stativ la o inlime ime de 45 cm deasupra nivelului
anusului pacientului ii elimina
eliminai aerul din tubul irigatorului dup care inchidei
inchide circuitul
- Lubrifiai canula rectal pe o lungime de 5 5-7 cm (setul de unic folosin pentru clism
poate avea canula prelubrifiat
prelubrifiat)
- Indeprtaii fesele pacientului cu mana stang iar cu mana dreapt introducei
introduce canula
7-10
10 cm prin anus in rect, perpendicular pe suprafa suprafaa subadiacent, cu
varful indreptat inainte, in direc
direcia vezicii urinare, prin micri de rotaie,
ie, pan invingei
rezistena sfincterului anal
- Dac rezistena se menine ine i dup trecerea de anus, lsai s se scurg
scurg o cantitate
mic din soluia pentru clism m, retragei puin canula i apoi continuai
continua introducerea,
rugand pacientul s respire
espire adanc de cateva ori nu foraii introducerea canulei!
- Indreptaii varful canulei in axul ampulei rectale
- Deschidei circuitul ii introduce
introducei soluia incet, pe o perioad de 5 10 minute,
comunicand in permanen cu pacientul pentru a afla cum se simte
- Inainte de terminarea soluiei pensa pensai tubul, extrageii canula rectal i aezai-o in
tvia renal
- Explicai-i pacientului c este nevoie ss rein soluia timp de 10-15 15 minute
Page
120
- Aduceii pacientul in decubit lateral drept i peste cateva minute in

decubit dorsal pentru a facilita p ptrunderea
trunderea lichidului la o adancime
mai mare (dac
(dac este posibil i nu exist contraindicaii)
ii)
- Dac pacientul se poate deplasa, va mer merge la toalet -atenionai pacientul s nu trag
ap inainte de a v chema pentru a vedea rezultatul clismei!
- Folosiii bazinetul pentru captarea scaunulu
scaunului, la pat, in cazul pacienilor imobilizai
imobiliza
- Inlturai mnuile ii arunca
aruncai-le in recipientul special destinat
- Splai-v pe maini
- Dup eliminarea scaunului verifica
verificai starea de igien a zonei anale ii dac
dac este nevoie
oferii pacientului ap, spun
pun i prosop
- Dac pacientul este imobilizat efectuaefectuai toaleta zonei folosind un alt bazinet,urmand
bazinet,
paii descriii in "Captarea materiilor fecale in bazinet" .
- Verificaii aspectul, culoarea i cantitatea materiilor fecale eliminate
- Indepartati paravanul ii aerisi
aerisii salonul
- Indeprtaii materialele utilizate iar pe cele refolosibile curcurai-le i aezai-le
aeza in locul
obinuit de depozitare
- Asigurai-v c plosca a fost golit
golit i curat
- Splai-v pe maini cu ap i sspun
NOTAREA PROCEDURII
Notai:
- Efectuarea clismei
- Cantitatea, aspectul ii culoarea materiilor fec fecale
ale in foaia de temperatur sau in planul
de ingrijiri
- Consemnaii eventuale aspecte patologice (culoare, consisten

consisten,, prezena
prezen sangelui,
puroiului, mucusului)
- Comportamentul pacientului pe durata proce
procedurii
- pacientul exprim confort
- coninutul
inutul intestinal gros este eliminat
- materiile fecale au aspect normal
Rezultate nedorite / Ce facem dacdac:
- Canula intampin rezisten dup
dup ptrunderea in anus
- nu foraii introducerea canulei
Page
121
- retrageii u
uor, lsai s curg o cantitate mic de ap i continuai
introducerea cu mi micri uoare de rotaie
- Pacientul acuz
acuz dureri, crampe, senzaie puternic de defecaie
defeca
- presiunea sau viteza de introd introducere a lichidului este mare - oprii
i cateva momente
introducerea lichidului, cobora
coborai irigatorul sau reglai presiunea cu ajuiorul robinetului
(dac exist)
- Pacientul este slbit ii nu poate re reine lichidul
- ineii fesele pacientului stranse ajutandu
ajutandu-l s in lichidul
RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE I PATOLOGICE

PENTRU EXAMENE DE LABORATOR
RECOLTAREA SANGELUI
PUNCIA CAPILAR
- Prelevare de sange capilar pentru analize de laborator (HLG, dozarea hemoglobinei,
glicemie), prin ineptur.
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
- Tav medical/crucior
rucior medical
- Ace sering sau lamel steril
- Tampoane de vat
- Soluie dezinfectant
- Hartie de filtru
- Mnui de protecie
- Lame de sticl
- Tuburi; pipete
- Seruri
PREGTIREA
TIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
mantul informat
b) FIZIC:
- Poziionai pacientul: ezand
ezand cu mana sprijinit
sprijinit sau decubit, in funcie
ie de
starea general
- Alegei locului de elecie :
- adult:
- pulpa degetului inelar sau mijlociu
- lobul urechii
- copil:
- faa plantar a halucelui
- clcai
Page
122
medical
- Splai-vv pe maini
- Imbrcai mnuile ile de protec
protecie
- Masai uor locul efecturiirii punc
punciei
- Aseptizai regiunea aleas cu tampon de vat vat imbibat in dezinfectant
- Ateptai evaporarea soluiei iei dezinfectante
- Pe locul perfect uscat infige
infigei acul la 2-3 3 mm profunzime (ca sangele s s aneasc
singur), perpendicular pe straturile cutanate
- tergei prima pictur cu hartie de filtru sau uscat uscat
Prelevai sangele in funcie ie de scopul urm urmrit:
- Pe lama perfect uscat i curat (frotiu- hemograma, grupa sanguin,
sanguin timp de
sangerare i coagulare)
- Se aspir in tuburile (pentru analiza gazelor sanguine)
- Pictura se pune pe bandelet sau stripsuri (glicemie)
- 2-3 picturi
turi pe fiecare extremitate a lamei (picatura groas groas- dg. malarie i tifos
exantematic)
- tergeti cu un tampon steril
- Facei o uoar compresiune
- Observai starea pacientului
- Aplicai un tampon steril uor or compresiv
- Acele, lantetele folosite se colecteaz
colecteaz in recipiente speciale pentru obiecte tietoare,
t
ineptoare (cu pereii duri)
- Tampoanle de vat sau hartia de filtru, m mnuile se colecteaz in recipiente speciale
pentru materiale cu potenial ial infec
infecios
- Dezbrcai mnuile
- Splai-v pe maini
NOTAREA PROCEDURII
Notaii procedura in dosarul/planul de ingrijire:
- Data, motivul efecturiirii punc
punciei
- Semntura
EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII
- Pacient colaborant
- Pacientul nu prezint sangerare
- Frotiul realizat este uniform, nu prezint
prezint goluri
Rezultate nedorite ( probleme poten poteniale) / Ce facei ?
- Sangerare la locul punciei
Page
123
- Comprima
Comprimai locul inepturii mai mult vreme
- Nu se obine suficient sange
- Strangeii degetul de la distan
distan
- Apsarea
sarea pe pulpa degetului favorizeaz
favorizeaz eliminarea limfei i modific rezultatele
- La nevoie repetai ineptura tura
PUNCIA VENOAS
Crearea accesului la o ven pentru:
recoltare de sange in siguran pentru examene de laborator
extragerea unei cantitii de sange
introducerea medicamentelor in circula circulaia venoas
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
- Garou
- Seringi; ace; o canul Buterfly (flutura
(flutura); sistem vacutainer (dup scop)
- Tampon
- Alcool
- Muama, alez
- Etichet
- Eprubete
- Band adeziv non alergic
- Formulare pentru laborator
- Alte materiale in funcie ie de obiectivul urm
urmrit, tvia renal
- Recipient pentru colectarea materialelor
PREGTIREA
TIREA PACIENTULUI
Verificai indicaiaia medicului privind scopul punc punciei venoase
a) PSIHIC:
- Informai i explicaii pacientului necesitatea procedurii
- Explicaii pacientului cum poate participa la procedurprocedur, anuntai-l c e puin
pu
dureroas
- Explicati-ii pacientului ca i ve i recolta sange sau veti introduce medicamente
- Incurajaii pacientul pentru a reduce anxietatea
- Intrebai-l dac i s-a a mai recoltat sange alt alt dat; dac a simit lein,
in, transpiraie,
transpira stare
de grea, vrstur
mantul informai
b) FIZIC:
- Asigurai poziia ia corespunz
corespunztoare
toare in conformitate cu starea pacientului, cu scopul i
locul puncieiiei (decubit dorsal sau mai rar ezand)
- Examinai calitatea ii starea venelor i alegei locul
EFECTUAREA
TUAREA PROCEDURII:
Page
124
- Splaii mainile i punei mnuile ile pentru a preveni contaminarea
- Selectaiii locul potrivit (venele distale sau proximale), venele de la
plica cotului, mai rar cele de pe fa faa dorsal a mainii
- Punei muamaua sub braul ul pacientului
- Aplicai garoul la 5 - 8 cm deasupra locului de punc puncie;
ie; capetele garoului fiind
direcionate
ionate departe de zona de punc puncie
- Palpai vena
- Verificai prezenaa pulsului distal, radial
- Montai seringa i ataaii acul
- Recomandai pacientului s strang
strang pumnul
- Dac venele nu sunt vizibile i nu se pot simi la palpare incercai urmtoarea toarea tehnic:
tehnic
a) Rugai pacientul s inchid i s deschid pumnul
b) Dai drumul la garou ii ruga
rugai pacientul s-ii coboare mana sub nivelul inimii pentru a
i se umple venele, apoi reaplica
reaplicai garoul i batei incet pe ven pentru a deveni mai
vizibil
c) Inlturai garoul i puneii o compres
compres cald i umed pe ven timp de 10-15' 10
- Dezinfectaii tegumentul (cu un tampon cu alcool), 60" folosind mi micri
ri circulare de la
centru in afar cu caivaiva cm, pentru a evita introducerea poten potenialei
ialei flore de pe piele in
interiorul vaselor pe perioada efectu efecturii procedurii
- Poziionaii mana nedominant la 4-5 cm sub locul de puncie ii cu policele se intinde
pielea dreapt pe ven
- ineii acul cu bizoul in sus in mana dominant
dominant i introducei-ll la un unghi de 10-30
10 , de
deasupra venei sau dintr-o o parte a venei, in pozipoziie oblic
- Urmrii cursul venei ii cand sangele se intoarce prin lumenul acului avansai avansa cu acul
in ven 1-2 cm
- In cazul recoltrii continuaii punc
puncia conform obiectivului
- Aspirai sangele in sering (cantitatea necesar
necesar pentru efectuarea analizelor indicate
de medic)
- Dac curgerea sangelui este rapid rapid dezlegaii garoul pentru a preveni staza i
hemoconcentraia ia care pot modifica rezultatele testelor de laborator
- Dac curgerea sangelui este lent lent, nu dezlegaii garoul decat inainte de a
retrage acul cu seringa cu sange (dac (dac tehnica nu impune altfel)
- Plasaii un tampon cu alcool pe locul punc punciei venoase i uor retragei i acul cu seringa
- Aplicai o presiune bland pe tamponul cu alcool, pe locul punc punciei 2--3' sau pan se
opretete sangerarea; aceasta previne extrava extravazarea in esuturile
esuturile din jur, cu cauzarea
hematomului
- Dup oprirea sangerrii aplica licai o band adeziv peste tampon
- Transferaii sangele din sering
sering in eprubete, dup ce ai detaat at acul de la sering
Page
125
- Aplicaiii etichetele pe eprubete, indicand numele i prenumele

bolnavului, proba recoltat, secia ia care trimite proba de sange la
laborator
comod
- Observaii faciesul pacientului, culoarea tegumentelor i msuraii pulsul
- Intrebai pacientul dac are stare de grea grea sau vom
- Verificati locul punctiei venoase
enoase pentru a fi siguri cc nu s-a
a dezvoltat un hematom
- Sftuii pacientul s nu flectrze antebra
antebraul pe bra
- Colectai deeurile
eurile conform P.U. in recipiente speciale
- Indeprtai manuile
- Splai mainile
NOTAREA PROCEDURII
Notai procedura in fia a de proceduri i in dosarul/planul de ingrijire
- Notaii data, ora, locul punciei venoase, timptimpul
ul cand proba a fost trimis la laborator
- Notai orice observaie ie legat de starea i reacia pacientului
- Notai dac puncia ia a fost facut
facut pentru recoltarea analizelor ii specificai
specifica ce probe ai
recoltat, cand au fost trimise la laborator
- Pacientul are tegumente i mucoase normal colorate
- Semnele vitale sunt normale
- Pacientul a ineles scopul
copul punc
punciei venoase
- Pacientul nu a prezentat lein, in, stare de grea
greaa, vom, hematom
Rezultate nedorite/ce facei ?
- Leinul, starea de grea sau voma
- anunai medicul
- Anxietatea
- discutai cu pacientul ii incuraja
incurajai-l
- Refuzul pacientului privind nd punc
puncia venoas
- anunai medicul
- Extravazarea sangelui in esuturile din jur
- Hematomul
- comprimaii locul cu un tampon steril
- nu repetai ineptura
tura in aceea
aceeai zon
- aplicai compres rece
- aplicaii unguente care favorizeaz
favorizeaz resorbia
- Hemoliza sangelui recoltat
- repetaii recoltarea cu acordul pacientului:
Page
126
- Recoltarea nu ss-a fcut in condiii corespunztoare

- Infecia
- evitarea prin efectuarea procedurii in siguran
siguran
CONSIDERAII SPECIALE
- Niciodat nu efectuaii puncia venoas
venoas pentru recoltarea sangelui dintr--un bra, o ven
deja utilizat pentru terapia i.v. sau opri
oprii perfuzia i ateptai 5 min.
- Nu recoltaii din locuri aflate deasupra liniei intravenoase, risc de hemodiluie
hemodilu
- Nu efectuai puncia ia venoas pe un loc deja infectat
- Evitaii vena care este dureroas
dureroas la palpare
- Nu efectuai puncia ia venoas
venoas, nu recoltai sange dintr-o o arie edematoas,
edematoas shunt
arteriovenos, locuri ale hematomului anterior, sau rrniri
- Dac pacientul are tulburri de coagulare sau prime primetete terapie anticoagulant,
anticoa se
menine o presiune ferm pe locul punc punciei venoase, minim 5' dup retragerea acului din
ven pentru a preveni formarea unui hematom
- Evitarea folosirii venelor de la picioare pentru punc puncia venoas,, deoarece
deo aceasta
crete riscul de tromboflebit
- La btrani, dac este posibil evita
evitai venele dorsale ale mainii la braul dominant pentru
puncia venoas deoarece aceste locuri interferinterfer mult cu independena a varstnicului
- La copii locurile uzuale pentru punc
puncia venoas sunt scalpul sau piciorul
RECOLTAREA
ECOLTAREA SANGELUI PENTRU HLG
- Efectuarea diagramei sangelui prin care se determin determin:: Hb, Ht, elementele figurate,
formula leucocitar
- Sering de 2ml, ac steril sau holder i ac dublu acoperit cu cauciuc
- Flacon cu EDTA (cristale, anticoagulant) sau vacutainer cu EDTA (cu capac mov )
- Soluie dezinfectant (alcool); tampon de vat vat, garou, tvi renal
- Mnui de cauciuc de unic folosin
folosin, muama
a) PSIHIC:
mantul informat
- Incurajai i susineii pacientul
b) FIZIC:
- Atenionai pacientul s nu m mnance cel puin 12 ore i s stea in repaus fizic la pat
- Verificai dac a respectat recomand
recomandrile
- Poziionaii pacientul in decubit dorsal cu ma mana sprijinit ca pentru puncie
punc venoas
- Alegeii vena cea mai proeminent
proeminent
Page
127
a) prin metoda clasic

clasic
- Splaii mainile cu ap
ap i spun
- Dezinfecta
Dezinfectai mainile cu alcool
- Imbrcai mnuii de protecie
- Pregtii o sering de 2ml pentru recoltare
- Aplicai garoul pentru puncia ia venoas
venoas
- Puncionai vena
- Desfacei garoul
- Aspirai in seringa 1,5 - 2ml sange
- Retragei acul dup aplicarea tamponului cu alcool
- Exercitai o compresiune asupra tamponului 2 2-5' fr ca pacientul s
indoaie braul
- Transferaii sangele din sering
sering in flaconul cu EDTA
- Agitai flaconul prin micare
care circular
circular lent pe o suprafaa plan
b) prin metoda vacuette
- Splai mainile/dezinfectai-le/imbr
le/imbrcai mnuile de protecie
- Montaii acul dublu la holder prin in inurubare
- Indeprtaii cauciucul de pe ac - partea superioar
- Aplicai garoul
- Puncionai vena
- Dezlegai garoul
- Fixaii tubul vacuette destinat recolt
recoltrii HLG
- Umplei pan la semn recipientul
ecipientul cu sange
- Exercitaii o presiune asupra tamponului de 2 2- 5'
- Agitai lent vacutainerul
comod
- Aplicaii un plasture peste tampon
- Verificai locul punciei
- Observaii faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului
- Colectai deeurile
eurile in recipiente speciale conform PU
- Indeprtai mnuile/splaii mainile cu ap ap i spun
- Aeza i tava in dulap
NOTAREA PROCEDURII
Notaii procedura in dosarul/planul de ingrijire:
- Data i ora recoltrii;
- Notaii eventualele manifest
manifestri ale pacientului
PREGATIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR
- Etichetaii recipientul tubului vacuette
Page
128
- Completai fifia de laborator

- Transporta
Transportai imediat produsul la laborator
EVALUAREA EFICACIT
- Puncia se desfoar fr incidente
- Sangele nu se coaguleaz i nu se hemolizeaz
hemolizeaz, nu apare hematom
Rezultate e nedorite ( probleme potenpoteniale) / Ce facei?
- Perforarea venei i apariiaia hematomului
- Pacientul prezint ameeli,eli, paloare accentuat
accentuat, lipotemie
- Se produce coagularea sangelui
- Se produce hemolizarea sangelui
- Verificai dac s-a a respectat raportul dintre sange ii anticoagulant, dac s-au
respectat condiiile
iile de recoltare
RECOLTAREA SANGELUI PENTRU PROBELE DE COAGULARE
- Determinarea coagulabilitii ii sangelui prin diferite tipuri de investiga
investigaii.
PREGTIREA
TIREA MATERIALELO
MATERIALELOR
- Seringi (5ml) ii ace sterile adecvate sau holder ii ac dublu acoperit cu cauciuc la
ambele capete
- Soluie anticoagulant (citrat de sodiu) steril steril sau tuburi vacuette cu soluie
solu
anticoagulant
- Stativ cu eprubete (capac alba albastru)
- Soluie dezinfectant (alcool)
- Tampoane de vat,, comprese de tifon
- Tvi renal
- Garou
- Muama
- Recipiente pentru colectarea de deeurilor
PREGTIREA
TIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
mantul informat
b) FIZIC:
- Atenionai pacientul s nu m mnance i s stea in repaus fizic
- Aezaii pacientul in decubit dorsal cu membr membrulul superior sprijinit de pat ca pentru
puncia venoas
Page
129
- Alegeii vena cea mai turgescent

turgescent
Recoltarea sangelui pentru determinarea: Timpului Quick, T. Howell,
Fibrinogenului
a) metoda clasic
- Verificai dac pacientul a respectat recomand
recomandrile privind procedura
- Splai mainile cu ap i spunpun
- Dezinfecta ii mainile cu alcool
- Punei mnui de unic folosin
folosin
- Aspiraii in seringa de 5 ml, 0.5 ml anticoagulant
- Acoperiii acul seringii cu teac protectoare
- Aezaii seringa pe o compres
compres steril
- Aplicaii garoul ca pentru punc
puncie venoas
- Puncionai vena
- Dezlegai garoul
- Aspirai in sering 4.5 ml sange
- Exercitaii o presiune asupra tamponului 2 2-3' (fr ca pacientul s indoaie braul)
- Transferai amestecul sange/anticoagulant in epru eprubet dup rsturnarea
sturnarea de cateva ori
a seringii
- Aezai eprubeta in stativ
b) metoda vacuette
- Splai mainile/dezinfectai/imbr
i/imbrcai mnui de unic folosin
- Indeprtai cauciucul
cul de pe partea superioar
superioar a acului
- Legai garoul
- Puncionai vena
- Dezlegai garoul
recoltrii timpului Quick, Howell sau fibrinogenului
- Umplei pan la semn recipientul cu sange
- Retragei acul dup aplicarea tam tamponului cu alcool
- Exercitaii presiune asupra tamponului 2 2-3'
- Agitai lent prin rsturnarea
sturnarea tuburilor vacuette pentru omogenizare
- Aplicaii un plasture peste tampon
comod
- Observai faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului
- Colectai deeurile
- Indeprtai mnuile
Page
130
- Splaii mainile
NOTAREA PROCEDURII
- Notaii procedura in dosarul/planul de ingrijire
- Notai reacia pacientului
PREGTIREA
TIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR
- Etichetaii eprubeta sau vacutainerul pentru laborator
- Completai fia de laborator
- Transportaii imediat produsul la laborator
Rezultate ateptate / dorite:
- Pacientul nu a prezentat stare de le lein
- La locul inepturii
turii tegumentele au aspect normal
- Sangele este recoltat corespunz
corespunztor (necoagulat, nehemolizat)
- Hematom prin perforarea venei
- Produs coagulat prin nerespectarea cantit cantitii de sange/anticoagulant sau prin
neomogenizare
- Ameeli,
eli, paloare accentuat, posibil
posibil lipotimie
RECOLTAREA SANGELUI PENTRU VSH
- Determinarea rapiditatiiii cu care se produce sedimentarea (aezarea ezarea progresiv)
progresiv
hematiilor pe fundul eprubetei din sangele necoagulabil llsat in repaus
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
- Sering de 2ml, ac steril sau holder i ac dublu acoperit cu cauciuc
- Anticoagulant soluie de citrat trat de Na 3,8% sa sauu tub vacuette cu anticoagulant steril
(capac negru)
- Stativ, eprubete curate, uscate
- Soluie dezinfectant,, tampoane de vat vat
- Garou, tvi renal, muama ama
PREGTIREA EA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
mantul informat
b) FIZIC:
- Atenionai pacientul s nu m mnance i s stea in repaus fizic
- Verificai dac a respectat recom
recomandrile
Page
131
- Poziionai
ionai pacientul in decubit dorsal cu membr
membrul
ul superior sprijinit
pe pat ca pentru puncpuncia venoasa
- Alegei vena cea mai uor or abordabil
abordabil
- Dezinfectaii mainile cu alcool
- Imbrcai mnuii de protecie
- Aspirai in sering 0,4ml citrat de Na 3.8%
- Acoperiii acul seringii cu capacul
- Aezaii seringa pe o compres
compres steril
- Aplicaii garoul ca pentru punc
puncia venoas
- Puncionai vena
- Dezlegai garoul
- Aspirai in sering 1,6ml sange
- Exercitaii o compresiune asupra tamponului 2 2-3'
- Tansferaii amestecul sange/citrat in eprubet
eprubet i agitai uor
- Splai mainile/dezinfectai-le/pune
le/punei mnui de unic folosin
- Indeprtaii cauciucul de pe ac - partea superioar
- Aplicai garoul
- Puncionai vena
- Dezlegai garoul
recoltrii VSH
- Umplei pan la semn recipientul cu sange
- Exercitaii o presiune asupra tamponului de 2 2- 3'
- Agitai lent tubul vacuette
comod, aplicai o band adeziv non alergic
alergic deasupra
tamponului
- Observai locul punciei
- Colectai deeurile
- Indeprtai manuile
Page
132
- Splaii mainile
NOTAREA PROCEDURII
- Notai reacia
ia pacientului in timpul procedurii
PREGTIREA
- Puncia venoas se desfoar oar fr incidente
- Sangele nu se coaguleaz i nu se hemolizeaz
hemolizeaz
- Nu apare hematomul local
Rezultate nedorite
- Pacientul prezint ameeli,eli, paloare accentuat
accentuat, lipotimie
- Se produce coagularea sangelui
- Se produce hemoliza sangelui
- Greeala de colectare.
- Cerei acordul medicului i pacient
pacientului pentru repetarea recoltrii
- Perforarea venei i apariia ia hematomului
- Aplicai o compres rece i apoi un unguent care favorizeaz
favorizeaz resorbia
RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE
- Determinarea componentelor biochimicbiochimice ale sangelui in vederea aplicrii
rii
msurilor
surilor competente in timp util in cazul modific
modificrilor patologice
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
- Tav medical / crucior
- Seringi ii ace sterile adecvate sau holder cu ac dublu (special) acoperit cu cauciuc
- Tuburi vacuette unele cu gel care ajut ajut la separarea mai rapid a serului
- Stativ, eprubete curate, uscate
- Tampoane de vat
- Garou, muama
- Tvi renal
- Recipiente speciale pentru colectarea deeurilor
PREGTIREA
TIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
Page
133
- Obineii consim
consimmantul informat
- Incurajaii i susinei pacientul
b) FIZIC:
- Atenionai pacientul s nu m mnance i s stea in repaus fizic cel puin
in 12 ore
- Poziionaii pacientul in func
funcie de starea sa (ezand ezand sau decubit dorsal) cu mana
sprijinit ca pentru puncie ie venoas
venoas
turgescent
- Sp la i mainile cu ap i s spun
- Dezinfectai mainile
folosin
- Fixai acul la sering
- Aplicai garoul
- Puncionai vena
- Recoltai 5 - 7 ml de sange
- Dezlegai garoul
- Exercitaii o presiune moderat
moderat asupra tamponului 2 -3' fr ca pacientul s s indoaie
cotul (rugaii pacientul eventual ss fixeze tamponul)
- Repartizaii sangele in eprubet
eprubet conform protocolului de recoltare
- Splai mainile / dezinfectaii / imbr
imbrcai mnui de unic folosin
- Montaii acul special la holder prin in inurubare
- Indeprtaii cauciucul de pe partea superioar
superioar a acului
- Aplicai garoul
- Puncionai vena
- Fixaii tubul vacuette destinat recolt recoltrilor pentru
u examene biochimice (glicemie,
creatinin,, uree, acid uric, calcemie, etc)
- Umplei pan la semn recipientul cu sange (5 - 7 ml)
- Retragei acul dup aplicarea tamponului cu alcool i exercitai i presiune asupra
acestuia 2-3'
- Aplicai o band adeziv non alergic deasupra tamponului
comod
- Colectai deeurile
- Indeprtai mnuile
Page
134
- Splaii mainile
NOTAREA PROCEDURII
PREGTIREATIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR
- Transportaii imediat produsul la laborator in condi
condiii de siguran
- Prelevarea se face fr incidente, pacientul este colaborant
- Pacientul prezint stare de confort
- Hematom prin infiltrarea esutului paravenos
- Ameeli,
eli, paloare accentuat, posibil
posibil lipotimie
- Sange hemolizat
RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE SEROLOGICE
- Cercetarea prezenei ei sau absenabsenei anticorpilor lor in serul pacientului pentru
diagnosticarea bolilor infecioase
ioase
PREGTIREA A MATERIALELOR
- Tava medical/crucior
- Sering de 5 - 10 ml ii ace sterile sau holder ccu ac dublu acoperit la ambele capete
cu cauciuc
- Stativ cu eprubete curate, uscate sau flacoane
- Tuburi vacuette simple sau cu gel (capac ro rou)
- Tampoane de vat
- Garou, muama
- Tvi renal
a) PSIHIC:
mantul info
informat
b) FIZIC:
- Atenionai pacientul s nu m mnance i s stea in repaus la pat
- Poziionaii pacientul in func
funcie de starea sa (ezand
ezand sau decubit dorsal) cu mana
sprijinit ca pentru puncie ie venoas
venoas
Page
135

a) prin meloda clasic
clasic
- Splai mainile cu ap i spun pun
- Dezinfectai mainile
folosin
- Fixai acul la sering
- Aplicai garoul
- Puncionai vena
- Recoltai 5 - 10 ml de sange
- Dezlegai garoul
- Exercitaii o presiune asupra tamponului 2 -3' fr ca pacientul s indoaie cotul (rugai
eventual pacientul s comprime locul)
- Trecei sangele in eprubet
- Splai mainile / dezinfectaii / imbr
imbrcai mnui de protecie
- Indeprtaii cauciucul de pe partea superioara a acului
- Aplicai garoul
- Puncionai vena
- Fixaii tubul vacuette in care se g gsete gel destinat recoltriirii pentru examene
examen
serologice (VDRL, ASLO, Weill Felix, Waler Rose, Widall, ELISA )
- Umplei pan la semn recipientul cu sange cca 10ml
- Retragei acul dup aplicarea tamponului cu alcoo alcool i comprimaii locul 2-3'
2
comod
- Colectai deeurile
- Indeprtai mnuile
- Splai mainile
NOTAREA PROCEDURII
- Transportati imediat produsul la laborator
Page
136
EVALUAREA EFICACIT
- Rezultate a
ateptate/dorite:
- Rezultate nedorite
RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE BACTERIOLOGICE -
HEMOCULTUR
- Punerea in eviden a germenilor patogeni in san sange prin insmanare are pe medii de
cultur
- Efectuarea antibiogramei
- Soluie dezinfectant (betadine, clorhexidine, alcool 70)
- Tampoane de vat ii comprese sterile
- Camp steril
- Mnui sterile
- Masc
- Garou
- 2 flacoane cu medii de cultur cultur (unul pentru germeni aerobi ii altul pentru germeni
anaerobi)
- Holder, ac dublu (special) acoperit la ambele capete cu cauciuc
a) PSIHIC:
- Informai i explicai pacientului procedura, avertiza
avertizai-l c recoltarea se poate repeta
mantul informat
b) FIZIC:
- Poziionaii pacientul in decubit dorsal cu memb membrulrul superior sprijinit deoarece poate
prezenta frisoane
turgescent
- Splaii regiunea plicii cotului cu ap
ap i spun
- Dezinfectaii cu alcool iodat, betadin
betadin
- Particip dou nurse
- Dezinfectai mainile/imbrcacai mnuile sterile
- Izolai locul cu campul steril
- Montai acul dublu la holder
- Rugai persoana care v ajut s aplice garoul
- Dezinfectai locul de puncionat
ionat cu alcool de 70
Page
137
- Punciona
ionai vena
- Adaptaiii la acul holderului flaconul cu mediu de cultur cultur pentru
germeni aerobi
erobi
- Recoltai sange pan la semnul de pe flacon
- Adaptaii la acul holderului cel de al doilea flflacon cu mediu de cultur pentru germenii
anacrobi
- Recoltai sange pan la semnul de pe flacon
- Reragei acul dup aplicarea tamponului cu alcool iodat
- Comprimarea venei 2 - 5' de cctre ajutor
- Omogenizai uor or pe un plan orizontal (sangele cu mediul de cultur cultur
din flacon)
- Reinstalaii pacientul in poziie comod
comod
- Acoperiii pacientul pentru c frisoneaz
- Observti faciesul, tegumentele (extremitat
(extremitatilor), comportamentul pacientului
- Colectai deeurile
- Indeprtai mnuile ii masca
- Splai mainile
PREGTIREA
- Scriei pe etichetele flacoanelor datele pacientului
- Transportaii imediat la laborator flacoanele i introducei-le le in termostat la 37
NOTAREA PROCEDURII
- Notaii procedura in dosarul/planul de ingrijire p prin
rin lipirea codurilor de bon de pe
flacoanele in care s-a fcutcut recoltarea
- Recoltarea s-a fcutcut corect, in condi
condiii de strict asepsie i antisepsie
Rezultate nedorite/ce facei?
Atenie:
Recoltarea se face la debutul bolii inaint
inainte
e de administrarea antibioticelor.
RECOLTAREA URINEI
RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMEN SUMAR DE URIN URIN
- Determinarea densitii, ph-ului,
ului, glucozei, albuminei, urobilinogenului
- Examinarea sedimentului urinar
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
- Recipient curat ii uscat sau steril pentru femeie
- Sering ii ace sterile, tampoane cu alcool
Page
138
- Pens pentru clamparea sondei - cand mostra de urin( urin 10ml) este
recoltat
pe sond a demeure
- Mnuii de cauciuc pentru manipularea urinei
a) PSIHIC:
- Informai pacientul contient
tient
- Explicai-ii procedura in termeni accesibili
- Obinei colaborarea
b) FIZIC:
- Efectuai toaleta genito-urinar
urinar la femeie
- Fixaii punga colectoare la nivelul organelo
organelor genitale, cu adeziv, in cazul sugarilor i
copiilor mici
Explicai pacientului care-i i recolteaz
recolteaz singur urina:
- S-i spele mainile, s foloseasc
foloseasc mnui de cauciuc
- S se aeze intr-o poziie ie in care jetul urin
urinar s fie dirijat in recipient:
t: ortostatism la
brbat i poziie ezand la femeie
- S colecteze 10 ml urin direct in recipient
- S aeze
eze capacul pe gura recipientului dupdup recoltare
- S-i spele mainile
- S eticheteze recipientul
In caz de recoltare pe sonda a demeure:
- Clampaii sonda cu 15' inainte de recoltare
- Splai-v mainile, folosiii m
mnui de unic folosin
- Dezinfectai sonda
- Punctionati sonda cu acul adaptat la sering
sering
- Aspirai 10 ml de urin in sering
sering
- Transferai urina in recipient
- Splai-v mainile
- Etichetaii recipientul cu: numele i prenumele pacientului, secia, ia, examenul cerut, data
i ora recoltrii
- Transportaii urina la laborator imediat
- Colectaii materialele folosite in containere speciale conform PU (precauii
(precau universale)
- Splai-v mainile dup indep
indeprtarea mnuilor
NOTAREA PROCEDURII
Notai:
- Data i ora recoltrii
Page
139
Rezultate a ateptate/dorite
- Mostra de urin
urin nu este contaminat cu scurgere vaginsal
vaginsal sau cu
sange menstrual
- Urina nu conine albumin sau glucoz
glucoz, are o culoare galben aurie (normocrom)
(normocrom
- Sedimentul urinar nu conine ine celule descuamate de pe tractul urinar
Rezultate nedorite / Ce faceii ?
- Mostra de urin este te contaminat
contaminat cu scurgere vaginal sau cu sange menstrual
- Aruncai urina
- Recoltaii in afara perioadei de menstrua
menstruaie
- Facei toaleta local inainte
- Urina este hipercrom,, cu urobilinogen crescut
- Anunai medicul
- Sedimentul urinar conine ine numero
numeroase leucocite, hematii, celule descuamate sau
epitelii
- Anunaii medicul care poate ss recomande alte examene, mai relevante din
urin
- Urina conine albumin sau glucoza
- Anunai medicul
RECOLTAREA ASEPTIC A URINEI
UROCULTURA
- Studiul bacteriologic al urinei pentru identificarea germenilor i efectuarea
antibiogramei
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
a) pentru prelevarea fr sondaj preg pregtii:
- Ap i spun
pun pentru toaleta genito
genito-urinar
- Antiseptic pentru dezinfecia ia meatului uretral
- Comprese sterile
- Recipient pentru colectarea steril
steril a urinei
- Bazinet dac este necesar
- Container pentru deeuri
b) pentru prelevarea pe sonda urinarurinar a demeure pregtii:
- Comprese sterile
- Antiseptic; soluie
ie de clorhexi
clorhexidin
- Sering ii ace sterile, tub de laborator STERIL
- Container pentru aruncarea materialelor folosite
c) pentru prelevarea prin sondaj intermitent preg pregtii:
- Sond vezical pentru brbat
rbat sau femeie
Page
140
- Comprese sterile
- Recipient
ent steril pentru recoltarea urinei
PREG TIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
- Explicaii pacientului necesitatea prelev
prelevrii
- Asiguraii pacientul de inofensivitatea procedurii
- Instruii pacientul contient
tient i valid cum ss recolteze singur
b) FIZIC:
- Efectuai toaleta genito-urinar
urinar la pacientul nedeplasabil
- Asigurai condiiiii pentru efectuarea toaletei la pacientul valid
- Asiguraii intimitatea pacientului.
- Verificai prescripiaia medical
- Prelevai prin una din metodele enumeraenumerate mai jos in funcieie de starea pacientului sau
recomandarea medical
a)prelevarea fr sondaj:
- Splai-v mainile cu ap i s
spun (lavaj simplu)
- Recoltai urina de la brbat rbat sau femeie dup
dup toaleta genito-urinar cu ap
ap i spun i
clti e abundent; uscaii regiunea, dezinfectai meatul uretral cu comprese sterile
imbibate in antiseptic
- Colectaii urina, in recipientul steril, din mijlocul jetului
- Acoperii tubul steril
b) prelevarea de ctre tre pacientul con
contient i capabil s urineze in mod voluntar
- Explicaii pacientului modul de derulare a procedurii.
- Oferii-ii comprese sterile cu antiseptic pentru d dezinfecia
ia meatului urinar dup
dup splare
- Dai-ii pacientului flaconul steril
- Explicai-i s urineze la toalet
toalet, lsand s curg primul jet ii recoltand urina in flacon
din mijlocul jetului
- Cerei-i pacientului s-ii spele mainile dup dup prelevarea urinei
c) prelevarea pe sonda urinar a demeure
- Splai-v mainile cu ap i s
spun (lavaj simplu)
- Folosii mnui de unic folosin osin
- Dezinfectaii locul de prelevare, cu comprese sterile imbibate in antiseptic
- Puncionaii tubulatura pungii de colectare cu acul steril adaptat la sering
sering i prelevai
cantitatea necesar de urin
- Transferai urina din sering in flaconul pentru laborator
- Aruncai acul ii seringa in containerul special
Dac diureza este sczut:
- Clampaii sonda sub locul de prelevare ffr s-o lezai
Page
141
- Ateptaii 10
10-15' ca s se adune o cantitate suficient
suficient de urin
pentru examen
d) prelevarea prin sondaj interi
interimitent:
- Introducei sonda vezical respectand tehnica ssondajului vezical la brbat
rbat sau femeie
- Menineii sonda pe durata evacu evacurii urinei
- Lsai urina s curg in bazinet i recoltai apoi in recipientul pentru laborator
- Evacuai tot coninutul vezicii urinare
- Indeprtai sonda ii dezinfecta
dezinfectai meatul urinar
- Aruncaii materialele folosite in container
- Splai-v mainile
- Ajutai pacientul s se imbrace
- Pacientul deplasabil nu are nevoie de ingrijiri speciale
- Supravegheaii pacientul purt purttor de sond, asigurai-v c este permeabil
permeabil i
racordat la punga colectoare
- Colecta i materialele folosite in recipiente special
speciale conform precauiunilor
iunilor universale
(P.U.)
NOTAREA PROCEDURII
- Notai procedura in fia a de proceduri i in dosarul/planul de ingrijire
- Notaii data, ora, numele persoanei care a recoltut, aspectul urinei
Respectai urmtoarele
toarele reguli generale:
- Transportai imediat eantionul
antionul lla laborator
or pentru a evita multiplicarea germenilor sau
pstrai-l la frigider la +4C in cazul in care examenul se face mai tarziu (nu mai mult de
12 ore)
- Etichetaii mostra imediat dup recoltare cu nume, prenume, CNP, data i ora recoltrii
- Insoii monstra de o fi de informa
informaii cu date clinice (t, starea de sntate
s a
pacientului, motivul)
Rezultate ateptate:
- Absena contaminrii rii in timpul emisiei i recoltrii ca urmare a toaletei genito-urinare
genito i
dezinfeciei meatului urinar
- Contaminarea urinei prelevate cu bacterii preze prezente
nte in regiunea periuretral
periuretral in timpul
emisiei (bacteriurie slab < 10000germeni/ml)
- Repetaii procedura respectand normele de igiena local local
- Multiplicarea a germenilor prin p pstrare mai mult de or in afara frigiderului
- Pstrarea
strarea prea mult la rece duce la precipit precipitarea urailor
ilor ceea ce impiedic
impiedic analiza
ulterioar a urinei
Page
142
- Respecta
Respectai normele generale de pregtire tire a produsului pentru
laborator
- Emisia dificil
dificil a urinei prin blocaj psihologic
- Oferii timp sau recoltaii prin sondaj vezical (in caz de urgen
urgena)
RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR
- Examinarea macroscopic, , biochimic
biochimic, bacteriologic i parazitologic
- Stabilirea diagnosticului bolilor infec
infecioase gastrointestinale
- Depistarea persoanelor purt purttoare de germeni patogeni
Pregtii pe o tav medical / c
crucior :
- Coprocultor steril sau curat i uscat
- Tampoane sterilizate
erilizate montate pe port porttampoane prevzute zute cu dopuri de cauciuc i
introduse in eprulbete sterile
- Sonda Nelaton nr. 16-18 18 steril
steril
- Sering de unic folosin de 10 ml
- Bazinet (plosca)
- Prosop de hartie/hartie igienic
igienic
- Pung de hartie, formular de recoltare
a) PSIHIC:
- Informai pacientul sau / i familia despre procedura pentru a ob obine
colaborarea ii pentru a preveni o eliminare necorespunz
necorespunztoare
mantul informat
b) FIZIC:
- Administraii pacientului un purgativ salin ((sulfat
sulfat de magneziu sau magnezia usta) dac
nuare scaun spontan
- Instruiti pacientul sa -ii fac toaleta perianal
perianala in cazul recoltrii coproculturii
- Recomandai o diet bogat bogat in fibre vegetale sau au un regim "alb" in funcie
func de
examenul cerut.
1. Recoltarea din scaun eliminat spontan sau provocat pentru examen
coproparazilologic
- Intrucat defecarea nu se poate produce la cerere, instrui instruii pacientul:
- S-i spele mainile
- S foloseasc mnuii de unic unic folosin
- S defece in bazinet sau intr intr-un recipient curat (oli, spre exemplu, la domiciliu )
Page
143
- S recolteze, cu linguri
linguria coprocultorului cateva fragmente de fecale
(cca 50 g) din diferite zone, mai suspecte, ale scaunului
- S introduc linguria in coprocultor
- S-i spele mainile dup indepindeprtarea mnuilor
- S eticheteze recipientul cu : nume, prenume, data i ora recoltarii, examenul xamenul cerut
- S transporte produsul imediat la laborator sau s-l introduc intr-o o pung
pung de hartie i
s-l pstreze
streze in frigider nu mai mult de 12 ore
2. Recoltarea direct din rect (pentru examen bacteriologic)
- Descoperiii regiunea inferioar a corpului
- Splai-v mainile i punei-v v mnuile de unic folosin
- Aezaii pacientul in decubit lateral cu membrul iinferior
nferior de deasupra in flexiune maxim
a coapsei pe abdomen
- Indeprtaii fesele pacientului
- Introduceii tamponul steril prin anus in rect i efectuai cateva micri ri de
rotaie
- Indeprtai, apoi, tamponul i introducei-l in eprubeta steril fr s atingei
atinge marginea
acestuia
- Indeprtai mnuile i spla lai-v mainile
- Etichetai recipientul
- Trimitei-ll imediat la laborator pentru ins insmanare
3. Recoltarea materiilor fecale la copilul mic.
- Aezai copilul, cu blandee, e, in decubit lateral sau dorsal
- Vizualizai orificiul anal
- Introduceii sonda Nelaton pe o distan distana de 10 cm, respectand regulile de asepsie
- Aspirai coninutul
inutul colonic cu o sering
sering adaptat la captul sondei
- Indeprtai seringa ii sonda din rect
- Transferai coninutul
inutul seringii (2 (2-3 ml) intr-un recipient steril pentru coprucultur
coprucultur sau
curat ii uscat pentru alte examene
- Efectuaii toaleta regiunii perianale, la nevoie
- Splai-v mainile
- Etichetai recipientul
- Trimitei imediat produsul la laborator
4. Recoltarea materiilor fecale pentru proba ADLE ADLER R (hemoragii oculte). Iustruii
Iustrui
pacientul:
- S in un regim "alb" timp de 3 zile, ffr carne roie, ie, legume i fructe verzi,
medicamente ii suplimente nutritive cu con coninut de fier, fr colchicin,
colchicin salicilai,
potasiu, fenilbutazon,, indometacin, steroizi sau compu compui de bismut pentru a evita o
posibil sangerare cauzat de aceste medicamente
- S defece intr-unun bazinet curat
- S-i spele mainile i s-i i pun
pun mnui de unic folosin
Page
144
- S recolteze cu linguri
linguria coprocultorului sauau cu o baghet
baghet de lemn
materii fecale de la suprafasuprafaa (25-30 g) i s le introduc
intr in
coprocultor sau in alt recipient curat i uscat
- S acopere recipientul cu capacul etan etan
- Sa -i spele mainile dupa a indepartarea ma manuilor pentru a preveni croscontaminarea
- S eticheteze recipientul i s s-l transporte imediat la laborator
- Nu necesit ingrijiri speciale legate de procedur
procedur
- Colectai materialele folosite in container
containere e speciale conform precauiilor
precau universale
(P.U.)
- Splai-v mainile dup indepindeprtarea mnuilor ilor pentru a preveni croscontaminarea
NOTAREA PROCEDURII
Notai:
- Procedura in planul de ingrijire i in fia de proceduri
- Data, felul examenului
- Numele persoanei care a recoltat
- Pacientul este compliant i respect
respect intocmai instruciunile oferite
- Materiile fecale nu sunt amestecate cu urina
- Produsul recoltat este adus imediat la laborator evitadu-se se suprainfectarea sau
distrugerea oulelorlelor de parazi
parazii prin refrigerare
- Materiile fecale sunt amestecate cu urina
- Instruiii de la inceput pacientul ss defece in plosc usct i curat
- Pacientul nu respect regimul alb, ceea ce duce la obinerea inerea unor reacii fals pozitive
- Explicai-ii dinainte consecinele nerespect
nerespectrii dietei
- Materiile fecale sunt pstrate
strate prea mult la tem temperatura:
peratura: camerei (peste o or)
or sau la
frigider (peste e 12ore) ceea ce modific
modific acurateea estului
- Respectai condiiile de pstrare
strare ale produsului
- Pacientul refuz recoltarea:
- Discutai inc o dat cu el
- Anunai medicul
RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN
- Identificarea agenilorr patogeni la purtpurttori sntoi i bolnavi
- Efectuarea antibiogramei
- Tav medical/crucior;
Page
145
- Spatul lingual
lingual steril;
- Eprubet cu tampon faringian steril;
- Mnuii de unicunic folosin;
- Masc de protecie;
- 1-2 tvie renale
a) PSIHIC:
- Informai i explicaii procedura pacientului/apar
pacientului/aparintorului (dac este copil)
mantul informat
b) FIZIC:
- Atenionaii pacientul sau apar aparintorul s nu inceap nici un fel de tratament; s nu
mnance, s nu bea ap, s nu facfac gargar, s nu se spele pe dini,
i, s nu-i instileze
picturi in nas in dimineaa a recolt
recoltrii
- Aezaii pacientul pe scaun sau in pat in pozi poziie ezand
- Avertizai aparintorul c va trebui s-i susin copilul in brae pentru recoltare
- Verificati dacaa pacientul a respectat recomanda
recomandarile privind procedura
folosin
- Folosii masca de protecie
- Invitai pacientul s deschid larg gura
- Deschideii eprubeta; scoate
scoatei tamponul faringian
- Apsaii limba cu spatula lingual
lingual steril
- tergeii depozitul faringian i amigdalian (dac este cazul dezlipii ii o poriune din
falsa membran)
- Retragcei tamponul
ponul faringian far far a atinge: dinii, limba, obrajii
- Inchideii repede eprubeta cu dopul
- Realizaii un frotiu folosind alt tampon conform recomand
recomandrii medicului)
comod
- Nu necesita ingrijiri speciale le legate de procedur
procedur.
Dac are senzaie de gre i vomvom nu mnanc i nu bea imediat dup recoltare
- Colectai deeurile
eurile in recipiente speciale, conform P.U.
- Splai i curaii instrumentele folosite
- Indeprtai mnuile/masca
NOTAREA PROCEDURII
- Notaii procedura in dosarul/planul de ingrijire;
Page
146
- Data ii ora recolt

recoltrii;
- Notaii reac
reacia pacientului, aspectul local
- Etichetai recipientul in care ss-a fcut recoltarea
- Comunicaii laboratorului dac pacientul a luat medicamente ii care sunt acelea
Rezultate ateptate:
- Recoltarea s-a fcut fr incidente
- Produsul nu a fost suprainfectat
- Se pot obineine rezultate eronate atunci can cand in timpul recoltrii
rii tamponul faringian se
imbib cu saliv sau se ating din dinii, limba
- Repetaii recoltaren folosind alt ta tampon
- Pacientul poate prezenta senzasenzaie de grea,, voma prin atingerea luetei
- Rugai pacientul s inspire adanc i apoi s stea nemicat in timpul recoltrii
recolt
RECOLTAREA SPUTEI PRIN EXPECTORA EXPECTORAIE IE PENTRU EXAMENE DE
LABORATOR
- Examinarea macroscopic, , citologic
citologic i bacteriologic a sputei
- Diagnosticarea unor boli ale aparatului respirator
PREGTIREA
TIREA MATERIALELOR
Pregtii pe o tav medical :
- Recipient steril cu capac potrivit, etan
etan
- Etichet / formular cerut de laborator
- Aerosol (clorur de sodiu 10%, acetilcistein
acetilcistein, ap distilat sau steril)
) pentru a induce
tusea, dac medicul indic
- Batiste de hartie
- Manui de unica folosint dac
dac este necesar
- Pungi din material plastic
- Recipient special pentru materialele folosite
PREGTIREA
TIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
- Explicaii pacientului procedura pentru a reduce anxietatea i a obine colaborarea
mantul informat
b) FIZIC:
- Instruii pacientul s nu mnance
nance , ss nu fumeze, s nu-i pun picturi turi in nas, s nu
se spele pe dini sau s-i i cl
clteasc gura cu soluiiii dezinfectante inainte de recoltare
pentru a nu influena a rezultatul
Page
147
- Apelaii la drenajul postural i la tapotri dac expectoraia

expectora este
dificil
- Instruii pacientul s se aeze
eze pe un scaun, pe marginea patului sau in poziie pozi Fowler
inalt dac starea general nu este favorabil
favorabil
- Cerei pacientului s-ii cl clteasc gura cu ap simpl pentru a reduce riscul de
contaminare a sputei cu bacteriile din cavit cavitatea bucal sau cu particulee de alimente
- Instruii pacientul s inspire i s expire profund de cateva ori provocandu-i
provocandu tusea (cel
puin 3 ori); la ultima expiraieie sf
sftuii-l s tueasc
- Sftuii pacientul s tueasc
easc profund i s expectoreze
xpectoreze direct in recipient, cca. 15 ml
de sput - - Punei-v mnu nui de unic folosina, opional Acoperii recipientul cu
capacul
- tergeii exteriorul recipientului cu un erveel
- Introducei recipientul intr-o o pung
pung de material plastic
- Oferii pacientului un pahar cu ap ap curat s-i clteasc gura
- Ajutai pacientul s adopte o pozi poziie comod
- Observai respiraia
- Educai pacientul s colecteze in continuare sputa pentru a preveni diseminarea
infeciei
- Colectai materialele folosite
osite in recipiente speciale conform PU
- Indeprtai mnuile
- Splai mainile
NOTAREA PROCEDURII
- Notaii data, ora, cantitatea, culoarea, mirosul, consisten
consistena
- Etichetaii recipientul cu: numele i prenumele pacientului, data ii ora recoltrii,
examenul cerut - Completai for formularul cerut de laborator dac pacientul are febr, febr
dac a luat antibiotice sau dac expectoraia a fost indus prin administrare de aerosol
(deoarece,
deoarece, in acest caz, sputa este mai apoas apoas i se poate confunda cu saliva )
Rezultate ateptate:
- Pacientul este compliant i reu reuete s-i recolteze sputa i nu saliva
- Respectarea indicaiilor
iilor de recoltare se refl
reflect in acurateea
ea rezultatului testului
- Pacientul nu reuete s expectoreze ii inghite sputa (mai ales femeile i copiii )
- Rezervai-v mai mult timp pentru a instrui pacientul
Page
148
- Anunai
i medicul care vv recomand alt tehnic de recoltare (prin
frotiu, splatur
latur gastric, splatur bronic)
- Sputa este amestecat
amestecat cu saliva ii resturi alimentare din cavitatea
bucal
- Repetatii recoltarea instruind incinca o data pacientul i ajutndu-l s respecte indicaiile
indica
de recoltare
- Sputa este amestecat cu v vrstura declanat in timpul efortului de tuse.
- Captai vrstura i acordaii ingrijiri adecvate
RECOLTAREA SECREIILOR IILOR URETRALE LA B BRBAT
- Obinerea informaiilor
iilor referitoare la agen
agenii patogeni care produc infecii uretrale.
- Ans de platin,
- Lamp de spirt
- Lame de sticl
- Mnui sterile
- Etichete sau creion dermatograf
a) PSIHIC:
- Informaii pacientul cu privire la necesitatea efecturii examenului, ui, momentul recoltrii
- Explicai procedura, anunaiai pacientul ss nu urineze inainte de recoltare
- Asigurai pacientul c veii p
pstra confidenialitatea
b) FIZIC:
- Obinei colaborarea
- Pregtii materialele pe o tav sau msu
- Atenionaii pacientul asupra modului de colaborare
- Splai mainile
- Imbrcai mnuii de cauciuc
- Sterilizai ansa de platin prin inc
inclzire la rou i ateptai rcirea
- Cu o man prindeii glandul i exercitai o uoar presiune
- Cu cealalt man prelevaii cu ansa flambatflambat prima pictur matinal (dac
(dac secreia
este insuficient recoltaii din uretra anterioar
anterioar)
- Punei pictura pe lam i realiza
realizai frotiul
- Etichetai sau scrieii numele cu creion dermatograf
- Trimitei lama la laborator
- Examenul se efectueaz ambulator ii bolnavul nu are nevoie de ingrijire specialspecial
- Observaii aspectul local, sftui
sftuii pacientul s respecte tratamentul recomandat
Page
149

- Flambaii an
ansa de platin incepand de la tij ctre fir
- Puneii materialele in dulap
- Indeprtai mnuile
- Splai mainile
NOTAREA PROCEDURII
Notai:
- Procedura in palanul de ingrijiri nursing
- Data, ora i observaiile
iile privind aspectul local
- Notai ce a invat
at pacientul, cum i-a insuit informaiile
Rezultate ateptate :
- Recoltarea s-a fcut corect
- Frotiul a permis stabilirea diagnosticului
- Frotiul nu este edificator, rezultatul este negativ dar nu exclude prezena gonococilur
- Se impune realizarea unei culturi
- Pacientul nu respect recomand rile i recoltarea nu se poate face in condiii condi
adecvate
- Instruii exact pacientul i repeta
repetai procedura
Nota:
In cazul in care frotiul nu este edificator se face cultur
cultur
Recoltarea se face cu ansa steril steril din uretra anterioar i se insmaneaz
maneaz pe mediul
de cultur
RECOLTAREA SECREIILOR IILOR PURULENTE DIN LEZIUNI DESCHISE
- Colectarea de secreiiii purulente dintr dintr-o leziune
e deschisa pentru identificarea prin
examene de laborator a microorganismelor ce provoac infecia ia in vederea precizrii
diagnosticului
- Pense
- Comprese
- Soluii dezinfectante
- Mnui sterile
- Recipiente sterile pentru colectat produsul (eprobete sterile)
- Tampoane sterile
- Ansa de platin
- Pipeta Pasteur
- Lame de laborator, lampa de spirt
- Leucoplast
Page
150
- Tav medical
medical/crucior medical
a) PSIHIC: :
- Informai i explicaii procedura pacientului/clientulu
pacientului/clientului
mantul informat
b) FIZIC:
- Poziionaii pacientul/clientul in func
funcie de locul leziunii (plag chirurgical cu supuraie
parietal, plgigi septice, abces, flegmon deschis, vezicule, pustule)
- Asigurai intimitatea pacientului/clientului
- Verificai prescripiaia medical
- Splai mainile
- Imbrcai mnui sterile
- Curai suprafaa leziunii
- Recoltai din secreie:
prin aspiraie
ie cu pipeta Pasteur steril
steril
cu ans de platin sterilizat in prealabil prin inclzire la rou
cu tampon steril
- Realizai 2-33 frotiuri avand grij
grij s intindei uniform secreia
- Introduceii produsul aspirat sau tamponul cu care a ai recoltat intr-o
o eprubet
eprubet steril
- Etichetai i trimiteii la laborator in timp util
- Pansaii leziunea folosind o tehnic
tehnic adecvat dac este nevoie
- Supravegheaii aspectul pansamentului
- Monitorizai funciile vitale
- Colectai compresele, mnu nuile in recipiente speciale pentru materiale cu
potential infecios
ios respectand P.U.
NOTAREA PROCEDURII
Notaii procedura in planul de ingrijire :
- Data, ora recoltrii ii numele persoanei care a recoltat
- Aspectul secreiei
- Aspectul leziunii ii al tegumente
tegumentelor din jur
Rezultate ateptate:
- Pacientul nu acuz durere
- Recoltarea s-a fcut cut in condi
condiii de asepsie, nu exist risc de suprainfectare
Rezultate nedorite/Ce facem ?
- Acuz durere ii produce sangerare
Page
151
- Lucraii cu blandee
- Suprainfectare cu al ali germeni
- Respectai cu stricte
strictee asepsia i antisepsia
- Rezultatul nu este corect pentru cc produsul nu s-a trimis in timp util la laborator
BIBLIOGRAFIE:
1. Carol Mozes,,Tehnica ingrijirii bolnavului
2. Dr. Georgeta- Aurelia Balta ,,Tehnici generale de ingrijire a bolnavilor.
3. Lucretia Titirca ,,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali.
Page
152

Suport de Curs Tehnica Ingrijirii Bolnavului1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs Tehnica Ingrijirii Bolnavului1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SCOALA SANITARA POSTLICEALA BACAU

- splarea cu jet de ap 5 min;

UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTEC

SPLAREA MINILOR i a altor prii ale tegumentelor:

1. PREVENIREA ACCIDENTELOR I A ALTOR TIPURI DE

* folosirea de tehnici standard n vederea efecturii cureniei,

este necesar protecia

Evaluarea riscului pe categorii de locuri de munc

Nu se considera infectie nosocomiala, infectia asociata cu o

Sursele din care provin infec

2. Infecia sangvin primar

- controlul riguros al modului n care se efectueaz

- dezinfecia ciclic obligatorie a blocului operatoriu, slilor

Transmiterea infectiei se face de la om la om si este un proces tip lant, ce prezinta 6

b. Circuitul aseptic este sensul de circulatie care asigura conditii de protectie

2. Curatenia reprezinta indepartarea totala a prafului si produselor straine de pe

2. STERGEREA UMEDA A SUPRAFETELOR se utilizeaza pentru intretinerea

3. ASPIRAREA Curatenia prin aspirare se recomanda numai cu aspiratoare umede,

4. METODE COMBINATE PENTRU CURATENIA CABINETELOR SI MOCHETELOR

Curatenia este utilizata in mod obisnuit ca metoda de decontaminare profilactica in

Dezinfectia prin mijloace chimice au un rol bine definit in

Metodele folosite in dezinfectia cu formol sunt pulverizarea

CURATENIA GENERALA SI DEZINFECTIA CICLICA A

Asezarea de plase contra mustelor si tantarilor la ferestre. Astuparea

servesc toate secseciile.

organizare, policlinica face parte integrant integrant din structura spitalului

Se iau msurisuri pentru evitarea contamin

- Familia se simte confortabil ntruct pacientul este n siguran.

Scoateii pacientul din eviden

Organizaii transportul pacientului, la nevoie.

Predarea ii preluarea serviciului.

predarea serviciului poate da na natere la urmri ri mai grave,cu urmari

frontal , datorit posibilitilor

Seringi de diferite mrimi

- instrumentele chirurgicale se vor sp spla

- toate instrumentele chirurgicale se folosesc sterile, se intre

necesit sterilizare intre utiliz

semidure etc. Sterilizarea se efectueaz

INGRIJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI

In conditiile spitalizarii, patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul in care-si

Patul se confectioneaza din tuburi usoare de metal, vopsit in alb.

Partea sa principala, utilutila,

patul simplu cu somiera dintr

patul simplu cu rezemator mobil;

patul cu somiera mobila (ortop

patul inchis cu plasa (pentru bolnavi agitati, psihici);

patul pentru sugari sii copii (cu gratii mobile);

patul pentru terapie intensiva (cu aparatori demontabile).

Accesoriile patului: salteaua, una

1. Pregatirea patului si accesoriilor lui.

2. Schimbarea lenjeriei de pat bolnavului imobilizat.

3. Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a bolnavilor.

4. Dezbracarea si imbracarea bolnavului in pat.

5. Efectuarea toaletei pe regiuni la bolnavul imobilizat.

6. Efectuarea toaletei generale prin imbaiere a bolnavului imobilizat.

7. Observarea pozitiei bolnavului.

8. Schimbarea pozitiei bolnavului.

10. Captarea dejectiilor fiziologice si patologice ale bolnavilor.

11. Efectuarea transportului bolnavului in spital.

PREGATIREA PATULUI SI ACCESORIILOR LUI

Scop:: asigurarea conditiilor igienice, de confort, pentru odihna si ingrijirea

Materiale necesare: salteaua, una

Alegerea accesoriilor (materialelor) necesare.

Materialele se asaza pe un scaun langa spatarul patului.