Ji:«-/~ (o

Prof. dr. Ma ria na Lt1ca

Parazitologie
•
~I

M ico logie Medical3

Editia a -III-a
'

~
1

Cota
ll ~-~--
BIBL~~ AU. M.F IA, ,
/lt / .
./
·
iiiiiiliilii
BARCOD: 1428632388

Editura ,,Gr. T. Popa", U.M.F. Ia~i

2005
 CUPRINS

CAPITOLUL I- P ARAZITOLOGIE GENERALA. 9

Nomenclatura ~tiintifica 17
Imunitatea in infectiile parazitare ~i micotice 24
Medicamente antiparazitare 27
CAPITOLUL 2 - PROTOZOARE 37
lncrengatura SARCOMASTIGOPHORA 39
Entamoeba histolytica @
Amibe parazite nepatogene ale tubului digestiv 47
Amibe libere patogene 48
Germl Naegleria 48
Genul Acanthamoeba 50
Balamuthia spp. 51
Blastocystis hominis 54
Giardia Intestinalis
Genul Trichomon~ ·
Familia Trypanosomatidae
Germ! Leishmama
Genul Trypanosoma
I
71
@
Trypab.osoma brucei 80
Trypanosoma cruzi 87
Increngatura CILIOPHORA 93
Balantidium coli ®
Increngatura APICOMPLEXA 97
Genul Plasmodium • @
Genul Babesia 111

~
Toxoplasma gondii
Genul Cryptosporidium
Genul Cyclospora 132
CAPITOLUL 3 - HELMIN'fl 135
Increngatura PLATHELMINTES 135

!
Clasa TREMATODA
Genul Schistosoma
Genul Fasciola
Genul Opisthorchis 154

5
 Dicrocoelium dcndri ti cum 157
~
Genul Paragonimus
Fasciolopsis buski 161
Metagonimus yokogawai 161
Heterophyes heterophyes
Clasa CESTODA
Taenia saginata
Taeuia solium
Cisticer coza
Hymenolepis nana
Echinococcus granulosus
Echinococcus multilocularis
Diphyllobothrium latum
Increngatura NEMATHELMINTES 190
ClasaNEMATODA ~
Enterobius vermicularis
Trichuris trichiura
Ascaris lumbricoides
Toxocara canis
Strongyloides stercoralis
I@)
0
0

Ancylostoma / N ecator 217

Trichinella spiralis @)
Filarii 228
Filarii limfatice 228

~
Wuchereria bancrofti
Brugia malayi 2
Filarii cutanate
Loaloa
Onchocerca volvulus
Dracunculus medinensis
Filarii seroase nepatogene
#
I
~
0

250
CAPITOLUL 4 - MICETE
Caractere generale 252
Diagnosticul de laborator m micoze 255
Medicamente antifungice 259
Levuri 266

6
 Gcnul Cnndida 266~
Gcnul Cryptococcus 275 ~
Alte levuti 281
Genul Tu chosporon 281
Genul Rhodotorula. 281
Genul Malassezia 281
Micete filamentoase 284~
Dermatofiti 284 6
Genul Microsp orum 284<=::.
Genul Trichophyton 28 . j
Epidenn ophyton floccosum 284~
GenuJ Aspergillus 295&-
Dimorfi 301
GenuJ Histoplasma 301c-
Pneumocystis carinii 307
CAPITO LUL 5- ECTOPARAZI TI , 314
Genul Sarcoptes 314
Ordinul Anoplura (paduchi) 319
GenuJ PedicuJus 319
GenuJ Pthirus 319

7
 CAPITOLUL I

PARAZITOLOGIE GENERALA

Parazitologia meclicala studiaza organisme animate sau fungice parazite la

om, raporturile care se stabilesc intre paraziti ~i gazdele lor, precum ~i fenomenele
ce rezulta din aceste raporturi .
Parazitii sunt fiinte vii care traiesc ~i se hranesc pe seama altor organisme vii,
numite gazde.
Cea mai mare parte a parazitilor apartin regnului animal; sunt zooparazip.
Alti paraziti sunt micete ce constituie un regn separat (Fungi) ce determina
micoze, a caror frecventa a crescut in ultimii ani.
1.1. Relafiile parazit-gazdii
in natura se pot stabili mai multe grade de parazitism.
Diferentiem:
1.1.1. Paraziti facultativi care in mod normal au o viata saprofita, insa in
anumite circumstante pot invada organismul gazdei. Ex.: micete oportuniste.
1.1.2. Paraziti obligatori: nu pot trai decat in stransa legatura cu gazda.
1.2. Relafii spafiale # temporale intre parazit ~i gazdii
1. 2.1. Ectoparazi,tii traiesc la suprafata (pureci, paduchi) sau in tegumentele
gazdei (Sarcoptes scabiae). Se <listing:
1.2.1.1 ectoparaziti temporari ce traiesc un timp limitat la suprafata corpului,
atat cat se hranesc. Ex.: insectele hematofage
1.2.1.2 ectoparaziti permanenti a caror existenta se desfa~oara in intregime la
o gazda. Ex.: Sarcoptes scabiae.
1.2.2. Endoparazifi care traiesc in interiorul corpului in cavitati (viermi
intestinali), vase sangvine (Schistosoma), tesuturi (larve de Trichinella) sau in

celule (Toxoplasma, Leishmania).

9
 ----■,
1.3. J11j1 11 er,(a vie(ii para zitare nsu pra p,11·"zit11l11i
Parazitismul rcprczinta un mod de viaia pe chcl
tuial a unei gazde ca,
fumi zeaz i\ parazitului un biotop ~i elem ente nutritive
necesare supravietuirii sale
Parazitismul reprezinta o etapa de adap tare la un med
i u favorabil. Trecerea d
ta viata libera la cea parazitara este mso tita de num
eroase modificari morfologice ~
functionale care au avut drept cons ecin ta conservarea
speciei.
Ada ptar ile prog resive constau in dezvoltarea sau
chia r formarea de functii ~
organe. Astfel, dezvoltarea orga nelo r de .fixare
a parazitului este foarte utiU
deoarece parazilii care i~i pierd gazda m majoritatea
lor pier; num ai putini dintre ei
i~i vor pute a gasi alta gazda.
Producerea de catre viermii intestinali a unor enz1
me antifennentative le
permite supravietmrea intr-un mediu in care se desf
a~oara digestia.
Dezvoltarea organelor de reproducere a parazitilor
le spore~te fecunditatea.
Astfel, T sagi.nata produce 150 milioane de oua
pe an; Asca ris lumbricoides
depune 200 000 oua in 24 de ore; num ai o mic a part
e din acestea ajung la o noua
gazda.
Ada ptar ile regresive constau in atrofierea sau
disparitia unor organe ~i
functii. Astfel, vien nii intestinali nu au organe de loco
motie; teniile sunt lipsite de
tub digestiv etc.
1.4. lnfl uen fa para zitu lui asup ra gazd ei
Parazitii exercita variate actiuni a.supra gazdei:
- spoliatoare: caracteristica tuturor parazitilor fiind
ca traiesc ~i se hranesc pe
cheltuiala gazdei lor, sustragand substantele necesare
. Spolierea_devine pregnanta
m parazitarile masive cu un numar mare de exemplare;
- traumaticii ~i bacteriferii.: leziunile produse de para
ziti pot constitui porti de
intrare pentru bacterii (amibiaza, dracunculoza);
- toxicii.: produsele de dezasimilatie ale unor para
ziti, ca ~i unele substante,
secretate de altii pot produce tulburari grave; neur
otoxinele viermilor intestinali
produc fenomene nervoase, hemolizinele dete
rmina o anemie puternica
(botriocefal);
10

_j
 - alergicr1 (ascaridioza. oncocercoza, aspergiloza), anaflla ctica (hidatidoza);
- mecrmicn. ocluziva (ghemuri de ascm·izi) sau compresiva (chjstul hidatic);
- iritativa rcfl exa: prezenta unor paraziti poate detennina aparitia de reactii
i1itativc locale ~i generale. De ex.: aparitia unor spasme intestinale sau tusea este
consecinta unor actiw1i iritative reflexe ale parazitului;
- imunopatolog idi: exercitata de unii paraziti, are drept consecinta formarea
tmor granuloame inflamatorii ~i a unor focare de scleroza (leziunile hepatice sau
vezicale din schistosomiaza)
1. 5. Reacfiile gazdei la agresiunea parazitara
1. 5. 1. Reactii celulare sau tisulare
'
1.5.1.1 . Reactii celulare. In diverse protozooze sau nucoze macrofagele
fagociteaza parazitii ~i constituie primul sistem de aparare al organismului. De
asemenea, eozinofile/e ~i mastocitele au rol important in imunitatea antihelmintica.
1.5.1.2. Reactiile tisulare sunt constituite din granuloame inflamatorii care
evolueaza progresiv catre scleroza sau calcificare, izoland astfel parazitul (chistul
hidatic).
1.5.2. Anemia
Scaderea numarului de globule ro~ii in unele parazitoze se produce prin
mecanisme variate. Distingem:
- anemie hemolitica;
- anemie prin hipersplenism;
- anemie post hemoragica
Principalele parazitoze responsabile de anemie:
1.5.2.1. Malaria
Dezvoltarea plasmodiilor intraeritrocitar modifica metabolismul ~1

proprietatile membranei eritrocitare explicand hemoliza din cursul accesului de

malarie. Se inregistreaza o anemie normocroma precum ~i anizocitoza,
poikilocitoza ~i policromatofilie. Gradul anemiei variaza cu specia:
- anemia pernicioasa - Plasmodium falciparum;
- anemia moderata - Plasmodium ovalae ~i P. vivax
11
 <
- anemi a minora - Plasmodium malar iae.
Febra bilioasii hemoglobinuricii realiz eaza hemol iza intravasculara
hemog lobine mie ~i hemoglobinurie ~i icter secun dar care evolueaza, '
in Ii
tratamentului, catre insuficienfl:i renaJa grava.
Malaria viscera/ii evo/utivii, intalruta la copii 1n zonele endemice e
responsabila de: anemi e, leucopenie, tromb ocitop enje prin hipersplenism.
1.5.2.2. Leishmanioza viscera/ii se caracterizeaza pnn dezvoltai
leishm aniilo r in celulele sistemului reticulo-histiocitar. Splenomegalia enonn
ac
aceasta parazi toza determina o anemj e normo croma, normocitara. Anem
ia ei
insott ta de leucopenie precoce ~i de trombocitopenie instalata tardiv .
1.5.2.3. Ancylostomiaza
A. duodenale este hematofaga; se ata~eaza pe mucoasa duodenala, pe care
taie cu lamele faringiene, ~i aspira sangele; hemoragia astfel provocata
es1
intreti nuta de substantele anticoagulante secretate de parazit. Deterrnina o
anemi
hipocroma, microcitara, sideropenica.
1.5.2.4. Botriocefaloza
Botriocephalus latus consuma vitamina Bl2 ~1 determina o anenu
macrocitara cu megaloblastoza medulara.
1.5.3. Hipereozinofilia constituie un alt tip de reacµe celulara. Distingem:
- hipereozinofilie locala: granuloame inflamatorii constituite din numeroas<
P:MN eozinofile;
- hipereozinofilie sanguina (normal E=400-500/mmc sau 1-4%).
Cre~terea numarului de PMN eozinofile in sangele periferic este intalnita nu
numai in parazitoze, ci ~i in boli alergice, dermatologice, colagenoze etc.
Caracteristicile hipereozinofiliei parazitare:
- protozoarele ~i micetele nu provo aca hipereozinofilie sanguina. Exceptie
face toxop lasmo za care, in mod neregulat, se poate msoti de o discret
a
hipereozinofilie (7-10%);
- helmintiazele evolueaza cu hipereozinofilie; se observa, de asemenea, ~i in
miazele profunde. Hipereozinofilia sanguina constatata m helmintiaze nu est
e un
12
-' )
fc nomcn static; variaza in func~ic de natura ~• localizarea parazitului, de timp,
tratament.
a. hclmintii tisulari (filarii, schfatosoma) produc hipereozinofilie marcanta
b. helmintii cavitari evolueaza cu hipereozinofilie moderata
c. aceea~i specie determina:
ill stadiul tisular (ascaridioza) hipereozinofile marcanta;
ill stadiul cavitar, helmintii adulti (ascaridioza intestinala)
hi pereozinofilie moderata.
Hipereozinofilia din helmintiaze variaza in timp potrivit curbei lui Lavier in 4
stadii succesive: latenfa, cre~terea rapida, platou, scadere progresiva ~i revenire la
normal (fig. 1).

la tenJ:3 a.scendenJ:3 : descendenJ:3 timp

Fig. I. Curba lui Lavier

Durata fiecarei faze ~i valoarea maxima a hipereozinofiliei variaza cu specia
~i numarul de paraziti prezenfi.
Medicamentele antihelmintice determina o cre~tere trecatoare a eozinofiliei,
urmata de o scadere foarte rapida.
Evidentierea hipereozinofiliei sangvine are importanfa practica in orientarea
diagnosticului spre o parazitoza (helmintiaza).

13
~ !.5.4. Splenomega/ia cste caracteri sticli unor boli parazitare tropicaJe. ~
I malarie se datorcaz~ fagocitozei hematiil or parazitate ~i pigmentului malaric,
Splenomegalia constituie principal a manifestare clinica, in malaria visceral~
evolutiva §i se 1ntalne~te Ia copiii africani.
Splenomegalia febrila caracterizeaza leishmanioza viscerala , mai ales in
forma infantila ; se asociaza cu adenopatie ~i hepatomegalie.
Schistosomiaza, 1n faza de invazie, poate determina o hepatosplenomegalie
febrila. in faza cronica, splenomegalia este consecinta hipertensiunii portale.
1.6. Epidemiologie
1.6.1. Ciclul evolutiv
Unii parazW evolueaza la o singura gazda (Enterobius, Ascaris) ~i se numesc
monoxeni (gr. xenos = gazda). Ciclul evolutiv al altor specii reclama o succesiune
de gazde ~i se numesc heteroxeni.
Elementele ciclului evolutiv parazitar:
a. parazitul sau agentul patogen
b. gazda de.finitiva este, prin definitie, organismul viu care adaposte~te forma
adulta (sau sexuata) a parazitului.
c. gazda intermediara este organismul in care se dezvolta formele larvare
(sau nesexuate).
d. vectorii sunt organisme ce vehiculeaza agenlii infectio~i. Se pot diferenµa:
- vectori biologici, in organismul carora are loc maturarea sau multiplicarea
parazitului, sunt indispensabili in ciclul evolutiv al parazitului, ex. la tantarul
Anopheles femel se desfa~oara ciclul sporogonic al plasmodiilor (multiplicarea
sexuata)
- vectori mecanici, care au numai rol de transport al formelor infectante
(virusuri, bacterii, paraziti) pe sau in corpul lor, fara ca acestea sa sufere modificari
(ex. m~tele pot transporta pe peri~orii de pe corp oua de Ascaris, Enterobius,
chisturi de amibe etc) iar prin tubul digestiv elimina virusurile poliomielitei, bacilul
Koch, Salmonella.

14
 Transmiterea vectoriala poate fi realizata:
- prin contaminare: vectorul depune pe tegumente formele infectante care
patnmd apoi 111 gazda;
- prin inoculare: vectorul introduce m plaga pe care o realizeaza m timpul
pranzului hematofag, formele infectante.
1. 6. 2. Sursa de parazifi este biotopul mcare parazitul se mentine, asigurandu-
supravieµ.iirea; eel mai frecvent este reprezentat de gazda definitiva. Poate fi
uman, animal sau teluric.
1.6.3. Ciiile de piitrundere a parazitului in gazda
Cunoa~terea modului de intrare a parazitului m organismul uman este
importanra pentru stabilirea mijloacelor de preventie. Acestea sunt:
- digestiva: amibiaza, teniaza, trichinoza etc.
- cutanara sau mucoasa, pasiva: micoze, scabia, trichomoniaza
- transcutanata activa: strongiloidoza, ancylostomiaza, schistosomiaza,
transmiterea prin vectori hematofagi
- pulmonara, aeriana: aspergiloza, pneumocistoza
1. 6. 4. Ciiile prin care parazifii pariisesc gazda
Cunoa~terea lor este importanta pentru:
- diagnosticul parazitologic;
- stabilirea masurilor de preventie colectiva.
Aceste cai sunt:
- digestiva: diseminarea prin materii fecale
- urinara (schistosomiaza urinara)
- pulmonara (paragonimiaza)
- cutanata: prin simplu contact (micoze) sau prin plaga (filaria de Medina),
prin vector hematofag.
Exista paraziti fara posibilitati normale de ie~ire, m impas parazitar: Larva

migrans, trichinoza.

15
 ◄
1. 7. Preven (ie
Cuprinde an~?~nblul masw·ilor pnn care se urmare~te 'intreruperea ciclului
parazitar.
Distingem:
1. 7. 1. preven fie individualii: unnare~te evitarea contaminarilor individului
sanatos; se realizeaza atacand ciclul la un singur nivel:
- impiedicarea patrunderii parazitului sau blocarea dezvoltarii sale; se
realizeaza prin igiena alimentara, chimioprofilaxie sau vaccinare.
1. 7. 2. preven{ia colectivii intereseaza prevenirea infectiei la i'ntreaga·
colectivitate, se realizeaza actionand asupra tuturor punctelor vulnerabile ale
lantttlui epidemiologic:
- identificarea sursei de paraziti;
- sterilizarea ei (igiena colectiva);
- lupta contra gazdelor intermediare;
- d.istrugerea vectorilor;
- vaccinarea ~i tratamentul in masa.
- educatia sanitara;
 2. NOMENCLATURA ~TIINTIFICA SAU T AXONOMIA

2.1. Specia este unitatea elementara de clasificare ~1 corespunde

organismelor cu acelea~i proprietati (caractere cu specificitate de specie) care se
reproduc intre ele, transmifand genetic acelea~i caractere descendenfilor lor. in
interiorul speciei pot fi diferentiate, prin caractere distinctive, unitati taxonomice
mai mici, subspecii, tipuri, variante alcatuite din tulpini.
2.2. Genni este alcatuit din mai multe spec11 inrudite, care prezinta
caracteristici comune (caractere specifice de gen).
Dupa Linne ( 1708 - 1778) fiecare organism vm animal sau vegetal este
desemnat potrivit unei reglementari foarte stricte: numele genului este urmat de eel
al speciei (binomul lui Linne); cele doua nume sunt in latina. Numele genului se
scrie cu majuscula, eel al speciei se scrie cu litera mica. Ex. Ascaris lumbricoides.
Genurile inrudite sunt regrupate in familii, familiile in ordine, ordinele in
clase, clasele in increngaturi.

2.3. CLASIFICARE
PROTOZOARE
Increngatura APICOMPLEXA (SPOROZOA)
Plasmodium falciparum
Plasmodium vivax
Plasmodium malariae
Plasmodium ovale
Toxoplasma gondii
Cryptosporidium spp.
Cyc/ospora cayetanensis

17
-
lncrcngi1tura RHIZOFLAGELA TA (SARCOMASTIGOPHORA)
C lasa RHIZOPODA (SARCODINA)
Entamoeba histolytica
En/amoeba dispar
Entamoeba hatmanni
Entamoeba coli
Dientamoeba fragilis
Endolimax nana
Pseudolimax butschlii
Naegleria fowleri
Acanthamoeba spp.
Balamuthia spp.
Clasa FLAGELLATA
Trypanosoma brucei gambiense
Trypanosoma brucei rhodesiense
Trypanosoma cruzi
Leishmania donovani
Leishmania chagasi
Leishmania infantum
Leishmania tropica
Leishmania major
Leishmania brasiliensis
Leishmania mexicana
Trichomonas hominis
Chilomastix mesnili
Embadomonas intestinalis
Enteromonas hominis
Giardia duodena/is
Trichomonas vagina/is
Trichomonas tenax
8
Yncrengatura CILIATA (CILIOPHORA)
Balantidium coli

Paraziti cu pozitie taxonomica incerta

Encephalitozoon intestinalis
Enterocy tozoon bieneusi
Blastocystis hominis

HELMINTI

Increngatura PLATHELMINTES
Clasa TREMATODA
Schistosoma haematobium
Schistosoma mansoni
Schistosoma intercalatum
Schistosoma japonicum
Schistosoma mekongi
Fasciola hepatica
Fasciola gigantica
Dicrocoelium dendriticum
Clonorchis sinensis
Opisthorchis felineus
Paragonimus westermani
Paragonimus africanus
Fasciolopsis buski
Heterophyes heterophyes
Metagonimus yokogawai

19
 Clasa CESTODA
Taenia saginata
Taenia solium
Diphyllobothrium latum
Hymenolepis nana
Echinococcus granulosus
Echinococcus multilocularis

Increngatura NEMATHELMINTES
Clasa NEMATODA
Ovipare
Trichuris trichiura
Enterobius vermicularis
Ascaris lumbricoides
Ancylostoma duodenale
Necator americanus
Strongyloides stercoralis
Toxocara canis
Ancylostoma brasiliensis
Vivipare
Trichinella spiralis
Wuchereria bancrofti
Wuchereria pacific a
Brugia malayi
Loa loa
Onchocerca volvulus
Dracunculus medinensis
Mqnsonella streptocerca
Mansonella perstan s
Mansonella ozzardi
20
FUNGI

LEVURIFORMI
Candida spp.
C1yptococcus neoformans
Trichosporon spp.
Rhodotorula spp.
Malassezia spp.

FILAMENTO~I
Microsporum spp.
Trichophyton spp.
Epidermophyton floccosum
Aspergillus spp.

DIMORFI
Histoplasma capsulatum
Microorganisme afiliate fungilor
Pneumocystis carinii

ARTHROPODE

Clasa INSECTA
Ordinul Anoplura (paduchi)
Pediculus humanus
Pediculus capitis
Pthirus pubis

21
 ◄
Ordinul Heteroptcrc
Cimex lectu/arius
Triaroma spp. - vectori ➔ T,ypanosoma cruz;
Rhodnius spp.

Ordinul Siphonaptere (purici)

Pu/ex irritans - puricele omului - vectori
Xenopsylla cheopis - puricele sobolanului ai pestei
Nosopsyllus fasciatus- puricele sobolanului si al soarecelui
Ctenocephalides spp. - puricele cainelui
Tunga penetrans - puricele tropical

Ordinul Diptere
Nematocere (cu antene lungi)
Anopheles spp. - vectori => Plasmodium
Culex spp. - vectori => Wuchereria bancrofti
Mansonia spp. - vectori => Brugia malayi
Aedes spp. - vectori => virusul febrei galbene
- vectori => Wuchereria pacifica
Simulium damnosum - vectori => Onchocerca volvulus
Phlebotomus spp. - vectori => Leishmania
Brahicere (cu antene scurte)
Chrysops spp. - vectori => Loa Loa
G/ossina pa/pa/is - vectori => Trypanosoma brucei
G/ossina morsitans
(glossina sau musca tete)
Hypoderma bovis - hipodermoze
Hypoderma lineatum
Dermatobia hominis - furunculoze
Cordylobia anthropophaga
.....-:_ -
' 22
 Clasa ARACHNIDA
O rdinu.l Acarina
Sarcoptide
Sarcoptes scabiei
Ixodide - vectori => rickettsioze, arboviroze,
Jxodes, Dermacentor piroplasmoze etc.
Argaside - vectori => febra recurenta
Ornithodoros

NOTA:
In text nu figureaza toate speciile incluse in aceasta clasificare
spp: ansamblu.l speciilor genu.lui
sp: specie nedeterminata

23
 ◄
3. lM UNlTATEA iN INFl~CT IJLE PARAZ ITARE ~I MICOTICE

3.1. Particu/aritii(i ale i11fec(iilor cu protozoa re, helmi11fi ~·i tniceti

sem11ijicative pe11tru reac(iile sistemulu i im1111.
3.1.1. Sunt elemente infeqioas e mull mai mari decat alfi agenfi (bacteri:
virusuri etc.) ~i in consecin ia poseda multiple antigene in cantitate mare;
3.1.2. Poseda cicluri vitale comp licate iar unele antigene sunt specifice unu
anumit stadiu de dezvoltare;
3.1. 3. Infectiile sunt in general cronice ~i ca unnare se rem area:
- prezenta de antigene circulante;
- persisten ta indelunga ta a stimulilo r antigenici
- formarea de complexe imune circulante ;
- persisten ta unor niveluri crescute de IgG, IgM, IgE;
- activarea policlona la a limfocitelor (splenomegalie)
Rezistent a parazitara poate fide doua feluri :
- rezistenta naturala (innascuta)
- imunitate dobandita -activa (postnatal)-sterila (postinfectioasa, postvaccin)
- nesterila
-pasiva
3.2. Factori §i mecanisme imune care intervin in infecfiile parazitare ti
micotice
3.2.1. Factorii rezisten/ei nespecifice naturale, genetic determinafi, apaqinand
tuturor indivizilor speciei, impiedica sau limiteaza infectia:
1. Factorii naturali morfo-fiziologici:
- integritatea anatomica a mucoasel or ~i tegument elor protejeaza organismul
fata de schistosome ~i viermi;
- activitatea normala a sucului gastric distruge sau diminua activitatea oualor
sau chi~tilor parazitari ingerati;
- acizii gra~i din sebum manifesta o activitate antifungica;
- mi~carile peristaltice intestinale
24
 2. fac torii um orali (opsoninc, properdinc, lizozim , sistcm complement)
3. sistcmul cc\ular fagoc itar (granulocite, monocite, macrofage) intervine
prompt 111 mome ntul in care parazitul sau micetul patrw1de in organism;
- macrofagele pulmonare fagociteaza fungii care ulterior sunt eliminati prin
cxpectoratie.
4. Rezistenta genetica

Imunitatea doban dita sterila

Starea de imunitate dobandita dupa infectie sau post vaccin, care nu se
manifesta in absenta parazitului se nume~te irnunitate sterila.
in infeqi ile parazitare, irnunitatea sterila este paqial a, asigurand scader ea
intensitatii infectiei sau atenuarea gravitatii bolii. De exemp lu: malari
a cu
Plasmodium falciparum este grava sau mortala numai la indivizii nelillu
m;
strongilidoza are o evolutie severa la imunodeficienti.
Imuni tatea doban dita nesterila (imunitate concomitenta, premunitie)
Imunitatea specifica a gazdei este conditionata de prezen ta parazitilor in
organism. Acest tip de imunitate care asigura o rezistenta la reinfectia cu
acela~i
parazit; este intalnita in malarie, toxoplasmoza, trichineloza.
in perioada de premunitie se realizeaza un echilibru labil intre gazda ~i
parazit. Componentele imune realizeaza un control asupra parazitilor, limita
ndu-le
dezvoltarea. in cazul ruperii acestui echilibru, sunt posibile reimbolnaviri (recaderi)
sau reinfectari.
Imuni tatea pasiva mater nala
Transferul anticorpilor de la mama la rat ~i nou-n ascut se poate realiza
transplacentar ~i galactogen ~i confera rezistenta fata de parazitii care i-au indus.
Durata imunitafii pasive este variabila, de la cateva saptam ani la cateva luni.

Imunitatea antiparazitara este mediata umoral sau celular.

25
 MEDICAMENTE ANTIPARAZITARE

1. ANTIMALARICE: schiz onto cide ~i game tocid e.

J.J Schi zont ocid e, activ e pe formele asex uate ale parazitulu
i.
Indicatii: - tratament1ll acce sului malaric

- chim ioter apia mala rica

Med icam entel e antim alari ce schizontocide inclu d chinina, amin o-4-
ch.ino leine , antifolinice, 2 amin o-alc ooli, cicline, artem
isinine.
1.1.1 Chinina
A fost extra sa din scoa rta arborelui de quin quin a (Pell
etier ~i Cave nton , in
1920). Actu alme nte, este utiliz ata numai in tratament
ul acceselor malarice seve re
(datorita aqiu nii sale rapid e) ~i in infectiile cu P. falci
parum rezistent la 4 amin o-
chinoleine.
Se prezi nta sub form a de pudra, de culoare alba, cu gust
amar.
Se administreaza pe cale orala sau parenterala (intramusc
ular sau perfu zie),
sub forma de saruri bazic e sau neutre.
Doza terap eutic a este de 7 - 10 mg/I.
Reac,tii adverse:
• Crize de sinco nism ; apar la 2 - 3 zile dupa administrarea
orala a unor
doze mai mari de 1 g/ 24 h ~i dispar la 24-48 h dupa intre
ruperea tratamentului; se
manifesta prin hipoacuzie, vertij, greµrri, varsaturi, tulbu
rari oculare.
• Accidente alerg ice: eruptii cutanate, febra, trombocitopen
ie, apar la pacie nti
la care a mai fost admi nistr ata chinina.

• Febr a bilio asa hemo glob inuri ca

• Tulburari de ritm cardiac
1.1.2 Amino-4-chinoleine
Clorochina este antimalaricul eel mai utilizat in zonele ende
mice.

27
 Indica(ii : trntam cntul ma lari ci cu P. vira
x, P. ova le ~i P. malariae _
ma larici. PreveO\i;

Sc pre zinta sub fon na de com pri m ate

de 100-3 00 mg , sirop sau in• .
Jectab111
t.m.
S-a u rap ort at tulp ini de P. fal ciparu
m clo roc hin o-r ezi ste nte in Asia de S
Est , Am eric a ~i Afr ica trop ica la. Ud.

Se des criu 3 gra de de rezistenta:

R 1, car act eriz at pri ntr -un ras pun s foarte
len t (6- 7 zile );
R2 , par azi tem ia est e inf lue nta ta, dar nu red
usa in tota lita te;
R3 , car act eriz ata pri ntr -o rez iste nta totala.
1.1.3 Ant ifol ice
Me can ism de act, iune:
lnh iba o enz ima par azi tara ce cat aliz
eaz a trec ere a aci dul ui dehidrofolic in
acid tetrahidrofolic.
Ac tiun ea ant ifol ice lor est e len ta.
• Proguanil (PAL UD RIN )
Nu este ind ica t in sco p curativ datorit
a efic aci tati i me dio cre .
Se util ize aza in sco p preventiv, asocia
t clo roc hin ei.
• Pirimetamina (M AL OC ID)
Este util iza t in sco p curativ, in asociatie
cu sul fam ide sau sulfone.
Rea c(ii adv ers e: est e teratogena; de ace
ea, est e con trai ndi cat a la femeile
gravide.
1.1 .4 Antifolinice: sul fam ide ~i sulfon
e
Mo d de acfiune:
Blo che aza sin tez a aci dul ui dehidrofoli
c, imp ied ica nd util iza rea acidului para-
amino-benzoic de cat re hem ato zoa r.
Ac tivi tate a antipaludica mo des ta este
pot enµ ta de piri me tam ioa .
Indicafii: in infecfiile cu P. falciparum
rez iste nte la 4 amino-chinoleine.
• Fan sid ar (su lfad oxi na.+ pirimetamina
)

28

I
 Sc admini strcazi\ sub fo rm i'i de comprimatc 500 mg sau pe calc injectabila
(i.m.).
• Ma loprim ( sul fo na + Pirime tamina)
Estc indicata 111 preventia colectiva a malarie i.
I. I. 5 Asocia {ii medica mentoase
SA V ARJNA (100 mg clorochina + 200 mg proguanil)
Se prezinta sub forma de comprimate.
1.1. 6 Amino alcooli : meflochina ~i halofantrina
/11 dicafii: tratamentul ~i preventia infectiei cu P. falciparum cloroch ino
rezisten t ~i polichimiorezistent.
• Meflochina (LARI AM)
Se prezinta sub fonna de comprimate de 250 mg ~i 50 mg.
Absorbtia sa este rapida, concentratia maxima plasmatica se obtine dupa 4-6
ore.
Perioad a de injumatatire este lunga (20 zile); de aceea, este indicat in
chimioprofilaxie.
Reac(i i adverse : prurit, vertij , greturi, varsaturi, tulburari neuro-psihice.
Este contraindicata la femei gravide.
• Halofa ntrin (HALFAN)
Se prezint a sub forma de comprimate de 250 mg ~i sirop (20mg/ml).
Indicaf ii: tratamentul infecti,ei cu P. falciparum clorochino-rezistent.
Perioad a de injumatafire este scurta (24-48 h); de aceea, nu este indicat in
profilaxia malariei.
, i advers e: - modific are a ECG
Reacti
- febra bilioasa hemoglobinurica

1. 1. 7 Cicline
Macrol idele (Eritromicina, Clindamicina, Spiramicina, Doxiciclina) au fost
utilizate in tratamentul infectiei cu P. falciparum .

29
 ◄
Doxicic lina c.st.c .singura cicl ina ind ica tri 1n pro fi lax ic, 'i n zone le endern ice
q
P. fa/cipa rum multirc zistcnt (Cam bod g ia , V ie tna m )
1. 1.8 Artemisinine
Artemisinina. sau ginghao. este principiul activ al une1 plante Artemis;,
annua.
Au fost sintetizati doi derivati :
Artesunat (ARSUMAX) ~i artemether (P ALUTHER).
Au actiune rapida; toleranµi clinica este buna.
Sunt foarte utilizate in China.
1.2 Gamet ocide: amino - 8 - chinoleine
Sunt active asupra formelor sexuate sangmne cat ~1 asupra schizontilor
hepatici.
Indica/ii: tratamentul infectiei cu P. vivax ~i P. ovate. Sunt pt4in utilizate,
datorita benignitatii acestor infectii.
Primachina - este singurul reprezentant al acestui grup.

2. TRIPANOCIDE
2.1 in
tratamentele tripanosomiazei a:fricane, in spital, sub supraveghere
clinica ~i biologica stricta, sunt indicate:
2.1.1 Izotiocianat de pentamidinii (PENT ACAR INA) este o diamidina
recomandata m faza limfo-sanguina a infectiei.
Se prezinta sub forma de pulbere (300m g) ce se dizolv a m apa distilata (lO
ml).

2.1.2 Suraminii sodicii (MORANIL) este indicata, de asemenea, in' faza

limfo-sanguina a bolii.
2.1.3 Diflorometilornitina sau DFMO (ORNI DIL) este indicata fonnelor
neurologice.

2. 2 in tratamentul tripanosomiazei americane se utilizeaza:

- Nifurtimox (LAMPIT), un derivat furanic ·
,
- Benznidazo/ (RADANIL)

~ o
 3. ANTILEISHMANIENE
• Ocrivati de antimoniu (GLUCANTIM, PENTOSTAM) constituie
tratamentul de electie in leishmaruoza
• Diamid.ine (PENTACARINAT)
• Amphoteric ina B (FUNGIZONE ~i AMBISOME) se utilizeaza in caz
de
e~ec terapeutic.

4. ANTITOXOPLASMICE
Aqio neaza numai asupra formei vegetative a parazitului; nu au efect
asupr a
cbisturilor ~i nu pot fi folosite in scop preventiv.
4.1 Diaminopirimidine
4.1 .1 Pirimetamina (DARAPRIM), este medicamentul de elecfi
e in
tratamentul toxoplasrnozei.
4.1. 2 Trimetoprimul este utilizat numai in asociafie cu sulfamidele.
4.2 Sulfamide
Sulfadiazina - este o sulfamida retard, care se utilizeaza in asoci
atie cu
pirimetamina (FANSID AR) sau trimetoprimul (BACTRIM, EUSAPRIM
), avand o
actiune sinergica.
4.3 Antibiotice
4.3.1 Spiramicina (ROVAMICINA) este mai putin activa decat
celelalte
medicamente antimalarice, dar are o concentratie buna tisulara sau
placentara ~i o
toleranta buna.
4.3.2 Clindamicina (DAL ~CIN ) este indicata ca o altemativa in
caz de
intoleranta la sulfamide.
4.4 Florochinolone
Mecanism de actiun
, e:
Inhib a lantul respirator mitocondrial al tahizontilor.

31
 Atov aquo na (WE LL VON E) se recom anda 111 form ele ocul are
sau diseminate:
◄
4.5 Corticoizii
Se indic a i'n toxo plasm oza oculara. Se asoc iaza cu toate
medicamentele
antit oxop lasm ice, cu efect adjuv ant favorabil, limit and
react iile inflamatorii ~i
alerg ice prov ocate de ruptu ra chisturilor, i'n spec ial la nive lul
ochju lui.

5 AMOEBICIDE
5.1 AMO EBI C/D E TISULARE
5.1.1 Nitro -5 - imidazoli
Metr onid azolu l (FAG YL) este medi came ntul eel mai utilizat.
Se admi nistr eaza per os; se absoarbe rapid, trece i'n sang
e ~i se fixeaza m
tesut uri, in spec ial in ficat; se elim ina m prop oqie de 80%
prin urina (colorata m
brun ). Trec e in lapte.
Reac pi adverse: are actiune muta gena ~i carci noge na (este
contraindicat la
grav ide); pote nteaz a activ area coagulanta a warfarinei;
actiu ne antabus (se
cont raind ica inges tia de alcool); prov oaca tulburari diges
tive (gre!Ufi, varsaturi,
gust meta lic)
5.1.2 Nitro 5 imidazoli de a 2-a generafie
Au o conc entra tie tisula ra mai buna; perio ada de injum atati re
mai lunga
perm ite utiliz area unor doze mai mici ~i m cure mai scurte.
Sunt come rcial izate , actualmente, 3 produse: Tinid azol (FASIGYN),
Omi dazo l (TIB ERA L), Sicnidazol (FLA GEN TIL).
Sunt activ e, de asem enea , asup ra protozoarelor flagelate intes
tinale ~i genitale
(trico mon icide ).
5.2 AMO EBI C/D E DE CON TAC T
Acti onea za asup ra form elor vegetative ~i chistice din lume nul
intestinal,
com pleta nd actiu nea amoe bicid elor difuzibile.
Tiliq uino l (INT ERTRIX ) este o chinolina halog enata activa asupr
a
chist urilo r.

32
 6 ANTIH EL~IINTICE
6.1 NE"JJ1A TODOZE INTESTINALE
Pamoat de p irantel (COMBA T RrN, HELMINTOX)
Mecan ism de ac(iune: exe rcita un blocaj neuro-muscular, pnn acfiune
curarizanta, imobilizand parazitul ~i antrenand eliminarea sa.
lndica(ii: nematodoze intestinale (exceptie: strongiloidoza)
Toxicitate: redusa, fi indca are o absorbfie intestinala foarte scazuta.
Reacfii adverse : este teratogen.
Deriva(i de tiazo/
• Flubendazol (FLUVERMAL), alaturi de Mebendazol (VERMOX), sunt
medicamente de electie in tratamentul nematodozelor intestinale prin acfiune
polivalenta , eficacitate ~i toleranfa excelenta.
Jndicafii: tricocefaloza, ancilostomiaza, ascaridioza, oxiuroza.
• A lbendazol (ZENTEL, ESKAZOL)
Are acpune polivalenta (activ ~i asupra unor protozoare)
Este bine tolerat.
Reacfii adverse: greturi, cefaleee, dureri abdominale (20% din cazuri), rar
vertije, somnolenfa. Este contraindicat la femeia gravida.
PretuJ de cost ridicat limiteaza utilizarea sa in terapia de masa.
Oxamniquin (VANASIL) este un derivat tetrachinoleinic, activ numai asupra
speciei S. mansoni.
Reacfii adverse: gastro-intestinale tranzitorii, accidente neurologice.
Toleranfa este buna.
• Embonat de pirvinium (POVANIL)
Este activ numai asupra Enterobuis vermicularis ~1 inactiv asupra altor
nematode intestinale
Reactii adverse: contraindicat la femeia gravida; scaunele sunt colorate.
'

33
 6.2 ANTJFILARIENE
• Die tilcarbamazina (DEC) are aqi une
microfilaricid a; nu aciioneaz~
filariilor adulte (exceptie Loa-loa). -a asupra

Rea ctii
, adverse: Reactii alergice grave prin liza brutala a mic
rofi\ ..
aceste accidente pot fi prevenite prin posologie an1lor· l
progresiva ~i asociere
antihistaminice. a de

• lvermectin (MECTIZAN, STROMECTO

L)
Este un macrolid, produs de un actinomicet
, Stra pto myc es avermitilis , folos it
pe sca ra larga in practica veterinara.
Are actiune microfilaricida mai putin rapida
ma i put in rapida decat DEC , insa
este ma i bin e tolerat.
In oncocercoza oculara, efectele secundare sunt ma
i mici ~i eficacitatea este
prelungita; nu are actiune asupra filariilor
adulte.
lve rme ctin a este indicata m filarioze (
pentru actiunea microfilaricida), in
strogiloidoza, scabioza ~i larva migrans.
6.3 AN TIB ILH AR ZIE NE
Pra ziq uan tel (BILTRICID) este o pirazin
o-izochinoleina, foarte utilizata 1n
me dic ina veterinara.
Are actiune schizontocida asupra tuturor spe
ciilor implicate mpatologia
um ana ; toleranta este buna.
6.4 AN TID IST OM IEN I
6.4.1 DIS TO MA TO ZE HEPATO -BI LIA RE
Tri cab end azo l (EGATEL) este indicat in
fascioloza.
Pra ziq uan tel (BILTR ICID) are o eficacit
ate remarcabi la in opistorcbioze.
6.4 .2 DIS TO MA TO ZE INTESTINALE
Se recomanda:
Nic los am id, medicamentul de electie mten
iaze, ~i Praziquantel
6.4 .3 DIS TO MA TO ZE PU LM ON AR E
Sin gur ul medicament utilizat este Praziqu
antel. Este bine tolerat.

34
 6.5 CESTOCIDE
Niclosamid (TREDEMIN) este eel mai bW1 tenieid.
Vindecarea este peste 90% u1 infectia cu T. saginala.
La adult se administreaza 2 g (in 2 prize la interval de I h).
Se prezinta sub forma de comprimate (0,5g); este indispensabila mesteearea
eomprimatelor, timp indelungat, pentru ca produsul sa ajunga in stomae sub forma
de pulbere ~i in concentrati_e mare; dupa 3 ore de la ultima doza, se administreaza
un purgativ salin (sulfat de magneziu), pentru a grabi eliminarea parazitului ~i a
evita reaetiile alergice ce apar prin resorbtia sa.
Eficienta in infeetia cu Hymenolepis nana este mai scazuta; de aceea durata
tratamentului este de 7 zile; se recomanda sue de fructe acide pentru eliminarea
mucozitatilor.
Praziquantel (BILTRI CID) are o eficacitate comparabila cu a
Niclosamidului.
Este recomandat m tratamentul neurocisticercozei.
CESTODOZE LARV ARE ( echinococcoza, cisticercoza)
Tratamentul este chirurgical.
Tratamentul medicamentos (Mebendazol. Albendazol) ii completeaza pe eel
ehirurgieal.

Bibliografie
I. Abramowicz M. (ed.): Drugs for parasitic infections; Med. Lett Drugs
Ther., 2000, 40, 1.
2. ANOFEL: Medicaments antiparasitaires. In: Parasitologie-Mycologie;
7emc ed., Paris, 2002, 29-44.
3. Liu L.X., Weller P.F.: Antiparasitic drugs; N. Engl. J. Med., 1996, 334,
1178.
4. Moore A.T.: Therapy for Parasitic Infections. In: Harrison's Principles
of Internal Medicine; 15th ed., 2001 , 1192-1199.

35
 C APIT OLllL ll

PROTOZOA RE

Protozoarelc sw1t organisme unice lulare eucariote, 'i ncadrate in regnu

l animal.
Caracterc morfo logice
Majoritatea protozoarelo r paraz ite sunt de dimensiunie micro
scopice,
cuprinse intre 20-200 ~tm.
Prezinta in ciclul lor evolutiv 2 stadii: vegetativ (trofozoit) ~i chistic.
Trofozoitul posed a o membranii citoplasmatica semipermeabila
cu rol
important in menti nerea concentratiei inteme, captarea hranei, precu
m ~i elimin area
produselor de secretie ~i excretie.
Citop lasma este diferentiata m ectoplasma hialina ~i endoplasma granu
lara. in
citoplasma se afla unul sau doi nuclei tipici, diverse organite celula
re (reticul
endoplasmatic, aparat Golgi , mitocondrii, etc.) ribozomi, vacuo
le digestive ~i
contractile, pentru pomp area excesului de apa.
N ucleu l contine cromozomii. Nucleoplasma este inconjurata de o
memb rana
perforata de pori, comu nican d cu endoplasma.
Depla sarea protozoarelor se realizeaza prin pseudopode , flageli sau
cili.
Nutri tia
'
Majoritatea proto zoare lor introduc hrana pnn endocitoza sau
printr -un
orificiu special numit citostom. ·Dupa captare hrana este introdusa
mtr-o vacuo la
digestiva care fuzion eaza cu lizoi:imul devenind fagolizozim. Enzim
ele lizozo male
o scindeaza in elemente simple dizolvate in apa din vacuola, care tree
in citopl asma
pentru a fi utilizate la producerea de energie ~i in sinteze celula
re. Mater ialul
nedigerat este elimi nat la suprafata celulei printr-un proces de exoci
toza sau un por
anal.

37
 Res})iratia
La majoritatea protozoarelor se realizeaza prin difu
ziune : oxigenul difuzeaza
in interiorul celulei iar dioxidul de carbon rezu
ltat din activitate 'in afara ei. Spre
deosebire de bacterii care se pot dezvolta 'in con
ditii de anaerobioza, majoritatea
protozoarelor sunt aero be.
,..
Inmulti
, re
Majoritatea protozoarelor se reproduc atat asexuat,
cat ~i sexuat.
inmulfirea asexuatii se realizeaza prin diviziune
simpla binara (sciziparitate)
sau multipla (schizogonie).
Spre deosebire de bacterii la care diviziunea bina
ra e transversala, cele mai
multe protozoare se <livid longitudinal, rezultind
2 celule fiice egale.
Schizogonia (de la gr. schizis- taiere, fragmentare
) constii in fragmentarea
nucleului, urmatii de segementarea citoplasmei,
cu fonnarea de noi indivizi numip
merozoifi.
inmulfirea sexuatii, sporogonica, survine intre 2
celulele diferentiate sexual,
gameti. in urma fecundarii se fonneaza zigotul,
oul, care se transfonna intr-un sac
cu sporozoiti (sporochist) ce vor fi eliberati.
Clasificare
Protozoarele cu importanta medicala sunt grupate
in 3 increngaturi:
Sarcomastigophora, contine amibe ~i flagelate
Ciliophora, cuprinde ciliate
Apicomlexa, include protozoare imobile (sporozo
are)

38
 " ~

1. INCREN GA TURA SARCOM ASTIGO PHORA

ENT AMOEBA HISTOL YTICA

1. Morfologie
E. histo/ytica, denumita ~i Entamoeba dysenteriae, se prezinta sub 3 forme:
1.1.Forma vegetativii (forma magna) , hematofaga, patogena, masurand 20-
40µm, este foarte mobila, prin emiterea a numeroase pseudopode . Endoplasm a
formei magna contme hematii. Histolitica gratie enzimelor proteolitice, se infunda
in grosimea peretelui colic, provocand microabcese ce pot conflua. F orma magna
nu se inchisteaza.
1.2 Forma vegetativii (forma minuta), nepatogena, cu mobilitate redusa,
apare ca o celula neregulata ce mascara 10 - 15 µm; citoplasma diferentiata in doua
zone: ectoplasma hialina ~i endoplasma granulara, in care se gase~te nucleul ~i
produse ingerate (bacterii). Nucleul, dificil de diferentiat in preparat proaspat,
devine vizibil dupa colorare. Este sferic, situat excentric, are un cariozom central ~i
cromatina periferica dispusa regulat de-a lungul peretelui nucleului.F orma minuta
traie~te comensal in lumenul colonului. In mod normal, da na~tere la forma
chistica, insa, se poate transforma in forma histolitica.
Forma nepatogena a fost considerata ca o noua specie: Entamoeba dispar.
J.3 Forma chisticii, nepatogena, este forma de rezistenta ~i de diseminare in
mediul extern. Chistul sferic, masurand 10-15 µm diametru, este inconjurat de un
perete gros ~i rezistent.
Chistul imatur contine 1 - 2 nuclei identici cu cei dinforma minuta ~i, uneori,
incluzii siderofile.
Chistul matur (infectant) are 4 nuclei.
Chistul se elimina prin materiile fecale.

39
 lpo teza exi ste ntc i a cto ua spc cii de Ent
am oeh a , e m isa de Brumpt ,
una pat oge na, inv aziva si w ia ne pat ~ . ' in 1925.
\ · oge na, pe car e a n um 1t-o £ di\·
· · Par , a r ·
con finn at~ in 1993. 10St

E. his toly tica ~i E. disp ar, dis tinc te bio

chi mic , imu no log ic ~1 genetic su
mo rfologic ide ntice. ' nt

2.Habitat
E. his toly tica se localizeaza in col on;
sec und ar, fo rma pat ogena, invaziva
intereseaza ficatul , plamanul , creierul. )

3. Ciclul evolutiv
E. histolytica este un parazit specific um
an.
Sur sa de par azi t este reprezentata de om
ul bol nav sau purtator.
Ele men tul infec{ios este reprezentat de chi
st.

Fig . 2 . Cic lul evo luti v la Ent am oeb a his

toly tica (dup a: CD C)
40
 Ca/ca de transmitere a infcctici cste rcprczcntata de apa ~i elcmentele poluate
cu nwtcrii fccalc contin5.nd chi~li maturi . Musca domestica ~i gandacii de bucfttaric
pot contribui la contaminarca alimentelor ~i a apei .
Chi stul matur, stadiul infeclant este ingerat cu alimentele sau apa contaminata
de materii fccalc wuane.
Modul direct de transmitere se poate intalni Ia homosexuali .
In intestin, ciclu] parazitului poate fi dublu: comensal sau patogen.
3.1 Ciclul comensa/: la nivelul stomacului, peretele chistului este lizat, iar
cei 4 nuclei ai sai incep sa se divida rapid; apoi, se divide citoplasma; se formeaza
8 amibe mici (forma minuta); ele se reproduc activ, prin sciziparitate, in lumenul
intestinal.
Amoebele se pot transforma progresiv in chi~ti, care se elimina in mediul
extern cu materiile fecale.
3.2 Ciclul patogen . In unele circumstante (infectii intestinale intercurente,
modificari ale mediului) forma minuta, nepatogena, trece in forma magna,
patogena, histolitica; cre~te, devine foarte mobila, hematofaga, patrunde m
mucoasa colonului, unde se multiplica actiY (prin diviziune asexuata). Provoaca
ulceratii (datorita unor enzime proteolitice) ~i microabcese care pot conflua . Nuse
inchisteaza niciodata.
Poate trece m circulatia porta, localizandu-se la distanta, eel mai frecvent in
ficat, plaman, creier.
4 Anatomia patologica
Leziunile intestinale sunt localizate, mru frecvent, la nivelul cecului ~1

colonului sigmoid.
Initial se produc ulceratii mici, cu diametru de 1 - 2 cm, consecutive unor
procese de necroza celulara, ulceratii ce se suprainfecteaza ~i sunt la originea unor
abcese submucoase (abces in buton de cama~a).
La nivelul ficatului, parazitul intereseaza lobul drept, unde produce initial o
hepatita parenchimatoasa difuza, apoi noduli necrotici ~i in final abcese amibiene,

41
 con\inand puro 1 gros , de culo arc ~oco latie dato
ri ta hem oragiilo~
tnsolex
fonn area lor.
Lezi unile pulrnonare sunt asernana toar e cu cele hep
atice.
Altc localiza ri (creier, splina, mu~chi) se prez inta
sub fonn a de abce se sau
ulcera\ii (arnibia za urin ara sau cutanata).
5 Roi patogen
E. histo ly tica este agentul etiologic al ami biaz
ei ( entamoebioza).
Form a vege tativ a, ce habiteaza in lum enul coli
c, este nepatogena; ciclul
com ensa l al parazitului core spunde fazei de incu
batie cu o dura ta foarte variabila
sau starii de purt ator sanatos, ce inceteaza cand anum
iti factori favorizeaza trecerea
in ciclul patogen.
Patr unza nd in peretele colonului, formele pato gene
prod uc ulceratii rnucoase.
in grosimea peretelui intestinal , excita .filetele nerv oase mot
orii, secretorii ~i
senz itive , ~i prov oaca hiperperistaltism (cu emi sie
frecventa de materii fecale),
hipe rsec retie muc oasa ~1 durere, explicand principa
lele simptome ale arnibiazei
intestinale acute.
Am ibel e pot patrunde in profunzim~ rezulta.nQ_p
erforaJii intestinale. Pot
trec e in sang e, se localizeaza in ficat sau alte visc ere.
(creier, plamani)
6 Ras pan dire a geografica
Am ibia za este o boala tropicala. In tarile in curs
de dezvoltare, este a treia
para zito za cauz atoa re de moarte, dup a malarie
~i schistosomiaza, iar in tarile
dezv olta te este o importanta boala diareica, sem nala
ta la homosexualii cu SIDA
7 Tab lou clinic
Se di stin g 2 forme clinice:
- Am ibia za intestinala (dizenterie amibiana)
- Am ibia za extraintestinala (viscerala)
7.1 Ami biaz a intestinalii acuta se nume~te ~i dizenterie
amibiana.
Se cara cter izea za prin scaune frecvente (5 - 20/zi)
afeca]e constituite din
. I"
muc us ~i sang e, ,,scm pat recta , msot1te de tene ' ' le
sme (cont ract un. dureroase a
A •

sfin cter ului anal ).

42
 Rcctosigmoidia , grcu suportala de bolna v, eviden\iaza muco
asa inflamata,
prezentand u\ccratii multiple punc tifon ne sau crateriform e, acope
rite de glera .
Dizcn tcria amib iana evolueaza, 111 mod obi~nuil, spre
croructzare,
caracterizata prin perioade de remisie de durata variabila,
atunci cand preva leaza
forma minu ta, altern and cu perioade de acutizare, cand
prevaleaza form a
histolitica.
Pot apare a comp lica\i i intestinale grave , hemoragii digestive
prin perforatii,
ocluzii prin bride cicatriciale, amoe bom (tumora granu
lomatoasa benig na,
localizata in cec sau sigmoid), simuland clinic ~i radiologic cance
rul colic .
7.2 Amib iaza extraintestinalii (amibiaza viscerala)
Amib iaza hepa tica - se manifesta prin dureri m hipocondrul drept ,
hepatomegalie, febra mode rat crescuta (3 8 - 39°C).
Amib iaza pleur opulm onar a este secundara unei atingeri hepat
ice.
Abce sul amib ian al plamanului este localizat la baza dreap
ta. Se evacu eaza
uneori prin vomi ca ,,chocolat".
8 Diag nosti c
Semne de orien tare
- semn e clinic e evocatoare ale unei amibiaze intestinale acute
- calatorie in zona ende mica
- conta ct cu un indiv id paraz itat cunoscut
- homo sexua litate
8.1 Diag nosti c de /aborator
8.1.1 Diag nosti cul coproparazitologic: este de certitudine .
Exam enul micro scopi c al unui preparat proaspat sau frotiu din
materiile
fecale perm ite ident ificar ea morfologica a parazitului .
Exam enul mucu sului prelevat sub control rectosigmoidoscopic
, de la nivel ul
leziunilor suspe cte este superior celui coproparazitologic.
Este impo sibil de diferentiat morfologic E. histolytica de E.
dispar.
Ident ificar ea se poate face prin tehnici ca PCR sau ELISA.

43
 8.1. 2 Diagn osticul serol ogic este indispensabil 10
. arnibia~
extrai ntestinala. Se pot utiliza urma toare le teste: IFI, 1munoelectro"
tOreia,
hemaglutinare indire cta, ELISA ~etc.
Exista un test de aglutinare (bichrolatex) rapid ~i specific, utili zat in
urgent
ie.
9 Trata ment
9.1 Trata ment medicamentos
Se utilizeaza:
9.1.1 A moeb icide tisulare
Sunt active asupr a formei histolitice ~i mai putin asupr a formei minut
a.
• Metro nidaz ol (FLAGYL), cp 250m g; doza este de 30 mg/kgc/zi;
durata
tratamentului este de 7 zile.
• Tinid azol (F ASIGYN), cp 500mg; se admi nistre aza in doza
de 30
mg/k gc/zi, ti.mp de 3-4 zile.
• Secni dazol (FLAGENTYL), cp 500m g; doza este de 2g, in priza
unica 1II
amib iaza intest inala ~i de 2g/zi, timp de 4-5 zile in amib iaza
hepatica sau
pul.monara.
9.1.2 Amoe bicid e de contact
Sunt activ e in lume nul intestinal, asupra forme lor comensale .
Fibro quino l ~i tiliquinol (INTERTRIX ), in doza de 2g/zi.
9.2 Trata ment chirurgical
Este indic at, asoci at cu tratamentul medi came ntos, numa i in abcesele
volw ninoa se.
JO Prev entia
•
Preve n{ia gener a/ii se realizeaza prin masu ri de protecfie, depistare
~i tratafl!
a bolna vilor ~i steril izare a purtatorilor sanato~i, cu igienizarea
vie!ii coticliene~
-
Cons umul de veget ale se va face dupa tratarea acest ora cu otet ~1. area dupa
consum
eel putm 15 minu te de la contact. Deco ntam inare a cu substante . e este
clongen
eficie nta ~i se va utiliz a in colectivitatile defavorizate socio-economic
.

44
 ALTE AMOED E PARAZI TE NEPATO GENE

. .
in afara de Entamoeb a histolytic a 'I1;:i E . dispar, patogene, "m mtestmul uman
pot fi fotalnite urmatorele specii parazite nepatogene:

Trofozoit chist nucleu

Enatmoeb a coli 0
15-30 µm 15-20 µm

~
Entamoeb a hartmann i 0
5-10 µm 6-8 µm

Endolima x nana 0
5-10 µm 6-10 µm

Pseudolim ax butsch/ii
10-15 µm 8-12 µm

llll ii.I~ ..:hist

Dientamo eba fragi/is

7-12 µm
Fig. 3
Cunoa~terea acestora este necesara medicului specialist pentru diagnosticul
diferential fata de speciile patogene, iar epidemilogului ii semnaleaza contaminarea
fecala a alimentelor consumate.

47
• AMIBELE LIBERE PA TO GE
NE

Amibele libere patogene cu dis

tributie lar ga '.in na tur a (apa,
sol aer)
incluse in genurile Naegleria, Ac ' , SUnt
an tam oe ba ~i Ba lam uth ia.
Su nt agentii ctiologici ai unor afe
ctiuni ne uro log ice gra ve , cu sfa
r~it !eta!.

GE NU L NA EG LE RI A

N. fow ler i este singura specie cu

patogenita te ma re a ge nu lui .
1. M or fol og ie
N. fow ler i se prezinta sub tre
i forme: trofozoit am ibo id, tro
fozoit flagelat ~i
chist.
1.1 Trofozoitul amiboid, evide
ntiabil in L.C .R., are asp ec
t de racheta,
ma su ran d 10-35 µm. La ex
tremitatea latita, se ob ser va
un nucleu sferic cu
dia me tru l de 3 µm, cu un car
iosom mare, central, :f'ara cro ma
tin a periferica, sub
for ma un ei zo ne clare; po sed a
o vacuola contractila.
1. 2 Trofozoitul fl agelat, stadiu
l acvatic, cu asp ec t de pa ra,
are un nucleu
ase ma na tor cu eel al formei am
iboide ~i 2-4 flageli la capatul
rotunjit; m citoplasma
are nu me roa se va cu ole ~i este
infectios. Nu se hrane~te ~i nu
se reproduce.
1. 3 Ch istu/, rotund, cu diametru
l de 7-10 µm, are un pe ret e gro
s de 1 µm; are
un sin gu r nu cle u cu acela~i asp
ect cu ee l al formei vegetative;
nu este infectios.
2. Ha bi ta t
N. fow ler i traie~te in ap a ~i sol
ul urned.
3. Ci clu l evolutiv
Fo rm a vegetat1v. a- am.1'b ·a-
01 a se repro duce pri n diviziun
e bin ara ,.m org anismul
uman; se mc his tea za la frig ~i usc
aciune.
Fo rm a fla ge lat a, acvatica, nu
se hrane~te ~i nu se reproduce.
Este elementul
inf ec tio s. Ca lea de inf ec tie est
e mu co asa olfactiva.

48
 4. Mod de contaminarc
Omul sc infccteaza cu ocazia unei bai pnn as p1rarea ape1 contaminate cu
trofozoiii sau prin inhalarea prafului contaminat.
Trofozoitul flagelat patrunde in mucoasa nazala, la nivelul neuroepiteliului
olfactiv, se transfonna in fonna amoeboida, strabate lama ciurui~ interesand
meningele, apoi creierul.
5. Raspandirea geografica
Naegleria fowleri, agentul meningo-encefalitei amibiene primitive, a fost
evidenfiat la 175 de cazuri cu distributie cosmopolita: SUA, Noua Zeelanda,
Nigeria, Europa (Cehoslovacia, Belgia, Anglia).
6. Roi patogen
N. fowleri este agentul etiologic al meningo-encefalitei primitive.
7. Tabloul clinic
Meningo-encefalita amoebiana primitiva apare la adultul tanar sau copil !?i se
caracterizeaza prin debut brutal cu cefalee febrila, la cateva zile (2-15) dupa baia in
apa contaminata, cu evolutie rapida spre exitus.
8. Diagnosticul de laborator
8.1 Diagnosticul parazitologic se bazeaza pe evidenti_erea amibelor in L.C.R
prin examenul direct sau cultivare.
L.C.R. este opalescent, sau purulent, bogat in albumina, polinucleare
neutrofile !?i un nivel scazut al glucozei.
8.1.1 Examenul microscopic al frotiului efectuat din sedimentul L.C.R.,
colorat May Grunwald Giemsa: amibele se <listing greu datoritii asemanarii cu
macrofagele.
in examenul direct fntre lama ~i lame/ii, in contrast de faza: se <listing mai
bine datorita mi!?carilor amiboide caracteristice.
8.1.2 Cu/tivare
Amibele pot fi izolate pe geloza 2%, la care se adauga o cultura autoclavata
de Enterobacter.
Incubarea se face la 37°C.
49
 GENlJL AC ANTJ-IAMOEBA

Cu pri nd e pes te 20 de specu ,

cel e ma i fre cve nte fiin d: A.
polyphaga , A
cas tel lan i. A.c ulb ers tone.
1. Mo rfo log ic
Se pre zinta sub 2 forme :
I. I Tro foz oit amiboid cu pseudop
ode scurte , ascutite (acanthopode)
.
1. 2 Ch ist cu aspect stelat (poligona
l).
2. Ri sp ind ire geo gra fic l
Ac ant ham oeb a este larg raspandit
a in natura, sub for ma vegetativa
in mediul
acv ati c.
Ch ist ul rezista la uscaciune, la con
centratia de clor din ap a potabila
~i la
ma jor ita tea dezinfectantelor uti
lizate in solutii oftalmice, cu
exceptia apei
ox ige nat e.
3. Ro i pa tog en
De ter mi na diverse infectii cronice
la imunodeficienti.
4. Mo d de con tam ina re
Po art a de intrare, spre deosebire
de Naegleria, po ate fi nu numai
mucoasa
na za l~ ci ~i pu lm on ara , genito-ur
inara, ulceratii ale pielii, och ilo r,
etc.
Ev olu tia est e cro nic a (saptamani,
luni) in con tra st cu naeglerioza;
invazia
tes utu ril or est e len ta, facand posib
ila constituire un or gra nu loa me .
5. Ta blo ul cli nic
Se <listing:
Meningo-encefa/ita amoebianii
granulomatoasii, cu de bu t insidi
os, cu
ev olu tie cro nic a pro gre siv a, letala
, la im un od efi cie nti .
Ac an tam oe bio za ocularii/keratita
- sur vin e la pu rta tor ii de len tile de
. contact
co nta mi na te ~i/sau a un or tra .
um ati sm e ocu lar e. Se ma nif est . ong
a pn n c estia
.
glo bu lui oc ula r, Iacn ma re, senza, t. d .
.1e e co rp stram , durere. Ev olu eaz a- spre invazia
in pro fun zim e ~i pie rde rea ved eri
i.
Al te Ioc ali zar i: oti te, ulc ere cu tan
ate , mi oca rdi te, pn eu mo nii .
50
 6. Dia~nosticul de laborator-
6. J Diagnostic11I parazitologic estc similar cu eel din naeglerioza
6. J. / Examenul microscopic evidcntiaza chistul neregulat, poligonal din
,tiul (colorat Giernsa) scarificatului sau biopsia corneeana.
Examenul microscopic al L.C.R. , in preparat proaspat, poate evidenfia
~zenta trofozoitilor, msa punctia lombara poate fi contraindicata datorita presiunii
rebrale crescute.
6.1 .2 Cultura pe agar insaman~t cu E. coli poate fi utila pentru izolarea
)fozoi !i lor.
6.2 Detectarea parazitului cu anticorpi marca/i cu fluorosceina in biopsia
!rebrala este posibila numai la CDC.

7 Tratament
7.1 Tratament medicamentos
Se recomanda: - amfotericina B, i.v., in localizarile cerebrale.
- izothionat de propamidin (BROLENE)
- itraconazol (SPORANOX), sub forma de colir in
localizarile oculare.
.7.2 Keratoplastie in infectiile oculare severe

8 Preventie
,

Preventia
, se realizeaza prin clorinarea apelor din bazin ~i piscine ~i igiena
riguroasa a lentilelor de contact.

GENUL BALAMUTHIA

Cuprinde o singura specie patogena la om: B. mandrillaris.

Balmuthia mandrillaris ·este agentul etiologic al meningoencefalitei subacute
la indivizii imunocompetenti.

51
 Examenul microscopic al L.C.R. evidentiaza pleiocit
. oza mononucleara,. . n1ve1
.
crescut al proteinelor ~i no.nnal sau crescut al glucozet.
Diagnosticul de certitudine este stabilit eel mai frecvent postmortem.
Identificarea trofozoitului cu anticorpi specifici monoclonali marea~1t' cu
fluorosceina, pentru diferentierea de Acanthamoeba, se practica la CDC.
 ULA STO CY STJS HO M JNl S

Pozitia sa taxo nomica este bine defini ta: prot

ozo ar, rizo pod, din ordinuJ
Amoeb ida, subordinul Blastocystina.
'\
1.M orfolog ie
Se desc riu 3 forme morfologice distincte:
1.1 For ma vacuolarii, sferica, de mar ime vari abil a, mas oara 5-60µm in
diam etru, are o vac uola centrala enorma, care
ocu pa 70- 90% din volumul celulei.
Cito plas ma este dispusa periferic, intr -un strat
subtire , in care sunt inclu~i 2-4
nuc lei.
Este inco njur ata de o mem bran a bilamelara,
cu mar e plasticitate, ceea ce
exp lica defo rma rile din timpul examenului mic
roscopic.
Este imobil; rareori poate forma pseudopode.
1.2 For ma granularii se formeaza din forma vac
uolara. Contme granule de
natu ra lipi dica sau incluzii mielinoide. Num arul
~i dim ensiunile granulelor variazi
de la cate va granule in centrul vacuolei pan a la
unp lere a completa.
1.3 For ma amiboidalii are un contur neregula
t, datorita pseudopodelor pe
care le emi te. Este lipsita de vacuole, iar nucleii
sun t situati central.
Nu se cunoa~te form.a chistica.
2.H abi tat
B. hominis se localizeaza in colon.
3.C iclu l biol ogic
Sur sa de par azit este reprezentata de om, mai mut
e, cob ai.
Mo dul de contaminare pen tru om este necunos
cut; pnn analogie cu alte
prot ozo are intestinale, este suspectat mecanismul
fecal-oral.
in cult ura se multiplica prin diviziune binara, apoi sufe
ra o faza de
· -
mul tipl icar e scbizogomca, cu e1·b1 erar e de meroz01· p,
· care se
tranS a in fortlle
.&',
.1orm
ami boid e.

54
 4.Ro l patog cn
B. hom; nis este agentu\ etiolo gic al blastocitozei.
B. homi nis este astazi un micro organ ism obi~nuit al florei intest
inale uman e;
patogenitatea sa este scazuta. Se gase~te in materiile fecale a 10-20
% din popu latie.
5.Tab loul clinic
Blastocitoza se mani festa prin simpt ome digestive: dureri abdom inale
, diare e,
constipatie, varsaturi, anorexie, intole ranta alimentara, flatulenta.
Au fost descrise ~i fenom ene alergice: edem palpebral, blefa rocon
juctiv ita,
edem macu lar cu scotom central, fenomene asociate cu preze nta
paraz itului in
intestin, care au cedat in urma tratamentului antiparazitar.
6.Dia gnost ic
Exam enul coproparazitologic stabile~te diagnosticul:
Exam enul microscopic al unui preparat proaspat din materiile fecale
cu ser
fiziologic, sau solutie Lugol, pune in evidenta forma vacuolara.
Metodele de concentrare deter mina liza parazitului.
7.Tra tame nt
Se recomanda:
- Metronidazol, in doza de 2g/zi
- Tini~azol, in doza de 2g/zi.

Bibli ograf ie

1. Amato Neto V., Rodriguez Alarcon R.S., Gakiya E.,

et al.:
Blastocystosis: controversy and inde:finedness; Rev. Soc. Bras. Med.
Trop., 2003 ,
36, 4, 515-517.
2. Cime rman S., Ladeira M.C. , Iuliano W.A.: Blastocystosis: nitazo
xanide
as a new therapeutic option; Rev. Soc. Bras. Med. Trop., 2003, 36, 3,
415-417.
3. Chen T.L., Chan C.C., Chen H.P., et al.: Clinical characteristics
and
endoscopic :findings associated with Blastocystis hominis in healthy
adults; Am. J.
Trop. Med. Hyg., 2003 , 69, 2, 213-216.

55
L
 GIAl{l)IA INTFSTINALIS

l.Morfologic

CJ. intestinalis (cunoscuta anterior cu denumirea de Lamblia inlestinalis) se

prczinta sub doua forme : trofozoit ~i chi st.
I . 1 Trofozoitul are forma de para taiata longitudinal, cu o fata posterioara
convexa ~i una anterioara concava in jumatatea superioara, formand un disc adeziv,
~i plana in jurnatatea inferioara .
Are un aspect particular: din fa!a, searnana cu un zmeu, iar din profil, cu o
lingura; rnasoara 15 µrn lungirne ~i 1Oµm Ia.time.
La partea anterioara, se afla un nucleu bilobat, poseda 8 flageli cu originea in
8 blefaropla~ti dispu~i in perechi intre cei 2 !obi ai nucleului : o pereche anterioara,
2 perechi situa!i in partea rnijlocie ~i o pereche posterioara.
Flagelii traverseaza axa celulei, formand un fals axostil.
in partea mijlocie a parazitului se observa 1-2 corpusculi mediani cu aspect
de virgula.
1.2 Chistul, ovalar, cu o membrana dubla, masoara 9 - 15 µm/6 µm . Poseda 4
nuclei, dispu~i, eel mai frecvent, la una din extremitati ~i resturi de flageli in forrna
de litera S, dispu~i in axul chistului.
Chistul este elemeotul de rezisteota in mediul extern ~i elementul infectant.
2.Habitat
G. intestinalis se localizeaza fo intestinul subtire la om (foarte rar, la pore,
caini, pisici, castori).
3.Ciclul evolutiv
G. intestinalis, sub forma vegetativa, traie~te la suprafata mucoasei duodeno-
jejunale; poate sa se infunde in criptele mucoasei ~i in submucoasa, explicand
recidivele dupa tratament cu medicameote nedifuzabile.
Trofozoitii au doua posibilitati de evo1upe: se multiplica prin diviziune binara
sau se transforrna in chi~ti. Conditiile care determina transformarea formei
57
 1111
veg etat ive 111 fon n~ chistic~ sunt i'nca
necunoscute. Chi ~tii parc urg
intcstiJ1ul $i se elimina cu materiile feca le. Pasiv lot

Fig. 4 Ciclul evolutiv la Giardia intestinalis

(dupa: CDC).

4.S urs a ~i mo dul de tran smi tere

Om ul este principala sursli de agent pat oge
n, 1ar animalele domestic e ~1
salb atic e (pisici, caini, castori) pot constitui
surse secundare.
Om ul se infecteaza prin ingestie de chisturi
(doza infectanta este de 1· 10
chisturi). Tra nsm iter ea este directa de la om
la om . Se intalne~te la persoane ce
trai esc in con diti i de igiena deficitare (cre~
e, gradinite, unitati de asistenta medico·
sociala: deficienti psihomotori, boli cronice,
aziluri de handicapati mintali)
Mo dul indirect de transmitere se reah.zeaza
prin consum de apa•, a1unente
con tam ina te, maini murdare.

58
 5.Raspan dirca gcografid i
G. inrestinnlis cstL: un pa ra7.it co.r;:mopolir, mai frecvent in fa.rile cu igiena
deficitara . Distribu~ia sa este favorizata de viata in colectivitati (cre~e, gradinite ,
etc.).
Este prezent la calatorii in zone endemice , sub forma de epidemii hldrice.
in zonele temperate , giardioza survine sporadic, sezonier, mai frecvent la
'inceputul toamnei.
In SUA, giardioza evolueaza obi~nuit sub forma de epidemii asociate cu
activitati recreative legate de apa, explicate prin doza infectanta redusa.
6.RoJ patogen
G. intestinalis este agentul etiologic al giardioze i (lambliazei) .
Bine tolerata, frecvent asimptomatica la adult, infectia poate determin a
tulburari digestive severe la copil.
7.Tabloul clinic
Parazitoza se manifesta diferit la adult ~i copil.
Giardioza la adult este frecvent asimptomatica, sau poate evolua cu
fenomene digestive minore: gretufi matinale, scaune pastoase.
Giardioza la copil se caracterizeaza prin tulburari digestive (anorexie, grefuri,
dureri abdominale, diareee apoasa), tulburari neuropsihice (astenie, cefalee,
insomnie, incapacitate de concentrare) ~i alergice (urticarie, prurit nazal sau anal).
Diareea este simptomu l dominant: 5-10 scaune/zi, mai ales matinale ~i
postprandiale, pastoase sau lichide, clare sau de culoare galbena, uneori spumoas e
sau grasoase, exceptional sanguinolente.
Diareea poate fi permanen ta, intenniten ta sau altemeaz a cu constipatia.
Diareea se insofe~te, frecvent, de dureri epigastrice sau in hipocondrul drept,
tulburari dispeptice (anorexie, greturi, flatulenta, balonari) .
in absenfa tratamentului, starea generala se altereaza, copilul slabe~te, insa
ramane apiretic.
Giardioza cronica se poate complica cu un sindrom de maldiges tie,
malabsorbtie ~i cu un deficit staturo-ponderal. Clinic, scaonele sunt abundent e, rau
59
Ill i rosi ton re' uiolog ic' SC cons!am tu Iburari 'de 'absorb\ iC a 'gras imi lor (ste- - - :
prntickl or (cr~utorc c), n znlrnrunlor, a v 1La1111nc 1 8 12 ~' a ac1duJw foJJc.
J'V1ccanismul de produccr e al malabsor btiei ramane ipotetic :
- Blocaj mecanic prin trofozoiti i aderenti la mucoasa ;
- Competit ie intre paraziti ~i celulele intestinal e pentru nutrienti;
- Leziuni ale mucoasei .
ln caz de deficit imunitar (lgA ~i IgM), sindromu l de malabsor btie este seve
r.
Tratamen tul specific este eficace; dispar toate simptom ele, cu excep\ia
intoleran tei la lactoza, care persista mult timp.
8.Diagno stic de laborator
8.1 Diagnost icul coproparazitologic este, de regula, suficient.
8.1.1 Examen microscopic al preparatu lui proaspat din materiile fecale lichide
(scaun diareic) permite, in mod exception al, recunoa~ terea trofozoitilor mobili:
daca scaunul este solid, examenu l direct al materiilo r fecale, dupa concentrare,
pune in evidenta prezenta chisturilor.
Precizare a diagnosti cului necesita repetarea a trei examene
copropar azitologi ce la interval de 3-4 zile pentru excluder ea perioadel or negative,
rara chisturi in materiile fecale.
8.1.2 Examen microscopic al lichidului duodenal , recoltat pnn rubaj
duodenal , enterotes t, sau endoscop ie cu aspiratie, poate evidentia prezenta
trofozoit ului.
Biopsia per oralii a mucoasei duodenale (endoscop ie cu biopsie) este indicata
pentru eliminare a altei cauze de malabsorbtie.
8.2 Detectar ea in materiile fecale a antigenu lui giardiozic, prin tebnica
ELISA, este o metoda sensibila, dar costisitoare.
9 Tratame nt
Tratment ul este familial. Se recomand a:
• Metronid azolul (FLAGY L), care a inlocuit Mepacrin a necomerci·a1·i.Z3ta ill
unele ta,ri, este medicam entul de electie.
Se administ reaza oral, in doza de 8-1 Omg/kgc/ de 2 ori/zi, tirop de 7 zjle.

60
 Sc rcpet:i cura terapcutica la IO zile.

• Tinidazol (FASlGYN), Secnidazol (FLAGENTIL) ~1 Ornidazol

(TlBERAL), 'in doza w1ica, orala:
adult: 30 mg/kgc
copil: 50 mg/kgc
Se repeta cura terapeutica la 10 zile.

Are o eficienta mai scazuta; rata de vindecare este de numai 80%.

• Albendazol (ZENTEL) se administreaza in doza orala de 400 mg/zi, sub

forma de comprimate 200 mg sau sirop, la adul!i ~i copii >2 ani, timp de 5 zile
consecutiv.

Este la fel de eficace ca ~i Metronidazolul, dar rara reactii adverse.

10 .
Preventia
Prevenfia genera/ii presupune:
- cunoa~terea ~i evitarea modurilor ~i cailor de transmitere a chi~tilor de catre
populatie, in special grupurile de rise;
- igienizarea individuala;
- evitarea consumului de alimente, apa contaminata ~i a apelor neigienizate
pentru agrement.
Prevenfia specialii consta in utilizarea unor medicamente indicate in
tratamentul giardiozei.
Prevenfia specificii, cu vaccinuri, continua sa fie un deziderat.

Bibliografie

1. Baruch A.C., Isaac-Renton J., Adam R.D.: The molecular epidemiology

of Giardia Jamblia: a sequence-based approach; J. Infect. Dis., 1996, 174, 233-236.
2. Bilenko N., Levy A., Dagan R., et al.: Does co-infection with Giardia
lamblia modulate the clinical characteristics of enteric infections in young
children? Eur. J. Epidemiol., 2004, 19, 9, 877-883.

61
 GENUL TRICHOMONA S

Genul Trichomonas cuprinde 3 specii:

_ Trichomonas vagina/is, parazit al cailor uro-genitale, este singurul Pat
ogen•I
- Trichomonas tenax, comensal al cavitatii bucale;
- Trichomonas intestinalis, sau Pentatrichomonas hominis, parazit ~
intestinului.
Spre deosebire de alte flagelate parazite, Trichomonas se prezinta numai sub
forma de trofozoit; nu are forma chistica. Aceasta particularitate constituie un
obstacol in transmiterea parazitului de la un individ la altul.

TRICHOMONAS VAGINALIS

1.Morfologie
I richomonas vaginalis se-prezinta sub forma vegetativa.
Trofozoitul, ovalar, masoara 15-20 µm lungime.
Prezin~ la partea anterioara, 4 flageli liberi ~i unul recurent,, ce iau n~ere
dintr-un grup de blefaropla~ti situati deasupra nucleului ovaJar.
Flagetul recu:rent formeaza o membrana ondulanta, ce ocupa jurnatate din
1ungirn~ arazitul ui.
Unaxostil, imobil, strabate longitudinaLparazitul, exte:riorizandu-se posterior,
are rol in susfinere.
2.Habitat
T vagina/is traie~te m caile genito-urinare.
. e1uI
La femeie se localizeaza, in special, la nivelul vaginului; la barbat, la ruv
glandelor uretrale, vezicule seminale ~i prostata.

64
 3.Cicl ul cvolu tiv
T. va~inalis cstc un parazi t strict uman, se prezinta sub forma vegetativa,
foartc scnsibil la uscaciune, de aceea transmiterea este pos ibila numai in mediul
umcd , 1n principal, prin contact sexua l.
Sursa de parazit este reprezentata numat de omul bolnav sau purtator de
trofozoi ti .

Fig. 5 Ciclul evolutiv la Trichomonas vagina/is (dupa: CDC).

4.Modul de transmitere
Sursa de parazit este reprezentata numai de omul bolnav sau purtator de
trofozoiti.

65
 ~ h., dnl dt· trnnsmih't"C ··~·t•
~" ..,' sp•·~in\ vcn c n un . de la fc m c ic..: In t >:
A
\ \\
" 1 l1
ur at ~i.
.
u\h.' n,w, \n n\tt' tem . x, t vaa
c,. Ln no, Hu ,scu , . t- ri11a lis . ~c l ran ~m i tL: tn l imp ul IJ' , .
dSaJului
-
rn n "'m, a e nn~ en:. R,u, -eori · cste pos ibi la tran srn iterco nevcne ria nfl, prin apa ,1
. \ul d ·t ,
· uc
Nt,c. knj ~ri e. prosoapc wn ede . cap acu
l WC -ului. und e parazitul su pravictuie~tc
cateYR ore .

5.R iisp ind ire geografici\

T. vag ina /is are o rasp and ire cos mo polita.
6.R ol patogen
T. vagina/is este agentul etiologic al trichom
o11iazei.
7 .Tabloul clinic
7.1 Tri cho mo nia za laf em eie
T. vagina /is determina la femeie o vul
vo-vaginita acu ta, m ani fest ata clinic
pnn leu cor ee, inso tita de pru rit vul
var ~i disp are uni e. Sec reti a vaginala
este
spu mo asa, aer a~ de cul oar e gal ben -ve
rzu ie. Pru ritu l vul var se inst alea za prec
oce
~1 di.spare rap id sub in.fluenta trat ame ntu
lui; este sim pto mu l eel ma i constant;
se
poa te ins oti de o senzatie de arsura.
Exa me nul ginecologic cu spe cul um este
difi cil ~i dur ero s.
M uco asa vag ina la este inflamata, cu zon
e hem ora gic e foa rte caracteristice;
vul va este , de ase men ea, erit ema toa sa ~i
edematiata.
N etr ata ~ vulvo-vaginita tric hom oni azic
a dev ine cro nic a, man ifestata prin
sim pto me intermitente, sau ma i put in
severe; infe ctia cro nic a poate duce la
ster ilitate.
7.2 Tri cho mo nia za la biir bat
Est e asim pto mat ica. Num ai 5-1 0% din
barbatii infe ctat i prezinta uretrilii
acuta, man ifes tata prin secretie uretrala
red usa, lua nd asp ectu l unei picatufl
mat ina le, la nivelul meatului.
Infe ctia se poate croniciza, extinzandu-se
la uretra pos teri oar a ~i prostata.
Abs ent a semnelor clinice la bar bat favoriz
eaza diseminarea par azituJui .

66
 8.Dingnost icul de laborator

Dia~nosticul parazitologic sc reuli zcaza pnn cvidcn~ierea parazitului

microscopic .
La fe mei. parazitul se recunoa~te cu u~urinta in secretia vaginala, in preparat
proaspat sau frotiu colorat MGG.
La barba(i, vizualizarea parazitului la examenul microscopic al secretiei
uretrale este aleatorie, W1 rezultat negativ fiind flira valoare.
9.Tratamen t
Se trateaza simultan ambii parteneri. Se recomanda derivati imidazolici.
• Metronidazol (FLAGYL), se administreaza oral, in doza de 8-10 mg/kgc/zi,
cate un comprimat dimineata ~i unul seara, timp de 10 zile.
La femeie, se recomanda, in plus, un comprimat ginecologic, m fiecare seara,
timp de l O zile.
• Tinidazol (F ASIGYN), Secnidazol (FLAGENT YL), Ornidazol (TIBERAL )
Se administreaza oral, in doza de 2 g, in priza unica.
• Fenticonazol: se aplica intravaginal (ovul), in priza unica.
Poate vindeca infectiile cronice cu tulpini de T. vagina/is rezistente la
Metronidazol.
• Tricomicon (contine Metronidazol, Cloramfenicol, Nistatin). Are spectru
larg antiparazitar, antimicrobi an ~i antifungic, Se administreaza intravaginal , timp
de 7 zile, 1 cp. seara.
10. Preventie
'
Miisurile generale de prevenfie se refera la educatia pentru autoprotectia
populatiei cu rise crescut (prostituate); depistarea ~i tratarea precoce a formelor
tipice ~i atipice de boala.
Prevenfia specialli # cea specificii nu are un rol deosebit in evitarea riscului
de infect.ie cu T. vaginalis.

67
 FAM ILI A TR YP AN OSO MA TID AE

Cuprinde flagelate tisulare ~i sanguine , dintre care

2 genuri cu importanta
medicala: Leishmania ~i T,ypanosoma.
Morfologie
Trypanosomatidele prezinta un nucleu ~i un sing
ur flagel cu originea intr-un
kinetoplast situat in citoplasma.
Fam ilia se caracterizeaza printr-o mare plasticit
ate morfologica, 'in ciclu l lor
evolutiv putand imb raca 4 forme:

Amastigot

Promastigot

Epimastigot

Tripomastigot

Fig. 6

Cic lul evo luti v se des:f'~oara in dou a gazde:

omu l sau alt mam1'fier i:i
1 0
inse cta hem atof aga .

70

d
 GENUL LEISHMANIA

Cuprinde protozoare flagelate.

l.Morfologie
Leishmania evolueaza sub doua forme , la doua gazde diferite.
I.I Forma amastigot, irnobil~ ovalara, masurand 2 -3 µro , cu un nucleu sferic
ituat la polul rotunjit ~i un k.inetoplast la poluJ ascupt; inconstant, se observa
·zoplastul, un rest de ilagel ce nu depa~e~te conturul cel ulei. Este obligatoriu
arazit intracelular al sistemului reticulo-eootelia l la gazda defin.itiva, om ~i

1.2 Forma promastigot, mobila, alungi ta, masoara 15 - 25µm/ 1,5-3 ,5µm, are
un nucleu central, kinetoplast la polul anterior ~i un .flagel, li ber. Se ga.se~te pe
mediul de cultura, in faza lichida, sau in tubul digestiv al flebotomului (insecta
vectoare), ~i reprezinta forma infectanta pentru om.
2.Clasificare
Se <listing 7 specii, identice morfologic, diferenfiate prin criterii clinice ~i
epidemiologice, confirmate biochimic ~i structural (izoenzime, sonde genetice,
analiza ADN-ului).
L. donovani
L. infantum
L. chagasi
L. tropica
L. major
L. mexicana
L. brasi/iensis
3.Vectorul
Este o insecta mica, masurand 3 mm, cu activitate crepusculara, numai femela
este hematofaga, iar intepatura sa este dureroasa.
Traie~te in crapaturile caselor (specii endofile), sau crapaturile copacilor
(specii exofile).

71
 Sc disting doua gcnuri : J>hlehotom11s (gcnul lumii vcchiJ ii Lu~
Ya (gen,
lumii 1101). 11!

4.Ciclu cvolut iv
Flchot omii sc infcctc aza in cursul pranzu lui h emato fag, absorb ind rno .
noc11eJe
sangui ne sau histioc itclc dcnnic e cu forma amas tigot a parazitului. Jn int .
est1nll]
mediu al insecte i, leishm aniile iau fonna flagela ta, proma stigot, se multiplica .
, Urq
in faringe ~i trompa , pe care le bloche aza.
Femela . hemato faga._ inaintc de 1nt~ atura, evacue ai a con~inutuJ digestiv
I

bogat in pronrn stigoti prin voma sau dejecte .

5.Mod de contam inare: prin regurg itare pe pie]e a promastigofilor, forme
infeqio ase, cu ocazia intepat urii.
La gazdel e ve1teb rate, leishm anijle iau forma amasti gor intrace lulara. Se
multip lica prin diviziu ne binara m citopla sma macro fagelo r, pe care le distrug:
parazit ul invade aza apoi noi celule.
6.Rasp andire geogra fica
Leishm aniile sunt parazit i tropica li, cu o distrib utie larga, pe toate
contin entele, cu except ia Austra liei.
Trei surse de parazit i sunt cunosc ute cu certitu dine: ornul, cainele ~
rozato arele salbati ce.
Schem a epidem iologic a difera de la o regiun e la alta.
Omul constit uie singur a sursa de parazit i in India ~i Sudan.
Cainele, datorit a coabita rii cu omul, are un rol import ant in bazinul
medite raneea n, focaru l chinez , Orientu l Mijloc iu, Asia Centra la ~i Americ a de sud.
Rozato arele salbat ice reprezi nta sursa african a.
7 .Roi patoge n
. .
Specii diferit e pot parazit a omul, provoc and imbolnaVlfl
/eishmanioze. Distin gem:
7 .1. Leishm anioza viscera la: Kala-A zar
7 .2. Leishm anioza cutana ta ~i cutane o-muc oasa

72
 7.1. Lei.shmanioza 1•iscera/a cste dctcrminata de :
✓ L. do novani, fonna indiana ~i africana

✓ L. infantum , fonna mediteraneeana , interesand copiu sub 6 ani

✓ L. chagasi, forma sud-americana

Tabloul clinic este similar, indiferent de specie, caracterizat pnn trei

simptome cardinale: febra, adeno-hepato-s plenomegalie ~i pancitopenie.
in lndia se observa ca pielea se funegre~te, de unde ~i denumirea de Kala-
A.zar.
La imunodeprimat i, simptomatolog ia clasica se asociaza cu diaree ~i leziuni
cutanate.
7.2. Leishmanioza cutanatii ~i cutaneo-mucoasii

7.2.1. Leisbmanioza cutanata a lumii vechi (Butonul de Orient)

Se individualizeaz a clinic.
7. 2.1.1. Forma uscatii sau urbanii
Este determinata de L. tropica, iar pe plan epidemiologic, omul constituie
sursa de paraziti; este frecvent intalnita in focarul mediteraneean.
Clinic, leziunea cutanata poate fi unica sau multipla, localizata in zonele
descoperite, expuse intepaturii flebotomului; topografia lor depinde, frecvent, de
obiceiurile vestimentare locale.
Leziunea debuteaza printr-o papula inflamatorie, u~or pruriginoasa, care se
dezvolta lent sub form.a de nodul, cu infiltratie in profunzime, neaderent la
planurile subiacente.
in cateva saptamani, acest nodul se ulcereaza ~i se acopera de o crusta.
Aceasta ulceratie este nedureroasa, fara fenomene inflamatorii, fa.ra adenopatii.
Evolueaza spre vindecare spontana in 8-12 luni, la.sand o cicatrice atrofica.
7.2.1.2. Forma umedii sau ruralii
Este determinata de L. major, parazit obi~nuit al rozatoarelor salbatice; este
intalnita in Orientul Apropiat, in Asia Centrala ~i Africa Neagra. Transmiterea
infectiei este realizatii de P. papatasi.

73
 Clinic form a m,,c di\ se curacten·zeuztt;\ pnn . t . b
r-o .111cu at1c - -----,
, scurta
.. uneon· rim rang1·t ~ · , Ulcer ,
rnpidi'\, t'nso tita de fcno mcne inflamaton,,
a ~ 1 adcnopatie. ~,,t
Evolutia se face catre vindecare spon tana in 3-5
luni , lasand O .
cicatrice
importanta.
7.2. 1.3. For ma tegumentarli difuzo
Este mta lnita in Africa de Est ~i Etiopia, mai ales la
imu nodeficienti .
Clinic, se caracterizeaza prin prezenta unor nod uli
rasp anditi pe tot corpu\
evocand lepra lepromatoasa. '
Evo luea za in organismul anergic spre exitus.
7.2.2. Leis hma nioz a cutanata ~i cuta neo -mu coas
a a lum ii noi
Se intfilne~te la diverse categorii profesionale: mun
citori forestieri, colectori
de cauciuc (chicleros), constructori de dnu nuri , min
eri, petr oli~ti, precum ~i turi~ti.
Sursa de para ziti este reprezentata de rozatoarele salb
atice .
Clinic, leziunile sunt similare leishmaniozei cuta nate
a lumii vechi, msa mull
mai grave ~i de dura ta mai lunga.
7 .2.2.1. Ulcerul Chicleros, produs de L. mex ican
a, este unic , cu vindecare
spon tana in 6 luni; cand apare la nivelul pavilion
ului urec hii, invadeaza cartilajul,
pe care il distruge.
Este intfilnit in Mex ic ~i in America Centrala.
Vec toru l este repr ezen tat de flebotomi din genul Lutz
omy a.
7.2.2.2. Uta este cauzata de L. brasiliensis vari anta
peruvian a. Apare ca 0
lezi une cuta nata, mic a, uscata, limitata uneori la tegu
men te. Can d este localizata la
fata, se poa te exti nde la nive lul mucoasei bucale
sau nazale.
7.2.2.3. Esp und ia, determinata de L. brasiliensis.
Evo lutia clin ica este in dou a stadii:
- prim ar, lezi une a se localizeaza la nivelul tegu men
telo r
- secu nda r, muc oase le gurii ~i nasului pala tulu · tor
v '
i tractusului respira
' d
supe nor. Sun t dist ruse cartilagiile. Mutilarile sunt intin se ~i dureroas
e (,,nasul e
tapi r"). Moa rtea surv ine prin suprainfectie (bro nho
pneu mon ie).

74
 8.Diagnosticul de laborator
S. J. Diagnosticul parazitologic, de certitudine, se bazeaza pe eviden~ierea
parazitului prin:

8. 1.1 Examen direct, microscopic, al frotiului colorat MGG obtinut din

serozitat ea butonului sau din pulpa organelor hematopoietice (maduva osoasa,
splina, ganglioni lirnfatici );

8.1.2 Cultivare pe mediul NNN (Novy, Mac Neal, Nicolle) .

Dupa incubare la 22°C, timp de 21-28 zile izola formele promastigot ale
parazitului, detennin area sensibilitatii la medicamente ~i serotipare.
8.1 .3 Inoculare la hamsterul auriu; rezultatul este tardiv, dupa 6 luni se
poate evidentia parazitul in sangele animalului sau amprente de organe.
8.2 Diagnosticul serologic
8.2.1 In leishmanioza viscera/a se constata o cre~tere importanta a titrului
anticorpilor specifici , evidentiabili prin tehnici de: hemaglutinare, IFI, ELISA,
Western-Blot.
8.2.2 in leishmanioza cutanata, serologia este, de regula, negativa. Se
pozitiveaza numai in cazurile cu participare ganglionara sau in infectiile cu L.
major.

Semne de orientare:
in leishmanioza viscerala :
• Hemoleucograma evidentiaza anemie, leucopenie ~i trombocitopenie;
• Electroforeza arata hiperproteinemie , cu scaderea albuminelor serice (pana
la 2 g/1), hipergamaglobulinemie pe seama IgG (peste 44 g/1), modificari ce
explica:
• VSH - ul crescut, 100 mm/h
• Teste de floculare pozitiva.

75
 9Trata mcnt
Lcishm anio za v isccral a nctrata ta arc o evoluii e lc ta la .
M oartea survine , eel mai frecven t, rapid (catcva !uni).

In tratam entul le ishma niozei se utilizea za 3 tipuri de medica mente·

9. J Deriva(i de antimo niu pentav alent:
• A ntimon iat de meglumin (GLUC AN TIME) , inj eqii i.m . 1n doza de ,
v-J0
mg/kgc/zi, timp de 15 zile;
• Stibogluconat de sodiu (P ENTO STAM). Se admini s treaza zilnic 1n i . ..
nJeq 11
i.m. sau i.v., intr-o singura doza.
La adult - 600 mg/zi, timp de 10 zile
La copil - sub 5 ani, 200 mg/zi
- 5-8 ani, 300 mg/zi
Se recoma nda admini strarea cu pruden ta a derivat ilor de antimoniu (stibiu),
pentru ca pot determ ina 2 tipuri de accidente:
- intoleranta manife stata de la primele injectii pnn sindrom bulbar.
caracte rizat prin : tuse, dispnee, variatii term.ice , tahicar die, diaree, varsaturi, erup~
cutana te, hemora gii;
- toxice, instalate mai tardiv, la nivelul hepatic , renal, cardiac .
9.2 Diami dine: se utilizeaza in cazul intolerantei la comp~ t de
ant:imoniu.
• Izothionat de pentamidinii (PENTA CARIN AT). Se administreaza i..rn. sau
i.v., in doza inifiala de 1 mg/kgc, apoi 3-4 mg, 3 injectii saptamana, in total S- 12
injectii . Utililiz area diamid inelor poate fi insotita de acciden te grave: sincopa
(uneor i moarte a), epileps ie, diabet, pancreatita acuta, etc.
9.3 Polien e:
·
• Amfotericina B (FUNG IZONE ), in doza zilnica 0 ,5 - 1 mg/kgc, tunP de 2-3
saptam ani
. . 2 schellle
• Amfotericina B liposomalii (AMBI SO:ME ): se pot utiliza
terapeu tice: 1-2 mg/kgc /zi timp de 21 zile, sau 3 mg/kgc /zi timp de 10 zile.

76
 Schema tcrapcutica :

Se recomanda 2 serii de GLUCANTIME la interval de o luna. in caz de e~ec

"rapeutic. se adauga o cura de PENTACARINAT.
Se poate utiliza numai AMBISOME.
In leishmanioza viscerala, acest tratament are eficienta spectaculara rapida.
In leishmanioza visceral a asociata cu infectia HIV, necesita cure repetate de
atament, asocierea altor medicamente (interferon gamma, imunostimulante)
In leishmanioza cutanata, tratamentul cu derivati de antimoniu accelereaza
·indecarea ~i limiteaza extensia.
JO Prevenpe ~i control
Preventi,a leishmaniozei se realizeaza prin eliminarea sursei de parazit ~i
insectei vectoare.
In leishmanioza ill care omul este singura sursa, diagnosticul precoce ~i
tratamentul reduc morbiditatea ~i mortalitatea. Limitele principale ale tratamentului
constau ill preµtl crescut ~i durata relativ lunga.
Protectia individuala se asigura prin mlaturarea insectei vectoare cu ajutorul
plaselor montate ill jurul patului, impregnate cu insecticid ~i folosirea rapelantelor.
Combaterea leishmaniozei viscerale a reu~it in unele tari, fiind eliminata ill
China, Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenisr_
fh_t_i_I_s_ra_e_L_ _ _ __ _
I BIBUOTECA U.M.F. 1.0,S! I
Bibliografie \ Cota $ ;ft'/JJf \
....,/

1. Alvar J., et al.: Leishmania and human immunodeficiency virus

coinfection: the first IO years; Clin. Microbiol. Rev., 1997, 10, 298-304.
2. Berman J.D.: Editorial response: U.S. Food and Drug Administration
approval of AmBisome (liposomal amphotericin B) for treatment of visceral
leishmaniasis; Clin. Infect. Dis., 1999, 28, 49-54.
3. Berman JD . . : Human Leishmaniasis: clinical, diagnostic, and
chemotherapeutic developments in the last 10 years; Clin. Infect. Dis., 1997, 24,

684-689.
77
 GEN ULT RYP ANO SOM A

TRY PAN OSO MA BRU CEI

Cuprinde doua subspecii patogene pentru om:

• T. brucei gambiense
• T. brucei rhodesiense
Identice morfologic, determina infectii epide miol ogic ~i clini
c distincte.
1.Morfologie
T. brucei este fusiforma, mobila, lunga de 14 - 33µm/1 ,5-3, 5µm
, nucleul este
dispu s central; posterior nucleului se situeaza kinetonucleul
mic, compact, de la
care pleac a o mem bran a ondulata care se prelunge~te cu un flage
l liber.
2.Ha bitat
Tripanosomele sunt protozoare flagelate extracelulare, traies
c in sange.
gang lioni limfatici ~i in lichidul cefalorahidian.
3.Ci clul evolutiv
Surs a de para zi{i
T. bruc ei gamb iense este specifica omului.
T. bruc ei rhod esien se se poate intfilni ~i la animale (antilope)
.
Vectorul
Glosinele, mu~te hematofage, transmit parazitul pnn intep
atura de la un
indiv id paraz itat la altul.
Tripanosomele, ingerate in timpul pranzului hematofag, ajung
in intestinul
subti
, re al glosinelor, unde se multiplica, sufera modificari morfologice (stadiul
epim astig ot); apoi migreaza anterior in faringe ~i se localizeaz
a in final in glandele
saliv are (prin conductele lor) sub forma de tripomastogiti infec I
tanti. I
Ciclul evolu tiv la insecta vectoare dureaza 20 zile.

80
 Mod de transmitere
ulare de catre vector, in
Transmitcrca parazitului la om sc face prin inoc
Rar, se constata transmitere
timp ul unui pranz hematofag, in tesutul subcutanat.
direct ii interuma.na (congenitala, lac ta tie, transfuzii
).
penetrare, se formeaza
La om, dupa o multiplicare localizata la punctul de
~i ganglioni Dupa un ti.mp de
~ancru local, apoi tripanosomele migreaza in sange
insu~i, tripanosomele ajung in
evolufie variabil Ill funcfie de parazit ~i de bolnavul
L.C.R. ~i apoi , in creier.
gazdei suferind variatii
Tripanosomele pot evita sistemul imunitar al
einelor de suprafata. S-au
antigenic e prin schimburi periodice ale glicoprot
evidentiat peste 1000 de variante antigenice.

Lo v•cll>r ( C'zlos.slnoJ

. I . I T.rypanosoma bruc ei (dupa CDC).

Fig. 7 C1clul evo utiv a
81
 4.R lsp and ire a geograficii
Dis trib u\ia geo gra fica a trip ano som elo
r est e stri ct afr ica na, leg ata de v
sau , Glo ssin a. Se 1ntinde 1ntre l 5° lati tud ectol'll\
ine nor dic a ~i 15° lati tud ine sudica.
T. bru cei rho des ien se este dis per sata sub
for ma de foc are in Afr ica de est.
T. bru cei gam bie nse se gase~te in Afr ica
de ves t ~i cen tral a.
5.R ol pat oge n
T. bru cei est e age ntu l etio log ic al
trip ano som iaz ei africane, sau boa\a
som nul ui.
6.T abl oul clinic
Evo luti a bol ii se face in dou a stadii:
- Sta diu l de generalizare, sau lim fo- san
gui n
Tri pan oso me le se mu ltip lica in san ge ~i
lim fa. Dis em ina rea limfo - sanguina
a trip ano som elo r la niv elu l sistemului
reti cul o-h isti oci tar, cu hip erp laz ia celulelor
imu noc om pet ent e ~i a tesutului lim
foid, det erm ina hip ertr ofia ganglionilor
lim fati ci, fica tulu i ~i a splinei. Acest stad
iu poa te sa dur eze cat eva saptamani, luni
(T. b. rho des ien se) sau cat iva ani (T. b.
gam bie nse ). Exp res ia clin ica ~i biologic
aa
ace stei faz e con sta in: febra, ade
nopatie cer vic ala (se mn ul Winterbotto
m
=hi per tro fia gan glio nilo r din triunghiul
posterior al gatului), hepatosplenomegalie,
acc ele rar ea VS H, mo non ucl eoz a ~i pla smo cito za sanguina,
hip erg am agl obu line mie , cre~terea lgM .
- Sta diu l de localizare cerebrala (meningo-
encefalica)
Tri pan oso me le stra bat bariera hemato-en
cefalica, inte res and precoce sisteroul
ner vos . Enc efa lita me zen chi ma toa sa de
debut, dev ine (pr in fenomene autoimune) 0
\
leu coe nce fali ta dem ieli zan ta, cu infiltra
tie limfo-plasmocitara ~i reactie endoteliala
per iva scu lara , in spe cia l perivenoasa, fara
afectarea celulelor nervoase.
Cli nic , in ace st stadiu, apar: tulburari de
som n (so mn ole nta diurna, inS0 rnnie
noc tum a)- Bo ala evo lue aza catre deterio
rare mintala, coma, moarte.

82
 Forme etiologice

lnfectia cu T. brucei rhodesiense este in general , acuta, insoiita de sirnptome

grave. ducand la moarte in cateva zi le sau saptamani.

Infectia cu T. brucei gam biense evolueaza mai lent, determinand o infectie

cronica.

7.Diagnostic de laborator
Semne de orientare
Infaza limfo-sang uinii

• Hemograma arata anemie, hiperleucocitoza cu monocitoza ~1

plasrnocitoza. Celulele Mott caracteristice sunt plasmocite degenerate,

voluminoase, burate cu vacuole.

• Protidograma pune in evidenta o cre~tere importanta a IgM serice (o

cre~tere de 4 ori, adeseori de 8 - 16 ori fata de normal.
• VSH-ul accelerat: 100-150 mm/lh.
In faza meningo-encefaliticii
L.C.R.-ul este clar, cu hiperleucocitoza (500 - 600 elemente/mm 3) , celule
Mott, hiperalbuminorahie, hipoglicorahie, IgM crescute (nonnal absente in L.C.R.).
Diagnosticul de certitudine este parazitologic sau serologic.
7.1 Diagnosticul parazitologic consta in evidentierea tripanosomelor in
~ancru, ganglioni limfatici, sange sau L.C.R. in functie de stadiul infectiei.
in stadiul /imfo-sanguin:
7.1 .1 Examen microscopic
in aspiratul ganglionar, imediat dupa punctie, in preparat proaspiit
tripanosomele se disting prin mobilitatea lor, sau se recunosc dupa caracterele
morfologice pe frotiuri colorate Giemsa.
in stinge, in preparat proaspat lama-lamela, se pot vizualiza tripanosomele
mobile, sau in frotiuri colorate Giemsa, in cazul unei parazitemii ridicate.
in mod obi~nuit, parazitii sunt rari in sange ~i se utilizeaza metode de

83
 Conccntr are: pici\tura groasil, triplii centrifug are, filtrare pe col: : : : : : : "
celulozi\ (costisito are dar foarte selectiva), centrifug area sangelui 10 tuburi cap·!
, I are
(tripanos omele se situeaza la limita de separare intre plasma ~i elemente figurate).
7. 1.2 Cultivare: (mediul NNN)
Aspiratul ganglion ar sau sangele pot fi insamant ate pe mediul Novy Nicolle.
Mcneal, incubat la 28°C; parazitul se izoleaza sub forma de promasti got.
7. I . 3
lnocular ea sangelui in cavitatea peritonea la la ~oareci (dupa
verificar ea absentei T. lewis).
7. 1. 4
Xenodiag nosticul se realizeaz a hranind pe bolnav glosinele de
crescator ie. Dupa 3 zile se cauta tripanoso mele in intestinul insectelo r.
In stadiul meningo-encefalitic: tripanoso mele apar precoce in L.C.R.
Se evidentia za in sediment ul obtinut dupa centrifug area L.C.R., prin examen
microsco pic, in preparat proaspat sau frotiu colorat, dupa insamant area acestuia pe
mediul NNN sau prin inoculare la ~oareci.
7.2 Diagnos tic serologic
Diagnost icul serologic asigura decelarea anticorpi lor specifici, a caror aparitie
este foarte precoce in ser ~i tardiva m L.C.R., eel mai frecvent prin IFI.
Evidenfi erea anticorpi lor serici nu are valoare diagnosti ca decat in tritru
foarte ridicat, datorita reactiilor incruci~ate ( cu alte parazitoz e sau bacterioz e).
Pentru L.C.R., testul de IFI este foarte specific ~i sensibil.
in anchetele epidemio logice ale infectiei cu T. b. gambien se se utilizeaza un
test simplu de aglutinar e pe cord (CAT).
8 Tratame nt
Chimiote rapia este diferentia ta in functie de subspecia de parazit ~i de stadiul

bolii.
In stadiul limfo-san guin al infectiei cu Trypanos oma gambiense se
recoman da Jsothion at de pentamid ina (PENTA CARINA T) in doza de 4rogfkgc/zi,
in serii de 7-10 injectii i.m. sau i.v. .,
,.. h d . . (1
In infecti. a cu rr
1 rypanoso ma r o es1ense se recoman da Suramma . sod,c
(MORANYL) in doza de 20mg/kg c/saptam ana, in total 5-10 injectii i.m. sau i.v.

84
 Jn stadi11/ m eningo-encefalitic se indica:
Mclarsoprol (ASORBAL) in doza de 3,6 mg/kgc/zi sau lml/1 0kgc/zi, o
ingura injeqie/zi, timp de 3 zile, cu repetare dupa o saptamana.
Melarsoprolul, de~i foarte eficient, avand toxicitate mare, este utilizat numai
n fonnele avansate ~i grave ale infectiei.
S-au inregistrat e~ecuri terapeutice in I 0% din cazurile tratate, prin instalarea
ezistentei la preparatele arsenicale.
Difluorometilornitina sau DFMO (ORNYDYL). Se recomanda in doza de
400mg/kgc/zi sub forma de perfuzie (4 perfuzii/zi la 6 ore interval), in cure de 14
zile.
Toleranta DFMO este excelenta.
Dupa tratament, anticorpii serici, decelati prin IFI dispar in 6-12 luni.
9 Preventie
,

Masurile de preventie ~i control se asociaza, incluzand diagnosticarea ~1

tratarea indivizilot, sursa de paraziti ~i distrugerea glosinelor.

Bibliografie

1. Borst P., Rudenko G., Blundell P.A., et al.: Mechanisms of antigenic

variation in African trypanosomiosomes; Behring Inst. Mitt., 1997, 99, 1-15.
2. Donelson J.E., Hill K.L. , El-Sayed N.M.A.: Multiple mechanisms of
immune evasion by African trypanosomes; Mol. Biochem.Parasitol., 1998, 91, 51-
56.
3. Grab D.J., Nikolskaia 0., Kim Y.V., et al.: African trypanosome
interactions with an in vitro model of the human blood-brain barrier; J. Parasitol.,
2004,90, 5, 970-979.
4. Holmes P.H. : New approaches to the integrated control trypanosomiasis;
Vet. Parasitol., 1997, 71 , 121-135.

85
 TRYPANOSOMA CRUZI

1. Morfologic
La om, T. cruzi se prezinta sub doua forme:
J.J. Forma amastigot (leishmania), localizata in celulele sistemului
eticulo-histiocitar ~i fibrele musculare striate (miocardice in special).
1.2. For,na tripomastigot (tripanosoma), prezenta in sangele periferic. Este
dimensiuni mai reduse, 15-20 µm, cu extremitatea posterioara a corpu
lui
ascutita, o memb rana ondul anta mai putin pliata ca T. brucei; poseda un flagel
scurt
~i un kinetoplast volum inos.
La insecta vectoare are forma de epimastigot (crithidia) ~1 proma stigot
(leptomonas).
Pe mediul de cultura se gase~te sub forma de epimastigot.
2. Habit at
T. cruzi este un parazi t endo (fibra musculara) ~i exocelular (sange).
3. Raspandire geografica
T. cruzi este un parazi t strict american. Se gase~te in America Centrala ~i
de
Sud, in mediul rural.
4. Ciclu l evolutiv
Sursa de agent patogen este reprezentata de om ~i animale bolnave sau
purtatoare de parazi ti (caini, pisici, iepuri, rozatoare mici - in special arman
dillo,
marsupiale).
Vectorul este reprez entat de insecte hematofage, reduvidae, din ordinu l
Hemiptera, incluse in trei genuri: Triatoma, Rhodnuis ~i Pastrongylus. Traies
cm
crapaturile din pereti ~i acoperi~urile caselo r din zonele calde.
Mod# cale de transmitere
In mediul rural, parazi tii se transm it prin vectori (reduvide).

87
 ~
Fonnc\c tripomastigot absorbitc de vector in timpul pranzuJui hernatof:
cvolueaza ~i se inmlll\csc (diviziuni binare longitudinaJe) in tubul digestiv ~i d11-o~~'
" Vin
infectantc in intcstinul posterior.

La om

Fig. 8 Ciclul evolutiv la Trypanosoma cruz i (dupa CDC).

Transmiterea parazitului se face prin contaminare cu dejectele insectei

vectoare ce contin forma tripomastigot infectanta, poarta de intrare fiind pielea sau
mucoasele.
Cu ocazia unei intepaturi a insectei, parazitii depozitati pe piele cu dejectele,
0 strabat prin orificiul de intepatura sau prin leziunile de grataj; pot traversa, de
asemenea, mucoasele, in special cea conjuctivala.
· se
Invadeaza histiocitele, aici se transforma in forma de amastigot, 8 P01
multiplica prin diviziune binara. Dupa ruperea celulei gazda, parazitii circU a
r tJl

88
 sub Conni\ de tripomasti go\i ; ajun g 111 fibrcl e musc ulnre striate (in
special
,iocard), undc iau fo rm:\ de mnas ti got.
Trans mitere a parazit.ului direc t, de la om la om, fara interventia
vectorului,
rin transfuzii de sange , sau transplacentar, este frecventa. Transmiter
ea directa
rin manipularea anim alelor de laborator, sau prin transplant de
organe este

5. Roi patogen
T. cruzi este agentul etiologic al tripanosomiazei americane, numita ~i
boa.la
lui Cha.gas.
6. Tabloul clinic
La locul intep aturii ~i contaminarii gazdei, parazitii se multiplica in
histiocite,
apoi tree in sange , unde a.par sub fonna de tripomastigot.
La poarta de intra.re a parazitului, dupa 1-3 saptamani, a.pare
o reactie
inflam atorie locala, sub fonna unui nodul eritematos numit chagom.
Daca poart a de intra.re este conjuctivala, se formeaza un complex
oftalmo-
gangb onar alcatuit din: edem palpebral unilateral, indolor,
conjuctivita ~i
adenopatie cervi cala (semnul Romana).
Paraz itemi a se traduce clinic prin febra neregulata. Aceasta prima faza,
acuta,
poate fi morta la in 10% din cazuri.
In general, bolnavul supravietuie~te, intrand intr-o faza asimptomat
ica, care
dureaza luni sau chiar ani. In cursul acestei perioade, parazitii invad
eaza cea mai
mare pa.rte a organelor, determinand leziuni ireversibile la
nivelul inimii
(cardiomegalie) ~i intestinului (megaesofag ~i mega.colon).
7. Diagnosticul laborator
7.1 Diagnosticul parazitologic se practica mai ales in formele acute
~i consta
in evidentierea parazitului in sange prin:
- examenul microscopic al picaturii groase
_ cultivare pe mediul NNN (geloza cu sange defibrinat de iepure); incub
at la
22°-24°C, timp de 14-18 zile. Examinarea intre lama ~i lamela,
a lichidului de

89
 c o 11ek11~11n.\ pcn11itc ;dcntifica rca paraz itu lui (l e ishma nia c ultiva pc rn .
~uh formtt de prom asti go t. grupat.i i n rozcte cu fla gc li i o ricntap central).
cd1u1 NN
~i
- inocu larc la cobai sau ~o arecc
- xcno diagnosti c: se aplica pe tegume nte le bo lnav ului nimfa de .
1natorne· I·
15-20 zile dup~ pranzul infectant, se examinea za partea posterioa ra a int . ' d
estinului 1.
se evideniiaz~ tTipomastigofi . ~
7.2 Diag nosticul serologic este utili zat in formele cron.ice ~i consta in
evidenfie rea anticorpi lor specifici in ser prin: RFC, IF I ~i ELISA.
Inconvenientul acestor teste consta in aparitia unor reaqii fals pozitive la
pacientii cu a]te infeqii parazitar e sau boli autoimun e. De aceea, se recomanda
confirma rea rezultatel or pozitive prin inca doua teste serologic e .
Anchetele sero-epid emiologi ce se practica in ariile endemice pentru triajul
femeilor gravide ~i al donatoril or de sange infectati.
8. Tratame nt
Se recoman da, mai ales in formele acute:
• Nifurtim ox (LAMPIT ), in doza de 8-20mg/kgc/zi, divizat in 3 prize orale,
timp de 90 de zile (este disponib il numai in SUA), sau
• Benznid azol (RADAN IL), in doza de 5mg/zi, timp de 60 de zile. Este
utilizat pe scara larga in America Latina.
9. Preventi a
• . - iar
Este greu de realizat, pentru ca sursa animala de paraziti este nelinutata,
reduvide le sunt putin sensibile la insecticid e.
. puca
·
P reverurea · ru
transm1te · ·1or pnn
· · paraz1t1 · transfuzi ile de sange un
screenin g-ul obligator iu al donatori lor de sange in tari.Ie endemice .

90
 iNCRENGATURA CILIOPJ-lOJU

BALANTIDIUM COLI

B. coli estc eel ma1 mare protozoar ciliat intestinal intalnit la pore ~1,

exceptional , la om.
1. Morfologie
Se prezinta sub 2 forme :
1.1 Trofozoitul este ovalar, de 80-200µm/ 40-70µm, cu polul anterior u~or
ascutit, eel posterior, rotunjit. Suprafata corpului este acoperita cu cili scurti,
dispu~i pe linii longitudinale, cu originile in granulatiile bazale situate in
citoplasma.
in regiunea anterioara, pe linia mediana, se afla o depresiune numita
peristom, ce comunica cu un citostom ~i un citofaringe. in jurul citostomului, cilii
sunt mai lungi - cili adorali.
La polul posterior se gase~te un orificiu - citoproct - cu functie excretoare.
Citoplasma contine vacuole cu incluziuni ~i 2 nuclei: un nucleu mare,
reniform, care regleaza activitatea citoplasmatica ~i, in concavitatea acestuia, un
nucleu mic, sferic, avand rol in reproducere.
Trofozoitul este foarte mobil; in preparatul proaspat se poate observa
traversarea campului microscopic sau invartirea in cerc.
Chistul este rotund, masoara 50-80µm, cu o membrana dubla, groasa.
in citoplasma se gasesc cei 2 nuclei caracteristici.
Este rezistent in mediul extern, asigurand diseminarea parazitului.
2.Habitat
B. coli se localizeaza in colon.

93
 3. Cic lul cvo luti v
s 11 rsa de age11 t patoge,r estc rcprcze ntata de omul bolnav, purtator
u\ san·
por e sau rozk'itoarc, care dise min cata ch1. stun.1e . .. c atos,
pnn mat en1 1e 1ecale.
Eleme11t11/ i11fec(ios este chistul.
Mo dul de co11tami11are: Infect,ia se real izea
za prm inge. . . stia acc1·ctenta\a a
chis turi lor oda ta cu apa ~i alimentele. Sub
infl uen ta suc uril or digestive, se
tran sfon na in trofozoit.
B. coli se irunulte~te asexuat, prin divi ziun e
bina ra transversala, In lumenul
colo nulu i.
Dup a inva dare a muc oas ei se poa te mul tipl ica
in gro sim ea peretelui colic .
Chi stur ile formate in colo n se elim ina in med
iul exte rn odata cu materiile
feca le.

Fig . 9 Cic lul evo luti v la Balantidium coli (dup

a CDC).
94
- -
4. IU\spfindirc gcogru tid\
n. coli cstc un pnrn?il cosmopolit.

5. Roi patogc n
B. coli cstc agcntu l etiolog ic al balantidiozei.
B. coli provoaca, la nivelul mucoasei colice, ulceratii similare cu cele produs e
e Entamo eba histoly tica, datorit a secretiei de enzime histolitice.

6. Tablou l clinic
Balantidioza se traduce printr-o colita cu evolutie cronica (de cativa ani),
caracterizata prin tulburari de tranzit: constipatie altemand cu episoade diareice.
Infectiile severe se manifesta prin sindrom dizenteric: scaune numer oase
muco-sanguinolete, dureri abdominale sub forma de colici, tenesme.
La imunodeficienti, se intalnesc diseminari limfo-sanguine extraintestinale:
ficat, plaman, tract uro-genital.

7. Diagno stic
7.1 Rectosigmoidoscopia evidentiaza leziuni asemanatoare cu cele din
amibiaza: apare in buton de cama~a.
7.2 Exame nul coproparazitologic, cu valoare etiologica, se bazeaz a pe
evidentierea parazitului sub forma de trofozoit in scaunul pastos.
8. Tratam ent
Se recomanda:
• Cicline, m doza de 500 mg de 3 ori pe zi, timp de 10 zile, sau
• Metronidazol (FLAGYL), m doza de 500 mg de 3 ori pe zi, timp de 10 zile.
9. Preven tia'
,
Preventia genera.la incluzand igienizarea cotidiana, individuala a apei
, ' ~1
mediului ambiental, poate reduce riscurile de imbolnavire.

95
 /\ ...
INCRENGATURA APICOMPLEXA

GENUL PLASMODIUM

Cuprinde patru specii parazite la om:

• Plasmodium falc iparum
• Plasmodium vivax
• Plasmodium orale
• Plasmodium malariae
Sw1t agenfii etiologici ai malariei (mal = rau, air = aer) sau paludismuJui
(palus = mla~tina), transmisa de catre tantarii femele din genul Anopheles. Malaria
este o boala endemica-epidemica tropicala. Este cea mai importanta boala
parazitara din lume, interesand 103 fari, afectand peste un miliard de oameni ~i
cauzand intre 1 ~i 3 milioane de decese in fiecare an. Malaria a fost eradicata in
America de Nord, Europa ~i Rusia, insa, cu toate eforturile enorme depuse, a
revenit in multe zone tropicale. Malaria constituie astazi o problema importanta de
sanatate populationala prin morbiditate, mortalitate, probleme legate de rezistenta
parazitilor la medicamente ~i a vectorilor la insecticide. Recent s-au inregistrat atat
in zonele din estul ~i sudul SUA, cat ~i in Europa, cazuri autohtone, dupa cele de
import, indicand pericolul continuu pentru ta.rile neendemice.
In Romania, alta data intens impaludata, incepand cu anul 1961, malaria a
fost eradicata, raportandu-se cazuri sporadice de malarie de import la persoane care
se contamineaza in zonele endemice.
1. Vectorul este un tantar din genul Anopheles, care are afinitate pentru om
(specie antropofila), se hrane~te ~i se adaposte~te in case (specie endofila sau
domiciliara). Numai femela este hematofaga, cu activitate nocturna.

97
 2. Ciclul cvolutiv
Plasmodi ile evolueaz~ succesiv la doua gazde:
gazda i11termediara , omul , la care de desra~oar a reproducerea
asexUata
sau schizogonic~;
gazda definitivli, tantaruJ Anophele s femel la care are loc reprod
ucerea
sexuata sau sporogonica.
Fig. 10 Ciclul evolutiv la Plasmodium falciparu m (dupa CDC).

2.1. Ciclul la om
2.1 .1. Stadiul schizogonic exo-eritrocitar pnmar ~1 eventual secundar se
desr~oa ra in ficat.

Ciclul exo-eritr ocitar primar

Tantarul Anopheles femel inoculeaz a la om, m capilare, in cursul pranzului
sanguin, sporozoi fii, forme infectante aflate in glandele salivare. Dupa un scurt
pasaj sanguin (30 minute), ajung in ficat ~i patrund in hepatocit e. Dupa dezvoltare
~i maturare , nucleul lor se divide activ, rezultand o masa multinucleata numita
schizont tisular. Celula se rupe ~i elibereaz a merozoifi.
Acest stadiu primar este rara expresie clinica; durata sa medie este de 6 zile;
poate ajunge la mai multe luni sau ani la unele specii (P. vivax ~i P. orate).
La P . falciparu m toti merozoifii tree in circulatia sanguina.longevitatea este
de 1 an.
Ciclul exo-eritr ocitar secundar
La P. vivax ~i P. ovale, unii sporozoiti pa~i in hepatocite pot ramane in
stare latenta, sub forma de trofozoiti tisulari, denumiti hipnozoifi. Dupa un titnP•
d" . .
m 1v121une, tree m sange, determinand recaden.. Ciclul
• X
genetic determin at, mtra. A A A

exo-eritr ocitar secundar dureaza 1-18 luni la P. vivax ~i 2-8 luni la P. ovale.
2.J.2. Stadiul schizogonic eritrocitar
11
Fiecare merozo1·t e1·be
1 rat pnn · ~rea h epatoc1tu· lw· trece ,..1D circulaP
· el
s a n ~ patrunde prin endocitoza in hematie ~i devine trofozoit ( caaspect de Jll

98
n stadiu tanar ~i de amoeba in stadiu matur). Acesta se dezvolt a, se hrane~te cu
,cmoglobina ~i nuclcul sau sc divide, rezultand un schizon t (rozeta), care se incarca
rogres1v cu un pigmen t specific de origine parazitara, hemozo ina sau pigmen t
mclanic .
Paralel apar in hematie, potrivit speciei, granulatii Schtiffner (P. vivax ~i P.
ovale), sau pete Maurer (P. falciparum). Schizontul adult rupe hematia din care se
elibereaza forme uninucl eare, merozo iti, care vor parazita noi hematii.
Ruperea hematii lor coincid e cu un acces febril, datorita eliberar ii unm
pigment pirogen , hemozo ina.
Hemozo ina este fagocitata de PMN sau mononucleare, care devin melanif ere
~i apoi descarc a aceasta incarcat ura pigmen tara in tesuturi (celulele Kupffer in ficat
~i histiocite in splina).
Durata ciclului schizogonic eritrocitar variaza in functie de specie: 48 ore la
P. falciparum, P. vivax sau P. ovale, 72 ore la P. malariae; de unde, ritmul
acceselor febrile: febra terta pentru P. falciparum, P. vivax sau P. ovale ~i febra
quarta pentru P. malariae.
Multiplicarea are loc in sangele periferic la P. vivax, P. ovate ~i P. malaria e,
insa la P. falciparum se des:fa§oara in capilarele viscerale. Dezvolt area unui numar
mare de paraziti in capilarele cerebrale sau ale altor organe (plamani, rinichi)
determina aparitia unor forme grave de malarie.
Dupa mai multe cicluri schizogonice apar, in eritrocite, forme cu potentia l
sexuat, gametociti (femeli §i masculi), care se vor dezvolta ulterior la tantafi.
2.2. Ciclul la vector (ciclul sexuat sau sporogonic)
in cursul pranzului sanguin la om bolnav, tantarul absoarbe gametocitii, care
vor evolua, transformandu-se in gameti.
Dupa fecundare rezulta un ou mobil, numit ookinet, care se implant eaza in
peretele stomacului devenin d oochist. In interiorul oochistului se formeaza, prin
'
diviziune reductionala meiotica, sporozoitii haploizi, care migreaza in glandel e
salivare §i reprezinta elemente infectante.

99
 Durata medie a ciclului sporogonic este de 15 zi le; variaza ~
tn fu
u1Sa
nclie ~
temperaturt\, umiditate ~i specie. '<

2 Mod de transmitere
Malaria se transmite prin inoculare cu sporozoiti de catre tanta 1
t ru Ano h
. . T . 'P elti
femeL in timpul pranzulm sangmn. ransm1terea se poate realiza .
. . . . . uneon pr~
transfuzie de sange sau pnn ace ~1 senng1 contanunate cu sange
ce con!irt
merozoiti.
Transmiterea congenitala este posibila, deoarece formele eritrocitare asexllti

pot trece de la mama la fat prin placenta cu leziuni . Malaria congenitaJa survll'i.
mai frecvent, la mamele neimunizate, decat la mamele imunizate ca urmare 1
trecerii prin boala, cu parazitemie intensa. Aceasta condi tie este rar mtfilnita t
zonele endemice.

3 Raspandire geografica
in Europa, malaria a fost eradicata; din 1973 este in plina recrudescend
malaria de import (a calatorilor).
in Africa, nordul este moderat parazitat. Aici se intalnesc speciile P. virar ~
5
P. malariae. Este foarte raspandita in Africa intertropicala, unde coexi ia P
falciparum , P. ovale. In unele zone din Africa de Est se intfilnqte, de asemenea. P
vivax. In Madagascar se intalnesc toate cele patru specii.
·
In A mer1ca c entra1-a -
se gase~te .
P. v1va.,"(,
A
m Amenca de
• s ud exista f(1Cl!l(.
. _ A.J]l~rtCl
importante cu P. falciparum rezistente la amino-4-chinoleina ~i P. vzva.i.
de Nord este indemna. .~
. p viva.t),
In Asia, malaria este moderat raspandita in Turcia, India (mat ales · . L.lll~
. fr - B. . C . . crunb0dg1a.
mai ecventa m mnama, hina de Sud, Thailanda, Vietnam, '
A

(P. falciparum multirezistent).

4 Roi patogen ....,,c1¢·
. efluv·
Manifestarile clinice ale malariei sunt legate de ciclul schizogonic
schizogonia hepatica fiind asimptomatica.

100

ii?tr
 Gravitatca lor <lepinde de specta <le parazit, de densitatea parazitara ~i de
Jradul de premunitie a gazdei.
::,

Clasic, se produc accese febrile ritmice, anem1e, splenomeg alie. Ritmul

acestor accese depinde de specia de parazit ~i coincide cu multiplicar ea parazitului
~i distrugerea globulelor ro~ii.
5.1 Febra este datorata ruperii rozetei ~i eliberarii in ciculatie a pigmentulu i
melanic, care se comporta ca o substanta pirogena:
• febra terta corespunde unui ciclu schizogonic de 48 de ore ~i este intalnita
in infectarea cu P. vivax, P. orate; febra terta maligna este determinat a de P.
falciparum ;
• febra quarta corespunde unei schizogon.ii de 72 de ore ~i este caracteristi ca
lui P. malariae.
5.2 Anemia progresiva rezulta in primul rand prin liza hematiilor parazitate
(ruperea rozetelor). Hematiile sanatoase pot fi distruse printr-un mecanism
imunologic, mai ales in infectia cu P. falciparum .
5.3 . Splenomeg alia apare dupa o perioada de evolutie ~i se datoreaza
hiperactivitatii ~i congestiei acestui organ. Splina intervine prin formatiile sale
limfoide (sinteza de anticorpi) ~i histiocitele sale (fagocitoza hematiilor parazitate).
5.4 Complica{i i
5.4.1 . Accesu/ pernicios (neuropaludism), se manifesta ca o encefalita febrila
acuta, cu evolutie grava, fatala in 2-3 zile. Chiar corect tratata, mortalitatea ramane
ridicata (10-30%). Aceasta complicatie se datoreaza tropismului cerebral al speciei
P. falciparum (schizogon ia se desfa~oara in capilarele cerebrale). Poate surveni la
orice varsta, dar este mai frecventa la copii.
5.4.2. Malaria viscera/a evo/utiva, numita ~i malarie cronica, survine la
persoane rezidente in zone endemice, netratate. Se caracterizeaza prin anemie cu
paloare, dispnee, astenie, sufluri anorganice, edeme, splenomegalie majora, cu
perisplenita, febra u~oara (37,5°C-38°C), retard staturo-ponderal la copil. Terapia
antipaludica conduce la ameliorare lenta.

101
 5 ~Fehra /,,t,oa<ti 1,emoglobinic6 . sun·me la un vec~
j
. Iilalar;c
/afc,parum. supu.s unui rratament cu haJ o fantnn sau chirtina.. r.... ClJ;,
'-Qre
cec~tor ( Se produce o hemo liza intraYa.scuJara ~i apo i O tubuJ
0
. art i"
_ . Patie act~
FriS?Ul s-a d.emo nstral agra\ ant Debutea.za brusc. pnn lornbaloie vi· 1
- ~ o~~t
\ arsanni alimentare apoi bilioase. icter bemoliti c. anerrue, co laps i: ~ , Ou g 0--~,

Pro gnosticul este in func p e de rapid itatea corectarii anerruei ~i relllarii d~

\ f orlalita.rea SUT\ine in 3 00/o din c.azuri .
6 Imu:n.ita.tea in malarie este legata de prezenia plasmodiiJor in ~
denurni:t~ de ~ imunitate concomirenra sau premuni{ie. Se c¼tiga lem ~
d.epi.nde de factorul ti.mp ~ de demi:tate:a parazitara; este precara ~i instabila; trebi
inrrep mro perrnu a fi d:nrahila..
Rez:isterqa na:n:rrala 12 infeqie, ce sur;;me la unele populatiio in special ::
Africa, est.e d.ct..ennjnara genetic: deficit enzimatic de G-6-P-D (necesar r,c:::
simezele ph~...are) ; anomalii cali-t.atiYe sau cantitative ale hemogiobi:::
(talasemie, drepanocitoza), grup D uffy ne~Y (lipsa receprorilor erirrocirari et
St:pr2.c,q:§) .

7 Dia.gno5ticrtl. de lab orator

Orice boln.av febril imors dmtr-o zona endemic.a trebuie suspectar de malant
Semn.e de orierrtare: Se pot 1ntfjlni m od.ificari sanguine:

- a:nemie hemolitica
- leucopenie in.constanta
- rrombopenie, mai ales m. malaria cu P. falciparum . •
1
. · · co~ "'
7.L Diagiwsticul. de certizudi:ne se stabil~e paranmlogic ~ -,e,..-l-
. a_nu-aQJl
evi.dentierea. parazi:tj Ior in sangele periferic fie pe frotiu sau in pie . ., 'tlf;
- lo - r...;,_,., ,..~ . ,-T-✓11ew1e (pa!1
Pi carn:ra groasa.,. co rara ' - - ' U . . ~ este ut::ilii in caz de pauapar~ . !l!Ct'_;;
este de 20 de ori m.ai concentrat d.eca:t in frotiu); nec.esi~ msa, 24 de ore~ frC!i1~
sa este dificila.. De ac~ diagnosticul de urgen/ii se- realizeaza pe
..
Ex.ami:narea frotialui permite iderrti:fi,:area speciei ibiliClte ;·
- - 1 · - cu seJJ5
maTariei srmt d.isponibile tehniCl. no
• 1.,.·

P entru magnaffl.~w.
.i_:

specificitate de 100%,. dar foarte costisitoare:

102
 • colorare cu fluorocrom ; telmica este rnpida, are acee
a~i sensibilitate cu a
picaturii groase; nu perm ite insa iden tific area speciei
• detectarea antigenului HRP 2 sau a lactat dehidrogenaz
ei specific parazitare
este posibila printr-un test simplu manual in infectia cu
P. falciparum
• PCR util in parazitemiile u~oare

7.2. Imu nodi agno sticu l prin imunofluoroscenta indirecta

(pl DH) este indic at
supravegherea epidemiologica a malariei, controlul
donatorilor de sange,
· agnosticul unor splenomegalii tropicale, diagnosticul
retrospectiv al unor vechi

8. Tra tam ent

Medicamentele antimalarice se clasifica in raport cu actiu
nea selectiva asup ra
iferitelor faze ale ciclului evolutiv al parazitului 'in:
schizontocide tisulare,
chizontocide sanguine ~i gametocide.
Schi zont odde le tisulare (Primachina) distrug parazitii
care se dezvolta in
celula hepatica, atat sporozoiti inoculati de tantari, cat
~i pe cei rama~i sub form a
latenta (hipnozoiti). Previn, astfel, aparitia acceselor febri
le, precum ~i recaderile.
Schizontoidele sanguine (Clorochina, Chinina, Pirimetam
ina) au rol curativ
prin distrugerea formelor asexuate, sanguine, ale parazitul
ui. Previn, astfel, aparitia
acceselor febrile.
Gametocidele (Primachina pentru P. falciparum ~i cloro
china ~i pirimetamina
pentru celelalte specii) distrug formele sexuate ale parazitul
ui, prevenind infectarea
tantarului.
Chimioterapicele antimalarice apartin urmatoarelor gn1pe
chimice:
• 4 amino-chinolina (clorochina)
• 8 amino-chinolina (primachinii)
Unele chimioterapice antimalarice (clorochina, prim
achina, chinina) au
actiune schizontocida rapida, dezvoltand greu rezistenta.

103
 Var iate subs tant e anti met abol ice (pir ime tam ina,
sulf ami dele ) ~i a .
. . . Ohbiotj
(tetr acic line , in spec ial) au prop rieta ti sch1zontoc1d
e, cu acim ne tinta~ de aceea Ce
utili zate in com bina tii sinergice (FA NSI DAR = 500
mg + 25m g pirimetarnina). sur~
Clo roch ina (Niv aqui na) este med icam entu l
de elec tie utilizat llentllJ
trata men tul mal arie i ,,ben igne " cu P. ovale, P. viva
x ~i P. malariae. Se pot Utiliza
dou a sche me tera peut ice:
• Niv aqu ina in doz a de 500 mg/ zi - timp de 5 zile , sau
• Niv aqu ina 600 mg/ zi in primele 2 zile de trata
men t, 300mg!zi in
unn atoa rele 2 zile ~i apoi 200 mg in a 5-a zi.
La copi l, clor ochi na se administreaza sub form
a de srrop: in pnma zi,
10mg /kgc prim a doza, apoi la 6 ore 5mg/kgc ,
in a 2-a ~i a 3-a zi cate 5mg/kgc in
doz a unica. In recaderile cu P. ovale sau P. viva
x, se pres crie un tratament cu
Prim aqu ine in doz a de 0,5mg/kgc/zi, timp de 14 zile.
in acce sul simplu cu P. falciparum, la adult prob
abil sau sigur rezistent la
clor och ina, se reco man da chinina per os (1,5
-2g/zi repa rtiza t in trei prize),
F AN SID AR (3 com prim ate in priza unica), LAR IAM
(1 ,25-1 ,5g divizat in 3 prize
la inte rval de 6 ore) sau HAL F AN ( 1,5 g divizat 1n
3 priz e la interval de 6 ore). Se
mai pot utili za MA LAR ONE (atavoquone-proquanil
), cate 4 comprimate in priza
unic a timp de 3 zile, sau RIA MET (artemeter-lum
efantrin) cate un comprimat de 2
ori/z i, timp de 3 zile. Vindecarea clinica ~i parazito
logica se obtm e in 2-3 zile.
in acce sul pernicios, tratamentul se face in urge nta"
,,
folosind chininii i.v.,
> '

potr ivit sche mei :

■ m prim a zi, doza este de 32mg/kgc/zi
• mce pan d din a dou a zi, doza este de 24mg/kgc/zi (ma 13
ximum 1,5-Zg
adult), administrata in trei prize (m ser glucozat izoto
n). .
Dur ata trata men tulu i este de 3-6 zile consecutive, . ·ua
eel puti n pana la dispafl,
x D
tulb urar ilor de co~ tunt a.
..
upa- 24 ore, terap1a
· i.v. poat
e fi inlo cuit a cu adininiSu-are.
de cbin ina per os 7 zile, sau mefloquine (LA
RIAM) 1 zi, sau balofantrtJl
(HA LFA N) 1 zi.

104
 9. Prcvcntia
Jn Jari lc 111 care malaria a fost eradicata, cum este ~i tara noastra, in vederea
intre{inerii eradiciirii sunt necesare masuri complexe, menite sa previna
reemergenfa acestei boli, 10 conditiile in care este posibil atat importul de parazifi
cat ~i existenfa unor surse reziduale.
Preven fia genera/ii
In vederea diagnosticiirii o}i tratiirii precoce a bolnavilor de malarie se
impune investigarea prin examen hematologic a persoanelor cu suspiciune clinica
de malarie, cu stari febrile posttransfuzionale, cu febra de etiologie neprecizata, in
special care au calatorit m zonele cu malarie endemica.
Organi zatia Mondiala a Sanatafii furnizeaza detalii referitoare la farile sau
zonelc cu rise, precum ~i asupra rezistentei speciei P. falciparum la diverse
chimioterapice. Preventia va include educa/ia persoane1or ce calatoresc in zonele
endemice asupra masurilor de protectie ~i conduita in cazul aparitiei unui sindrom
febril dupa intoarcerea acasa.
Prevenfia specialii se bazeaza pe utilizarea chimiopreventiei antimalarice
pentru copiii ~i gravidele din zonele impaludate, precum ~i a persoanelor care
calatoresc in aceste zone, indiferent de sex ~i varsta. La aceasta ultima categorie,
administrarea mcepe cu o saptamana inainte de deplasare, se aplica pe toata. durata
ramanerii in zona impaludata. ~i se continua patru saptamani dupa revenire.
Schema utilizata in prevenfia speciala depinde de tara vizitata, tipul de
rezistenta a parazitului ~i de toleranta la medicament a receptorilor.
Clorochina este recomandata in zonele uncle P. vivax este predominanta ~i m
cele unde P. falciparum este sensibil la clorochina: anumite zone din Orientul
mijlociu ~i America de Sud. Se administreaza preventional la adult in doza de
300mg/saptamana, la copil 5mg/kgc/saptamana, in aceea~i zi, la aceea~i ora. In
cazul aparifiei unor efecte secundare (tulburari digestive) se administreaza jumatate
de doza. Clorochina este indicata pentru preventia infectiei paludice la copii, femei
gravide sau care alapteaza. Cloroquine-proguanil (SAV ARINE) este recomandat in

105
 zone le cu tulpini cu rczis tcnfa u~oara la cloro ch ina (Afr ica
de vest ~i I ct·
de 1 cp/z i 'i'nccpand din ziua plcca rii ~i dure aza 'inca 4 sapta n ia) '
m ani dupa 1 ' ndeli;
ntoarce
Mefl ochina (LARJ AM) cp de 250m g. Se reco man da 1n
zone cu _re.
tulpinj
rezis tenta medi e pana la forte la cloro chin a (Afr ica centr
. ala ~i de Est) ~ 0
•
' in doia
I cp/sa ptam ana cu 1O zile inain te de plecare ~i ince teaza
la 4 saptama . ~
. l1J du~
intoa rcere . Cont raindicatii : antec eden te neuropsih ice,
mtol erante ant .
enoa;1_
sarci na, copii sub 15 kg.
Se presc rie A tovaq uone -prog uani l (MA LAR ONE ), cand
e contraindicaiJ
M ejloc hina . Se admi nistr eaza in doza de lcp/z i la debutul
plec arii ~i inceteaza Jai
zile dupa intoa rcere . Cont raind icati i: sarci na ~i copi i sub 40
kg.
Dox icicl ina (DO XIC ICLI NA, VIB RAM ICIN A) este , prob
abil, eel mai bun
agent prev entio nal antim alari c, utiliz at in zone le cu P.
falcip arum multirezisten
(fron tiera intre Cam bodg ia ~i Thai landa ). Se reco man da
in doze de lOOmgizi
adm inist rate din ziua pleca rii, pana la 4 sapta mani dupa intoa
rcere . Doxiciclina estc
cont raind icata la copi ii sub 8 ani, in timp ol sarci nii ~i alapt
arii.
Prev enfia spec ificii nu bene ficia za de vacc inuri cu larga
utilizare. In prezeru.
exis ta doua tipur i de vacc inuri : anti- sporo zoiti ~i anti-
stadi i eritrocitare. De la
vacc inur ile de gene ratia I-a, prep arate din spor ozoi ti com
plet omo rati, cu efeci
prot ectiv limit at, s-a ajun s la cele din gene ratia a II-a,
prep arate pe baza de
reco mbin are gene tica, polip eptid e sinte tice sau para ziti obtin
uti pe culturi celulare.
Deo arec e mist erele relat iilor dintr e para zit ~i gazd a nu
au fost inca elucidate, se
ince arca prep arare a unor vacc inuri cock tail (mul tival ente)
cu actiu ne conconuten~
asup ra celo r trei stadi i evol utive ale plasm odiil or. La aces ll
te vacc inuri moderne ·
adau ga prep arare a antic orpil or mon oclo nali capa bili
sa inhibe penerrarea
spor ozoi tilor in hepa tocit e, a mero zoiti lor in eritro cite wrarea
~i sa pertu rbe Illa
para zitul ui.

Bibl iogr afie

106
 GENUL BABESIA

Cuprinde protozoare intra-eritrocitare, transmi·se prin intepatura

capu~ei
.rodes.
La om se intalnesc 3 specii: Babesia microti, Babesia gibsoni ~i Babesia

1. Morfologie
Babesiile sunt paraziti intra-eritrocitari, ca ~i plasmodiile.
Se prezinta sub 2 fonne:

• lne/, de 0,5 -2,5 µm, asemanator cu Plasmodiumfalciparum;

• Merozoifi piriformi, de 1,5 - 5µm, dispu~i in perechi divergente, sau in
tetrade (cruce de Malta).
2. Ciclul evolutiv
Sursa de agent patogen este reprezentata de rozatoare, animale domestice ~i
salbatice, bolnave sau pu.rtatoare.
Modul de transmitere
Babesia este transmisa la om pnn fn/epiitura ciipu$elor, care inoculeaza
sporozoi!ii, odata cu saliva.
Vectorul B. microti este Jxodes dammini, care transmite infecp.a de la

rozatoare.
Vectorul speciei B. divergens este Jxodes ricinus, care transmite infecp.a de la

bovine la om.
Vectorul speciei B.gibsoni nu este inca cunoscut.
Transmiterea interumana se realizeaza numai prin transfuzie de sange.
Este posibila ~i transmiterea transp/acentarli, sau perinatala.
Babesiile se multiplica asexuat sau schizogonic la vertebrate ~i sexuat sau

sporogonic la vector.

111
 3. Raspa ndirc geogra fica
Babesi oza umana a fost semnalata in anul 1966.
..
Incide nta infec{iei a crescu t in ultirnii 30 ani prin sporirea a ct1v
· 1tat··
~11 recr
extrad omesti ce. ealil:

3.1. Babesia divergens este prezen ta in Europa .

.~
3.2. Babesi a microt i este sernna lata in N ord-est ul SUA , trans misa de Ix
dammini. vector ~i pentru Borrelia burgdo rferi, agentu l etiolog ic al bow L odci Ylne.
3.3. Babesi a gibsoni a fast raporta ta in Califo rnia ~i Washington.
4. Roi patoge n
Babesi oza este o parazit oza oportu nista, care detenn ina forme clinice ~ -cR
la imuno deficie np, splene ctomiz ati sau persoa ne in varsta.
La 25% dintre pacien ti se intfilne ~e coinfe qia babesio za/ boala Lyme, cu :
evolup.e mai grav~ de durata mai mare.
5. Tablo ul clinic
Babesi oza se caracte rizeaza prin: febr~ frison, hepatosplenomegalie inso¢
de icter, mialgi i, artralg ii, anorex ie, varsatu ri.
Aceste manife stari trebuie suspec tate de babesi oza la persoanele care arr J,

calator it intr-o zona. endem ic~ in perioa da martie- septern brie, care corespUIJG
stad.iului infect,ios de nimfa a vectoru lui.
6. Diagn ostic de labora tor
6.1. Diagn osticul parazi tologic
6.1.1 Eviden fierea parazi!i}or se face pe frotiul de sange periferic .
· d50o/o
Parazit emia este crescu ta in infecti a cu B. diverg ens, dep~ll l ~,.,, .~
· ca.i·
•
6.1.2 P.C.R. este un test cu sensibi litate ~i specificitate mare,
pozitiv eaza precoc e, permit and un diagno stic de urgent a . dete<:iarti
. d la bolnav ~1 IJ1'
6.1.3 lnocul area pe hamste r a sangel ui provem t e . tile pell ·
1 · alul · unt accesibile ~l U
ulten·oara- a anucor p
+; il or mA
sangeA
e arum w s
·'
·, ij,

diagno stic. a,raiitolog i

cand exarnenul P
6.2 Diagn osticul serolog ic este indicat
sangelui perifer ic este negativ .
11:
 Testul IFI - evidentiaza titruri mari ale Jgg ( I : 1024) 1n infectia acuta ~i titruri
ci ( I :64) 1n in fcciiile cronice.
ELISA - TgM Lyme este indicat datorita coinfeqiei babesioza/ boaJa Lyme.
7 Trata ment

7. I in babesioza cu B. microti se indica combinatie de:

- clindamicina intravenos, in doza de 25 mg/kgc/zi, divizat in 3 prize, ~i
- chinina per os, in doza de 25 mg/kgc/zi, divizata in 3 prize, ti.mp de 7 zile.
In caz de e~ec terapeutic, se recomanda azitromicina sau biseptol.
7.2 In babesioza cu B. divergens se practica exsanguinotran sfu.zia
entru a reduce parazitemia) asociata cu tratament medicamentos: clindamic~ in
eea;;i doza ca in infeqia cu B. microti.
8 Prevenpe
Preventia generala se adreseaza, in special, persoanelor cu nsc
splenectomizate , imunodeficient i, varstnici), care trebuie sa evite zonele endemice
lunile mai-septembrie .
Se exclud donatorii proveniti din zone endemice, care au avut febra m
ltimele 2 luni sau intepaturi de capu~e.

Bibiliografie
1. Boustani M ., Gelfand J.: Babesiosis. In: Clinical Infectious Diseases;

1996, 22, 611-615.

2. Brasseur P., Lecoublet S., Kapel N .: Quinine in the tereatment of Babesia
divergens infections in humans; Eur. J. Clin. Microbial. Infect Dis., 1996, 15, 840-

. ., K lempner M.S.: Babesiosis in patient with AIDS: A

3 . F a 1agas ME
chronic infection presenting as fever of unknown origin; Clin. Infect. Dis., 1996,
22, 809-812.
4. Fritz C.L., Kjemtrup A.M., Conrad P.A., et al.: Seroepidemiolo gy of

emerging tickbome infectious diseases in a Northern California community; J.

Infect. Dis., 1997, 175, 1432-1439.

113
 TOXOPLASMA GONDII

Toxoplosma gondii este o coccidie a carei gazda defmitiva este p1s1ca;

rczcnta la om ~i la uncle animale homeoterme (mamifere, pasari, ce constituie
azdc intcnnediare.

1. Morfologie
T. go11dii exista sub trei fonne: trofozoit (fonna vegetativa, sau tahizoit),
chistul tisular (continand bradizoiti) ~i oochistul.
1.1 Taliiwitul are forma de arc, masurand 5-10 µm/l-3µm . La polul
posterior, mai rotunjit, se afla nucleul rotund. La polul anterior, mai ascutit, se
gase~te un aparat de penetratie, complexul apical.
Parazitii obligatori intracelulari ai sistemului reticuloendotelial (histiocite,
monocite, limfocite) se multiplica in celula gazda ~i scapa proceselor de digestie
celulara prin mecanisme necunoscute.
Tahizoitii sunt activi m stadiul acut al infectiei, se multiplica rapid, prin
endodiogenie. Iau na~tere astfel, 2 paraziti - fii, individualizandu-se complet in
interiorul membranei parazitului initial, care apoi se rupe, eliberandu-i.
Trofozoitii sunt distru~i rapid de aciditatea gastrica, de aceea ingestia lor nu
poate determina infectia.
1.2 Chistul, sferic sau oval, mascara 50-200 µm in diametru ~i se gase~te in
stadiul cronic al infectiei, in orice organ, dar, in mod obi~nuit, in creier ~i in
m~chii scheletici. Chistul contine sute de bradizoiti, mai mid decat tahizoitii, care
se multiplica lent, de asemenea prin endodiogenie.
Chisturile sunt forme de rezistenta ~i de diseminare; nu sunt distruse de
aciditatea gastrica sau de temperaturi sub 45° C. Aceasta forma particulara de
rezistenta explica principalul mod de infectie a omului, prin ingestie de came (vita,
0 aie~pore, pasare) cruda sau insuficient preparata termic, continand chisturi.
537·

115
 J.J Oorlti.,tul. !H'C/~111 11u11rni In pi sica, estc ova lar '(Q,· rn a~soara
Dul':'\ m,1t\1i;1n.' c0ntinc doi sporuci$1i, fi ccru c cu cflte 4 sr,orozo ip ,
Ooch U>tul cstc. de asl!m cnca , o form a de reziMcn~[L ~i info c~1
t· ~
oasaJ. p
umcd. oochi~tii raman in fcc~io~i timp de 1-2 ani . N u sunt distru . d e soi~,
b·t · d . ti . b' I d ~' e aciditatea
gastn.ca. sunt responsa 1 1 e m ectarea 1er 1vore or, ar ~i a omului d ~
' upa consu
de fructe sau legume contamin ate. Ill

2. Ciclul biologic
2.1. Mod de contamin are
Sunt trei posibilitati de infectie:
- ingestie de oochi~ti maturi, odata cu legume sau fructe poluate de
excremen te de pisica, gazda definitiva ;
- ingestie de chi-~ti prin consum de came (de pore, vita sau pasare) insuficient
preparata termic;
- trecerea trofozoitilor de la mama la fat, daca mama se infecteaza in timpul
sarcinii, determina toxoplasm oza congenitala.
Rar, infectia se produce prin transfuzii sangvme, lapte nepasteuriza~
transplan t de organe.
1
2.2. Ciclul comp/et enteric se desfa~oara la pisica, gazda definitiva, ~
dureaza 20-30 de zile.
Pisica se infecteaza ingerand chisturile din camea animalelor vanate (~oareci).
. ~ d in
Formele vegetative eliberate sub influenta sucurilor digestive patruD .
. nic apo1
enterocitele ileale ale pisicii ~i se multiplic a initial asexuat, schizogo '

sporogonic. Rezulta oochi~ti, care se elimina prin excrementele pisicii. ..

roci~u,
2
in mediul extern, in 3-4 zile, oochi~tii sporuleaza, continand sPo_ ta! . acc1deO
1
fiecare cu cate 4 sporozoiti. Devin astfel infectio~i pentru ierbivore ~
pentru om. "1de
· la g;v-
2.2. Ciclul asexuat, incomplet, extraintestinal, are loc nUJllaI
intermediare (om ~i alte mamifere). re, viWi
ea CP0
Contaminarea se face prin ingestie de chisturi continute in cam . Jlltlcoasa
pasare) sau oochisturi. Trofozoitii eliberati in tubul digestiv patrUild prIIl
116
ntcstinnli'I ~i sunt fagocita\i de macrofage; cu ele tree tn circulatie ~i se disemineaza
n \csutun .

C:ra1dQ
defi n1'-Hv6 Gnt.d~ tn~rined1are

Dt.1rQ . '"9~·I 00(.+u•~i. ~' c-hi..+ii _.

~chi Jol+i '",.. H locQl1 tfQJa tn SNC
'} mu~chi ➔ ch,'nu,; con-Unand
b(-Qd1'201~• •
I

La C;)ta'f1'da , 1"Qchi2oltii !nfecf!a1a

{•huu\ . .

A LCR..

A r ~dicil ~ dt~11olh'c
1) Dia'3nost,·c .5trolcglc, , •
2
) ic:.t"'-\'r,'cal'eO l)Q~a,+utu, 1n ~9•• hc:htd
amn1'0Hc, s~~•un, de !Hu1ur-,

Fig. 11 Ciclul evolutiv la Toxoplasma gondii (dupa CDC).

in acest stadiu, trofozoitii se multiplica rapid, asexuat, in celule pe care

ulterior le distrug.
Tahizoitii eliberati se raspandesc pe cale limfo-sanguina.
117

L
 Fnza de rcp n)duccrc cndocc lulnru ~i de cli
scmin ure hctnulo
. . . .
dccurs de 7- 10 ztlc . un ri\spuns 1munolog1c gcna i11t1u '
al gaz dc1, rcsponsabi l d . cc,ln
toxo1)\a smc lor circulante ~i lormarca chis turi c distr
lor intracelularc 10 ere,· . . Ugcrca
•l
Ast te . dupa o etapa 1rup
. . . I;'( ' e 1 ~I Ill
., . . . , d
a a. acuta. paraz1tem1ca, e scurtfl durata u~chi . ·
zilc) urn1eaz a o perioada cro nica. de echi libr (circa I
u 'intre gaz da imuna ~i t ij
" hi state.
me oxoplasrn I
Ce

lmu nos upr esia gazdei provoaca reac tiva rea

chi~tilor ~i acutizarea inJ' ..
1ect1e1.
In cursul fazei de parazitemie este posibil pasajul transpla
centar 1:j •"r .
fetala. " hueC\ia

3. Ras pan dir ea geografica

T. gondii are o distributie cosmopolita.
Fre cve nta parazitului la om dep ind e de
varsta populatiei ~i de zona
geo gra fica ; cre~te cu varsta. Incidenta poa
te sa ajunga la 90% in Franta, El
Sal vad or, Tah iti ~i alte tari tropicale, dar
poate fi scazuta in regiunile calde sau
arid e, ca Ari zon a, Groenlanda etc.
4. Roi patogen
T. gondii este un parazit oportunist, nepatog
en la imunocompetenti ~i cu
pato gen itat e cres cuta la imunodeficienti.
T. gon dii este agentul etiologic al toxoplasmoz
ei.
5. Tab lou l clinic
Se poa te diferentia toxoplasmoza dob and
ita dupa na~tere · ~i toxoplasrooza
con gen ital a.
5.1. Toxoplasmoza dobanditii
.
5.1.1. La imunocompetenfi, tox opl asm oza dob . . , Se disUDo0
andita este bemgna.
urm atoa rele forme:
- asim pto mat ica, cea mai frecventa (90% din
infectii) ; tie
- gan glio nar a, caracterizata prin triada simptom _ goC) adenoPa
atica: febra (3 '
(frecvent cervicala), astenie; se vin dec a spo
ntan, rara tratament. b fofllla
5.1.2. La imunodeficien/i, tox opl asm oza are
o evolutie grava, su
cere bra la, une ori fata la.

118
 Dupi:\ transplant (m~duva osoasa, inima, ficat) se inregistreaza forma
_1 , , ti ct\ cu atingeri meningeale, cardiace sau pulmonare.
c Xtlll te 1 <1
5. 2. Toxoplosmoza co11ge11italii
survine in 25% din infectiile matemale.
In privinfa mecanismului de producere, sunt 2 ipoteze:
_ ipoteza lui Sabin: presupune existenta unei primoinfectii la mama, care
poate avea drept consecinta producerea unei foetopatii ~i na~terea o singura data de
copii cu toxoplasmoza congenitala.
_ a doua ipoteza: transmiterea T gondii ca urmare a reactivarii unei infectii
cronice sau latente in orice perioada a sarcinii; rezulta repetate sarcini patologice cu
na~terea mai multor copii cu toxoplasmoza congenitala.
Schematic, riscul se evalueaza astfel:
- m primul trimestru de sarcina, deoarece placenta este redusa, riscul de
transmitere a parazitului este mic; daca infectia se produce insa, leziunile sunt
foarte grave
- dupa luna a 3-a, bariera placentara este mai putin eficace ~i contaminarea
survine mai u~or. Contaminarile tardive provoaca fonne u~oare, retard psihomotor
sau chiar forme inaparente la na~tere.
Gravitatea leziunilor practic urmeaza schema inversa:
- copiii contaminati m primul trimestru de gestatie sunt expu~i la leziunile
cele mai grave
- din contra, contaminarile tardive nu provoaca decat fonne de retardare sau
chiar inaparente la na~tere.
Aceste forme se explica prin transmiterea simultana la foetus a parazitilor ~i a
anticorpilor antitoxoplasmatici matemali, care limiteaza diseminarea parazitilor m
organismul ratului.
5-2.J. Forma majorii este reprezentata de encefalo-meni ngo-mielita,
caracterizai.a
•~ pnn
· 4 grupe de semne:

- aspectul ~i volwnul craniului: macrocefalie cu hidrocefalie extrema;

119
b
 - scmnc ncurologicc vm·iatc: convulsii gc nerali zate, tulburari d.
e tonus
lnr (hi per sau hipotonie), modifidir i de retlexe (exagerate sau abse t llluscu.
. e (d I . . . .
vegetnt1v cg ut1pc, resp1rape neregu 1a t-a ) , dezec h'l'b .
I t ru term1c; n e), tulburi,
"'I

- calciticari intracercbrale
- semne oculare: microftalmie, strabism, corioretin ita pigmentara m
aculara
5. 2. 2. Forme viscerale caracterizate fie prin icter neo-natal cu hepat ·
0 -spleno.
megalie, fie prin leziuni acute tip esofagita sau colita hemoragica.
5.2.3. Forme inaparent e la na~tere, cu serologie pozitiva. Reprezinta 8Qo1 .
10 din
toxoplasmoza congenitala; trebuie depistate p recoce ~i tratate.
5. 2. 4. Toxoplas moza congenita/a po ate detem_iina avort sau prematuritate.
6. Diagnost icul de laborato r
Diagnost icul de laborator este indicat 1n urmatoarele circumstante:
In fata unor semne clinice sau biologice:
- de toxoplasmoza acuta: poliadenopatie, sindrom mononucleozic;
- de toxoplasm oza congenitala
- de encefalita la un imunodeficient.
In cazul unui triaj sistematic :
- la femei: serodiagnosticul este 1mpus legislativ , 1n unele tari, mtimpul
examenului prenupfial.
Serodiag nosticul este obligatoriu la gravide, in primul trimestru, ~i se repeta
la femeile neimune.
- la nou-nasc uti sanato~i din mame cu toxoplasm oza
.
. . D iagnos
61 1·,cuI parazi·1oI ogic
· consta- "m ev1
. 'dent1erea
· ·t1"lor ID placenta,
paraz1t
sange, LCR, lavaj bronhoalveolar, biopsie cerebrala.
ticat.
• Examenu l direct, prin determin area parazitului in :frotiu, este rar prac
• Jnocularea la ~oareci spore~te posibilitatea de evidentiere a parazitului- tre
. in cen
• Cultivare a pe fibrobla~ti este foarte eficienta, insa posibila nurnai
specializ ate.

120
 _ . Diagnosticul .\·erologic
62
Examenul serologic constituie baza diagnosticului toxopJasmozei ~J a
. ,cgherii evolutiei sale.
supra,
Se impune (legislativ in unele tari) cercetarea anticorpilor de c1asa IgG ~i IgM
prin doui'i tehnici diferite (IFI ~i ELISA), iar rezultatele se interpreteaza astfel
pcntni fe meia gravida:
_ Iipsa lgG ~i IgM specifice inseamna absenta imunizarii ~1 se impune un
control lunar pana la termen;
- serologia pozitiva cu IgG ~i negativa pentru IgM, prin doua seruri recoltate
la interval de 15 zile demonstreaza toxoplasmoza veche, persoana imunizata; nu
necesita control ulterior.
- cand mama nu a prezentat seroconversie m timpul sarcm11, pentru
diagnosticul toxoplasmozei fetale se practica: echografia, analiza sangelui fetal ~i a
lichidului amniotic.
Studiul echografic se recomanda lunar pentru decelarea une1 ascite sau
cre~terea raportului emisfere/ventricul, semnificativ dupa 18 saptamani; constatarea
unor anomalii impune intreruperea terapeutica a sarcinii.
Sangele fetal se recolteaza in saptamanile 20 ~i 24 prin punctie sangvina a
cordonului, in utero, sub control echografic. in sangele recoltat se poate evidenfia
parazitul prin inoculare la ~oarece sau in culturi celulare ~i se testeaza prezenfa
anticorpilor, in special IgM.
Lichidul amniotic, recoltat prin amniocenteza incepand cu saptamana a 18-a
este util in izolarea parazitului prin inoculare la ~oarece sau culturi celulare.
7. Tratament
Se recomanda unnatoarele medicamente:
- Spiramicina (ROVAMI CINA)
- Asociafia pirimetamina + sulfadoxina (FANSIDAR)
-Asociafia pirimetamina + sulfadiazina (MALOCID)
7.1. in toxoplasmoza acutii cu astenie ~i adenopatie persistenta:
Rov.ruvi
A}. AICIN - .
A in doza de 150.000 ui/Kg/21,. tlmp -
d e o Iuna.

121
 7. 2. f,, toxopln s moza la im1111odeficie11(i, se indica:
Asociafia pirimc tamina + sulfadi azina
- Pirimc tami na, i'n dozfl de atac de l 00 m g in prima zi, apoi so .
. I 1 · .
2 llmi. sau cat timp pers1sta semnc e c mice; apo1,. ca doza de 'intrng;z, .
ti nip d
e
rei1nere ,
50mg/ zi la cate 2 zile. , caie

- Sulfad iazina este utilizata in doza de atac 100-l 50mg/K g/zi (6g/z') . .
1 , d1v17.aij
in 4 prize/zi ~i apoi 3g/zi ca doza de tratam ent de intretin ere.
in caz de intoler anta, se recoma nda:
- asocia tia pirime tamina + clindam icina
- hidrox inaftoq uinona (ATAVAQU ONE) in doze de 750mg/zi, divizate in i
prize/zi datorit a efectul ui hemato toxic.
La tratam entul cu pirime tamina este necesa ra admini strarea de acid folinic in
doza de 10-20m g/zi.
Cortico izii, timp limitat (7-15 zile) pot fi utilizat i, in cazul decelarii unor
imagin i de edem cerebra l.
7.3. In toxopl asmoz a ocularii se recoma nda:
- FANS IDAR: in doza de lcp/20 Kg la 10 zile, timp de circa 3 luni, pana la
cicatri zarea leziuni i, asocia t cu:
- Acid folinic (LEDE RFOL INE) in doza de 50mg/ zi la 10 zile
- Cortic oizi, pe cale genera la, in caz de fenom ene inflam atorii
- Pirime tamina (MAL OCID) + sulfadi azina (ADIA ZINE) , ,.m doza de
1mg/Kg /zi ~i respec tiv 150mg /Kg/zi , asociat e cu acid folinic ~i eventual corticoizi,
Se impun e contro lul hemog ramei ~i absent a protein uriei.
7.4. Toxop lasmoz a la gravid e .
- . . . ediat dupa
Se recom anda tratam ent cu ROV AMIC INA in doza de 9 mui/zi un
depista rea serolo gica a seroco nversie i.
in 5coPul
La 4 saptam ani dupa contam inare se practic a amnioc enteza ta
.
..1are
. inOClll
eviden tierii parazi tului prin PCR (rezult at in 48 de ore) ~i apo1 pnn
~oarec i (rezult at, dupa 1 luna).

122
 ~1t1c1,;,µa·nd din saptilmana a 20-a de sa1•c·tnh:i se d',ca echogra fiia pentru
•
Ill
w

cvidcn\icrca morfologiei fetale. Ace st bilanf antenatal poate ilustra 3 situafii:

_ ;\bsenta toxoplasmelor in lich.idul amniotic - echografie fetala normala. Se
rt:comanda tratament cu ROY AMICINA pana la na~tere ~i urmarirea echografica a
dezvoltlirii fetale.
- Prezenta toxop\asmelor in lichidul amniotic - echografie fetala normala. Se
indica tratament cu FANS IDAR ( 1cp/2OKg) in asociere cu acid folinic pana la
na~tere; controlul hemogramei la 15 zile, echografie fetala ]a 3 ]uni.
_ Echografia fetala patologica, indiferent de rezultatul amniocentezei; se
indidi avert terapeutic.
7.5. La 11ou-nliscut
7.5. 1. Absen{a argumentelor in favoarea unei toxoplasmoze congenitale:
- bilant clinic, paraclinic negativ (raporturi craniene, echografie transfontela-
nara, fund de ochi)
- absenta lgM ~i lgA specifice la nou-nascut
- profil imunologic mama - nou-nascut identic, in absenta toxoplasmozei
congenitale. IgG specifice de origine matema dispar dupa varsta de I an.
7.5.2. Argumente in favoarea toxoplasmozei congenitale:
- diagnostic antenatal pozitiv
- prezinta semne clinice sau paraclinice
- prezenta IgM ~i lgA specifice la nou-niiscut
- profil imunologic mama - nou-nascut diferit.
Se recomanda: tratament cu FANSIDAR ~i asociat folinat de calciu,
50mg/saptamana, timp de 1-2 ani; repetarea hemogramei, examen clinic ~i
0
ftalmoscopic la interval de 3 luni.
Chiar daca apare negativarea tranzitorie, tratamentul nu trebuie intrerupt.
8. Preventia
,
in absenta unui vaccin, este importanta supravegherea seroepidemiologica
Pentru evitarea contaminarii gravidei neimune ~i tratarea precoce a toxoplasmozei

I acute' ca1:f t " . 1 . ..

'f 1ga e m t1mpu sarcmn.

I 123
 Scrodcpistarea 1naintc de sarcina cs te solupa ideala, de aceea a d
.. d
an.. Sero Iog .ia pozitiva
cvcnit
Icgis lntiv obli gntori c t'n uncle ~
w

es te ovada unei i .
rnun1;,~.11
definitive, controalele ulterioare fiind inu tile. ·
La fe meia tanara cu serologie negati va, trebui e fiic ute conlroale an .
ua1e ~1 la
dcbutul unei sarcini .
8. J. J,,
timpul sarci11ii, serodepistarea se practica la femei care nu a r
u 1os1
controlate anterior sau la cele cu serologie negativa. Se recomanda gravidei
evitarea consumului de came insuficient prep ara ta tennic ( camea congelata timp de
eel putin 3 zile nu este periculoasa), sau al legumelor ~i fructelor nespalate, iar
contactul cu pisicile trebuie exclus. Serodepistarea se va repeta lunar panii la
termen.
Serologia putemic pozitiva, cre~terea titrului IgG sau prezenta lgM specifice
indica diagnosticul de toxoplasmoza acuta ~i se va practica tratamentul cu
ROY AMICINA (3g/zi, in fiecare zi pana la na~tere), care scade la jumatate riscul
transmiterii infectiei la fat sau riscul de atingere fetala grava .
8.2. La copiii nou-niiscufi din mame infectate se vor efectua sistematic un
ansamblu de investigatii clinice, radiologice ~i biologice (serologie in sangele din
cordon, dozarea lgM specifice).
Se vor depista astfel formele inaparente la care riscurile decompensarii
ulterioare pot fi frecvente printr-un tratament sistematic cu ROY AMICINA. La
nou-nascutul clinic sanatos, dar cu mama contaminata, se prescrie un tratament cu
1
ROYAMICINA cate 100mg/Kg/zi, timp de eel putin 2 luni. Investigatiile ciiflice ~
paraclinice (fund de ochi, radiografia craniului, EEG, serologia la mama ~i nou·
nascut) permit diferentierea intre un nou-nascut indemn ~i o infectie inaparenta. ..
A • • ..
1
• apant13
Cand diagnostlcul este confirmat, pentru prevenirea decompensaru ~

unor forme de retard psihomotor se recomanda tratament timp de 1 an.

' !AZ~1
FANSIDAR lcp/20Kg, la interval de 10 zile, sau cu MALOCID + AD
asociate cu folinat de calciu. .
10 aOI•
Serologia, fundul de ochi si EEG sunt repetate anual pana la varsta de . _
L . . . . apeuuca-
m cazul une1 cre~ten a titrulu1 anticorpilor se recomanda o cura ter

124
 s. 3. Persoa11ele purtlitoare de HIV vor fi testate serologic penlru evidenfierea
-i dccc larca unci infcc1ii latente cu Toxoplasma gondii'' se recomanda masuri
Ig \0.l ~
· ,,iico-d ictcticc pcntru evitarea infeqici. Fo~tii
.t ~IC V
boJnavi de encefaJita
w:xoplasrn ica vor bcneficia de preventic, toata via fa, cu FANS ID AR sau
t>IRHvtET/\M fNA + SU LFADOXINA asociate cu folinat de caJciu.
La pcrsoanele imunodeficiente cu serologie pozitiva se recomanda
chimioprofi laxia cu BACTRJM.

Bibliografic

I .Bowie W .R ., King A.S., Werker D.H., et al.: Outbreak of toxoplasmosis

associated with municipal drinking water; Lancet, 1997, 350, 173-1767.
2.Gavinet M.F., Robert F., Firtion G., et al.: Congenital toxoplasmosis due
to maternal reinfection during pregnancy; J. Clin. Microbiol., 1997, 35, 1276-1278.
3.HolJand G.N., O'Connor G.R., Belfort R., Remington J.S .:
Toxoplasmosis. In: Ocular Infection and Immunity; Pepose J.S., Holland G.N.,
Wilhelmus K.R. (eds.), St. Louis, Mosby-Year Book, 1996, 1183-1223.
4.Lisenfeld 0 ., Wong S.Y., Remington J.S.: Toxoplasmosis in the setting of
AIDS. In: Textbook of AIDS Medicine; Bartlett J.G., Merigan T.C., Bologues D.
(eds.), 2 nd ed., Baltimore, Williams-Wilk ins, 1999, 225-259.
5.Montoya J.G., Remington J.S.: Toxoplasma gondii. In: Principles and
Practice of Infectious Diseases; Mandell G.L., Bennett J.E., Dolin R. (eds.), 5lh
ed., vol.2, Churchill-Livin gstone, New York, 2000, 2858-2888.
6.Remington J.S., McLeod R., Desmont S.G.: Toxoplasmosis . In:
Infectious Diseases of the Fetus and Newborn Infant; Remington J.S., Klein J.O.
th
(eds.), 4 ed., Philadelphia, W.B. Saunders, 1995, 140-267.
..
7.Smith J.E.: A ubiquitous intracellular parasite: The cellular biology of T
gondii,· Int. J. Parasitol., 1995, 25, 1301-1309.
8.Azar D., Martin F.: Paediatric uveitis: a Sydney clinic experience; Clin.
Experiment. Ophthalmol., 2004, 32, 5, 468-4671.

125
 GENU L CRYP TOSP ORID IUM

Cuprinde doua specii patogene la om: C. muris ~i C. parvum .

1. Morfo logie

Oochistul, matur, este sferic-ovoid, masoara intre 5,6-7,4 µm (C. muris) ~i

5 µm ( C. parvw n ); contine patru sporozoiti in forma de corn ~i o masa de
duuri granulare.
- 20% din oochi~ti au perete subtire ~i elibereaza in intestin cu usurin ta
rozoitii responsabili de autoinfectie ~i evolutie cronica.
- 80% din oochi~ti au perete gros, se elimina cu materiile fecale ~1 sunt
rnente infectioase.
~ Oochi~tii sunt rezistenti la temperatura de 4° C cateva luni, supravietuiesc in
dupa clorinare; congelarea sau incalzirea la 65° C timp de 30 de minute

2. Habitat
Criptosporidiile habiteaza intracelular (coccidii), in celulele epiteliale ale
ctusului digestiv ~i, mai rar, pulmonar.
3. Raspandire geografica
Cryptosporidium are o raspandire cosmopolita.
Prevalenta infectiei umane este scazuta in America de Nord (0,6-4,3%),
uropa (1-2%) ~i mai crescuta in ta.rile in curs de dezvoltare (16%).
La bolnavii cu SIDA, prevalenta ajunge pana la 30%.
4. Ciclul biologic
4.1. Sursa de agent patogen este reprezentata de om sau animale domestice
ri salbatice, bolnave sau purtatoare.
4.2. Ciii de transmitere
Cryptosporidium se transmit direct, de la om la om, in conditiile neigienice.
Indirect, se transmit prin ingestia apei de baut sau, mai rar, prin lapte sau
alimente contaminate. Transmiterea zooantroponoticii, de la animale bolnave tinere

127
 . . ~
a ve a Ioc pr m mg es tie de oochi .
. ) la o m po ate
~!1
. ,. . . isic1 , ro za toare . I
vit ci pu rcc 1. cam J , p ct cu ac es te a ni m a e.
. co nta . .
( t ' . .. . . .
fec a lel c lor sa u pn n rat 1 dm oo ch1 ~ti cu
roveniti din . ~ pr in sp oroz o1p1 el1be . . . Perete
P 1ize az a t
m fec t1e1. Un eo ri, transmi erea
A11toinfec/ia se rea
de ten nin an d pe rsi ste n ta
. . . I
sub tire In Ium cn ul mt es tm a.
co nt ac t se xu al la ho mosex 1.
. h • 1;ti lor sa u pr in ua I.
. . . . ,. . ,. .
c '
arc loc prrn rnhala, ea
oo i .,,
b1 m me d1ul urban· ,1n
. Ia co pii i mt re J ~1 5 am , md.eo se ,. ,
. . .
Re cept1vitatea es te mai ma
re I an safi
t'a pr elu ng ita Ia sa n fac e ca rn fec tia s ub va rst a de e
. t
zonele rural e, aI 1men a,1

mai rara. iv ita ti a va rst ei mici ~i

a
ale , a ma rii re ce pt
Da tor ita co nta mi na rii or
ma i ales copiii; m
ri de Ja co nd iti ile de igi en a, inf ec tia in ter es ea za
frecventelor ab ate
ca rac ter ep ide mi c.
cre~e , gra din ite im br ac a un
na ta au fa st se mn ala te m mu lte tari, 111tre care SUA
Ep ide mi i pr in ap a co nta mi

~i Anglia.
4.3. Ciclul evolutiv tiv se
ez int a un cic lu mo no xe n (m tre g cic lul ev olu
Criptosporidiile pr
zda).
de sr~ oa ra mt r-o sin gu ra ga o-intestinal se
de oo ch i~t i ~i liz a pe ret elu i la ni ve l gastr
Du pa ing es tia
ta su b membrana
sp oro zo iti ca re pa tru nd in en ter oc ite §i se de zv ol
elibereaza pa tru ciclu
tra ns fo rm a m tro fo zo it §i su fe ra ma i 111tai un
se
celulara. Fie ca re sp oro zo it ultat
t de un cic lu se xu at (sp or og on ic) , ca re are ca rez
asexuat (sc hiz og on ic) ur ma
.
rea de oo ch i~t i ca re se eli mi na pr in ma ter iil e fec ale
pro du ce merozoiP
rat ii ase xu ate : in pr im a ge ne rat ie se pr od uc 6-8
Ex ist a douii ge ne
4 me ro zo iti , ca re vo r ev ol ua sp re ele me nte sexuate,
ma i
falciformi, iar in a do ua nu ruiare
re, du pa fec un da re, vo r rez ul ta oo ch i~t i; du pa spo
ca
macro ~i mi cro ga me fi din
4 sporozoifi.
se formeaza in fiecare ca te
5. Roi patogen
pa tog en itate este
rid ium est e un pa raz it op or tun ist , a ca ru i
Cryptospo
ulu i im un al ga zd e1..
conditionata de sta rea sis tem
pto sp ori dio ze i.
Este ag en tul eti olo gic al cri

128
 6 . Tahlou clinic
Criptosporidioz a sc prczinta sub forma a doua entitaii clinice di stincte:
6. J. La im1111ocompeten{i, boala diarcica autolimitata de scurta durata (1-2
tamani). cu vindecarc spontana.
Sindromul diareic se caracterizeaza pnn: 3-1 O scaune/zi , apoase,
anguinolente ~i nepurulente, continand uneori mucus; dureri abdominale,
turi , 1nsotite uneori de febra.
6.2. La imunodeficien (i, boala diareica persistenta asociata cu malabsorbfie.
Scaunele diareice sunt apoase, nesanguino]ent e, holeriforme, incoercibile, I 0-
/zi, antrenand pierderi hidroelectroliti ce importante, intre 1-25 1/zi.
Evolutia este spre agravare progresiva, cronica ~i moarte.
Criptosporidioz a pulmonara apare la imunodeficient i ca urmare a une1
feqii digestive masive, invadarea plamanului realizandu-se frecvent pnn
ntiguitate, sau direct prin inhalare.
Se manifest.a printr-o pneumopatie interstitiala cu prezenta oochi~ilor in
vajul bronboalveolar .
Patogenitatea criptosporidiilo r la nivel pulmonar este incerta. De obicei este
sociat $i un alt agent patogen: Pneumocystis carinii, Mycobacterium tuberculosis.
7. Diagnosticul de laborator
7.1. Diagnosticul parazitologic se bazeaza pe evidentierea oochi~or in
ateriile fecale sau biopsia duodeno-jejuna la.
7.1.1. Examenul microscopic al frotiului din materiile fecale (dupa
concentrare prin metoda Ritchie formol-eter) coloratie Ziehl-Nielsen modificata
dupa Henriksen si Pohlentz evidentiaza parazitii de culoare ro~ie pe un fond verde.
Oochi$tii pot fi evidentiati ~i in lichidul de lavaj bronho-pulmon ar sau in bila,
utilizandu-se acela~i colorant.
7. 1.2. Examenul histologic al biopsiei duodeno-jejuna le permite evidentierea
parazitului in diferite stadii evolutive.

129
 7. / . 3. fxa menul imunq/luo rescent eviden~ia za parazi tii in
materiile ~
dupa colorare cu anticorpi monoclon ali specifici cuplati cu ecaJe
aurarnina
rhodamin a . Sa 11

7.2. Diagnosticul serologic este util 111 anchetele epidemiologice

PentllJ
cunoa~ter ea prevalent ei criptospo ridi ozei.
8. Tratame nt
Nu exista inca un chimioter apic activ pentru Cryptosporidium.
La pacientii imunocom petenti, vindecare a este spontana, fiira tratament.
La pacientii imunodef icienti, se impune un tratament de sustinere, in primul
rand de rehidratar e .
9. Preventi e
'
9.1. Prevenfia genera/ii se realizeaz a prin educatia populatiei pentru a evita
contamin area alimentel or ~i a apei cu oochi~ti din materiile fecale.
9.2. Prevenfia specialii se adreseaza persoanel or imunodeficiente, mai ale1
din zone endemice , sau care calatoresc in aceste zone, ~i consta in fierberea apei.
. I
evitarea consumul ui de inghetata sau zarzavatu ri crude, evitarea contactului cu
animale din ferme sau domestice purtatoar e de Cryptosporidium .
9.3. Preven(ia specifica sub forma de vaccinuri se afla in stadiu de
experime nt.

Bibliogra fie

. . water
1. Aulicino F .A., Pastoni F.: Microorg anisms surviving in dnnlong
systems and related problems ; _Ann. lg., 2004, 16, 1-2, 265-272. ·di11111
. C tospor1
2. Greinert J, Furtado D, Smith J, et al.: Detection of ryp b)'
ntrates
oocysts and Giardia cysts in swimmin g pool filter backwash water conce ?OOJ
I h Res-,,,
flocculati on and immunom agnetic separation; Int. J. Environ. Beat
14, 6, 395-404 . . aiJ1011f
.diosis' 11.
3. Khan W .A. , Rogers K.A., Karim M.M., et al.: Cryptospon ttidf
5
Banglade shi. ch"1ld ren wit
. h d"iarrhea: a prospecti ve, matche d
, cas e-control
130
 ( ;1,:N t lL CYC LO S l'Ol(A

c cm •ctam·nsis cstc o cocc idic , irnp licata rccc nl 'i'n palolog ia urn
· .
ana.
t. Mo rfolog ic
Sc prcz.int fi sub forrn a de oochis l.
Onchi stu l cstc sfc ric , cu diam etru l de 8- l O µm . Este nespor ulat la el' .
1rn1narea
din organis m prin matcrii fccal c. Sc mature aza 'in mediul ex tern : iau
n~tere 2
sporochi~ti con\ina nd ficcare 2 sporoz oiii.
2. Habita t
Coccid iile din gen ul Cyclos pora hab iteaza 1n enterocite . Studii de
m icrosco pic electro nica arata ca parazitul se dezvol ta 'intr-o vacuola
intrac itoplas modica situata 1n extrem itatea lumina la a enteroc ite.
3. Ciclul evoluti v
Sursa de agent patoge n este omul bolnav sau purtato r.
Madu! de transmitere . Oochi~tii, elemen te infeqio ase, se pot rransmite
indirect prin consum de alimen te sau apa contam inata.
Stadiil e de dezvol tare ale parazit ozei sunt, inca, necuno scute.
4. Raspa ndire geogra fica
C. cayetanensis are o distribu tie cosmop olita; este mai rar raportat in Europa
~i S.U .A. ~i, mai frecven t, in Americ a de Sud, Asia ~i Africa.
5. Roi patoge n
Cy clospo ra cayetanensis este agentu l etiolog ic al ciclosp oroze1.. Se ~in talne~l~
_
ca infectie oportu nista la bolnav ii cu SIDA, dar ~i la ca.la.tori imunocompetenP-
6. T ablou clinic ·)
. 1 . ., - . . d d' . 1unait (peste o 1una .
C 1c osporo za se maru1esta pnn sm rom 1are1c sever, pre o ·US
. · de rnul..
insotit de anorex ie, dureri abdom inale, astenie . Scaunu l lichid este llpsit
~i sange. Vindec area este spontana.
7. Diagno stic de labora tor
Exame nul coproparazitologic are valoare etiolog ica.
132
 / ~\(l!llClllll microsco1)ic nl unut prcparnt pruaspfil din matcriilc fecalc
jdcn! i;, zi"i ooc hi~t ii, cnre sunt foartc refringcnji.

1:rotiu din matcriilc fccale colorat ZiehJ-Neelscn reJeva oochi~tii acido-

s. Tratamcnt
Mcd icamcntul de electie este reprezentat de trimetoprim/suJfametoxazol, care
cluce durata sindromului diareic.
9. Prcvenfie
Masurile generale de igienizare individuaJa a apei ~i alimentelor, alaturi de
ducaiia populatiei, au rol major 1n evitarea 1mbolnavirilor de ciclosporoza.

Bibliografie

1. Alakpa G.E., Clarke S.C., Fagbenro-Beyioku A.F.: Cyclospora

ayetanensis infection in Lagos, Nigeria; Clin. Microbiol. Infect., 2003, 9, 7, 731-

2. Alfano-Sobsey E.M., Eberhard M.L., Seed J.R., et al.: Human challenge

ilot study with Cyclospora cayetanensis; Emerg. Infect. Dis., 2004, 10, 4, 726-

3. Centers for Disease Control and Prevention (CDC): Outbreak of

cyclosporiasis associated with snow peas--Pennsylvania, 2004; MMWR Morb
Mortal Wkly Rep, 2004, 53, 37, 876-878.
4. Dowd S.E., John D., Eliopolus J., et al.: Confirmed detection of
Cyclospora cayetanesis, Encephalitozoon inlestinalis and Cryptosporidium parvum
in water used for drinking; Water Health, 2003, 1, 3, 117-123.
5. Eberhard M .L., et al.: Laboratory diagnosis of Cyclospora infections;
Arch. Path. Med., 1997, 121, 792-796.
6. Estran C., Chaillou S., Marty P .: Parasitism risk for tourists 1n the
Dominican Republic: Cyclospora; Med. Trop. (Mars), 2004, 64, 1, 98-99.

133
 TREMATODE PULMONARE
GENUL PARAGONIM US

Specii:
- Paragonimus weste rman i.
- Para gonimus africanus
1.Mo rfologi e
1.1 Adu/ tu/ este un trematod in forma de boaba de cafea, masura
nd
aprox imati v 1 cm.
1.2 Ou/, ovalar, brun-ro~cat. Masoara 90-100 µm/60 µm ; operculat.
Este
neem brionat.
2.Ra span dire geografica
P. weste rman i este foarte raspandit in Extremul Orient. P. Africanus,
in
Afric a.
3.Ha bitat
P. westermani se localizeaza in plamani.
4.Cic lul evolutiv
Omu l este accidental gazda definitiva; diferite specii de Parago
nimus
paraz iteaz a un numa r mare de animale. Parazitul habiteaza in plama
n. Elimina
oua, care sunt eliberate in mediul extern odata cu sputa sau materiile
fecale (copii
~i batrani).
Evolu tia oualo r are loc numai in mediul acvatic; aici se formeaza O
iarva
ciliata, miracidium, care eclozeaza in apa.
Prim a gazd a intermediara este reprezentata de un gasteropod, ,. care
m
mirac idium evolu eaza pana la stadiul de cercar.
A doua gazda intermediara este un crustaceu de apa dulce, crabu /, in care
are loc incbi stare a cercarilor, cu formarea metacercarilor.

158
~_]\tfod .
de conf nmm nrc
5
Jntcct i:i !'-C produ ce prii, ingcs tin de crnbi cruzi , con\infind melacercar i. 1n
li gc~ti v, 111 ctacc rcarii se dcchi steaz a, mi greaz a apoi spre pla ma
111hll I l ni ~i se
. " tzi'i 111 bronh ii .
l1)C :1I t zi..;,

6.Rol patogcn
Este agentul patogen al paragonimiazei.
7.Tabloul clinic
Aceasta parazitoza simuleaza tuberculoza, atat din punct de vedere
clinic ,
cat ~i radiologic
Se caracterizeaza prin tuse, hemoptizii, expectoratie ruginie.
Exista ~i localizari eratice, 10 special subcutanata ~i cerebrala.
8.Diagnosticul de labor ator
Semne de orien tare: hipereozinofilie moderata
8.1 Diagnosticul paraz itolog ic consta in evidentierea oualor in sputa
sau
rnaterii fecale.
9.Tratament
Se recomanda:
Praziquantel (BILTRI CID) . Se administreza in doza de 75 mg/zi, diviz
ate in
trei prize la 6 ore, ti.mp de 2 zile.
10. Preventie .
Preventia este dificila ~i recla ma schimbarea obiceiurilor alimentare
ale
populatiei Extremului Orient, in sensul evitarii consumului de crabi cruzi
.

Bibliografie

1. Iwagami M., Rajap akse R.P., Paran agam a W., Agatsuma T.: Ident
ities of
two parag0 .
mmus species from Sri Lank a inferred from molecuIar seque nces;
Behn·111th0
1., 2003, 77, 3, 239-2 45.
2
e. · Moyou-Somo R ., Kefie -Arre y c., Dreyfuss G., Dum as M.:
Piderniolo . An
gJ.cal study of pleur opulm onary paragonimiasis among pupils in
the

159
 T ll l( M A TO U E 1N
TE S TI N A LE

,:osci<> lops is busk i cs

te un tre m atod de tal
ie mare, 3- 7 cm I- I
. ·em an at oarc cu F. I ,S cm , cu
l ·o\og1c as hepa tica.
nll)r . d
p0sc 1.0lops rdoza se pr o uc e pr m . . .
m ge st ia de castane
de - .
.·1 Es te in ta ln ita m E apa co nt am in ate cu
lllt' ((I cer cm · xt re m ul O rie nt .
Meta gonimus yo kogaw . .
a, , de ta he m ic a, 1-
2 mm lu ng im e, se
. t gase~te tn
Extremul O ne n.
Heterophye s heterophye
s, de ci rc a 1 mm lu
ng im e, este mai ra sp
spe cial in Egipt, Tu ni si a an di t, in
~i Pe ru .
Me tagonimiaza ~i Heter
ofiaza se pr od uc , ca ~i
Opistorchioza, prin in ge
de pe~te crud co nt in an d sti a
metacercari.
Infectiile m as iv e se m
an ife st a cl in ic pr in du
re ri ab do m in al e ~i di
in trematodozele in te st in al e, aree .
di ag no st ic ul es te co
pr op ar az ito lo gi c ~i co
evidentierea ou al or , ce ns ta in
tre bu ie di fe re nt ia te
de C. sinensis ~i 0.
acee~i morfologie. felineus , care au

Tratament
Se re co m an da ac ee a~ i ch im io te ra pi e
ca~i in ce le la lte distomatoze:
Praziquantel (B ILTR I C ID
) ~i N ic lo sa m id (T RE
D EM IN )

Bibliografie
1. Bastien P., B as se t D
. , D ed et J.P.: H et er op
hy ia si s an d di ar rh ea
acase report of a ch ild re tu rn af te r travel:
in g fr om a tri p to Eg
243-245. yp t; M ed . Tr op ., 1995 55 3
, , ,

2. Fried B, G ra cz yk TK
h11.... Ta m an g L· Fo od -b or
"ll1ans • p , ne in te sti na l tre m at od
' ia se s in
' arasitol Re s . 20 04 ,;9
3(
2) : 15 9- 70
3. W· ·
p . iwarutkit V , Su w an
sa ks ri J, Ch ai ya kh un y H. h prevalence of
~::~lopsis .; ig
buski in an en de m ic
ar ea of liv er fluke
enMect infection in Thailand
· 2002;4(3):6. ;

161
 CLAS A CEST ODA

Cantc tcre biolog icc

Sunt paraz i~i bi -hetero xeni. in stadiul adult SLU1t parazip intestinali . In
stadiul larvar parazit eaza gazda intem1 ediara la nivelul a variate organe.
Gazda definit iva se infecte aza prin ingesti a gazdei intermediare conti· .
, nand
larve improp riu numite metace stode.
Carac tere morfo logice
Cestod ele adulte se fixeaza de mucoa sa intestin ala a gazdei definitive prin
extrem itatea anterio ara, scolexul prevaz ut cu ventuz e muscu lare ~i uneori cu rostru
termin al 1Dconjurat de cro~ete chitini oase dispus e in coroan a. Scolexul este unnat
de un col filiform cu rol prolife rativ, apoi de un corp alungit ~i aplatizat, strobila
divizat a in segme nte nu.mite proglo te, a caror maturi tate sexuala se atinge
progre siv catre extenn itatea posteri oara. Proglo tele tennni ale prezinta un uter
muscu los prin cu oua embrio nate.
Cestod ele nu au tub digestiv, absorb tia hranei facand u-se prin cuticula.
Stadiil e larvare parazit e la gazdel e interm ediare sunt de mai multe tipuri:
cisticer ci (monoc efal ~i hidrop ic ), genul Taenia
cistice rcoid (monoc efal ~i parenc himato s), genul Hymenolepis
pleroce rcoid , genul Diphyl loboth rium
Cestod ele se clasific a in 2 ordine:
Cyclop hyllida e . scolexu l poseda 4 ventuz e de fixare
Pseudo phyllid ae, scolex ul este prevaz ut cu 2 fante longituclinale,
botridii

162
 ORDINtlL C YC LOPIIYLLIDEA
TAENIA SAGINATA

- saginata este specifica omului, 'in stare adulta i;:j bovinelor 'in stare
]aenr 0 ' 'f '

Jarvara.
J.Morfologie

}. 1 Parozitul adult, lung de 4-10 m, este alcatuita din trei paJ1i: un

scolex, pirifonn, de 1-2 mm, dotat cu organe de fixare ( 4 ventuze ovalare); un col
subfire, cu rol proliferativ, ~i strobila, alcatuita din proglote foarte tinere 'in
apropierea gatului, mature la mijlocul corpului ~i batrane la cealalta extremitate.
Proglotele batrane, masurand 2 cm/ 6-8 mm, contin un uter cu numeroase oua,
90.000-120.000 oua. Uterul are numeroase ramificatii laterale (20-30), care se
divid secundar dichotomic. Porii genitali laterali altemeaza neregulat.
Proglotele batrane, se desprind ~i sunt eliminate activ, izolat sau 'in lanp.rri ce
cuprind pana la 10 proglote.
1.2 Ou/, ovalar, de culoare galben-brun, masoara 35 - 40 µml 20 -30 µm;
este inconjurat de un perete gros, cu striatii radiare. Cantine un embrion hexacant
(cu 6 carlige).
2 Raspandire geografica

Taenia saginata are o raspandire cosmopolita, foarte frecventa in tarile ce

consuma came de vita insuficient preparata termic (mai raspandita in tarile lumii a
treia und
' e camea nu este supusa unui control veterinar riguros).
3 Habitat

Tae ·
ma saginata se localizeaza in intestinul subtire. Se ata~eaza cu scolexul
de •
lhUcoasa .
'restul paraz1tului ramane suspendat in lumen.
4 Ciclul evolutiv
La T. saginata, datonta
· - musculaturu
.. putem1ce,
· ~ P1·me cu
prog1ote1e b-atrane,

163
 oua se desprind una catc una ~i sc elimin[t ac ti v, 111trc scaune fiort~ d
' ' . tan sfi
anal. ~m afara corpulm., progJotele raman
- " un limp . b ·1
m o I e; pot migra , 'ncte1u1
in regiu
pcrianala sau pe lenjeric. Dupa desprindere a progl ote i de strobila, uteruJ nea
cornun·
i'n partea anterioara cu exteriorul ~i astfeJ se pot elimina ouale. ica
La T saginata eliberarea oualor nu este deci dependenta de dezint
egrarea
proglotei.
in mediul extern, ouale pot contamina vegetale le; raman vi abile 2 luni.
Ouale sunt distruse prin desicatie, inghet ~i caldura. Fara umiditate nu tr~ ·
' ' a1esc
mai mult de doua saptamani. Supraviep.iiesc 2 luni la 0°C ~i 2 saptamani Ja minus
s c.
0

Orllcerci
A (1n musd,i)

I(~
:-:~~ _.::-:}~:· ..
.. · ....
I
I
.,--_.._:.
_

I
I ··' I
~
•.J ctioS
A,. S-todlu 1,.J~ : oosfic
A= Staoill dt diO,

Fig. 15 Ciclul evolutiv la Taenia saginata ~i Taenia solium (dupa CDC)-

164
~ I ,,,,.,,,,,rl/111·11 c:~ lc n;prc:1,c n1at~ de ho vinc , care inµ,cr:i. (>ualc odata cu
( ,'//z tfO II • .. • . • , ..,
. ,n
111111111 1 •
1•:111hn o 1111 hcxacant1 c l1hcrat1 In tubul diucstiv
o ,
travcrscaza
~

1111 co• 11
i11' ,.ll'il tree 7n circ ulapc ~; ~unt di Hpcnrnti 1n mw:ichi 1n special
j 11 Ics 1 ' ' 'I '
1i:rclt: Ic ~
1 suhcuwnat ~; SNC . f n cdtc va luni , He transform a 1n cisticerci
I 1cs11 I •
111i!lc:1r( . . d . J d'
. . . /Jovis) , lorvc, cu aspect c vcz,cu a, cu 1ametru de 2-3 mm, pJine cu
. 11·//Cl' I l //,\
(< .\ ·. . • ntinfinJ , invaginat, scolcxul viitoarei tcnii (protoscolex).
1id11d ~I <.;0
l\'lod de contnminarc
.5
0111 ,
; 11 fccti a se produce prin consum de came de vita cruda sau
La
_ . ,l pretJarata tcrmic, continand cisticerci. In intestinul subtire, scolexul se
insuhc1c1
. ·aza si se fixeaza pe mucoasa, se dezvolta ~i in 2-3 luni parazituJ devine
cvag1 ne, -~• ..
adult.
Ourata de viata este de 15-20 ani.

165
 TAENIA SOLIUM

T. soliu m traie~te la om in stare adulta ~i la porci ill stare larva

ra.
1.Mo rfolo gic
1.1 Adu /tu/, mai mic decat T. sagin ata, masc ara 7-8 m.
Scole xul glob ules poseda, ca organe de fixare, ill afara
celor 4 ventuze
sferice ~i doua coroane de cro~ete.
Strob ila prezi nta pe marginile laterale porii genitali dispu~i
regulat altemant·
proglotele batrane au uterul cu putine ramificatii aterale (5-7) '
, arborescente.
1.2 Ou/ este sferic, cu diametrul de 40 µm; inveli~ul striat radia
r, brun este
gros, contine embrionul hexacant ~i nu se poate deosebi de oul
de T saginata.
2 Hab itat
T. solium se localizeaza in intestinul subfire, de muco asa carui
a se fixeaza cu
scolexul.
3 Ciclu l evolutiv
Taenia solium elimina proglote batrane, izolate, pasiv, odata
cu scaunul,
adeseori in lanµn i de 8-10 proglote.
Gazda intermediarii este porcul (animal coprofag). A~a se expli
ca infectia
masi va a porcului ce ingera lanp.iri de proglote continand
milioane de oua
embrionate. La pore se dezvolta o larva, numita Cysticercus
cellulosae, cu aspect
vezicular, cu diametrul de 1 cm, ce confine lichid ~i scolexul
invaginat; cisticercii
se localizeaza in mu~chi, tesut celular subcutanat ~i sub limb
a, vizibil, u~or de
depistat.
4 Mod de cont amin are
Omu l se infecteaza prin consum de came de pore insuficien
t preparata
term ic, ce contine cisticerci vii (cam e mazarata).
Dura ta de viata a T. soliu m este de 10-15 ani.

166
 R:lsp:'indfrc gcog rafica
5
Toe!lia so/i11m arc O raspat1d ire cosmopolita. Nu estc intalnita in zonele unde
. ,,·,, intcrzice consum ul camii de pore (tarile musulmane , comunitafile de
ri.: I11, "
.. ebraic,t etc.).
rc'l1g1e
Este foarte frecvent 111ta lnita in America Centrala, Africa neagra, Europa
~ ,i orientala.
centraJa '(
6 Roi patogen
T solium ~i T saginata sunt agentii etiologici ai teniazei.
fn intestinul omului se dezvolta, de obicei, un singur exemplar de tenie, ce
este bine tolerat; de aceea exista numero~i purtatori sanato~i.
7 Tabloul clinic
Teniaza este, de obicei, asimptomatica.
Uneori, teniaza se caracterize aza prin tulburari digestive: grep.rri, dureri
epigastrice, episoade diareice, modificare a apetirului (bulimie sau anore:xie) sau
scadere 111 greutate. Aceste semne clinice apar in faza de cre~tere a parazitului ~i
dispar dupii maturarea sa.
Eliminarea de proglote este semnul principal dupa ce parazitii devin maturi.
Infeqia cu T saginata este adesea evocata de pacient, care gase~te proglotele pe
lenjerie.

8 Diagnosticul de laborator
Semne de orientare
- Hipereozinofilie moderata, se constata doar in faza de maturare a
Patazitului; revine la normal cand incep sa se elimine proglote.
8·1 Diagnostic ul parazitolog ic
8.1. 1 Examinare a proglotelor (ramificatiile uterine) permite
ide ffi
n I icarea speciei. La Tsaginata ramificatiil e uterine sunt numeroase
~un· . . .
ativ 20) ~1 se divid dichotomic . La T. solium ramificatiile utenne sunt
PUfine (a . .
Prox1mat1v 5-7) ~i se divid arborescen t.
. 8.1.2 Evidenfiere a oualor prin examen coproparaz itologic (Taenia
Soliurn) sau . . . )
Pnn prelevare cu celofan adeziv (Taerua sagmata ·
167
 9 Tratam cnt
Tcrapia tcniazci sc face cu nicl osamid sau praziqu antel.
Niclosamid (TRED EM TNE) cp 500 mg.
Dupa o dieta hidrica de 3 zilc ~1 o cli sma evacuat oare (s
earaJ, .:r
adminjs treaza dimineaf.a, pe nemanc ate, in doz.a de 2 g, di vizat in 2 ·
prj7..e I.
¼
interval de I h; apo i ramane nemanc at 'inca 3 ore.
De obicei, parazitul se elimina dupa 3 ore.
In teniaza cu T solium se recoma nda adminis trarea unui purgativ Salin h
interval de 1 ora, dupa Ni cl osamid, pentru elimina rea proglot elor dezimegraie_
reducan d astfel riscul cisterce cozei.
Eficient:a tratame ntelor se urmare~te pnn examen e coproparazitologic.e
repetate saptama nal.
Praziqu antel (BIL TRI CID) in doza de 10 mg/kgc , 1n priz.a uruca.
In timpul
tratame ntului teniazei cu T. solium, bolnavu l trebuie supraveghea:r
pentru a evita varsatur ile, care ar antrena transpo rtul proglot elor in stomac.
favoriza nd cisticerc oza.
10 Preven pe
Preven/ ia genera/ a se realizea za prin evitarea :
- raspand irii oualor in mediul inconju rator;
- consum ului de came parazita ta.
Primul obiectiv implica tratame ntul bolnavi lor ~i educati a populatiei.
Al doilea obiectiv se realizea za prin controlu l veterina r al cam.ii.
Evident ierea cisticer cilor se face cu ~ f a la porci, datorita localiz_arii in
tesutul subcuta nat, precum ~i a numaru lui mare de cisticer ci. Detecti a cisticercilor
este dificila ~i putin eficace 1n abatoar ele pentru bovine. .
Utilizar ea pe scara larga a congela toarelor duce la scadere a ll1 . cidentet
•
teniaze i, deoarec e cisticer cii sunt distru~i prin congela re prelung ita (6- 15 zile)-
Prepara rea termica a camii (>50°C) duce, de asemen ea, la omorar ea cisticercilor.

168
 12. \Vhite A.C. Jr. , We ller P .F.: Cestodes. Jn : Princ iples
M('di cinc: T. R. Hnrisson, 15th ed., C'lrnrc I11·11 - L',vmg
· t
s one, 200 1, 1248-12so.
of lnter~al
13. z tumg S.F.: Treatm ent of 60 cases with Taen ia solium infecr
. ion b
praziqrnmtcl: Zhongguo Ji Sheng Chon g Xue Yu .Jt Sheng Chon
g Bin Y
g 2a Zh·
2003, 2 1. 4. 196. I.

3. CIST ICER COZA

Cisticercoz a uman a este deter minat a de evoul tia larve i Cyslicercus

eel 1
u ose
la om , in locul gazde i inetn nedia re naturale, porcul. Poate fi o comp
licatie gravaa
teniazei cu T. soliurn .
1. Morfologie
Form a cisticercilor varia za in rapor t cu organ ul parazitat. Astfel, in
mu~chi
sunt fudiformi, in ochi, sferici, iar in creiere, ramificati in spatiile ventri
culare.
2. Ciclul evolutiv
Infec tia se realizeaza in¾ din cazuri prin inges tia de oua embrionate,
odata
cu legum e, fructe , apa, prin intermediul main ilor murd are sau,
mai rar, prin
autod igesti a proglotelor batrane refluate pana in stoma c pnn
mi~cari anti-
peristaltice, in timpu l varsaturii (auto-infectie) .Se elibereaza embri
oni hexacan\i
care se raspandese pe eale circulatorie in organism. Se locali
zeaza m tesutul
subcu tanat, mu~chi scheletici, in creier (neurocisticercoza) ~i, mai
rar, ill ochi ~i
miocard.
3. Tabloul clinic este conditionat de numarul de cisticerci ~i de localiz
area
lor.
Preze nta cisticercilor in mu~chi sau subcutanat este bine suportata de
botnav.
Cistic ercoz a cerebra/ii poate evolu a grav, cu fenom ene de hiperte
nsiune
intracrania.na, epilepsie , fenomene neurologice focale , tulbu rari psihic
e.

170
 . . ·rcozo oc ula rtz. co nsecin
C,s (ICL . .
\a a localizarii int .
. 6
•n cxo l1a\m1e ~1 strab 1sm sau tul - raor tta\c a cisticercului se
, nitl·~I:\ pn' bu rari de ved ~
111·1 _ ,~ra anteri oara sau posterio ere , m cazul plasarii intra-
,)(\11•
·1rc (can ara).
}. Diagnosticul de lab or ato r

l .1 Diagnosticu l parazitologic
se bazeaza pe examneul
n,ac roscopic ~i microscopic a direct
unui cisticerc extras prin bio
psie, cutanata sau'
01 uscular.

1_2 Diagnosticul serologic este uti

l 10 cisticercoza cerebral~ preciz
and
eriologia 1n 50 % din cazuri. An tic
orp ii specifici se evidentiaza in
special prin IFI.
1.3 Diagnostic oftalmoscopic
Examenul oft alm osc op ic pe rm
ite vizualizarea cisticercului
situat intra-
ocular.
4.4 Diagnosticul radiologic
Examenul radiologic ev ide nti az
a cisticercii cerebrali.
2. Tratament
2.1 Tratament medicamentos. Se rec
omanda:
- Al be nd azo l (E SK AZ OL),
in doza de 15 mg / kg /zi, in 2 prize,
cure va ria bil e in functie de evolu
tia clinica, sau
Pr az iqu an tel (B ILTR ICI D) , i
do za de 50 mg / kg /zi, in 3 pri
ze,
timp de 1-2 sap tam an i. Curel
e ulterioare sunt indicate dupa
1-3
luni.
Se asociza co rti co izi pe ntr u ev ita
rea unui eventual ~oc produs pri
de anti . n eliberarea
gene ~1 pentru dim inu are a ed em
2.2
ulu i cerebral. \
Tratamentul ch iru rg ica l est e
indicat in formele Subcutanate
tnUsculare. sau

Bibliografie
in p 1. Garcia H.H., Go nz ale z
A.E., Gi lm an R. H. ; Cysticerosis
eru : Diagn . Working Group
of Taem.a so z·,um cysticercosis; Curr.
G· osis, tre atm en t an d co ntr ol
Ptn k,-
. '-lUect n·
. lS. , 2003, 16, 5, 411-419.

171
 llVl\tl ENOLl!:PIS NANA

,stc un ccstod mic al tubului digestiv al omului.

I!. nm ,a l; ,
Morfologic
t. 1
J. / Adu/tu/ mascara 10-30 mm lungime/ 0,5-1 mm lafime.
Scolexul, globulos, p rezinta 4 ventuze sferice ~i un rostru retractil, armat cu
~ de 20-30 de carlige. Gatul este subtire ~i scurt. Strobila este alcAtuitA
0 coroan
. . a 200 proglote fine, trapezoidale. Porii genitali unici sunt situafi unilateral.
din circ,
~trei testiculi in linie; uterul gravid este sacular ~i confine 80-100 oua.
poseda
J.2 Ou! oval, masurand 40 µm / 30 µm este delimitat de o membrana

extema transparentii ~i de o membrana interna cu doua proeminente polare, pe

care se insera 4-5 filamente subfiri; confine un embrion hexacant.
2 Habitat
H. nana se localizeaza in intestinul subfire, adesea in numar foarte mare.
3 Raspandire geografica
H. nana este cestodul eel mai raspandit, interesand 45-50 de milioane de
oameni, dintre care 2/3 traiesc in Asia. Se intalne~te sub forma endemica, in
special la copii, in ta.rile tropicale. in ta.rile temperate se inregistreaza cazun
individuale, dar ~i izbucniri epidemice in colectivitatile de copii.
4 Ciclul evolutiv
H nana este singurul cestod monoxen. Ciclul evolutiv este direct, cu un
stadiu tisular enteric.
5 Mod de contaminare

Omul se contamineaza prin ingestia oualor infectante odata cu apa ~i

Cflldita ii . . .
t e consumate, sau prin maini murdare. In contact cu sucunle digestive,
elllb ·
nonul hexacant eclozeaza ~i se fixeaza profund "m v1·1oz1tat1
· ·1e ·mtest1na
· 1e,
evolueaza "' "' . " . - -
ll1 cateva zlle m larva cisticercoida (forma pseudovez1culara ce mascara
25 o µrn .
1
~ contine un scolex invaginat); apoi, cisticercoidul cade in lumenul

173
 intestinal. sc fixcazi\ prin scolcxul cvag inat ~i dcvi
nc, in I 0- 12 zile, adult ~
. f' .
s¼\ chm inc oui\ in circa 1 !uni\ de Ia m . IIJccp
eq1c. c
l)ur atn de viata a para zitului adul t este de ca teva
luni ; infe qia
. . c: . .
insa. cafiva ani, dato nta auto-m1e cpc1. se rnen11·
ne
,
Oui\le de H. nana. elem ente infe ctio ase, se elim
ina In lumenul int .
sunt inva zive pent ru aceea~i gazd a, la nive lul estina1 .
muc oase i iliace e . ~1
auto infe ctia inte rna; ouale eliminate in fecale ' Xp1ICand
pot fi vehiculate spre gura de
main ile pers oane i parazitate (aut oinf eetia exte rna)
.
6 Roi patogen
H. nana este agentul etiologic al him enol epid ozei .
Este o para zito za prezenta la copi i, lega ta de mec
anismul fecal-oral ~i de
auto infe ctia man uala . Imunitatea cre~te prog resiv
cu varsta, faeilitata de existenia
stadiului tisu lar larvar.
Him enol epid oza, ca ~i strongiloidoza, este o infeetie
oportunista.
La imu node ficie nti, se intalnesc forme grave,
cu larve cisticercoide
dise min ate in ganglionii limfatici mezenterici, plam
ani, etc.
7 Tab loul clinic
La adul t, himeolepidoza este asimptomatica.
La copil, se intalnesc tulburari digestive ( in
special diaree ~i dureri
abdo min ale), tulburari nervoase ~i alergice.
in infectiile masive, favorizate de autoinfectie, se adauga anem
ia ~i retardul
statu ro-p onde ral important.
8 Diagnosticul de laborator
Sem ne de orientare
Hipe reoz inof ilie mod erat a (5-10%).
8.1 Diagnosticul de certitudine se stabile~te para ~ in
zitologic ~i consta
evid enti erea oual or caracteristice in materiile fecale
9 Tra tam ent
Se reco man da:

174
 • I (T RI J)EMIN ) cp.0 .500g . Se admini s treaza: la adult: in prima
\'irlo sa111 I(
- '
~ de a 1,,1c · de 4 c p .. m es tcca tc in g ura (divizate in 4 prize fo timpul
' 1 (klZ< .
11
/1· . • ~1c 2 c p, timp de 6 z ilc; la copil: pana la l an - 0,250g,· fntrc J -3
.. -1or ) • 'n1)0I ca . .
11 1( ~c • , _g ani J ,5 g; iar peste 8 a111 - 2g .
._o.sg: 1ntre 2 .
1111
: . . entul este bine tolerat; eficac1tatea este de 90%. Se asociaza cu
~~ed1cam
. act.de de fructe . ' ce faciliteaza eliminarea mucozitatilor ce proteieaza J
~ucun
rarazitul. . .
_ Praziquantel (BIL TRI CID). Se adm1rustreaza in doza de 15-20 mg/kgc, in

priza unica.
Eficacitatea este de 90%.
Controlul dupa tratament se face pnn examene coproparazitologice
saptamanale, timp de 4 luni (rumenolepidoza da recaderi tardive).
JO Prevenpe
Prevenfia genera/ii se realizeaza prin spalarea regulata a mainilor; ~1 alte
masuri de intrerupere a mecanismului de transmitere fecal-oral.

Bibliografie
I. Di Lernia V, Ricci C, Albertini G.; Skin eruption associated with
Hymenolepis nana infection; Int J Dermatol. 2004 ;43(5):357-9
2- Gahm-Hansen B, Pedersen C.; Hymenolepis nana (tapeworm).
Parasitologic diagnosis; Ugeskr Laeger. 2000, 30; I 62(44):5960
3
· Mirdha BR, Samantray JC.; Hymenolepis nana: a common cause of
paediatric diarrhoea in urban slum dwellers in India; J Trop Pediatr. 2002,
48(6):331-4
4- Si · · .
. . nvichayakul C, Radomyos P, Praevanit R, et al; Hymenolep1s nana
Ulfection i .
n Thai children; J Med Assoc Thai. 2000;83(9): 1035-8.

175
 EC l·IIN OC OC C LIS G ltA NlJ LO SlJ S

l.M orf olo gic

I. I A du/111/ cstc un ccs tod 1111 c, de 3-6 mm
. lung im e. Sca le •
vcn tuzc ~1 o cor oa na dub l a de cro~ete xu1 ctrc 4
. Gatul es te foa rte s ub~ire strob·I·
. , , a est
a Icatu1ta din 3 p rog lote ; ulti m a, ma i ma
re, co n~in c utc rul plin cu oua emb . e
(ase ma nato r cu a cclo rl altc tenii ). nonate

D upa rupe rea p rog lo te i term ina le, o ualc

se elim jna c u m ateriile feca le.
1.2 Ou / este ovo id , cu dia me trul de 30-40
µm ; a re un pe re te dublu cu stria!ii
radi are !;,i con tine un emb rio n hexaca nt,
de 25- 30 µm .
1.3 Hid atid a (chi st hida tic) cste larv a de E. gra
nulo sus .
Din pun ct de ved e re m o rfol ogic este un
chis t ce con~ine un lichid hidatic ~i
sco leq i.

1.3.1. Peretele chistic este alca tuit din 3 mem

bra ne:
- adv enti cea , la exte rior, fibr o-sc lero asa; nu
este de orig ine parazitara; este
iesu tul org anu lui par azit at com pre sat de
evo luti a para zitu lui.
- cuti cula , sau mem bra na anh ista , gro asa de
1-2 mm , elas tica , cu aspect de
albu ~ de ou coa gul at, uni lam elar a; se com
por ta ca o mem bra na de dializa.
- mem bra na pro lige rii sau germ inat iva, capt
u!;,e~te cutj cula in interior; e5le
foa rte sub tire , alca tuit a din celu le de tip
mez enc him al ~i emb rion ar, cu prelungiri
de asp ect cor alif onn . Est e mem bra na
fert ila ce con trib uie la formarea cuticulei
spre exte rior ~i a vez icul elor pro lige ne spre
inte rior .
Vez icul ele pro lige re, cu diam etru l de
500 -10 00 µm sun t inserate pe
·
mem bra na pnn tr-u n pe d'1cu I i:m, c:
ce se poa te rup e cu u~u nnta · •
; conti. n 10-ZO
pro tosc olec ~i inva gina ti. Pro tosc olec ~ii
ova lari , mas ura nd 100-200 ~un 10
dia met ru, au dou a pos ibil itat i evo luti ve:
- ing erat i de cain e, gaz da def init iva, dau
na~ tere teni ei adu lte;

176
 _ 1,, g:1:1.dclL: i111 crnH.:di ~1rc, sc vezic ul caza, dand nn~lcrc la o slruclura identica
!iicl:,1id:1 111:1111 i'\, c.: u o culi cul J ~i 111c111bra11a proligera. Accasta vczicula se poale

()duce :
• in hidat ita primara, 111 stare de suferinta, dupa fisurare sau rupere;

7 jcul izan..: cndogc na. formfindu-se veziculc fiice ;

• in cx tcriorul hidatidci , vcziculizare exogena, rar 1ntalnita la om;

• b di stan\ a, dupa fo nn area sau ruperea chistului, producandu-se hidatidoza

J.J.2. lichidul hidaUc, clar ca ,,apa de stanca", contine vezicule proligere ~i

rotosco lcq i (ni sip hidatic)
2 Habitat

E. gronulosus 111 stare adulta traie~te tn intestinul subtire al cainelui, tn

pccial , ~i a alta r ca.nide salbatice (lup, ~acal , hiena).
3 C iclul evolutiv

Gazda definitivii (cainele). Adultii elimina oua, elemente infeqioase, pnn

ateriile fecale.
Gazda intermediarii este reprezentata de ovine, bovine, om.
2.3 Mod de co11tami11are
lnfeqia cu E. granulosus se poate realiza direct prin contact cu animalul
arazitat, prin atingerea blanii cu mainile, care favorizeaza ingerarea oualor ~i
ndirect, prin alimente sau apa contaminate cu ouale parazitului; mu~tele pot juca
ol de vectori rnecanici.
Ouale elibereaza in tubul digestiv embrionul hexacant, care penetreaza
II I • • trece in circulatia sanguina. Se localizeaza in ficat (50-70% din
azuri), plaman (20-30% din cazuri) sau 1n orice alt organ, cum ar fi creier, inima,
s; evolueaza lent in aceste organe ~i formeaza o larva, hidatida (chist hidatic).
Cand gazda intermediara (ovine, bovine) moare, viscerele ce confin hidatida
sunt infeqioase pentru caine. Fiecare protoscolex poate deveni, Ia caine, tenie

adulta.

177
 ~
Omul constituic, 111 acest cic lu, un impas parazi tar $i es te doar
.
acciuc
gazda interm ediarii. nta1

Fig. 16 Ciclul evolut iv la Echinococcus granulosus (dupa: CDC).

4 Roi patogen
Cesto doza produ sa de localiz area hidatid ei (larva ) 1n organi smul omului
se
nume~ te hidati doza.
5 Raspi ndire geografica
Hidat idoza are o raspan dire cosmo polita cu o frecve nta mai mare in zonele
cu numer oase cresca torii de ovine ~i bovin e. Este intfilnita endem ic in
Au 5tra lia.
Noua Zeelan da, estul ~i sudul Africi i, Amer ica de Sud, Europ a Central 1
a ~
Orien tul Mijloc iu. in Roma nia, infecf ia hidati ca intere seaza 45% din
teritoriul
tarii ; unele judeie (Cons tanfa, Tulce a, Galati , Braila, Ialom ita, Sibiu, ·) unt
5
CluJ
cndem ice sau hipere ndemi ce.

178
 6 Tabloul clinic
D·stinucm
I. ~
doua fo nne:
_ hidatidoza primara sau de prima localizare

_ hida tidoza secundara, ca unnare a ruperii spontane sau traumatice a

chistului ~i diseminarii protoscoleqilor i'n cavitatea peritoneala sau pleurala.
6.1 Hidatidoza primarii este asimptomatica multi ani. Manifestarile clinice
tardive sc datoreaza complicatiilor ce pot surveni, ca urmare a dezvoltarii
parazitului: compresiune, fi surare, ruptura, infecfie.
6. 2 H idatidoza secu11darii, peritonealii se manifesta, eel ma1 frecvent,
dramatic, prin sindrom peritoneal ~i ~oc anafilactic. Rar, dupa o evolufie
asimptomatica, apare tardiv o hidatidoza secundara, multipla a peritoneului.
Ruperea unui chist hidatic in cavitatea pleura/ii determina dureri toracice
violente, 1nsofite de dispnee, febra, fenomene alergice generale; se intalne~te,
extrem de rar, ~ocul anafilactic.
Deschiderea chistului intr-un vas mare, daca nu este fatala, determina
hidatidoza secundara generalizata.

7 Diagnosticul de Jaborator
Semne de orientare
Hipereozinojilia este prezenta doar in faza de invatie sau, cand chistul
hidatic se fi surcaza.
7.1 Diagnosticul serologic consta. in evidenfierea anticorpilor specifici. Se
utilizeaza diferite tehnici: imunoprecipitare, ELISA, IFI, hemaglutinare indirecta,
Western Blot.
Examenul serologic stabile~te diagnosticul in 90% din localizarile hepatice
~i numai m70 - 75% din localizarile pulmonare.
Cercetarea IgE specifice, in chistul hidatic pulmonar, amelioreaza
diagnosticul.

Urmarirea evolufiei titrului anticorpilor serici are importanta prognostica.

179
 Eco tomogrn.fin m.-nciat,i cu e.xnmenele serologice este ul'J
7. 2 I a Pen,
detectarea purtatorilor de chisturi la tente, la persoane cu rise 'i'nalt d" ru
rn zone
cndcmicc.
7.3 Diagnosticul, de certitudine, este parazitologic.
In mod obi~nuit
. , diagnosticul parazitolog ic nu este utilizat, deoarece pu .
nq,a
chistului este formal contraindica ta.
Este posibila, totu~i, sub control ecografic ~i asigura diagnosticul
preoperator .
Diagnosticu l paraz itologic se recomanda:
- pentru identificare a elementelor une1 vom1c1 hidatice sau pentru
confinnarea etiologiei unui chist operat.
- pentru aprecierea vitalitatii (~i deci riscului une1 hidatidoze secundare)
scolec~ilor prezenti in chistul fisurat sau rupt.
8 Tratament
8.1 Tratamentul chirurgical consta i'n extragerea chistului hidatic
(hidatidecto mie)
8.2 Tratamentul medicamentos se recomanda in chistul hidatic inoperabil,
in hidatidoza primara, pre ~i postoperato r, ~i hidatidoza secundara.
Albendazolul (ESKAZOL ), cp 400mg, se administrea za i'n cicluri de 400
mg/zi in 2 prize/zi, timp de 4 saptamani, 3-4 cicluri mtrerupte de 2 saptamani de
pauza.
Tehnica PAIR (punctie, aspiratie, injectie ~i reaspiratie) se aplica in cazurile
inoperabile. ,
In timp ce pacientul prime~te antihelmint ice pentru a reduce riscul
diseminarii infectiei, lichidul hidatic poate fi aspirat cu un ac subtire, sub conrrol
tomografic computeriza t. Este inlaturat aproximativ 30% din Iichidul hidatic.
Apoi este instilat in cavitatea chistica un volum egal de etanol 95%, clorurii de
. . . .
sodm 20% sau alt agent protoscohc1 d ~1 dupa 30 de minute de reac,tie este
. t . R ezulta t e Ie o bt·,mut e m
reaspira " ~ 1"nhib"1t1a
. d1ca · sau involutia c h.1stulw· · pentru

180
 • ,.. 1. 1·scului hidatidozci sccundare sc recomanda un tratamcnt medicamentos
cducc1e,. ·
, .,1wr (4 zi le "i"naintca intcrvcn~iei) ~i postopcrato r ( t -3 luni).
rcopct,
9 Prcvcnfic
Preven/ia genera/a urmarc~te fotreruperea ciclului evolutiv al parazitului
prin distrugerea stadiului adult (eliminarea cainilor vagabonzi ~i tratarea ]or cu
praziquantel) ~i a larvelor ( distrugerea viscerelor parazitate detectate prin control
vetcrinar). In educatia populatiei din zonele endemice se va insista pe modalitatile
de contaminare ~i masurile individuale de igiena generala.

181
 ECI II Nococc us Mu LTI LOC u LA ll us_ ___ ,,,,,
..,

1.Morfologie
1.1 Parazitul adult masoara 1,2-3,7 mm ~i
1.2 Ouiile sunt asemanatoare cu E.granulosus.
1.3 Larva (hidatida) este o formatiune solida (nu chist
ica ca larva de £
granulosus) 1nconjurata doar de cuticula ~i membrana proli
gera ; nu are adventic
e.
Este alcatuita din mai multe cavitati neregulate, ce conf
in o cantitate mica de
lichid ~i rareori scoleqi. Pe sectiune are aspect de miez
de paine.

2.Habitat
Tenia adulta traie~te in intestinul vulpii.
Hidatida se localizeaza la nivelul ficatului gazdei intermed
iare.

3.Ciclul evolutiv
Gazda definitivii este vulpea ro~ie sau polara; uneori,
pisica sau cainele.
Gazda intermediarii este reprezentata de rozatoare
~i, in mod accidental de
om.
3.1. Mod de contaminare
Omul se contamineaza indirect, prin ingestia de oua, elem
ente infecfioase,
consumand vegetale salbatice poluate cu dejec1iile vulpii
(sau cainelui) parazitate,
sau manipuland direct vulpi (sau caini) pea caror blana se
afla oua.
La om, evolutia larvei nu gase~te conditii optime ca la
gazda intermediara
naturala. Din vezicula primara iau na~tere, prin proliferar
e exogena, alte vezicule,
de dimensiuni variate. Hidatida, lipsita de adventice,
are tendinta de a invada
tesutul prin prelungiri racemoase; datorita unei activ
itati necrotice sapii in
parenchimul ficatului alveole.

182
 4.Rol patogcn
t,;. m11/tilocularis este agentul etiologic al hidatidozei a]veo]are,
111ultilocularc.
S.Raspandire gcografica
E. multilocularis se intalne~te in emisfera nordica (America de Nord,
Siberia, Japonia, Chjna de Nord).
Este endemica in Europa Centrala, incluzand Germania, Austria, Franta,

In regiurule nordice, vu]pile polare se hranesc cu rozatoare. Rata infecfiei la

vulpi variaza intre 40-100%, iar la rozatoare 15%. Oamenii se infecteaza
accidental, cei mai expu~i fiind vanatorii ~i cei ce prelucreaza blanuriJe de vulpi.
6.Tabloul clinic
Clinjc, echinococoza multiloculara simuleaza un cancer hepatic cu
manifestari hepato-biliare ~i alternarea rapida a starii generale.
Complicapi posibile: hipertensiune portala, metastaze in alte organe, rn
special pulmonare sau cerebrale.
7.Diagnostic de laborator
Semne de orientare
- mpergamaglob ulinemje
- semne de colestaza; cre~terea fosfatazei alcaline ~i a GGT.
Diagnostic serologic
- Evidentierea anticorpilor specifici stabile~te diagnosticul de certitudine. Se
recomanda tehnica ELISA - E. multilocularis cu antigen purificat de E.
multilocularis
8.Tratament
Tratamentul medicamentos cu Albendazol, administrat perioade lungi de
~I
ti.mp, inhiba evolufia parazitului, permifand supraviefuirea pacientului.
Tratamentul chirurgical consta in hepatectomie segmentara sau lobara; nu
eS te posibila doar exereza chistului lipsit de adventice.

183
 9.Prcvcn~ic
Prtv~n1in indiv idua\a consta 111 cv itarca co ntactului cu vulpca ,
blan
precu m ~l cu alimc nte din mcdiul ex teri or po lua tc cu clejec
tele s a sa,
aIe (fn. ltC\e
.
salbat icc).

Bibliografic

1. AnlID ann R .W., Ecker t J.: Cesto des Echin ococc us; Gastr
oenterol. Clin.
North . Am., 1996, 25 , 655-6 89.

2. Bart J.M. , Bardo nnet K. , E lfego un M.C ., et al. : Echinococcus

granulosus
strain typin g in North Afric a: comp arison of eight nucle ar and
mitochondrial DNA
fragm ents; Paras itolog y, 2004, 128, Pt 2, 229-2 34.
3. Blant on R.E. , Okelo G.B.A ., Kijob e J. , et al.: Antib ody responses
to in
vitro transl ation produ cts follow ing alben dazol e thera py
for Echinococcus
granu losus ; Antim icrob . Agen ts Chem other ., 1991 , 35, 1674- 1676.
4. Cabre ra M., Cano va S., Rosen zvit M., Guar nera E.: Identi
fication of
Echin ococc us granu losus eggs; Diagn . Micro bial. Infec t. Dis., 2002,
44, 1, 29-34.
5. Devi C.S., Parija S.C.: A new serum hydat id antig en detect
ion test for
diagn osis of cystic echin ococc osis; Am. J. Trop. Med. Hyg. , 2003,
69, 5, 25-28.
6. Force L ., Torre s J.M., Carri llo A., et al. : Evalu ation of eight
serological
tests in the diagn osis of huma n echin ococc osis and follow -up
; Clin. Infect. Dis.,
1992 , 15, 473-4 80.
7. Ito A., Romi g T., Takah ashi K.: Persp ective on control
options for
· ococc us mu1ti·1ocu1ans
Echm · wit· h part1c ..: nce to Japan ; p aras1·tolo°0 Y 2oo3,
· u Iar re1ere
'
127, Supp l, S159 -172.
8. King C .M. : Echin ococc osis (Hyd atid and Alveo lar Cyst Diseases).
Jn:
Princ iples and Prac tice of Infectious Diseases; Mand ell, Doug las, ett (eds.),
Benn
5 th ed., Chur chill- Livin gston e, 2000 , 1962- 1964.

184

d
 ORDJNUL PSEUDOPHYLLIDEA
DJPHYLLOBOTHRJ UM LATUM
(BOTHRJOCEPHALUS LATUS)

1.Morfologie
1.1 Parazitul adult are I 0-15 m lungjme. Scofexuf. ovalar mas~u .
, ' rand 2.3
mm lungime/1 mm la.time , prezinta doua ~anturi longitudinale, numite botridii
) cu
rol de fixare. Gatul este foarte scurt, iar strobila este alcatujta din circa 3000 de
proglote trap ezoidale. Prin transparent-a, se observa :in centru, o masa plurilobata.
uterul mai inchis la culoare, de unde denumirea de tenia vargata. Uterul este
prevazut cu un orificiu de ponta (tocostom), ventro-median, fo apropierea porului
genital. Dupa ponta, proglotele finale sunt lizate precoce ~i, de aceea, sunt absente
in materiile fecale.
1.2 Oul, oval , de culoare bruna, rnasoara 70 µm /60 µrn , este operculat ~i
neembrionat. Quale sunt eliminate cu materiile fecale, ceea ce faciliteaza
diagnosticul.
2 Habitat
B. latus se localizeaza in intestinul subtire; mai multe exernplare pot parazita
acela~i individ.
3 Ciclul evolutiv
Botriocefalul este un cestod tri-heteroxen obligator, al carui ciclu evolutiv se
desr~oara numai in apa duke. Are 2 gazde intermediare: crustacee ~i pe~te.
. . t cilia~
Dupa maturare, oul ehbereaza in apa un embnon hexacan
corac1·d·rum. D aca- acesta este "mgh'1t1t · (genul Cyclops sau
· de un crustaceu infienor .
• CJe J.D.
Diaptomus), prima gazda intermediara, strabate peretele intestinal, aJUO.:,
•un(Je
· 1- t c l - · ,J- d
cav1tatea genera a, se va rans1orma m arva procerco1ua e
A 400 µrn ' care aJ "
. a fie
• - • -,1- trebUle s
Ia matuntate dupa 15 zile. Cyclopsul, purtator de larva procercorua . ,,.,
• Jbib"'··
inghitit de un pe~te camivor de apa duke ( a 2-a gazda intermediara): ~nuca,

186
 . . It Aici, larva mi greaza 111 musculatura ~i v1scere (in specia l ovare) ~ 1 se
11
11 hll ·
• _ 1 a in /arvli plerocercoida, cu aspect vermiform masuran<l 1-2 cm
transfo1 t1 ' ,
. , JJrczcntand botridii ~i un inceput de segmentare.
Jung1n1c,
Larva plerocercoidii este elementul infeqios pentru gazda defini tiva.
Gazda definitiva poate fi omul, variate animale domestice (caine, pisica,
pore) sau salbatice (urs, vulpe) .

I h.t AP.~ l

Ou llfembrionai
Ou tl't\~fonQt ( '. t1 ma~erii ftcale)
('in ar)

Fig. 17. Ciclul evolutiv la Diphyllobothrium latum (dupa CDC).

4
Mod de contaminare
Omul (ca ~i alte mamifere ihtiofage) se contamineaza prin ingestia de pe~te
cnict, afumat sau insuficient sarat sau preparat termic.

187
 Larva plcroccrco id a sc fi xeaz[t pc muco asa intcs . . ~
tin ala cu ajuto rul .
•
V ,..

cre~t c ~1 sc trans fo rma 111 adult 111 cu1 s de 1-2 !uni .

,.. • • •
botri diilo
r,
Durata de viata a botri oce falului este de 10- 15 ani.
5 Raspandire geografica
B. latus are o raspandire cosm opoli ta, in special 'i n regiunile
lacustre.
In Europa, exista 3 focare endemice princ ipale: tarile baltice regi·
, unea
lacur ilor elvet iene ~i Delta Duna rii.
Se mai gase~te In Japo nia, Afric a centrala, Chi le ~i 'in SUA
, de-a lungul
tannu lui pacif ic ~i mFlori da.
6 Roi patogen
B. latus este agentul etiologic al botriocefalozei. Aces t paraz
it, de~i de talie
mare , este bine tolerat.
7Tabl oul clinic este domi nat de manifestari clasic e de teniaz
a: grerw; ,
durer i abdo mina le, episoade diareice, tulburari de apetit, la
care se adauga, rareori,
o allemie de tip macr ocita r ~i megaloblastie. Anem ia se produ
ce prin carenia de
vitam illa B 12, care se fixe_a za Ill tesuturile parazitului.
8 Diagnosticul de laborator
Sem ne de orientare
- Hipereozinofilie moderata (20% )
- Anem ie megaloblastica, uneori
8.1 Diag nosti cul parazitologic, de certitudine , consta in eviden
tierea
oualo r Ill materiile fecale. Diagllosticul este simp lu, dator
ita numarului mare de
oua elimi nate zilnic.
9 Tratament
Se recomanda:
Niclo sami d (TRE DEM INE) . Se admi nistre aza, la adult , in doza · ~ de 2 g.
unica
Vitam ina B 12, in caz de anemie.
Efici enta tratamentului cons ta in elimi narea cestodului cu ex sau, 3
sco l '
exam ene coproparazitologice negative, repetate • ptan1a.t18•
la interva 1 de O sa '
efect uate dupa doua luni de la tratament.
188
~
/{} prcVl'ntic
, .., -ct)lll:l tldi\ cv itarca consumului de pqlc crud, sau insuficient prcparat
~c ,~
.. •le \)krnccrc,,idc sunt omorate prin ment·inerea la temperaturi de
. ' I :II\ L t
cnll i t .
. ) <k 15 minute, sau la temperatura de -20°C timp de 24 ore
off'(. tllll\ ' .

Hihliografic
I . Dick TA, Nelson PA, Choudhury A.; Diphyllobothriasis : update on
ca,cs foci , patten1s and sources of human infections and future
}n.unan - '
-·d., 1-ations: Southeast A sian J Trap Med Public Health. 2001 ;32 Suppl 2:59-76.
con:::.1 "'

2. Dupouy-Carnet J, Peduzzi R. ; Current situation of human

diphyllobothriasis i.n Europe; Euro Surveill. 2004 1;9 (5)
3. Fuchizaki U, Ohta H , Sugimoto T.; Diphyllobothriasis; Lancet Infect

Dis. 2003 ;3(1):32

189
 ~
2. iNCRENGA.TURA NEMATHELMINTEs

CLASA NEMATODA

Definitie
Nemathelm intii sunt vienni care in stadiu1 larvar ~i adult au corpul c'J'
• I Indric
efilat la extremitati. Majoritatea celor care paraziteaza omul apartin l '.
· c ase1
Nematoda.
Nematodel e sunt acoperite de o cuticula cu striatii transversale , rezistenta
)

bogata in chitina; sub care se gase~te o patura hipodermic a cu patru ingro~ari

longitudina le. in spatiul dintre acestea se gase~te patura musculara ale carei fibre
sunt paralele cu axa longitudina la a corpului.
Prezinta o cavitate generala, pseduocelo m, plina cu lichid. Sexele sunt
separate cu dismorfism sexual accentuat: masculul, mai mic, are extennitatea
caudala recurbata ventral. Fecundarea este intema ~i implica acuplarea sexelor.
Dezvoltare a se face fara metamorfoza. In timpul cre~terii larvele naparlesc de 4-5
ori (tegumentu l stadiul anterior este indepartat). Parazitii adulti nu se multiplicii UJ
organismul gazdei. Numarul mare de paraziti rezulta fie dintr-o infectie multipla
sau ca urmare a unor infectii succesive. Exceptie face Strongyloid es stercoralis
care are un ciclu endogen.

Caractere morfologic e
Nematodel e nu au organe de fixare. Corpul este nesegmentat. Poseda:
un sistem locomotor subtegumen tar (mu~chi), care le confiera~ 0 mare
mobilitate
un sistem nervos
un sistem exrector
. d'n 0ouril,
un tub digestiv complet, deschis la ambele extermitati, aldituit 1 de
• ~
·urata
faringe, esofag, intestin mediu, rect ~i un anus. Gura este inconJ ·

190
 papi le sc nzorialc ~i un eo ri armata cu lama ~i cro~ctc. Eso fagul poate fi
cilindric (strongi lod) , uni from pe toata lun gim ca sa, sau rabditoid , di Jatat in
partca postcrioa ra , forman d un bulb. Ncmatod ele sc hranesc fie cu sange,

fie cu chil intestinal , fie cu li chid interstiiial 1n cazul parazifilo r ti sulari.

un sistem reproducator, djferntiat pe sexe sub forma de testicule ~i ovare.
Uterul contine oua. Ponta (eliminarea oualor) fluctueaz a in timp. La
majoritatea nematode lor organele reproducatoare sunt duble; unele au un
singur set (Trichine lla ~i Trichuris)

Caracter e epidemio logice

Toate nematodele intestinale sunt monoxene. Majoritat ea sunt specifice
omului care reprezint a ~i sursa de paraziti. Exceptia de la aceste 2 reguli o
reprezinta Trichinella spiralis (bi-heteroxena ~i cu sursa animala de paraziti).
Toate speciile sunt cosmopolite. Unele specii exigente din puntc de vedere
al temperaturii in stadiul larvar exista 1n stare endemica numai in ta.rile
tropicale.
lnfectia la om se produce diferit prin:
ingestie de oua embrionate: Ascaris, Trichuris, Enterobiu s
patrunderea activa transcutanata a larvei strongiloide (Ancy/os toma,
Necator, Strongylo ides)
Durata de viata a nematode lor in organsimul uman este variabila. Ascaris
lumbricoides traie~te cateva luni, Trichuirs trichura, cativa ani, Ancylost oma
duodenale, mai mult de 15 ani.

191
 ENTEROfJIUS VERMJCULARIS
(OXYURIS VERMI CULARI S)

1. Mor folog ie
anteri oara gu
1.1. Adu /tu/, la ambe le sexe , prez inta la ex trern itatea ra.
a la muco asa intestinal·a ~I.
·1 ncon jurat a de 3 buze retra ctile, asigu rand o fi xare solid
ifica rea parazitului pe
doua crest e longi tudin ale Iater ale, penn itand ident
prep arate le anato mo-p atolo gice.
Masc ulul maso ara 5 mm/ 0,2 mm ~1 are extre m itatea caudala recurbata
poste rioara este subtire
ventr al. Feme la maso ara 10 mm/ 0,5 mm, iar extre mitat ea
~i ascuf:ita.
inconjurat de un
1.2. Ou/ - ovala r, asim etric, maso ara 60 µml 30 µm , este
l.
invel i~ subtiJ"e, trans paren t, dublu , conti ne un embr ion mobi
2. Hab itat
plare multiple, fo
Ente robiu s verm icula ris se local izeaz a, sub form a de exem
zona ileo- cecal a.
3. Rasp andi re geog rafic a
ent prezent la
E. verm icula ris este un paraz it cosm opoli t, strict uman , frecv
etc.
copii . Evol ueaz a sub form a de epide mii famil iale, ~colare
4. Ciclu l evolu tiv
Paraz ifii adulti traiesc m cecu m ~i se hranesc cu materie organica. Durata de
viata este de aprox imati v o luna. . ul
- inteStlD
parcu rg
Dupa acup lare, masc ulii rama n pe loc, in timp ce feme lele
terul anal ~i se fixea za in Pl1·uriJe anale,
gros de la un capa t la altul, foqe aza sfinc · a]es
se produce rnar
unde elibe reaza ouale, dupa care mor. Fixar ea in pliur ile anale
ral. .
seara ~i la debutuJ noptii, antre nand aparifia pruritului vespe . Aceast3
.
Oual e embn onate sunt infectioase in mom entul pontei. ··ror

· _c.ect1a
· e perm1·1 e au to-11u · aza- cu ouale propru
· ( su b.1ectu l se conta mme
part1· cuJantat

192
a
Auto-infc ciia explica intcnsitat ca parazitism ului. Paptul ca o ua le s unt
p:tr:tzip). . .
. , , .; cxplidi contag1o z1tatca mare a parazitism ului.
infccpO,lSl.
lnfectarc[I sc face p rin ingestia oualo r, din care eclozeaza 'in intes tin
. ·onii ce se transfonn a 111 adulti dupa un interval de 2-4
saptfunan i.
ctn 1l)!l '

Ou f.'mbr-ionnt
A Ci 1"1(J~t"tl1 de om)

I?

A Ou ~mbrionot
('f'l pliuril~ of'\dk,) 0

A.• SiQ~iul infrctios

,A z 5tadiul ck di~nostic
Q . Adutti
( in C~CUffl)

Fig. 18 Ciclul evolutiv la Enterobius vermicularis (dupa CDC).

5. Roi patogen
E. vermicularis este agentul etiologic al enterobiozei sau oxiuroze i, cu
evoluti .
e croruca, autointretinutii.

193
 6. Tablou l clinic
Simpt0 tnul princip al cste repreze ntat de pruritul anal, mai ales ,
3
Vesperal '
asociaz a dureri abdomi nale, episoad e di areice, 111anifestari nervoase (' · 8c
inson,n·
tulburar i de comportan1ent, co~mar uri). Periana l, se constata leziuni deg le,
rataj .
E. vermicularis poate dete1mi na, la fetite, vulvo-vaginite prurigin
oase, Prin
migrare a femelel or in perioad a de depw1ere a oualor.
Patrund erea parazitilor in apendice poate provoca apendic ita acuta sau cronict
7. Diagnostic
Diagno sticul de enterob ioza poate fi stabilit de bolnavu l i'nsu~i sau de
anturaju l sau; mama constata in scaunul copilulu i sau prezenta parazitilor adulti.
7.1. Diagno sticul parazitologic
Evident ierea macros copica a viermil or adulti la suprafa fa materiilor fecale.
Examen ul microsc opic pune in evident a prezent a oualor caracteristice.
Datorit a ciclului biologic particular, ouale nu sunt gasite in materiile fecale.
Tehnica de preleva re cea mai utilizata este Graham (banda adeziva) sau testul Hall
( celofan ). Preleva rea se face dimineata, inaintea toaletei regiunii anale ~i a
defeca! iei.
Hipereozinofilia sangvin a este moderata, aproxim ativ 10%.
8. Tratam ent
Terapia interese aza intreaga familie.
- Pamoat de pyrante l (COMB ANTRI M) se adminis treaza in doza unica de
1O mg/Kgc ; se repeta dupa 2 saptamani;
- Mebend azol (VERM OX) comprimate 100 mg se recoma nda m doza unicli
w ,..

de 1 cp. Se repeta dupa 2 saptamani;

- Albend azol (ZENTE L) comprimate 200 mg. Se indica la copi·1u1 cu varsta_
sub 2 ani adminis trarea de 200 mg, iar la adult in doza unica de 400 mg,. se repeta
dupa 2 saptama ni.
9. Preven tie
w• t scurt,
Prevent ia individuala se realizeaza pnn pastrare a ungh1·1·1or ta1a e
.
spalarea frecven ta a mainilor, folosirea pijamalelor.
194
 TRJCH UIUS TRICHJ URA
(TRI CHOCE PHALUS DIS PAR)

1. Morfologie
T trichiura este un nematod.
1.1. Adu/tu/ are fo rma de bici, cu portiunea anterioara efilata ca un fir de
par, reprezentand 3/5 din lungimea totala, ~i o portiune posterioara de 5-6 ori mai
groasa, confinand organele reproducatoare.
Masculul mascara 30-45 mm/ 1mm ~i are extremitatea caudala recurbata fo
forma de crosa sau spirala.
Femela, mai mare, mascara 35-50 mm/ 2mm, are extremitatea posterioara
dreapta.
1.2. Oul, ovalar, de culoare bruna, cu aspect de lamaie, masoara 50/ 25 µm,
poseda un inveli~ gros, intrerupt la poli de doua proeminenfe albicioase; este
neembrionat.
2. Habitat
T trichiura se localizeaza in colon.
3. Rispandire geografici
T trichiura are o distributie cosmopolita, mai :frecventa in farile in care se
utilizeaza fertilizarea solului cu dejecte umane.
4. Ciclul evolutiv
T trichiura are un ciclu evolutiv direct cu migrare intema entero-enterica.
• w~

T trichiura habiteaza in colon fixat prin insailare cu extremitatea efilata

.
submucoasa, fimd hematofag. Poqiunea posterioara atama in lumenul Ill· testinal.

Femela depune zilnic 5-6.000 de ouA, care sunt eliminate odatii cu scaunul. ii
. . peratura
Embnoneaza pe sol (geohelmint) in conditii favorabde de teill ~riva
. ase ca.
umiditate (in 17 zile la 30° C sau in 4 luni la 15° C). Ouale raman infectio
am.
196
• Jnfecfia sc produce p nn ingesti a o ualor em brionate odata cu fructe le,

legume le ,sau apa contami nata. Larvclc e liberate in intestinul subfire m igreaza 1n
-.i dupa o tuna devin adulfi. i n in fectiile masive poate coloniza tot intestinu l
co Ion'
gros, inclusiv rectul.
.., Dura ta de viafa a parazitului este de cativa ani (4-6 ani).

!IAOA
V ~ bn ( ~-:
~- S+adiu lnfrdios
Sfad ru d ~ diagn o.rltc

~
:=9
Lar-,o
c.lo&a~o

e
A
o·
Ou ne~l"\briooa't
ci. \( ,..,loCli pr11'l
· R')QT~rii ~ f•cale

Fig. 19 Ciclul evolutiv la Trichuris trichiura (dupa CDC).

6• Roi patogen

T trichiura este agentul etiologic al trichiurozei (trichocefalozei)

6
• Tabloul clinic

Siinptomatologia clinica este determinata de incarcatura parazitara.

P11~;,:

~
~l<ltorii unlU. nu.mar mic de paraziti sunt as1mptomatlc1;
. . . • d. • x •
e1 1semmeaza parazitul
in natura.

197
 in htlt!~lill~ nw ~lvc ~c 11\tflhtcNc 1111111lleNll1rl dl guH flve (du,.uf'I ithd
dinrcc rcbclil {uncori 1-uutgllilh)l c11t n), tulbu1·nrl 1w1·vo111-1c, i ,c,uic o111l111I
11 lil 'c,
pr(,lups 1-cctnl. /Jocro,n ,.
u,
7. lll11Jtnm1tlc de l11luu-nto.-
Eozi,u~/1//a crcsc utl\ in pcrioudu inipull\ (20-40 ¾,), ~cudc uuhn cc .
,, Pnru~,lii
d~vin ndul\i lu valori modc rolc (5- 1O '¼,).
7.1. Dlag110.ft/c11/ co1,rop,uazitologic de ccrtitudinc pcrmitc cvidcn
,·
tiCrea
oui\lo r carac terist icc .

7.2. Sigmoi,loscopia poate rcleva prezc nta adultilor.

8. Trot amcn t
Se rccomandil:
- Mebendazol , administTal oral, in doza de 100 mg de 2 ori/ zi Limp de
3 zilc,
sau
- Albendazol, admi nistra t oral, in priza uruca de 400 mg
9. Prcv cntic
Preve n/ia gener a/a se realizeazfl prin evita rea conta minar ii soJulu
i cu fecale,
educa tia pentr u sanAtate care sa asigu re o igien a perso nala ~i, in
special, spalarca
main ilor dupa defec atie ~i inain te de masa , inges tia veget alelor
dupa o prealabila
spala re ~i prote ctia speciaHi a copii lor ~i a unor grupuri cu rise ocupa
iional.
Preve nfia speci alii constli in depis tarea ~i tratar ea corecta a persoa
nelor
infec tate.

Bibli ograf ic

. . .
1. Booth M., Bund y D.A., Albo mco M., et al.: Assoc1at1on multiple
s among
. th speci.e m
geoh elmm . f·ect1on
. sm. sc hoo J c h'ld
1:rom p cm ba Js Iand·, parasitolosY•
1 ren .r..
1998, 116,85-93.
,a,,
2. Huan g N.C., Fang H.C., Chou K.J., Chun g H.M.: Trichuris trr·chiura,
pial
. . Nephrol
unusual cause of chronic diarrhoea in a renal transplant patien t,
Trans plant . 2003 ; 18(11 ):2434-5.

198
 ASCARIS LUMBRICOIDES

A. /umbricoides este un nematod specific omulu i .

1. Morfologie
1.1. Adu/tu/ este un vierme cilindric cu extremitatile efilate , de culoare alb.
rozie, cu striatii fine transversale; dupa moarte devine alb-cenu~iu.

La extremitatea anterioara se afla gura, limitata de 3 buze.

Sexele sunt separate, u~or de identificat.
Masculul masoara 15 cm / 2 mm ~i are extremitatea posterioara recurbata
ventral.
Femela este rectilinie, mai lunga, masoara 20 cm/ 4 mm.
1.2. Ouiile ovalare, masurand 75 µm / 50 µm , cu un mveli~ extern gros
albuminos, mamelonat, brun apoi cu membrana intema subfire impermeabila, sunt
neembrionate.
2. Habitat
A. lumbricoides se localizeaza in intestinul subfire, unde se deplaseaza
constant; se hrane~te cu chil.
3. Ciclul evolutiv
Ciclul biologic este direct, cu m1grare intema complexa entero-hepato-
pneumo-enterica.
Adultii traiesc in intestinul subtire; femela poate depune zilnic 200.000 de
oua, care se eliroioa odata cu materiile fecale, ajungand astfel pe sol. hi cooclitii
favorabile de temperatura ~i umiditate, embrioneaza pe sol in decurs de 3-4
saptamani ~i devin infectioase (geohelminti); inconjurate de un inveli~ gros, sunt
foarte rezistente in natura (cateva luni).
Infectarea se produce prin ingestia oualor embrionate odata cu legutn e sau.
fructe; ouale eclozeaza m duoden ~i larvele efectueaza o migrare O ig bl. atorie
.
hepato-pneumo-entenca care necesita mai multe saptamani (3-4 ztle . · ficat, 10
in

200
 zi.lc 111
· IJla111fin
'
~i retur in tubul di gcstiv pc calea alveolo-trahco-glotica) , in cursul
. ·ufcri\ mai multc naparliri.
c~rctll ~ '

I
Vicrmclc dcvine adult la 2 lw1i dupa contaminarc. Longevitatea medie a
adul1ilor estc de I an.

A " S ♦Qdiu inf~~io.,

A, ~odiu de dlo9no:1f,c

.A,,
s

Ou tmbr-ior.ot
(pe sol) ·
I .

I PE ISOL

A \- A
01.1 f,dili 1at Ou CVer1'bri onQt

Fig. 20. Ciclul evolutiv la Ascaris lumbricoides (dupa CDC).

4. Roi patogen
A. lumbricoides este agentul etiologic al ascaridiozei.
5. Raspandire geografici
Ascaridioza este O parazitoza cosmopolita, interesand peste o patrime din _
Populatia globului cu O frecventa mare in tarile tropicale, unde este
' '
hiperendernica.

201
 6. Tabloul clinic
Simptomatolog ia cl inic~ variaza in raport cu cicl ul evolutiv
al , .
Parazttulu·
localizarea sa ~i sensibilitatca gazdei. 1
,c~
fn perioada de migrare larvarii, cu dura ta de aproximativ 8
zil ,
~ e, Inta[ ·
sindromul bronho-alveolar fugace, nurm.t L"f~ ·
o uer, caractenzat prin febf n,~
opacitati pulmonare, hipereozinofilie sangvina, sputa poate a, tuse
contine . '
cns~Je
Charcot-Leydin ~i, foarte rar, larve .
in perioada intestinalii, viermii aduW determina mani festari
gastro.
intestinale: dureri abdominale vagi ~i nelimitate , tulburari
de tranzit, mspecial
diaree, greturi sau chiar varsaturi. Spolierea nutritionala este
importanta Ia copii.
Eliminarea parazitilor este urmata de cre~terea in greutate.
Fenomene nervoase
sub forma de iritabilitate, tulburari de somn sunt frecvent intaln
ite la copii. Rar se
constata crize epileptiforme ~i fenomene de pseudo-meningism.
Complicafiile datorita eratismului exacerbat de febra de ongm
e ne·
ascaridiana sunt spectaculoase (expulzia de parazit prin anus
, nas sau gura) sau
dramatice (migrare in caile biliare, pancreatice sau apendice,
p7rforafii sau ocluzii
intestinale).
7. Diagnostic de laborator
Semne de orientare
Formula leucocitara arata o hipereozinofilie marcata (40
%) in stadiul
pulmonar (hipereozinofilia apare la o saptamana dupa infec
tie, atinge valoarea
maxima in a 20-a zi, apoi descre~te ~i se stabilizeaza la valori
moderate, in stad'1ul
de maturare intestinal al parazitului). Se asociaza hiperleucocitoz
a.
7.1. Diagnosticul de certitudine este parazitologic ~i consta
in:
- evidentierea parazitilor adulti expulzati pe gura sau anus;
.
- examenul coproparaz1tolog1c, care releva ouale cu u~unnta, d infecPa
• •
• V ,.,

can ,d
este masiva sau medie. Examenul coproparazitologic poate tiV ciiJI
fi nega
pacientul este parazitat numai de masculi.
7.2. Examenul radiologic, dupa administrare de st bile~te
bariU, a
diagnosticul in astfel de cazuri.
202
Ill
8. Tratamcot
A. /umbricoides estc scnsibil la numeroasc antihclmintice:
_ Mebendazol (VERMOX) comprimate de 100 mg - se recomanda la adulti

200 mg/zi administrat in 2 prize (dimineaia ~i scara) timp de 3 zile. Nu se

adininistreaza la femeile insarcinate.
_Albendazol (ZENTEL) com primate de 200 mg - Ia adult se administreaza
in doza de 400 mg in priza unica. La copil, se administreaza sub forma de sirop in
doza de 100 mg/kgc, in priza unica.
Ca medicatie altemativa se poate indica:
- Pamoat de pirantel (COMB ATRIN) comprimate de 250 mg; eficacitate de
90%. La adult se recomanda 3 comprimate de 250 mg in priza unica. La copil,
sirop in doza de 10 mg/kgc in priza uni ca
- Levamisol (DECARIS) - La adult se recomanda in doza de 150 mg, in priza
unica. La copil 5 mg/kgc. Eficacitatea este intre 70-80%.
Tratamentul complicafiilor
in cazurile de obstructie intestinala sau biliara se recomanda piperazina citrat
(ANTEPAR) sub fonna de sirop instilat prin tubaj nasogastric, initial 150 mg/kgc,
apoi in doze de 65 mg/kgc, la 12 ore interval. Piperazina paralizeaza viermii ~i
favorizeaza dezo bstructia.
9. Preventia
'
Prevenfia genera/a se realizeaza prin masuri de igiena individuala, constand
in spalarea mainilor ~i a fructelor, legumelor; supravegherea copiilor la varsta la
care "due totul la gura"; depistarea ~i sterilizarea purtatorilor cu preparate de
sinteza chimica (antihelmintice).
La aceste masuri preventionale, se adauga ~1 asigurarea existentei
lllstalatiilor sanitare, tratarea apelor uzate ~i interzicerea utilizarii materiilor fecale
pentru fertilizarea solului in gradinile de zarzavat. Educatia populatiei ~i a unor
gruPUri cu rise crescut are o importanta majora.
Prevenfia specialii este indicata, in special, in ariile endemice ale
hehninr1
azelor transmise pnn sol ~i ale schistosomiazei, realizandu-se prin

203
administrarea unei singure doze de Praziquantel, asociat cu un antih .
e1rnintic
spectni larg, la eel putin 75% din copiii de varsta ~colara. cu

Bibliografic

1. Brito L.L. , Barreto M.L., Silva Rde C., et al. : Risk factors fio .
r iron.
deficiency anemia in children and adolescents with intestinal helminthic infect·
ions;
Rev. Panam. Salud. Publica. , 2003, 14, 6, 422-431.
2. Crompton D.W.: Ascaris and ascariasis; Adv. Parasitol., 2001 , 48, 28S-
375.
3. DeSilva N.R., Chan M.S., Bundy D.A.: Morbidity and mortality due to
ascariasis: Reestimation and sensitivity analysis of global numbers at risk; Trap.
Med. Int. Health., 1997, 2, 519-538.
4. Dorfman S., Cardozo J., Dorfman D., Del Villar A.: The role of parasites
in acute appendicitis of pediatric patients; Invest. Clio., 2003, 44, 4, 337-340.
5. Guyatt H.L.-, Chan M.S., Medley G.F., Bundy D.A.: Control of Ascaris
infection by chemotherapy: Which is the most cost-effective option? Trans. R. Soc.
Trop. Med. Hyg., 1995, 89, 16-20.
6. Hershkovitz D., Wasserberg N.: Large bowel obstruction due to Ascaris
lumbricoides; Isr. Med. Assoc. J., 2004, 6, 2, 115-116.
7. K.huroo M.S.: Ascarisis; Gastroenterol. Clio. North Am., 1996, 25, 553·
577.
8. Mahmoud A.A.: Ascariasis. In: Principles and Practice. 0 f Infectious
. · · gstone,
Diseases; Mandell, Bennett, Dolin (eds.), 5th ed., vol.2, Churchill-L1VU1
2000,2940-294 1. .
0
f Ascaris
9. Massara C.L., Enk M.J.: Treatment options in the management
lumbricoides; Expert. Opin. Pharmacother., 2004, 5, 3 , 529-539 . A
10. O'Lorcain P., Holland C.V.: The public health importance of s
lumbricoides; Parasitology, 2001, 121, Suppl., S51-S71.

204
 TOXO CA RA CAN IS

Este o spec ie 1nrudita cu Asc aris /um bric oides ~i inta

lnita la caine.
l. Morlotogie
1.1 Adu /tu/ de Toxocara canis are un aspect simi
lar cu Asca ns· ma
, scuh
mas oara 5-10 cm, fem ela 9-18 cm.

1.2 Ou/ este neem brio nat.

2 Hab itat

Toxocara canis, in stad iul adul ~ traie ~e in inte stinu

l subt ire al cainelui. ~
stad iul larv ar, acci dent al, la om, se poat e loca liza
in visc ere sau in ochi.
3 Cic lul evol utiv
Fem ela, ce para zite aza intes tinu l cain elui , elim ina
200.000 oua pe zi; acesre2
emb rion eaza pe sol ~i devi n infe qioa se (geo helm
int).
Om ul se inf ect e~ acci dent al, prin inge stia
oua.lor emb rion ate odata cu
alim ente le sau apa cont amio ata. Obi~nuit, larv ele,
elib erat e in stom ac, migreaza in
fica t ~i plam ani; pot dep ~i aces te orga ne
loca lizan du-s e in inima, rinichi.
pan crea s ~i, mai rar, in. creie r, inca pabi le de a
gasi drum ul spre tubul digestiv.
und e ar pute a deve ni adul te.
4 Roi pato gen
La om, larv ele de Toxocara canis ~i, mai rar,
Toxocara cati, detenninA
toxo caro za sau sind rom ul de larv a mig rans visc erala
.
Larv ele care nu se gase sc in gazd a lor spec ifica
nu pot evol ua catre stad:iul
adu l4 (imp as para zitar ), ram an in stare larv ara,
mig rand in tesu turi ~i deterrouiand
lezi uni imp orta nte (gra nulo ame cu eozi nofi lie).
Lar va mig rans ocularlii - poat e fi dete rmin ata de . . a
mig rare a m ochl ctuar
unex sing ure larv e. Prezent:a larvei duce la form
area unui graoulom t,ogat i!l
eozi nofi le la polu l post erio r, uvei ta sau endo ftalm
ie cron ica.

206
 Ou ( 'i" s,c-a.an)

♦ l~i
,Jr~
o ..
A:< S-l-l;u 11\f--=i:'OS
IPE SOL I

Fig. 21. Ciclul evolutiv la Toxocara canis (dupa CDC).

5 Raspand ire geografi ca
Toxocaro za are o raspandir e cosmopolita.
6 Tabloul clinic
Simptomele clinice depind de gradul de infectie ~i de localizare a larvelor.
Cel mai frecvent se intalnesc :
- manifestari pulmona re: tuse, astm
- manifestari cutanate: urticarie
- manifestari hepatice : dureri in hipocondrul drept, drenarea defectuo asa a
bilei~iin
" consecm. ta- tu lb uran. d 1gest1ve
. .
- manifestari oculare: scaderea acuitatii vizuale, strabism ~1 congestie
0 culara

- manifestari nervoase

207
 Examcnul clinic arata hepatosplcnomcga Iic.
Examenul radiologic cv idcnli aza un infiltr at pulrn onar labi l.
7 Diagn ostic
Senme de orie11tare
Hiperleucocitozii cu hipereozinofil ie impo rtanta , pana la 20.000 / rnrn
C,
Hipereozino_filia lipse~te in fonne le ocula re.
7.1 Diagnosticul serologic, de certit udine , const a in evidentie
, rea
antico rpilor speci fici prin tehni ca ELIS A, imun oelec trofo reza, Weste
rn-Blot.
8Tra tame nt
Se recom anda:
- Alben dazol (ZEN TEL ), com prima te de 200 mg. Se administrea
za oral, 10
doza de 15-20 mg/zi , timp de 21 zile
- Dieti lcarb amaz ina (LOX URA N, NOT EZIN ). Se incep e terapia
cu l/2cp pe
zi, apoi se cre~te doza pana la 1 ½ cp/ zi; durat a tratam entulu i este
de 21 zile.
Uneo ri sunt neces are cure repetate; eficie nta tratam entulu i se urmare
~te prin
scade rea eozin ofilie i. In terapi a sindro mului de "larv a migra
ns oculara" se
asoci aza cortic oizi pentr u a reduce reacti a inflam atorie eozinofilic
a intraoculara.
9Pre venti e
'
PrevenJia gener a/a se realizeaza prin:
- indep artare a copiil or de animalele tinere ( caini ~i pisici);
- evitar ea geofagiei.
PrevenJia speci ala const a in tratarea cainil or ~ pisicilor purtato
1 are de
paraziti.

Bibliografie
1. Anofel: Larva migra ns viscerale. In: Parasitologie Mycologie; 7 ~rn, ed.,
2002, Paris, 268-272.
2. Anaru ma Filho F., Chieffi P.P., Corre a C.R., et al.: Human wxo cariasis:
..
BraZ' 1'
incidence amon g residents in the outskirts of Camp inas, State of Sao
Paulo,
Rev. Inst. Med. Trop. Sao Paulo, 2003, 45, 5, 293-294.

208
 STRONGYLOIDES STERCORALJS
(ANGUILLULA INTESTINALIS)

Strongyloides stercorali este eel mai mic nematod patogen pentru om.
1. Morfologie
Parazit strict uman, se prezinta sub forma de adul ti ~i larve.
1.1 Adulfii
1.1.1 Adu/tu/ parazit este reprezentat de femela partenogenetica, ce masoara
circa 2mm
1.1.2 Adulfii liberi, stercorali, au ambele sexe: femela de 1 mm lungimqi
masculul lung de 0,7 mm
1.2 Larve
1.2.1 Larve rabditoide, masurand 250-300 µm , un esofag rabditoid (cu doua
dilatatii), neinfectante; se gasesc in materii fecale.
1.2.2. Larve strongiloide, masurand 600-700 mm, cu esofag cilindric; sunt
infectante.
2. Habitat
Strongyloides stercoralis poate trai ~i se poate reproduce sub forrna
parazitara la om sau, in forma libera, pe sol. Femelele se localizeaza 1D
submucoasa intestinului subtire (duoden, jejun). Durata lor de viafii este de
aproximativ I an.
3. Raspandire geografica
~ rnai
Strongyloides stercoralis are o distribufie cosrnopolita, cu o frecventa
mare m tarile tropicale, afectand peste 20 milioane de oameni. In partea de sud a
. .
SUA, morb1d1tatea este de 0,4 pana la 4%; parazitul este intalrut. ~1. 1An sudul
nele
Europei. In Romania, Strongyloides stecoralis este semnalat, mai ales 10 z0
A

rurale subcarpatice
210
 4 . Ciclul cvolutiv
Strongy loides slercora lis cstc un gco hclmint. Prczin trt doua modali tati de

iviziunc:
_ rcproducc rc partcnog eneti ca, la om, explicand pcrsistenia in fcctie i;
_ divi ziune scxuata, pe sol.
4.1 Ciclul evolutiv la om
Elementul infec fios este repreze mtat de larva strongiJo ida.
Ca/ea de transmite re este de obicei prin piele, la nivel plantar; rareon,
sugarul hranit la san se poate infecta prin lapte, sau la orice varsta prin ingestia de
ahmente , apa contamin ata (transmit ere orala) sau prin transplan t de organe, rnai
ales rinicru .
Pe cale circulato rie, larvele strogiloid e ajung in plamani a 6-a zi in alveo]ele
pulmonare, apoi urmeaza ca]ea bronho-tr aheo-glot ica ~i dupa deglutitie se gasesc
in intestinul subtire sub form.a de femela partenoge netica, care se infunda in
mucoase, unde depune oua; din acestea eclozeaza rapid larvele rabditoid e, ce tree
in lurnenul intestinal ~i se elimina prin materii fecale. Acest ciclu este destul de
rapid; penetrare a tegumen telor dureaza 3-5 minute, faza pulmona ra se desfii~oa ra
intre a 5-a ~i a 10-a zi; larvele ajung in duoden ~i jejun in a 17-a zi ~i devin adulti
in a 27- zi, producan d larve care ajung in materiile fecale.
4.2 Ciclul evolutiv pe sol
Pe sol, larvele rabditoid e se transform a in adulti liberi, stercorali , femele ~i
masculi, care se acupleaz a, dau oua, apoi larve rabditoid e de a doua generatie .
Transform.area larvelor rabditoide in larve strongilo ide infectant e are loc in
decurs de 3-5 zile, in functie de conditiile din mediul exterior ~i de temperat ura
ambianta.
Aceasta transform.are se produce direct sau dupa un stadiu de adulti.
Durata de viata a larvei strongiloide nu depa~e~te 18 zile, timp in care nu se
hrane~te.

211
 4.3 Cic/ul direct e11doge11 estc o varietate a ciclului asex uat U
1 la
. nee
·1 'd · 1· ·
rabditoide se tra.nsforrna in larvc strong1 01 c rn ect10ase 1n intestin rve
sau ln
materiile fecal e de la marginea anusului .
Aceste larve strabat peretele intestinal, realizand o autoinfeqie. Ciclul
intern explica evolutia cronica a parazitozei (peste 30 de ani) .
Autoinfectia poate capata aspecte dramatice la im unodeficienti, la care
larvele pot coloniza tot intestinul (sindrom de hiperinfectie) ~i risca sa invedeze ~i
alte organe (strogiloidoza diseminata).

l(lt\/~ s-+,~ilo1da
~,rundt lttn · Lo.rva ~1ron~iloldo -:i circ.u(q~I, ➔
A•- Slndiu ~+Jos O· h:~11 int"i.,fe 0 ~ rlc:\mo..,( nap&,lt~t,) . . trohft,.
A. -Sladr11 dt diagnostic- plal'_½ate -' t<\l'ln~e ➔ I111tstifl sub~"

. (fi'-y
·;, .
9 J-} A _·
. r,
r

. Q
~rvA 3,~~loidci . () t"eme!o odullii
C1n inTtstln)

Fig. 22. Ciclul evolutiv la Strongyloides stercoralis (dupa CDC).

5 Roi patogen
Strongyloides stercoralis este agentul etiologic al strongiloidozei.

212
p

6 T)tbloul clinic
Strongiloidoza sc caracterizeaza prm 3 grupe de simptome: cutanate,
re intestinale.
pll InlOIla '

6_1 Faza de pe11etrare tra11scllta11atii larvara se manifesta pnn erupiie

eritematoasa. papuloasa, pruriginoasa, ce persista cateva ore sau zile.
6.2 Faza de migrare p11/mo11arii (intre a 5-a ~i a I 0-a zi) realizeaza
· dromul
Sil1
Loffier. manifestat clinic prin tuse uscata, rebela, crize de astm,
radiologic prin infiltrat pulmonar labil ~i biologic prin hipereozinofilie sanguina.
6.3 Faza i11testi11alii are ca expresie clinica: dureri abdominaJe clifuze sau
peri-ombilicale, h1lburari de tranzit (episoade diareice cu 15-20 de scaune Iichide
/ zi. ce dureaza 2-3 saptamani ~i mai rar constipatie), greturi, varsaturi.
6.4 Manifestiiri cuta11ate apar la 10% din cazuri ~i constau in aparif.ia
sindromului de " larva currens" (sindrom de larva migrans cutanata) sub forma
unor traiecte liniare eritematoase sinuoase, de circa IO cm lungime ~i caf.iva
milimetri latime situate in regiunea anaJa, pe abdomen, fese, coapse, care se
deplaseaza rapid ~i dispar spontan dupa 1-2 zile; sunt determinate de circula~a
subcutanata a larvelor provenite din autoinfectie.
Strongiloidoza diseminalii, grava, uneori mortaJa, apare la indivizi debilitati
sau imunodeficienti; se caracterizeaza prin invazia masiva a plamanilor ~i a altor
organe, inclusiv a SNC.
7 Diagnostic de laborator
Semne orientative
Hipereozinofilia sanguina este foarte crescuta (50-60%) in faza de invazie ~i
apoi, moderata (10-30%) in formele cronice; este foarte constanta ~i se
caracterizeaza prin evolutia in dinti de fierastrau.
7.1 Diagnostic parazitologic de certitudine consta in evidenlierea larvelor
in materiile fecale sau Iichidul duodenal. Sunt necesare examene
coproparazitologice repetate.
7.2 Serodiagnosticul poate rezolva dificultatile asociate examenului
copro_parazito logic.

213
 8 Trata ment
Terap ia este dificila, parazitul fiind rezist ent la numer oase antihel . .
. rnintice . Se
recomanda:
Ivenn ectin (STRO MECT OL), comp rimate de 6 mg, in doza unica d
e 6 Ill
la adult, sau 200 µg/kgc 111 priza unica la copil in strogiloidoza simpla. in •.
. . .g
l1uec11a
severa se indica un tratament de 2 zile conse cutive , iar in infectiile rebele,
CUre
repetate de 2-3 ori.
9 Preventia
'
Preve nfia genera/ii se realizeaza prin evitar ea contaminarii solului cu materii
fecale, asigur andu- se grupuri sanitare igienice. Un rol important il are educaiia
pentru sanatate a populatiei, in special a copiilor, pentru a nu contamina solul
cu
materii fecale ~i pentru a evita mersul descult pe solul urned; se va interzice
irigarea culturilor agricole cu ape fecaloid-menajere.
Prevenfia specialii se realizeaza, pre ~i post-expunere, cu thiabendazol, care
se admin istreaz a oral, in doze de 25 mg/kgc de 2 ori/zi, timp de 3 zile.

Bibliografie

1. Dekum yoy P., Somtana K., Jantanawiwat P., et al.: Improved antigens
for lgG-E LISA diagnosis of strongyloidiasis; Southeast Asian J. Trop. Med. public
Health, 2002, 33, Suppl 3, 53-59.
. . , ating you 9-
2. Elston D.M., Czarruk K., Brockett R., Keelm g J.H.: Whats e
Strongyloides stercoralis; Cutis., 2003, 71, 1, 22-24.
. ,1
gy/01ue5
3. Etxebarria M.J., Torroba L., Arejola J.M., Gaston I.: St,on Clill
stercoralis superinfection more than 10 years after leaving endemic . ea· Med
ar '
(Bare). 2003 Sep 27;121(10):397-8.
orofis
4. Ghoshal U.C., Ghoshal U., Jain M., et al.: Strong)'I01·as sterc
e . non of.
infestation associated with septicemia due to intestinal transmural [lllgra
bacteria; J. Gastroenterol. Hepatol., 2002, 17, 12, 1331-1333.

214
p
A.NCYLOSTOMA DUODEN ALE / NECATOR AMERJCA NUS

1,Morfologie
J.1 Adul(ii sunt nematozi de talie mica.
Femela masoara 9-13 mm/ 0,6 mm ~i are extremitatea posterioara efiJata.
Masculul, mai mare, masoara 5-11 mm/ 0,4 mm ~i poseda la extremitate a
posterioara o punga copulatoare , cu aspect de umbrela, cu orificiul cloacal ~i doi
spiculi genitali lungi.
La extremitate a anterioara se afla capsula bucala, formata dintr-o prelungire
a cuticulei parazitului.
in interiorul capsulei se deschide orificiul bucal, inconjurat de glande
salivare, cu secretie anticoagulanta.
Capsula prezinta carlige (Ancylostoma) cu ajutorul carora parazitul se prinde
de mucoasa intestinala ~i un sistem de lame (Necator) pentru taierea mucoasei,
care permit diferentierea speciei.
1.2 Oul, ovalar, masurand 60-70 µm/ 40 µm, este inconjurat de un mveli~
dublu transparent; confine 4-8 blastomeri.
2.Habitat
Ancylostoma duodena/el Necator americanus se localizeaza m intestinul
subtire
' .

3.Rispindi rea geografica

Sunt paraziti tropicali, interesand circa 500 milioane de oameni. in Europa
se intalnesc in mine ~i tuneluri.
Ancylostoma duodenale este specia dominanta in bazinul mediterane an
(suctu1 Europe1. ~1. nord ul Africu
.. ), China, Japom·a-
Necator americanus se gase~te in America intertropicala, Africa tropicala,
India Ind0 .
' china, Malaezia.
4-Ciclul biologic

217
 Ciclul cvoluliv estc monoxcn direct, cu un sladiu de~
. . d. I 1·
e migrare i 1
complex cutanco-pncumoent~n c ~t un sta 1u urvnr 1oer l11 nutura (gc h, .lltern,'
t "

. .. d l . l " . :'( . I " d I t· ,· o clrn 111t).

V 1crmn a u tt HhHteaz.a, mat a es, tn u0<. en, 1xat 1 pe mucoasa fi
. ' Cfllelcle
dupA focundare, deptm zilnic intre l 0-25 000 oua, ca re sunt eluninate c
u tnateriile
fecale.
Pe sol, m condiiii favorabile de temperatw·a (20-30°C) ~i umiditate ind
' ecurs
de 24-48 ore, din ou eclozeaza larvele rabdiloide, masurand 250-300µm r
oarte
, 1

active, ce se hranesc cu bacterii libere.

Larvele rabditoide cresc, naparlesc ~i, dupa 3 zile, se transfonna in larve
strongiloide, de 500-600 µm lungime, cu esofag simplu cilindric.
Dupa circa 5 zile, larvele strongiloide fochistate sunt infecfioase. Pot
supravietui pe solul urned 2-6 luni.

Pt: SOL

~ · ..
ft 'Larvo ~bditold,{
' . . , , ,. ;· ~

a ~ • , • .. , ,

. , . ' .
.
.
. .
. : . ! ;_·: :. ,. . . ~
¥,:,IJI
:A~-:~d,u):~fae~~ .
~,. ',$ ~~~ ~~#-: 0,i~oolt_
•c
.A o~ --- .. .

-;ig.- Ciclu; ev;lu::t:!;;:stom~

23. ~uodenale (dupA CDC).
Prezinta un geotropism negativ, histiotropism ~i termotropism pozitiV-

218 .
p
Contatn inarca la o m cste transcutanatci.
Larvclc strong ilo idc patnmd aetiv prin tcgumen tcle plantare , intra in vasele
sanguine, ajungand 111 capilare le pulmon are pe care le parfises c, patrunz and 7n
atvcolclc pulmon arc. De aiei, urea 'in eaile aeriene pan~ 1n faringe, de unde sunt
inghitite: ajung 'in duoden ~i jejun, eresc, naparlesc ~i dupa 4-5 saptam ani de la
contami nare, se transfor ma 'in adulti. Durata de viata la Ancylos toma duoden ale
este de 4-5 ani. Necator america nus traie~te 1O ani.
Larvele de Ancylostoma duoden ale pot patrund e 'in orgarns m ~i pe cale
oralli, odata cu legume le ~i fructele contam inate; pentru evolutie , trebuie sa
strabata mucoas a bueala ~i esofagi ana ~i ajung 1n circulatie.
5.Rol patogen
Ancylos toma duoden a/el Necator america nus sunt agentii etiolog ici a1
ancilostomozei. (anemia minerilo r)
6.Tablo ul clinic
Simptom atologia clinica variaza in raport cu fazele ciclului evolutiv :
faza de penetra re cutanatii se caracter izeaza printr-o derrnat ita
pruriginoasa, localiza ta in zona de patrund ere a larvelor strongil oide
- perioad a de migrare a larvelor prin plaman i determi na sindrom ul Loffler ,
care se manifes ta prin tuse chintoa sa, cu aspect astmati form, opacita ti pulmon are
labile, hipereo zinofili e. Aceasta faza apare precoce, la 4-5 zile dupa contam inare
~i dureaza de la cateva zile pana la 3 saptama ni.
- perioad a intestin alii corespu nde localizarii paraziti lor m intestin ~i se
caracterizeaza prin tulbura ri gastro-i ntestina le (dureri epigastr ice, tulbura ri de
tranzit, uneori melena ) ~i anemie .
in stadiile avansat e ~i la o incarca tura parazita ra mare (100 vienni) se
Ulstaleaza lent ~i progres iv, in decurs de 1-2 ani, o anemie hipocro ma.
Anemia poate fi severa, cu 1.000.000 hematii / mmc ~i Ht=20% ; se manife sta
Prin paloare, decolor area conjuct ivelor, edem facial, uneori suflu sistolic, dispnee
de efort. La copii, apar tulbura ri de dezvolt are.
Anemia este datorata :

219
 spolierii sangume directe, pnn ingestia continua de sange d
e Catrc
parazitul hematofag (0,1-0,3 ml/zi);
_ sangerarilor prelungite, chiar dupa desprinderea capsuJei pa ..
raz1tuJu·I,
produse de secretia salivare anticoagulante.
De aceea ancilostomoza se mai nume~te ~i anemia intertropicala sau a
' nernia
minerilor.
7.Diagnosticul de laborator
Semne de orientare
- Hipereozinofilie (10-30%) asociata cu hiperleucocitoza (10.000-15.000
leucocite/mm 3) in perioada de migrare;
- Anemie hipocroma; hiposideremie; hipoproteinemie
Diagnosticul parazitologic este de certitudine; este posibil in stadiul
intestinal al parazitozei.
Examenul coproparazitologic evidentiaza cu u~urinta ouale eliminate m
nu.mar mare. Dupa 24-48 ore, in materiile fecale depozitate la temperatura
camerei, se pot evidentia larvele.
8. Tratament
Terapia specifica se realizeaza prin administrarea de:
- Pirantel pamoat in doza de 20 mg/kg/zi, divizat in doua prize timp de 2
zile·,
- Albendazol, comprimate de 200 mg; la adult in doza de 400 mg m priza
unica; la copilul sub 2 ani, 200 mg, sub forma de sirop;
- Mebendazol, comprimate 100 mg; la adult, in doza de 200 mg/21,· divIZ
· · ata

m2 prize, ti.mp de 3 zile; la copil 3 mg/kgc/zi, ti.mp de 3 zile.

9.Prevenpe
Prevenfia individualii consta mevitarea contactului tegumentelor piantare cu
solul urned, in zonele endemice. .
1
tnJirea ~
Prevenfia genera/ii se realizeaza protejand de poluare prin cons ifii
··
utihzarea ·
msta1atu· ·1or sarutare
· · · erea fo}os
conform normelor de igiena, mterz1c
fecalelor umane ca ingra~amant in agricultura.
220
s
l'rt?ren(ia special<l In in fectiile moderate suu mmiivc este indica tl1
. . •t"\r~·, unui antihclmintic (mcbendLtzol, l 00 mg de 2 o ri/zi timp de J z ile)
,,dn11n1s t< • '

duce vindcci\ri 'i'n 95% d in cazuri , iar reducerea nwnarului de o uu 1n 99 ,9

(1,r~ pro
% din cazurt.

Bibliografic

1. Hotez P.J., Brooker S ., Bethany J.M. , et al. : Hookworm infection; N .

Engl. J. Med., 2004, 35 1, 8, 799-807.
2. Mahmoud A.A.: Hookworm. In: Principles and Practice of Infectious
Diseases; Mandell, Douglas, Bennett ( eds.), 5th ed. , vol.2 Churchill-Livingstone,
2000, 2950-295 1.
3. Santarem V.A., Giuffrida R ., Zanin G.A.: Cutaneous larva m1grans:
reports of pediatric cases and contamination by Ancylostoma spp larvae in public
parks in Taciba, Sao Paulo State; Rev. Soc. Bras. Med. Trop., 2004, 37, 2, 179-181 .
4. Stoltzfus R.J. , Albonico M., Chawaya H.M., et al.: Hemoquant
determination of hookworms-related blood loss and its role in iron deficiency in
African children; Am.J. Trop.Med. Hyg., 1996, 55, 399-404.
5. Williamson A.L., Lecchi P., Turk B.E., et al.: A multi-enzyme cascade of
hemoglobin proteolysis in the intestine of blood-feeding hookworms; Biol. Chem. ,
2004 , 279, 34, 35950-7.

6. Yadla S., Sen H.G., Hotez P.G.: An epidemiological study of

ancylo stomiasis in a rural area of Kanpur district Uttar Pradesh, India; Indian J.
Publi
c Health, 2003, 47, 2, 53-60.

221
 TRICH INE LLA SPIRAL JS

1.Morfologic
.Trichinella spiralis este un nem atod mic, jntes tinal
, care se prez' t..
tn a sub 2
to nne :

Adu lt
Masculul mas oara 1,5 mm / 40µ m .
Femela, vivi para , mas oara 3 mm / 60 µm .
Larvele , elim inat e de fem ela, mas oara I 00 µm/ 6
µm ; au stilet retrac til
nece sar m pene trare a celu leor .
2.Habitat
Trichinel/a spiralis se loca lizea za, in stad iul adul t,
in intestinul subtire al
omu lui, porc ului ~i roza toar elor .
Larv ele mch istat e se gase sc in mu~chii striati.
3.R ispa ndir e geog rafi ci
Trichinella spiralis are o distr ibut ie cosm opol ita,
interesand peste 50
mili oane de oam eni. Este mai frec vent in Euro
pa de Est, regiunile arctice
(inc iden ta la eschimo~i este de 50%), Asia , Ame
rica de Sud ~i Africa de E5t
Lips e~te la popu latia ebra ica sau mus ulm ana,
dato rita interdictiei religioase
alim enta re priv ind carn ea de pore .
4.Ciclul evolutiv
Sursa ue
.,,J
paraz1t• este reprezentaU1,+x "
m pnc1 • • al d
p , e pore ~1,. mai. rar, de alte
anim ale (mis tret, foca, urs, cal, cain e, pisic a) in func
tie de obiceiurile alimentare.
Elementul infecfios: larv a mch istat a in mu~chi.
Calea de transmitere: Trichinella spira/is se tran smit
e prin consurn de cam_ ~
· ufi · ·
crud a sau ins c1ent prep arata term1c (afu matu ri,
sara mur i) conµ·n an"d 1arvele vu
inch istat e (cam e tnch· • "
inata ). In stom ac, larvele se dechisteaza, tree ,tn., 10
· testin ~i, ill
48 de ore, se tran sfor ma in adulti. Dup a fecundar ~,. mucoasa
e, femela se infunda in .
inte stina la ~i elib erea za larve, (circ a 500) , ince pand · fecµe
din ziua a 6-a de la in
222
-----
titnP de
0 tuna. Larvclc, pc ca\c limfatica sau porta, ajung 1n circulatia generala ~i
r ,dcsc 111 tot organi smul. Sc localizeaza ~i evolueaza in mu~chii striati.
se rasp,ll
. . rvclc devin imobile, cresc, se spiraleaza ~i se inchisteaza ( datorita rectiei
A1c1, 1a
•smului gazda). Pentru Trichinella spiralis omul constituie un impas
organ1
· tar Chisturile au forma ovalara ~i masoara 500-800 µm/ 200-400µm ~i se
paraz1 ·
gasesc 111 mu~chii foarte activi: mu~chii laringelui, limbii, intercostali, diafragmul,
maseteri, bicep~i, deltoizi, mu~chii extrinseci ai globului ocular.

A "' Stod\U l "fec~os

A = s+Qd1'u cie dK1Sf'O$tic-

!t:~~d.f\~t< . . .
La.,.ve. . ,

_· .A ind_-llstQt!
fn _~u~cl),
--..
__
··
-

. . : . ,":.:,> :· -:~ f.
· :?~,1';./tj,- -- ·- - A .A - ;

. ', .
. ~-:.···-·---....,-:_~ . '!·,
,. I 'I

Fig. 24. Ciclul evolutiv la Trichinella spiralis (dupa CDC).

223
 5.Rol patogcn
J)·ichinella spiralis este agentu l etiolog ic aJ tri chinoz ei sau trichi
ne 1ozcj
Gravita tea trichinozei este propor tionala cu numaru l larvelo r ingerate.
Doza infecta nta este de 1000 de larve. Purtato rii unui numar mic de p .
araz11i
sunt asimptomatici. Infectiile masive sw1t mortale.
6.Tabloul clinic
in evolutia trichinozei de <listing trei faze coresp unzato are ciclului evolutiv
al parazitului:
Faza intestinalii, instala ta rapid (48 h) dupa ingesti a de came trichinata
coresp unde fixarii adultil or in intestin ~i se caracte rizeaza prin diaree, varsaturi,'
dureri abdominale.
Faza de diseminare larvarii, cu o durata de 7-10 zile, se manifesta prin febra
(tempe ratura de 40°C se mentin e in platou), edeme subcut anate generalizate (m
special facial, palpebral), mialgii generalizate, dureri la deglutitie ~i masticatie,
disfoni e, hipereozinofilie (50-80%). Atinge rea cardiac a este prezenta prin
trombo za (nivelul crescut al eozinofilelor circulante provoa ca leziuni ale
endote liului ventricular, favorizand tromboza), miocar dita toxica sau miocardita
legata de prezen ta larvelor in miocard. Poate surveni moarte a bolnavului prin ~oc
alergic.
Faza de convalescenfii. Incepe in saptamana a 3-a ~i corespunde mchistarii
larvelo r·in mu~chi. In aceasta faza, durerile musculare scad, edemul regreseaza ~i
febra dispare.
Dupa prima luna de boala riscul vital scade. Persist a durerile musculare.
7 .Diagn osticul
Semne de orientare
Datele clinice pot evoca o trichinoza; tulburari digestive insotite de edeJJl
facial ~i febra.
.
Datele ep1demiologice au valoare prezumtiva: consumul, adesea colectiv,
de came incriminabila, in zilele precedente aparitiei semnelor clinice.

224
II
Hipereozinqfili~ (85-95°/o) aparc in fa za initiala, este insoiita din a 8-a a I'
de hiperleucocitoza ( I 0.000 - 20.000/mmc)
Io-a ZI
Crc~terca valorilor sericc a enzimelor musculare: in special LOH, apo1
• d din a 2-a zi, CPK ~i aldolaza.
,ncepan
8.Diagnosticul de laborator este dificil
8.1 Examenul serologic este esential pentru diagnostic. Anticorpii
specifici apar 1n sange dupa 2-3 saptamani de la infectare ~i persista mai multi ani,
evidentierea acestora in prezenta semnelor de boala permitand stabilirea
diagnosticului.
8.2 Biopsia muscularii (deltoid) este inconstanta ~i tardiv pozitiva (dupa a
treia saptlimana de boala).
8.3 Examenul coproparazitologic, releva, in mod exceptional, prezenta
adultilor sau a larvelor, in scaunul diareic, din prima faza.
9 Tratament
Se recomanda:
- Albendazol (ZENTEL) in doza de 15 mg/kgc/zi, timp de 8 zile
Analgeticele ~i corticoizii reduc manifestarile alergice ~i fenomenele
dureroase.
10 Epidemiologie
Trichinoza este o zooantroponoza cu o distributie larga in intrega lume, cu
focalitate naturala mentinuta de diverse animale carnivore salbatice (mistret, urs,
lup, vulpe), de la care trece la cele domestice ~i la om. Porcul, sursa cea mai
frecventa de infectie umana, se contamineaza fie ingerand ~oareci sau ~obolani
infectati, fie prin caudofagie. ~obolanii se infecteaza prin consumul cadavrelor
an.irnalelor salbatice sau domestice parazitate.
11 Prevenp.e

Masuri/e generale de prevenfie sunt singurele disponibile ~i constau in

efectu " . . .
. area controlului sanitar al carnii de pore, m pnnc1pal pnn examen
trichi
noscopic; deratizarea crescatoriilor de porci pentru distrugerea ~obolanilor,
educar
ia Populatiei ~i instructia personalului zooveterinar. Cea mai eficienta
225
 ◄
mAsuri'\ prevcntionalll consHl in consum ul cdrnii de pore, vanat ~i cal, nurnai du
.. tf I ,.10 ~ Pa
tratarea temlid \ prcalabilit fi erbere sau praJire , as e ca pro unzirnea carnii sa

fie atins~ temperatura de 770c, sau dupa congel are prelun gita (minimum 8 ziJe la.

30°c).

Bibliografie
1. Capo V. Despom mier D.D.: Clinica l aspects of infecti on with Trichinelta
spp.; Clin. Microbiol. Rev., 1996, 9, 47-54.
2. Dwork in M.S., Gambl e H.R., Zarlen ga D.S. , Tennic an P.O.: Outbreak of
trichin ellosis associated with eating cougar jerky; J. Infect. Dis., 1996, 174, 663-
666.
3. Greenbloom S.L., Martin -Smith P ., Isaacs S., et al.: Outbreak of
trichin osis in Ontario second ary to ingesti on of wild boar meat; Can. J. Public.
Health ., 1997, 88, 52-56.
4. Hanns G., Binz P., Feldme ier H., et al.: Trichin osis: A prospective
control led trial of patients ten years after acute infection; Clin. Infect. Dis., 1993,
17, 637-647.
5. Laurichesse H., Cambo n M., Perre D., et al.: Outbre ak of trichinosis in
France associated with eating horse meat; CDR, 1997, 7, 69-73.
6. Luca M., Zaharia I., Stanciu 0.: Trichin eloza, o parazitoza reintrata ID
actualitate; Rev. Med. Chir., I~i. 1993, 97, 1, 497-49 8.
7. Malakauskas A., Kapel C.M.: Tolerance to low temperatures of domeSric
4 7
and sylvatic Trichinella spp. in rat muscle tissue; J Parasitol. 2003 Aug;89( ): 44-
8.
. . ~~
8. McAul ey J.B., Michel son M.K., Schant z P.M.: Trichinosis surve
United States, 1987-1990; MMWR, 1991, 40, 35-42. • Cl
·c1...;.,eJoze1 ;
9· Olteanu D ., Ontanu D.: Contribuµi la cuno~ terea tn iuu
problem elor ei in Romania; Rev. Rom. Paraz., 1992, 270-273. ·t

lO. Roy S.L., Lopez A.S., Schant z P.M.: TrichinelJosis surveillance-Uill

States, 1997-2001; MMW R Surveill Summ. , 2003, 52, 6, 1-8.

226
 FILAIUJ-CARACTERE GENERALE

Definitie
'
Filariile sunt nematode filiforme , de unde ~i denurnirea lor.
Femelele sunt vivipara, eliminand larve vii, nurnite microfilarii.
Ciclul evolutiv se desfa~oara in doua gazde diferite: om ul, gazda definitiv·a,
care adaposte~te forma adulta ~i un artropod, gazda intermediara, in care evolueaza
microfilariile.
Clasificarea principala se face in funqie de habitatul filariilor adulte, in
trei grupe:
1. Filarii limfatice : Wuchereria bancrofti ~i Brugia malayi
2. Filarii cutanate:
2.1 cu microfilarii situate in derm: Onchocerca volvulus ~i
Dracunculus medinensis
2.2 cu microfilarii prezente in sange - Loa loa
3. Filarii seroase: Mansonella ozzardi, M perstans, M streptocerca, M
rodhaini- nepatogene

1. FILARII LIMFATICE

WUCHERERIA BANCROFT! (Fi/aria bancrofti)

cu varianta pacifica
BRUG IA MALAYI (Fi/aria malaezii)

1. Morfologie
W. bancrofti se prezinta sub 2 forme:
1.1 Adult, cu sexe separate; masoara 4-1 O cm lungime;
228
 Feme/e/e masoara 8-10 cm lungime/ 0,25 cm diametru; sunt mai numeroase

ecat masculii.
Masculii masoara 4 cm in lungime/ 0, IO cm diametru, cu extremitatea
osterioara incurbata, prevazuta cu 2 spiculi copulatori.
J.2 Microfilariile au dirnensiuni de 300 µm/ 8 µm; au teaca hialina; coloana
e nuclei cefalici lasa spariul cefalic liber.
B. malayi are aceea~i morfologie cu W bancrofti, insa de dimensiuni inai

2. Habitat
Filariile adulte traiesc in ganglioni ~i vase lirnfatice, la nivelul pediculului
crural, genital sau renal. Microfilariile (larvele) circula permanent in limfa ~1

periodic (noaptea) sunt prezente in sangele periferic (micrifilaremie nocturna).

3. Vectori
Vectorul este reprezentat de diferite specn de tantari, a caror femela este
hematofaga, transmitand infectia.
W bancrofti are ca vector principal Cu/ex fatigans, iar in Africa, Anopheles
! ., , ., I

Vectorul variantei pacifica este Aedes polynesiensis.

B. malayi are ca vector specii de Mansonia ~i de Anopheles.

4. Raspandire geografica
Filariozele limfatice sunt foarte raspandite in zonele inter- ~i subtropicale ale
globului, interesand populatii defavorizate socio-economic, atat din mediul rural,
cat ~i din eel urban. O treime din indivizii infectati traiesc in Africa, o treime in
Inctia ~i restul in Asia, Pacific ~i America Centrala ~i de Sud. Infectia cu Brugia
ma/ayi se intalne~te in estul ~i sudul Asiei, in special India, Malaezia, Indonezia,
Filipine ~i China.
S. Ciclul evolutiv
Femela, vivipara, elimina microfilarii, elemente infecfioase.

229
 La w bancro'li
.I' '
sursa de parazit este reprezentata de omuJ. infectat
' care are
microfilarii in sange, periodic (noaptea, intre 22.00-02.00). La Brugia
rna/uyi l

microfilariile circula in sange aperdioc.

Microfilariile nu sufera nici o modificare in organismul uman, unde t ..
ra1esc
circa 70 zile; evolutia lor depinde de patrunderea in organismul vectorului.
Transmiterea de la om la om se face prin infepatura tantarilor din genurile
Cu/ex, Anopheles, Aedes.

ILA \IECT()R I

TAntaNI ~"~el"Q witc~~rii . ·

odc:\+o _cu }>l"Cll'lul ~,_-\ofa'l

Fig. 25. Ciclul evolutiv la Wuchereria bancrofti (dupa CDC).

B. ma/ayi poate trece, de asemenea, la unele specii de feline sau maimufe.

Absorbite de tantari in cursul unui pranz hematofag, dupa O evolutie de
aproximativ 15 zile, microfilariile devin infectioase; ele pot fi depuse pe piele, in

230
~
\tui pdinz he matofag, pc care o striibat activ ; tree in vase le limfatice ~J
c11rsuI a . J V 3I .
. . • dcvin ad ulp oupa u111 .
aa11gJ1on1 ~1 .. .
- ta de viata a filar11lor adulte este de 15 arn.
o ura ( .

6_ Roi patogcn
.
f,y11.
bancroi; este agentul etiologic al wuchereriozei, principala filarioza

liinfatidi.
Filarioza limfatica are o evolutie cronica.
7. Tabloul clinic
Filarioza limfatica evolueaza in doua stadii. In stadiul acut, predomina
manifestarile inflamatorii, iar in stadiul cronic, manifestar:ile obstructive.
7.1. in stadiul acut se intalnesc febra, limfangita ~i limfadenita.
Limfangita superficiala sau profunda intereseaza:
- membrele, frecvent unilateral, cu evolutie centrifuga, retrograda, de la
radacina membrului catre extremitatea sa distala; este insotita sau nu de adenopatie
(ganglionii inghinali sau epitrohleeni sunt hipertrofiati, duri, sensibili). VasuJ
limfatic este destins, dureros, iar tegumentul care-I acopera este eritemator ~i cald,
iar zona foconjuratoare este edematiata.
- trunchiurile limfatice (toracice, abdominale), determinand dureri toracice
sau abdominale.
- scrotul: orhita, epididimita, funiculita. Orhita, initial unilaterala, devine
ulterior bilaterala, cand se poate asocia cu hidrocelul (rupearea cordonului
spermatic In sacul scrotal). Orhita ~i, mai ales epididimita, se intalnesc frecvent in
filarioza bancro ft'1ana, aparand precoce.

. In infeqia cu B. malayi sunt afectati ganglionii inghinali superficiali,

"
'nfiamatia ex t·mzandu-se . ._c. .
' la vasele limfatice ale membrelor 1menoare.
2
. 7. · in stadiu/ cronic se constituie leziuni obstructive, cu blocarea
c1rcu1 t· .
. a,iei limfatice c.:i acumularea Iimfei in tesuturile interstitiale. Cu timpul, vasele
I'"'f: 'f , ,
··• atice
Chi) se rup, detenninand complicatii: limforagie, limfurie, diareee chiloasa,
otorax .~
' ascita chiloasa.

231
 ~
ElefantiazisuL comp.l icati c ta rdi va. consta 111 hipertrofia sclerofib
. . . roasa
dennuJui si a hipodemrnlui prin o bstru c p a vase lo r ltrnfall cc ; apare Ja mu]r1 . a
" t an1 d
debut si estc mai frecvent ~ 1 mat m1portan a W. b ancro_jiIi . Se local"
· · . t I ela
.. izeaza I
nivclul mem brului inferior (pe care-I afecteaza 111 intregime) ~j al scrotului . a
Filarioza cu Brugia malayi intereseaza 111 special membruJ inferior Jim 1•t,
' andu.
se la genunclu. detem1inand elefantiazisul 111 cizma.
W bancrofti var. pacifica afecteaza membrele superioare ~i sanii .
8. Diagnosticul de laborator
Semne de orientare
Hipereozinofilie sanguina constanta (30-80%).
Se poate asocia cu un infiltrat eozinofilic pulmonar determinat de prezenia
microfilariilor ( sindromul eozinofiliei pulmonare tropicale)
8.1 Diagnosticul parazitologic de certitudine consta rn evidentierea
microfilariilor.
Microfilariile pot fi relevate:
- in sangele periferic nocturn, intre orele 22 ~i 2 m filarioza bancroftiana, sau
aperiodic m orice moment al zilei in filarioza malaeza;
- in sangele venos prelevat pe un anticoagulant (I 0ml) dupa utilizarea unet
tehnici de imbogafire: leucoconcentratie sau filtrare pe membrana milipor;
-m sange, la 2 ore dupa testul Mazzoti de provocare (administrarea de
dietilcarbamazina in doza de 1 mg/kgcorp) ce determina pasajul microfilariilor in
sangele periferic.
1
Examenul microscopic al sangelui se face in preparat proaspat intre Iarna ~
Iamela, sau in frotiuri ~i picatura groasa colorate Giemsa.
8.2 Diagnosticul imunologic, utilizat frecvent, consta in:
. . ta sau
8.2.1 Ev1denf1erea anticorpilor antifilarieni prin imunofluoroscen,
~ unsul
imunoelectroforeza este posibila la 50% din cazurile cu microfilaremie. RasP
in anticorpi lg E este mai specific dedit in anticorpi IgG. .
. . . . cionah-
8.2.2 Ev1dent1erea antlgenelor circulante utilizand anticorpt mono
9.Tratament
232
>
Sc recorn and a pentru tcrapia lcziunil or prccoce lverm ectin (MECT IZAN)
. . ~t ··it in doza unica <le 200 µ g/kgc odata pc luna, repetat tirnp de 4 -6 luni .
Hdtllllll:- l <
Tcrapia lcz iunilor tardive este chirurgica lft.

1o. Prcvcntic
p,-e,·en(ia genera/a sc bazeaza pe evitarea contactului cu iantarii , prin
folos irea plasclor ~i a altor sisteme ; utilizarea spray-urilor cu insecticide (DDT.
malathion etc.). fo losirea bacteriilor carnivore (Bacillus sphaericus tulpina 1593), a
pe~tilor larvivari (Poecilia reticulata molliensis) ~i a bacteriilor sporulate (Bacillus
rhuringiensis. serotipurile 1 l-14); ameliorarea conditiilor mediului inconjurator
prin construqia unor sisteme de drenaj pentru a distruge locurile de inmultire a

tantari lor.
' '
Preven{ia speciala are ca obiectiv protectia grupurilor sau persoanelor cu rise,
ca ~i sterilizarea purtatorilor, utilizand albendazol, ivermectin sau dietilcabamazi na.
Pentru 1ntreruperea transmiterii infeqiei, strategia esentiala consta in
chimioprevenfia populatiei ,,cu rise" o perioada destul de lunga, pentru a asigura un
nivel scazut de microfilarii in sange. in acest scop, in zonele endemice sau la cei
care calatoresc in asemenea regiuni, se va administra, in doza unica, anuala. Timp
de 4-6 ani, albendazol (400mg), asociat cu dietilcarbamaz ina (DEC , 6mg/kgc) sau
albendazol (400mg) asociat cu ivermectin (200µg/kgc).

Bibliografie

1. Baskar L.K., Srikanth T.R., Suba S., et al.: Development and evaluation
of a rapid flow-through immuno filtration test using recombinant filarial antigen for
diagnosis of brugian and bancroftian filariasis; Micro biol. lmmunol. , 2004, 48, 7,
519~525.

2. Beuria M .K ., Bal M.S., Mandal N.N., Das M.K.: Age-dependen t

Prevalenc e o f asymptomatic amicrofilaraem 1c · a·1v1·ctua1s m
· m · a W uc h erena
·
bancroff1 .
-endem1c region of India· Trans R Soc Trop Ivied Hyg., 2003, 97, 3 , 297-
29 8. '

233
 2. FILA RII CUTANATE
2.1. LOA-LOA

1. Morfologie
Se prezinta sub doua forme:
1.1. Adul t cu sexe separate. Filariile adulte sunt albe, translucide , de 2-7
cm
lungime.
Femela, masoara 5-7 cm lungime/ 600µm diametru.
Masculul, mai mic, masoara 2-3 cm lungime/ 400µm diame tru.
1.2. Microfilariile, cu sinuozitati neregulate, masoara 300 µm/8 µm
, au
teaca, nuclei somatici mari, ovoizi, suprapu~i paqia l, ajung pana la varful
cozii
2. Habitat
Filariile adulte sunt localizate subcutanat; microfilariile se gasesc in
sangele
periferic, ziua, la amiaza.
3. Vectorul este un dipter tabanid din genul Chrysops.
4. Rispa ndire geografica
Loa-l oa are o distributie limitata ill Africa, ill zona centrala ~i de
vest,
cuprinzand Gabonul, Camerunul, Congo, Republica Centrafricana.
5. Ciclul evolutiv
Sursa de parazit este reprezentata numai de om.
Microfilariile, elemente infec/ioase, circula in sangele periferic ziua,
intre
orele 10-14.
Pot fi absorbite de Chrysops, a ca.mi femela hematofaga inteapa ziua.
Dupa
o evolutie de minim 10 zile, microfilariile devin infectioase. in cursul
unui prfulZ
hematofag, larvele infectante patrund prin piele, ajungand in tesutu
l subcutanat,
unde m decurs de 3 luni devin adulti. Durata de viata a adultilor este 15
de pe 51e
am.
6. Roi patogen
Loa-loa este agentul etiologic al loazei, filarioza cutanata benigna.

236
 l LA 0~ \

Fig. 26. Ciclul evolutiv la Loa-loa (dupa CDC).

7. Tabloul clinic
La 10-12 saptamani dupa infectie pot surveni 3 tipuri de manifestari:
- edeme fugace de Calabar, localizate la membrele superioare. Sunt
alergice, pruriginoase, dispar dupa 24-72 ore ~i reapar, cu o al!A localizare, dupa
un timp variabil.

- migrarea subcutanatii a filariei adulte, sub form u nui cordon subcutanat

care progreseaza rapid, 1cm / zi
· migrare suconjunctivlii a filariei adulte insotita de o reactie inflamatorie.

un . Complicatii grave neurologice , renale sau cardiace pot surveni, ca urmare a

tu tratarn.ent in doze neadecvate la un bolnav cu microfilaremie ridicata.
8, Diag ·
nosticuldelaborator
Se,nn d
e e orientare
liipere .
ozmofilie sanguina.

237
 s. J. Diagnostic11/ parazitol ogic de certitudi ne consta in e .
" . . . .
microfila
.
riilor 111 sang·c recoltat la pranz (m1crofilarem1e d1urna) F·t Vtden,jierea
' . 'I a .
. . . r,a Qd
poate fi extrasa 1n timpul pasajulm subcoUJuctival. ut,6
8.2. Diagnos ticu/ imunolog ic este indicat cand tabloul clinic e t
. An . s e su
iar exainenu l parazitol ogic este negatlv. .. .fi gestiv
t1corp11 spec1 ice pot fi evide . . •
. persoane1e 1.nfi nt1at1 p •
IFI sau imunoele ctroforez a la 80% d1n ectate. nn

9. Tratame nt
Se recoman da Dietilcar bamazina (NOTEZ IN) com primate de I oo rng in
doza de 5-6 mg/zi. Terapia se incepe cu doze mici (1/32 - 1/16 cp) ~i se
'( cre~te
progresiv la doza de 4 cp/zi. Durata tratamen tului este de 21 zile.
Schema terapeuti ca se stabile~te, cu prudenta , dupa evaluarea numarului de
microfila rii in sange, deoarece distruger ea brutala a acestora poate determina
reactii alergice severe, mergand pana la encefalop atie letala.
Cand numarul microfila riilor ~ 50/ml, DEC este inlocuita cu:
lvermect in (MECTIZ AN sau STROME CTOL), in doza de 200µg/kgc/lun~
timp de mai multe luni.
10. Preventi
, e
Prevenfia genera/ii, ca ~i in filariozele limfatice , se bazeaza pe lupta
impotriv a vectorilo r, iar preven/ia specialii consta in distruger ea microfilariilor la
purtatori in zonele hiperende mice.
Bibliogr afie

1. Addiss D.G., Rheingan s R., Twum-D anso N.A., Richards F.O.: A

Framewo rk for Decision -Making for Mass Distribut ion of Mectizan (R) in Afea5
Endemic for Loa loa; Filaria J., 2003, 24, 2, Suppl 1, S9.
2. Boussine sq M., Gardon J., Gardon-W endel N., Chippaux J.P ..· c1inical
picture, epidemio logy and outcome of Loa-asso ciated serious advers e events
· 1
related to mass ivermecti n treatment of onchocer ciasis in Cameroon, F'laria J.,

2003,24 ,2,Suppl 1,S4.

238
 2.2 ONCHOCERCA VOLVULUS

J. Morfologic
O. volvulus este o filarie cutanata care se prezinta sub 2 fonne:
I.I. Adult
Femela masoara pana la 50 cm lungime/ 0,3 cm diametru.
Masculul masoara numai 2-3 cm lungime/ 0, 10 cm diametru.
1.2. Microfilarii, f'ara teaca, masoara 250-300µm/8 µm ; Nu circula in
sange; contin o dubla coloana de nuclei somatici, volumino~i, care lasa un spafiu
cefalic In fonna de spatula. Extremitatea caudala confine un singur rand de nuclei
care se termina la 15 µm de capatul ascutit ~i Incurbat al Iarvei.
2.Habitat
Adultii traiesc subcutanat liberi, sau sub forma de noduli oncocercieni.
Microfilariile se gasesc subcutanat sau In globul ocular.
3. Vectorul in constituie un dipter din gellul Simulium, a carui_femela este
hematofaga; larvele acvatice se dezvolta llumai Ill ape curgatoare, curate.
4.Ciclul evolutiv
Sursa de parazit este reprezentata de omul bolnav.
Femelele depun microfilarii care disemilleaza Ill derm. Vectontl, Simulium,
le absoarbe din lichidul dermic In timpul pranzului hematofag; dupa 7 zile de
evolutie in mu~chii toraci ai illsectei, microfilariile devill infectioase ~i pot fi
depuse pe pielea altui illdivid In cursul unui pranz hematofag.
w • c J-3
Durata de viata a filariilor adulte este de I 0-15 ani. Microfiiariile traies
luni.

240
 Fig. 27. Ciclul evolutiv la Onchocerca volvulus (dupa CDC).

S.Raspandire gcografica
0. volvulus intereseaza 25 milioane de oameru; se gase~te 'in 3 focare
Prine ipale:

- focarul african, foarte important, cu zone hiperendemice;

- focarul american, mat putin important, cuprinzand America Centrala ~1

00rd
ul Americii de Sud·
'
- focarul asiatic, Iimitandu-se la Yemen.
6-Rol patogcn

0. vofvulus este agentul etiologic al onchocercozei (orbirea de rau), filarioza

cutanatv . . . - .
a, invahdanta prin complicatia majora pe care o determma, cec1tatea.

241

11111
 7.Ta blou l clini c
Onc hoce rcoz a se caract.e ri zcaz ft prin 3 tipu ri de lez iun
i:
7.1 Lezi1111i c11ta11ate
- pnir itul inten s, cste simp tomu l ee l mai frecv ent, care
antre neaz ~ .
. " . fi l a 1cz,un i
grataJ, ,,raia 1 a.n.ana. . " ; de
- ingr o~ar ea pieli i (pah iderm ie );
- depi gn1e ntare a tegu men telor , 111 spec ial in part ea
inferioara a co
(abd ome n, coap se, gam be). rpul ui

7 .2 Nod uli onch ocer cien i, subc utan ati, puti n numero~ i
( 1-5),_ nedu rero~i,
duri , fibro~i, cu diam etrul de 1-4 cm, situa ti pe supr
afete osoa se. La africani, au
loca lizar e j oasa ( crea sta iliac a, mare le troh ante r sau
sacr u) sau mij locie (grilajul
costa l). La ame rican i, sunt situa ti in regiu nea cefa lica.
Nod ulii cont in filarii adul te (un mas cul ~i mai mult e
femele ), inconjurate de
un pere te scler os.
7 .3 Lezi unil e ocul are apar dupa I 0-15 am, evol ueaz a
lent ~i progresiv,
duca nd la ceci tate.
Se dato reaz a prez ente i micr ofila riilo r sau actiu nii lor
toxico-alergice .
8 Diag nost icul de laborator
Sem ne de orie ntar e
Hipe reoz inofi lie sang uina 10-20%; uneo ri poat e lipsi;
Testul Mazzoti: adm inist rarea 1/2cp (50m g) DEC prov
oaca reactie alergica
~1 exac erba rea prur itulu i cutanat. In infectiile masi ve
pot interveni fenomene
genera.le seve re; de acee a, testu l este efec tuat sub supr
aveg here medicala ~i nwnai
in abse nta micr ofila riilo r de Loa- loa din sang e;
8.1 Diag nost icul para zitol ogic de certi tudin e cons ta " .dentie
m evi , rea
para zitul ui sub form a de micr ofila rii sau adult.
8.1.1 . Evid entie rea microfilariilor in:
y

. 1e ( micr
. o fil .. d
- pie 1 arn erm1. ce ) , prac hcan
. " d o b"
10ps1.e cuta nata·· se preleveaZa
~ ... sang
· 1e, 1ara
un frag men t d e pie " erare, cu · . ense
aJutorul unm· 1oar1
.c: .c:
ece curb '..:i
{ a u.nei P
~i se pune pe o sticl a de ceas . l00aic sall
omic cont inan d catev a pica turi de ser fizio
242
~
. - , t;-1- cu aJ·utorul unci lupc binoc ularc se obscrva ern crgcnta microfil a riilor
~pH· disttt1,
1 ,
L
~

. le unn atoarc.
ttl ()I e
-
,..
ti1
sangc sau urina, dupa administrare de DEC
L

_ 111 ochi , la nivelul comeei sau in camera anterioara, cu ajutorul

oftaltnoscopu Iui
8.1.2. Evidenfiere a filarhlor adulte la nivelul nodulilor onchocerci ci ,

ex,ti·rpati, chirurgical.
8.2 Diagnostic ul serologic este practicat cand examenul parazitolog ic este
negativ. Pentru evidenfiere a anticorpilor senc1 se utilizeaza IFI,
imunoelectroforeza. Procentul de pozitivitate este de 80-90%. Reaqiile 1ncruci~ate
cu alte nematode limiteaza interpretare a rezultatelor.
9 Tratament ul
9.1 Tratamentu l medicamen tos
Se recomanda:
Jvermectin (MECTIZA N) la adult ~i copilul mai mare de 5 ani.
Administrare: la adult, m doza unica de 200 µg/kgc; la copii mai mari de 5
ani in doza de 150 µg/kgc,
Se repeta la 6 luni sau 12 luni.
Ivennectin este foarte eficace, distrugand mai mult de 90% din microfilarii ,
incepand din ziua a 7-a.
9.2 Tratamentu l cl1irurgical consta in excizia nodulilor.
10 Preventie
'
Prevenfia genera/ii a onchocerco zei se realizeaza pnn distrugerea cu
lllsecticide a vectorului Simulium (larve ~i adulfi).
Prevenfia specialii se bazeaza pe administrar ea unui microfilaric id,
Ivennect1·n, "m doza de
150 µg/kgc de 2 ori pe an, "m cadrul unm· program a fr.1can
de control al onchocerco zei initiat in 1995 ~i care se extinde pe o perioada de 12
ani. ,

243
 2.3 DRAClJNCULUS MEDJNENSIS

.t. Morfologic
Dracunculus medinensis, filarie cutanata, sc prezinta sub 2 forme·
1.2 Adult cu sexe separate.
Femela masoara 70-120 cm lungime/ 0,9- 1, 7 mm In diametru, poseda un
uter voluminos, ce contine microfilarii; este patogena.

Masculul, mai mic, are o lungime de 2-3 cm/0,6 mm diametru; se gase~te

foarte rar, deoarece, dupa fecundarea femelei, moare ~i se resoarbe.
1.2 Microfilariile, de 650 µm/ 1-20µm; sunt acoperite cu o cuticulii. cu
striatii fine; extremitatea caudala este ascutita. Sunt eliberate in contact cu apa;
sunt mobile ~i au o viabilitate scurta, de 5-10 zile.
2.Vectorul este reprezentat de un crustaceu mic, de apa duke, Cyclops.
3.Raspandirea geografici
D. medinensis se gase~te astazi numai in cateva !ari africane, in special
Sudan, Nigeria. Ca urmare a eforturilor OMS de eradicare, incidenta infecfiilor pe
glob a scazut in anul 1999 la mai putin de 90.000 de cazuri, dintre care 66% se
afla in Sudan.
4.Ciclul evolutiv
Sursa de parazit este reprezentata numai de omul bolnav sau purtator de
filarii. Multe animale (caine, pisica, vulpe) sunt infectate in mod natural cu D.
medinensis, totu~i nu constituie o sursa pentru om.
Femela habiteaza Ill tesutul subcutanat, eel mai frecvent la nivelul
membrului inferior. Femela gravida vine .in contact prin extremitatea sa anterioarii
cu dermul ~i provoaca, gratie secretiilor glandelor cefalice, o vezicula, care
u Icereaza- can
" d boInavu I vme · · "1~1· con1·nua
· "m contact cu apa. M1crofilanile
· 1 evoluµa.
_ . _ _ " · dev111
daca sunt mgerate de Cyclops, gazda intermediarii. Dupa 3 saptaman.I
infectioase. Cyclops poate adaposti numai o singura larva.

246
 de 1,-ansmite re :
('a Iea
sc in tccteaza in gcrft nd Cy clops-u l. cont ina nd larve le infecti oase ' odata
0 11111 1 .

a I
CC h'r1Lit·' crus taceu l di strus de aciditatea gastrica e libe reaza larve le ' care
Cl l I\ P
erctc lc intestina l $i pa trund i'n tesuturile din j ur, i'n spec ial in regiunea
str~bat P
·· tonea la, unde se tra n sfon11 a i'n adult, i'n decurs de l a n .
retro-pct t
. --.......\ h~a Qra Ccl\+,· l"l<)f'd
0 .......1
;;•• \
<~ ~
Cc~fock C.l\ "''"f"O.t'l<lr-li
•o.f•~co~ (Lb)
Miu<>fi Q.~iile _(L,_J
_ 2 napcirli' r,
,uftt"a. l
~• ~ --!! ~

~icrofi lo.r-uk. !-ir&bo.i

p~rtfele l~nol ,_\ ~t lcxuli~ao
) ..,__:,,-,._, t'tf,,o~,;fon~\ ~ d~srt" odu~

L1 in~r-o.te cl~ C~~-iof~·-

'. 0 --- .,-._______...,,___ .

~ ..,.,i.:,. {-~111.crt..
- ··"'--- - ··· _/•·- • .
,A.
-. '·; /u
.··

. , _.
\' \ l / E)
l__~ r..l43r4Q'"' su.l:.cu.t'Qncat
cl~ - "' , .."'43~, ~r-·' s:i
' •· !3t nunchl,a\u,
1
----✓'--
11,·c"'{1)ar-i, (L,) ._\i""lr,ate
- · Q« , ti'\ ~~
_.... ~''\.._ ,.....,..,\ .._ ..... - - ,.,.r , __.

Fig. 28. Ciclul evolutiv la Dracunculus medinensis (dupa CDC).

5.Rol patogen
D. rnedinensis este agentul etiologic al unei filarioze cutanate, cu evolutie
benigua_ . - d racunculoza.
, num1ta
0

6-Tabloul clinic

Tabloul clinic este caracteristic, constand 1n prezenta la nivelul piciorului,

retrornaleol · 1 ·· ~ d ·
. ar extern, a unei vezicule dureroase, sau a une1 u cerat11 m care ev1ne
v1zibi1~ . ·
a extrem1tatea anterioara a filariei.
7.Diagn os t·1c d e laborator

Semne de orientare: hipereozinofilia moderata, l 0-15%

247
 7.1 Diag11osticul de certit11di11e es te parazi tologic ~i co ns ta .
1n v1zua1·
filariei adulte la nivelul ukeratiei sau a micro.filariilor 'in lichiclul vez,· . tzarea
. cu 1ar.
7.2 Diag11osticul radiolo gic evidentiaza parazitul dupa calcifica
. . re sau du .
mJecta re de 1·1p10
. do1. Pa
8. Tratam ent
Tratam entul c/1irurgical consta in extrage rea lenta, progresiva
parazit ului adult. ' a

Nu exista tratam ent medical.

9 .Preven fie
Preven fia genera/ii se realizeaza prin consum de apa necontaminata, iar 1n
zonele cu rise, apa va fi filtrata, mai ales daca provin e din surse neprotejate.
Obiect ivul preventional major consta in asigura rea pentru populatie a apei
potabil e.

Biblio grafie

1. Aikho mu S.E., Brieger W.R., Kale 0.0.: Acceptance and use of

commu nal filtration units in guinea worm eradication; Trop. Med. Int. Health,
2000, 5, I, 47-52.
2. Anosik e J.C., Azoro V.A., Nwoke B.E.: Dracunculiasis in the north
eastern border of Ebony i State, south eastern Nigeria ; Int. J. Hyg. Environ. Health,
2003, 206, I, 45-51.
3. Caimc ross S., Muller R., Zagaria N., et al: Dracunculiasis (Guinea wonn
disease ) and the eradica tion initiative; Clin. Microbiol. Rev., 2002, 15, 2, 223 -246 ·
4. Grove D.I.: Dracunculiasis. In: Principles and Practic . Of I fectious
e n
. .
Diseases; Mande ll, Douglas, Bennet t (eds.), 5 th ed., vol. 2, Churchill-L1vin . gstone,

2000.
unculiasis
5. Hopkin s D.R., Ruiz-Tiben E., Ruebu sh T.K., et al.: Drac
eradica tion: delaye d, not denied; Am. J. Trop. Med. Hyg., 2000, 62, 2, }63-168 ,

248
 FILARTI SEROASE,
. TOGE NE., SA U PUTI N PA TO G EN E
NEPA ' .__ '

te ne ce sa ra specialistulu
i pentru di'a gno stic
· ·
fil J es
Cunoa~ tcrea aces tor I an

di feren tial cu cele patogene.

ge nu lui Mansonella.
F;1arii1e nepatogene apartin zardi, M
se fnt aln esc 4 sp ec ii: M ansonella perstans, M oz
La om ,

streptocerca, M rodhaini.
1. M or fo log ie
Ad ul,tii masoara 4- 7 cm 1u
ngime.
site de teaca
le su nt ma i mi ci, ma sc ar a 20 0µ m lun gim e; sunt lip
Microfilarii
a, ceea ce pe rm ite dif ere nti erea lor de cele pa to ge ne .
hialin
2. Ha bi ta t
ze nter. M icr of ila rii le se gases
c msange
e se loc ali ze az a in me
Filariile adult
oz zard i), sa u in pie le (M streptocerca, M rodhaini).
(M perstans, M
3. Vector
tra ns mi t la om pn n intermediul une1 insecte
Filariile nepatogene se
hema tofage din genul Culicidae.
4. Roi pa to ge n
eori patogene.
Filariile nepatogene pot fi rar
5. Cl in ic
it, cefalee, artralgii, dispne
e,
su nt fo art e va ria te: pr ur
Manifestarile clinice
~deme.
6. Tr at am en t
z·d~
Sensibilitatea la dietilcarbama 1 a este controversata.
Se recomanda cu rezultat e bune: me be nd az ol (V ER M OX ).
·

!50
 CAP ITO LUL IV
MICETE

CARACTERE GENERALE

Mico logia medicala studiaza ciupercile para zite aJe omu

lui ~i unbolnavirile
pe care le prov oaca , micoze.
Ciupercile, fungii (fungus, lat. - ciup erca) sau mice
tele (mykos, gr. _
ciuperca), sunt orga nism e eucariote. Se difer entia za de
bacteri i ~i actinornicete care
sunt procariote. Se diferentiaza de vegetale prin lipsa cloro
filei .
Micetele sunt organisme heterotrofe. Se dezvolta
pe seam a materiilor
orga nice, avan d un mod de viata saprofit sau parazit.
• Micetele saprofite traiesc pe substante orgamce
Ill descompunere din
med iul exte rn
• Micetele comensale traiesc pe seam a materiei organice
a unui organism viu,
f'ara sa determine tulburari sau sa sporuleze la gazda.
• Micetele para zite traiesc pe seam a orga nism elor
vii (plante, animale),
capabile sa prod uca leziuni sau sa sporuleze
• Micetele oportuniste sunt micete saprofite, nepa toge ne
pent ru omul sanatos,
dar pato gene pent zru imunodeficienti
I.Morfologie
Micetele se prez inta sun doua forme:
J.l Levurile, microroganisme unicelulare de forma sferi ca
sau ovalara, cu
diam etrul de 3-5 µm, se reproduc prin 1nmugurire. Une
le levuri foarte alungite,
disp use cap la cap, form eaza pseudofilamente.
J.2 Filamentele, numite hife, lungi de cativ a milimetri, cu diam
etrn de 3-8
µm sunt septa te transversal sau neseptate la mice tele infer
ioare.

252
 Filflll \ Ctll C IC sc po t rnmific.1 dihotomi c. Totalitatca fi1l '-·1mcntelor II"orm caza

.. ·liu l fung1c.
n11cc . .
Miccli ul estc alc5tuit dmtr-o parfe vegetafi vii , care asigura nutri·tia ~i o par te
. ;,•a. cnre Co m ieaza organele spo ri fe re.
rcprndIll 1
f.J ilficetele dimorfice se prezinta sub forma de levura 1n ~esuturi le umane
. b •onn a fil am cntoasa in culturi.
"SU JI
\

·..:~:er
G . ~ :~·.:· ..

.
.
.....

' Fil~m,1Hc

Fig. 29. Micete - aspecte morfologice

2 Reproducere
Micetele se pot reproduce sexuat sau asexuat. Micetele perfecte se reproduc
sexuat, iar micetele imperfecte, asexuat. Sporii sunt organe de reproducere $i iau
na~tere pe cale sexuata. sau asexuata.
Sporii sexuati se produc prin fuziunea a doi gamefi diferenfiafi, urmata de
meioza. Form.a sporilor sta la baza clasificarii micetelor parazite.
2· 1 Unnatoarele tipuri
de spori sexuafi sunt intalnite la fungii de interes
medical: zigospori, ascospori, ~i bazidiospori.
2· 1· l . Zigosporul
rezulta din unirea a doua filamente diferite, apropiate,
unnata de meioza.
212
· · Ascosporii: patru spori se formeaza prm meioza in interiorul unei
fonn .
atiuni s · 1- . -
' pec1a 1zate, ovalare, num1ta asca.

253
 2. 1. 3. Baz idios,Jorii: prin mcioza se form eaza patru sp ·
on (nu"' ··
baz idio spo ri) pc supr afat a une i ton n a\ iuni spcc '111 \1
iali zatc . baz idi e.
2.2. Tip uri de spo ri ase.xua(i
2.2.1 . Artr osp ori: st.mt structuri rezu ltate 111 urm
a frag m entarii filamentelor.
2.2.2. Blastosporii: sun t celu le sferice sau
ova lare , izol ate, fonnate Prin
inm ugu rire a levu rilo r care se sepa ra de celu
la mam a. Une ori pot ramane legati d
, e
celu la pare ntal a ~i form eaza pseu dofi lam ente
.
2.2.3. Chl ami dos por i, elem ente sfer ice mari,
inco njur ate de un perete gros,
situ ate late ral sau term inal , iau na~tere 'in
con ditii nefa vora bile ; sunt forme de
rezi sten ta la con ditii le nefavorabile.
' '

~ m osi>o111

cc 'C b !Jl.. 1S70S! ' fJI/!

~ Clfl,J .\Jll)OSJ>OR!

Fig. 30. Spori asexuati

2.2.4. Conidiile sunt spori asexuati, formati

fie din miceliu, fie dintr- 0
stru ctur a spec ializ ata num ita conidiofor. Distinge
m dou a tipuri de conidii: micro ~1
mac roco nidi i.
Microconidii, rotunde sau piriforme, cu diametru
l de 2-4 µm , dispuse lateral
sau term inal , izolate sau In grup.
Macroconidii, masurand aproximativ l SOµm, cu
aspect fuzifonn, de banana-
3 Fiziologia ~i caracterele de cultura
Mic etel e sun t In general aerobe. Sunt echipate
cu un sistem enzimatic care Je
face capa bile sa digere ~i sa utilizeze pentru
dezvoltarea lor substante pe care Je
obti n din surse exte me. Pot produce toxine ~i anti
biotice.

254
 Se da.vo lti\ In \Ill pH 7. T c mpcratura o ptim r1 Lie dczvo ltarc vari aza 1ntre 20-
, M·cctclc sapro li tc ;;i cclc paraz itc ale pielii ~i fa nere lor se dezvolta la
1T'C. l l
- ~ turn camcrci. iar cclc paraz ite ale mucoaselor ~i vi scerelo r, la J 7°C .
t~111pt;ra
Cultivarea are loc pe medii simpl e, cum este mediul Sabouraud (geloza -

pepto11a- _ glucoza), sau pe med ii i mbogi:itite

, (PCB = cartof, amidon , biHi·' RAT=
orcz. alnidon, Tween), care favorizeaza dezvoltarea organelor sporifere.
Rapiditatea dezvoltarii coloniilor ~i aspectul culturii sunt caractere importante
in identificarea speciei. La acestea se adauga capacitatea micetelor de a elabora
pigmenti de diferite culori: galben, ro~u-violaceu, etc.
Cultivarea micetelor este necesara pentru izolarea ~i identificare a lor.

DIAGNOS TICUL DE LABORAT OR IN MICOZE

Diagnosticul unei micoze se face direct prin punerea in evidenta a parazitului

In prelevate, prin izolarea ~i identificare a in cultura a agentului cauzal sau indirect,
Prin reactii imunologic e.

l.J Diagnostic ul micologic

l .J.J Recoltarea
Diagnosticul unei micoze este strict dependent de modul 1n care se face
recolta .
rea matenalulu i patologic.
Prelevarea probelor trebuie efectuata inaintea tratamentul ui antifungic, sau
dupa eel · . .
Putm 5 z1le de la 'intrerupere a tratamentul m.
E ste indicata ~tergerea leziunii cu alcool de 70° 'inaintea prelevarii.
Daca ex1sta
· - mai multe leziuni, se recolteaza
separat d.m fi1ecare lez1une.
·
Moctut de prelevare variaza in functie de localizarea leziunilor (fig. 31 ).

255
 ◄
Figura 3J
Modalita ti de rccoltare in micoze
'
~

Localizarc Ciu pcrci res ponsabilc Mod de preleva re

Cuta11alli Ocrm ato fit e, Cand ida, Scuame: se preleva de la -----
periferia
Pity rosporum orbiculare leziu ni lor cu aj utoru I unui bisturiu
sau
vaccinos til, prin tehnica patratului
moc hetei' sau banda adeziva
pentru /
Piti ryas is vers ico lor.
Piir: se smu lg fi re le de par de la /ocul ,
infeqiei ; se recolteaza fire le flu orescente 1
in lum ina Wood.
Ungltii: se reco lteaza un ghia cu 0
I
chiureta.
Sub-cutanatii Candida, Cryptococc us, Puroi: se recolteaza puroiu/ cu un tampon I
Sp orothrix, Blastomyce s, steril, prin punqia abcesuJui.
A cty nomycete, Histoplasm a, Punc{ia abcesului
Paracocc idicide
I
M ucoasii Candida, Torulopsis. Recoltare cu ajutorul unui tampon steril
T-listoplasm a
Digestivii Candida, Geotrichum
I
Materii Jecale: recoltare in fl acon steril
sau prin tam ponaj rectal
Bronho-
Pulmonar ii
Asp ergillus, Histoplasm a,
Cryptococc us neoformans,
Sputa: se recolteaza in flac oane sterile,
dupa dezinfeqia gu ri i cu un antiseptic ~i
I
Candida, Nocardia asteriodes clatire cu apa distilata
etc. Aspirutu/ bron$ic : reco ltat "in tuburi sau
tlacoane sterile.
Biopsie
Spiiliiturii gastricii : reco ltata in flacon
steril
Viscerale L. C. R. recoltat in tuburi sau flacoane
- cerebrale - Candida, C,yptococc us sterile
neoforman s, Asperg i/lus Urinele recoltate in tuburi sau fl acoane
- rena/e - Candida, Cryplococc us sterile
- endocardite, - Candida, Cryptococc us Sfingele: hemoculturi in bulion Sabouraud
Sep ticemii Geotrichum, Toru/opsis etc. citratat
Biopsii Candida, Aspergillus, Se d ivizeaza produsu I 1n doua: ..
Cryptococc us neoformans, - 0 parte destinara , nsamaniam
Hislop/asm a micologice;
- aJta, pentru anatomie
patologica -
Ser Candida, Cryplococc us, - cercetarea antigenelor solubile
Aspergillus - deteqia ~i titrarea anticorpilor -
•) un patrat de mocheta de lana, spalaUI, uscata ~i sterilizata, frecat pe •mtreaga sup rafata
·
a
Ieziunii ~i apl icata apoi pe mediul de cultura.

256
 f,;xa 11 ,c11 11/ dir ect
/ I.2
1111 I 111i<.:ro.,·co1,i c al unor produ sc pato logic e pcrmi tc punc rca 1n
1,;xo111e
-krnc nt clor run g icc:
.-(1-:nt~ n c
('\ I •
ti lamc nt c mi ce 11 ·
•
ene;
1cvur i rotun de sau oval are, 'inmu gurit e ;
artro spo ri , etc .
Numarul de elem ente este impo rtant , pentr u unele rnice te
corne nsale ale
\or
inucoas e (Canchda), abun dent a elern entel or avan d o sernn ificat ie patol ogica .
Paiu l, scuam e le, fragm ente le de ungh ii sunt clarif icate
cu o solut ie de
hidroxid de potas iu 30% sau cu solut ie clora l-lact ofeno l.
Alte prele vate se ex amin eaza fie in strare proas pata,
fie dupa color are:
Giemsa, Gram, impr egan tie argen tica, tu~ de Chin a
(caps ula Cryp tococ cus
neoformans).
1.1.3 Culti varea
lzolarea derm atofi tilor se face pe medi ul Sabo uraud (adau garea de
cloramfenico l ~i genta mici na elim ina bacte riile sapro fite)
lzolarea levur ilor se face pe geloz a Sabouraud +
clora mfen icol sau
gentamicina.

Temperatura de culti vare

Fungii din mico zele supe rficia le se dezv olta la 27°C , iar
cei din mico zele
profunde, la 37°C . Mice tele sapro fite nu se dezv olta sau se
dezv olta foart e lent la
37
°C ~i se dezv olta la 30°C , perm itand difer entie rea de mice tele
patog ene.
Timpul de culti vare

24 - 48 ore pent ru levur i;

2 - 4 zile pentr u muce gaiur i;

6 -15 zile pentr u derm atofi ti

lnterpr t
e area rezul tatel or cultu rii
lor. Sernnifi1cat1a
·
izola telor fung ice depin de de locul izolari1· (surs a) ~1· 1·d entlt
·
atea

257
 ◄
fzolarea uno r mi cctc pa togc nc din o n ce produs pa to!og ic are semnificaiie

e tiologica .
nd
Cand sunt izolate 1nsa m icete opo rtuni ste. cum ar fi Ca ida sau Aspergillu.i·,

interpreta rea trebuie facuta cu prudenta.

Izolarea din zone normal sterile (hemocul tura, 1.c.r. sa u li chid pleural) ii

i1nplica etiologic ; izolarea din produse norm al contamin ate (sputa, puroi, urina),
trebuie interpreta ta cu atentie ~i criteriul cantitativ este de mare valoare.

1.1.4 ldenti.ficarea
Identifica rea speciilor se bazeaza pe caractere le macrosco pice 5i microscopice
ale micetelor obtinute in cultura pura.
a. _Caracter e macroscop;ce (culturale)
Descriere a aspectulu i, culorii, forrnei , consisten tei, coloniilo r obfinute pe
mediul de izolare, precum ~i viteza de cre~tere, permit orientare a diagnosticului.
b. Caractere microscopice
Examenu l microsco pic al culturii permite evidenfie rea organelor de

fructifica re , uneori chiar determina rea speciei, in cazul dermatofi til or sau al genului
Aspergill us.
Examinar ea se face:
prin tubul de cultura, cu ajutorul unui obiectiv cu focar lung;
pe un fragment de cultura dilacerat intre lama ~i Iamela, colorat cu
albastru lactofeno l sau Giemsa.
1. 1.5 Testarea sensibilitii/ii la antifungice
Concentrafia minimii inhibitorie (CMI)
CMI permite definirea sensibilita tii sau rezistente i tulpinilor izolate Ia diferite
antifungi ce.
CMI este data de cea mai mica concentra fie antifungi ca capabila sa inhibe
cultivarea tu]pinii studiate.
Antifungigrama

258
 Qetcnninarc~ scnsi hilitatii micctclo r lcv urifom 1 c ~• fi.lamcntoasc la
. . 1·cc cstc bazata pe mctoda difuzie i 111 geloza; se utilizeaza discuri
11 nfung
. nnatc cu anti fungicc.
111 pi et-
Rezul tate
In functie de valoarea CMI ~i de valoarea diametrului zonei de inhibitie,
tulpinile izolate pot fi clasificate in sensibile, rezistente sau intermediare.

1.2 Diagnosticu/ serologic este utilizat in micozele profunde.

1.2.1 Evidentierea anticorpilor specifici este utila in diagnosticul unor
micoze profunde (aspergiloza, candidoza, histoplasmoza) .
1.2.2 Cercetarea antigenelor fungice circulante este necesara pentru
supravegherea persoanelor cu rise crescut (imunodeficien ti, aplazici).

Bibliografie

1. ANOFEL: Mycologie generale. in: Parasitologie-M ycologie; 7eme ed.,

Paris, 2002, 301-314.
2. Bennett J.E.: Diagnosis and treatment of fungae infections. In: Harrison's
Principles of Internal Medicine; 15 th ed., 2001, 1168-1171.
3. Sugar S.M.: A Practical Guide to Medically Important Fungi and the
Diseases They Cause; Philadelphia, Lippincott-Rav en, 1997.

259
 !VIEDICA!VlENTE ANTJ FUNG ICE

1.Dcfinitie
Antifu ngicele stmt medica mente capabile sa distrug a specific micetele
patoge ne pentru om.
2. Clasif ica re
2.1 POL/E NE
Meca11ism de acriu11
, e
Polien ele produc alterarea pennea bilitati i celular e, pnn formarea unor
compl exe insolub ile cu sterolii membr anei citopla smatic e fungice.
• Amfote ricina B, dezoxicolat, ABD (FUNG IZONE )
Spectr u antifungic: larg, actioneaza asupra majori tatii micetelor
filamen toase~ i a levurilor.
Polien a produs a de Strepto myces nodosus, introdu sa 1n practic a medicala din
1957, ramane ~i astazi antifungicul de referinta, cu spectrul de activitate eel mai
larg.
Are actiune fungicida.
Este indicat a mai ales 'in micoze le profunde ~i invaziv e. Se administreaza i.v.,
sub forma de perfuz ii lente (6-8 ore), 'in doza de 1 mg/kg, obtinandu-se, astfel,
concen tratii sangui ne suficiente.
Toxicit ate: este nefrotoxica; 'in tratamentul prelun git duce la insuficienta
renala.
Noile formul ari lipidice: dispers ia coloidala, ABCD (Amph otec, Intennune),
compl exul lipidic , ABLC (Abelcet), forma liposom ala (Ambi sone), au o activitate
mai mica (sunt necesare doze zilnice mai mari), sunt mai bine tolerate (toxicitate
renala mai redusa ), dar costul este ridicat. De aceea, sunt recomandate 'in cazurile
refract are la tratament.
• Nistati na

260

_ _.....1111111
.......- --- ntifuugic : limitat asupra lcvurilor.
5pectr11 a . . _
,,. d citnf1! : adrn 1111 st rat pc ca lc orala. sau locala, cste binc tolcrat, toxicitatc a
J 0-

·• '11d nuli'i.
b · t ~
nu s-a o pnu mca-
111 ~
. · ~a
N1siat111
111 stare pura cristaliza ta Este titrata in unitati
' '. ~

biologicc.
Absorbtia digcstiva e ste nula. Nu se utilizeaza pe cale injectabil a (toleranfa

proasta).
2_2 PTRJM/D/NE (antimeta bolice)
• Flucitozina sau 5FC (ANCOT IL) este singurul reprezent ant al acestei

clase.
Spectru antifungi c: limitat la unele levuri (Candida , Cryptoco ccus) ~i unele
micete filamentoase.
Mecanism de ac{iune:
Aceasta pirimidin a fluorurat a are o activitate asupra micetelor capabile sa-1
absoarba ~i sa-1 dezamine ze. Sub influenta unei permease ~i 'in competiti e cu
citozina, flucitozin a traversea za membran a celulara fungica. in interioruJ celuJelor
fungice interfereaza sinteza ADN ~i sinteza proteica.
Se prezinta sub forma de pulbere alba, solubila 'in apa. Absorbtia este rapida
~i completa; 90% se elimina renal sub forma nemodific ata.
Difuzeaza bine 'in organism , inclusiv 'in LCR.
Toxicitate : Principal a reaqie adversa este mielodep resia. Alte reaqii adverse
Sunt reprezentate de varsaturi , diaree, erupfii cutanate, disfunqie hepatica, etc.

Exista riscul aparifiei unor tulpini rezistente atunci cand este folosita 'in
monoterapie (de aceea, monotera pia este contraind icata).
Se administr eaza:
- per os, comprim ate de 500 m g;
- 1.v.: doza uzuala, 25 mg/kgc/z i este repartizat a 'in 3-4 prize.

a . Asocierea flucitozin ei cu alte antifunoi o

ce contribui e la largirea spectrulu i
ntlfungic - d . . .
' sea erea nscului de aparifie a tulpimlor rez1stente.
23
· AZOLJ

261
 . .. . , . ~
Azolii reprezinta principala ac l11 z1 tIc tcrapeuttca ant1.fungica .
. c.1in ulf
1
rnu1
deceniu.
Includ imidazo lii ~i triazo lii.
Meca11i.sm de actiune:
,
Azolii inhiba biosinteza ergosterolului prezent 'in membrana citopla .
srnat,ca
f-tmgica.
2. 3.1 lmidazoli
Spectrul antifungic: levuri, dermatofiti.
Cuprind derivati imidazolici cu utilizare locala ~i sistemica.
• lmidazoli cu utilizare locala
Indicafii: Candidoze cutanate, candidoze cutaneo-mucoase, dermatofitoze.
Econazol (PEV ARYL, sub forma de lotiune, crema, spray 1%;
GYNO-PEV ARYL, sub form}i de ovul de 150 mg)
Isoconazol (FAZOL), sub forma crema 2%; FAZOL G, ovule
ginecologice.
Ketoconazol (KETODERM, crema sau gel 2%)
Tioconazol (TROSYD crema; GYNO-TROSYD, ovule de 300 mg)
Bifonazol (AMICOR, crema 1%, lotiune)
Butoconazol (GYNOMYK, ovule de 300 mg)
Sulconazol (MYK, sub forma de crema, lotiune 1% )
• Jmidazoli cu utilizare sistemica
- Ketoconazol (NIZORAL)
Se prezinta sub forma de comprimate de 200 mg ~i solutii buvabile.
Toxicitate: Principala reactie adversa a azolilor este reprezentata de
toxicitatea hepatica.
Azolii interactionaza cu medicamentele lipofile ~i cationice.
utilizat in
Ketoconazolul, de~i are o activitate antifungica buna, nu este
·1or
sistemic datorita toxicitatii importante ~i a interactiun1
tratamentul
medicamentoase.

262
~
~ Tria=oli
2.J . 2
crirea triazo lil or are O importan \a deosebita in tratament ul antifungi c
ocscor
. unodcficic nti.
la 1n1 . _
Triazolii au impact ma1 scazut asupra sintezei hormonil or umam ~• au o
icitate mai redusa decat eel mai utilizat imidazol sistemic Ketocona zoluJ.
1icpato to,X '
• fluconazol (TRIFLU CAN), imidazol sistemic.
Spectru antifung ic: lev uri (Candida , Cryptoco ccus)
Este solubil in apa; difuzeaza in L.C.R. ~i saliva.
Jndicafii: candidoz e oro-farin giene la imunodef icienti
candidoz e disemina te
criptococ coza meningia na
Se administreaza:
per os: - sub forma de capsule de 50, 100 ~i 200 mg
- sub forma de sirop ( 1 lingurita contine 50 mg)
intravenos - flacoane de 100, 200, 400 mg.
• Itraconazol (ORUNG AL, SPORAN OX)
Spectru antifung ic mai larg: inclusiv Aspergillus spp.
Activitate fungicida mai buna decat fluconazolul.
Proprietati farmacoc inetice mai slabe.
Se administreaza:
per os, sub form a de capsule de 100 mg ~i sirop, m doza de mcarcare de 600 mg/zi
(200 mg x 3) in prirnele 3 zile de tratament .
Realizeaza concentra tii mai bune in tesuturi, secretii bron~ice ~i puroi, dar
patrunde foarte putin in L.C.R .
Toxicitate: Efecte adverse: digestive (greata, diaree), toxicitate hepatica.
Este contraindicat la gravide ~i la femei ce alapteaza.
lndica{ii: histoplas moza, micoze cutanate superficiale (inclusiv
0 nico ·
micoza), aspergilo za.
• Voriconazol (VFEND )

263
 Spectru a11tif1111gic: lcvuri ~i mi cete filamcntoase.
Se prezinta sub fonna de comprim atc (de 50 mg ~i 200 mg) ~i 1-1 ,
'( 11acoan
200 mg. c de

/11dicatii: candidoze refractare la alte antifungice, aspergiloza criptoc

, ' occoza.
2.4 LIPOPEPTIDE
Echino candin e

Mecan ism de acfiune : inhiba sinteza ~-1-3 -gluca n la nivelul peretelui

fungic.

Singurul reprezentant al acestei clase de antifungice este:

• Caspofungina
Spectr u antifungic: Aspergillus, Candida, Pneumocystis .
Se prezin ta sub forma de flacoane de 70 mg ~i 50 mg.
Se administreaza numai pe cale intravenoasa, sub forma de perfuzie lenta.
lndica(ii: aspergiloza refractara la alte antifungice;
candidoza sistemica, esofagiana
2.5 ALIL AMIN E
Mecan ism de acfiune: inhiba sinteza sterolilor din membrana fungica.
Spectr u antifungic: dermatofiti.
• Terbinafina (LAMISIL, NOVARTIS)
Se prezin ta sub forma de comprimate de 250 mg ~1 crema I% ~i se
administreaza oral sau local.
Se acumuleaza in tegumente, unghii, tesut adij,os; datorita acumularii in
grasimi ~i eliberarii treptate, ulterioare, terbinafina persista in sange timp de 4 6
·
saptamani dupa administrare.
Jndicatii:
, micoze cutanate superficiale, determinate de dermatofW-
2.6 GRISEOFULVINA
Spectru antifungic: limitat asupra dennatofitilor.
Griseofulvina este putin solubila in apa; absorbtia orala este ameliorata prin
administrare in timpul unui pranz gras.

264
~
· sa nguina c stc scftzuta , insa <lifuzia tisularr1 cstc buna . Sc
conccntra\1 a
r sclccti v in pi c lc ~i fancrc datoritr, incorpor[1rii in kcratina. 1n pielc,
1rcaz,1 .
. i,ccn
c(l . ficicnta- cstc dtin
, · x d - 25 -
sa upa ·1 d
Zt c c tratamcnt . De aceea durata
{r'\ t l a C '
inccn ' . . . 4 - - ,. ')
cc . cstc tunga (mtn1mu m saptaman t .
,cn1ulu1
1rnu1n I I .
' . .1 te· In timpu tratamen tu u1 poate determin a anemie
r ox1c1 {I . <:.J
'(
leucopeni e.
. onsabila de accidente di gestive, nervoase , cutanate.
poatc fi resp
Se administre aza:
_ local, sub fo nn a de unguente
_ per os, comprim ate de 250 mg sau 500 mg, (in timpul unui pranz gras)
timp de 4-6 saptaman i.
Jndica(ii: mi coze cutanate superficia le determina te de dermatofi ti. Exista

tendinta de a fi inl ocuita de ltraconaz ol ~i Terbinafi na.

Bibliogra fie

1. ANOFEL : Medicam ents antifungi ques. In: Parasitol ogie-Myc ologie;

7cmeed., Paris, 2002, 315-325.

2. Bennett J.E.: Antifung al therapy. In: Harrison' s Principle s of Internal

Medicine; 15 th ed., vol. 1, 2001, 1169-117 1.
3- Francis P., Walsh T.J.:
Evolving role of flucytosin e m
immunocompromised patients: new insights into safety, pharmaco kinetics, and
antifungal therapy; Clin. Infect. Dis., 1992, 15, 1003-1018.
4
· Goa K.L., Barradell L.B.: Fluconaz ole: an update of its
Phannacoctyn . . . .
am1c and pharmaco kinetic propertie s and therapeut ic use m maJor
superficial a d . . .
50 n systemic mycoses in immunoc omprom1 sed patients; Drugs, 1995,
' 658-690.
5
and · Grant S.M., Clissold S.P.: Itraconaz ole: a review of its phannaco dynamic
Pharrnac Ok. .
ni.Yca inetic propertie s, and therapeut ic use in superficial and systemic
ses• D
' rug, 19 89, 37, 310-344.

265
 GENlJL CANDIDA

( ,cnu I Candida cuprindc pcste 150 de specii dintrc care 9 sunt frecvent
, , J)cntru o m: C. a lbicans, C. guillermondi, C. krusei, C. parapsilions, C .
;it()gcnc
. . c pse11dotroµica lis, C. lusitaniae, C. dubliniensis ~i C. glabrala. C.
1
1rop1co ,s. , .
. are cea mai larga raspandire, fiind responsabila de 50% din cazurile
a/b1cans
. te 111 spital cu levuremie. C. parapsilions este recunoscuta prin capacitatea sa
1ntenia
de a cauza endocardita. C. torulopsis determina 1/3 de candidoza profunda la
persoanele cu neutropeme.
t.Morfologie
in tesuturi, Candida se prezinta sub doua forme:
J.1 Levuri circulare sau rotw1de, cu diametrul de 2-6 µm , inmugurite.
J.2 Pseudofilamen te (exceptie C. torulopsis, care nu filamenteaza).
2.Habitat
C. albicans este comensala a cavitatilor naturale (in special gura, intestin,
vagin). Alte specii se intalnesc atat pe mucoase, cat ~i la nivelul pielii sanatoase.
3.Rol patogen
Sunt levuri oportuniste; devin patogene cand se modifica mecanismele de
aparare (nespecifice ~i specifice) ale gazdei. Determina candidoze cu localizare
Superficiala sau profunda.
3. JFactori favorizanti:
,
- varsta: cele doua extreme de varsta;
- stan patalogice: diabet, SIDA, boala Hodgkin;
- stari fiziologice particulare: sarcina;
- factori iatrogeni: antibioterapie, corticiterapie, imuno-supresi ve, psihotrope,
grefe de organe;
3.2 Factor; locali:
-u .
rniditate·
'
~ rnaceratie·
, '
267
 - aciditatc:
- radioterapic.
4. Tabloul clinic
4.1 Ca11didoza pie/ii# 1111gltii/or
- Leziuni ale pliurilor mari (Intertrigo inghinal, axilar,mam ar, interfesier). Se
prezinta sub fonna w1ui eritem bilateral pruriginos, cu margini dantelate·
,
fundul pliului este acoperit cu o membrana albicioasa.
- Leziuni ale pliurilor mici (Intertrigo inter-digital , retro-auricu lar, etc.)
Intertrigo digito-palmar se localizeaza in spatiul trei, la persoane ale caror
maini sunt expuse umiditatii ~i detergentilor (spalatorese ) sau unor dulciuri
(cofetari).
lntertrigo digito-plantar este rar; leziunile intereseaza toate spatiile
interdigitale ~i se pot extinde la nivel plantar.
- Leziuni ale unghiilor: onix ~i perionix. Se intalnesc in special la maini ~i la
femei .
Onixul debuteaza in partea proximala a unghiei; unghia parazitata devine
galben-brun a, cu suprafata ondulata, striata.
Perionixul se caracterizeaza printr-un burelet inflamator, periunghial, dureros,
exprimand puroi la presiune.
4.2 Candidoza digestivii.
- Candidoza oro-faringiana: Muguet
Simptome: uscarea gurii, gust metalic, senzatie de arsura, disfagie.
Obiectiv: se constata leziuni eritematoase, acoperite de un depozit albicios pe
limba, partea intema a obrajilor, gingie, palat.
- Glosita atrofica
Aceasta forma, foarte dureroasa, este intalnita, in special, la persoane HIV
pozitive.
Limba este ro~ie, lucioasa, depapilata.
- Candidoza pseudotumorala
Se intalne~te la persoane cu leziuni canceroase ale oro-faringelui.

268
 tcrizcaza prin hipertrofta nercgulata a mucoase i 1·uga le.
Se carac .
, canel1·dn"'a
,.,
comisurN bucalc (Pcrlcchc)

Se mat ll·r-. ,sta prin fisuri ale comisurii bucale pc un fond albicios crus tos
V • ' ' •

1.derea gurii cste dureroasa. Este 1nsotita

Qc~C 11 t
de cheilita candidozica

atii ale buzelor)

lcscuan l ' .
, Candidoza esofagianii este intalnita la persoane HIV pozitive cu Ieucemie

:n1cancer.
Sirnptome: disfagie, pirosis, senzatie de arsura la pasajul alimentelor.
Esofagoscopia evidentiaza pseudomembrane albicioase pe mucoasa

:sofagiana.
_ Candidoza gastro-intestinala: poate interesa stomacul, intestinul subtire ~i
:olonul.
Simptome: scaune frecvente, lichide.
Obiectiv: ulceratii constatate histologic.
- Candidoza perianalii
Subiectiv: senzatie de arsura, prurit anal.
Obiectiv: intertrigo perianal.
4.3 Candidoza genito-urinarii
- Vulvo-vaginita
Subiectiv: leucoree albicioasa abundenta, prurit vulvar intens, dispareunie.
Obiectiv: mucoasa vaginala eritematoasa, edematiata este acoperita cu un
depozit albicios.
Este asociata cu o candidoza intestinala ~i necesita terapie simultana.
- Balanita: releva :frecvent diabetul zaharat.
Sirnptome: prurit local.
Obiectiv · eritem al mucoasei glandului, depozit albicios ill ~anp1J balano-
Preputial.

- Candidoza urinara
Uretrita, limitata la nivelul meatului, este observata la diabetici.
· ·
Sirnpto me: secretie purulenta, duren· m1cf10na Ie.

269
 Cistita: estc 'i'ntalnita la diabctici , sa u la purtalori de so ncl a vez icalrt.

4.4 Caudidoza profund<1

Septicemii survin, mai ales, la imunodefic ienti .
Se caracterizea za prin fe bra persistenta, hemoculturi ~i uroculturi pozitive
Localizari profunde 111 alte organe: rinichi, ficat, plamani, ochi, inima.

4.5 Manifestiiri alergice

4. 5.1 cutanate: eczema, urticarie,levuride, parakeratoz a
4.5.2 respiratorii: astm bron~ic

4. 5. 3 articulare : artralgii, Ill special la genunchi

5. Diagnosticul de laborator
5.1 Diagnosticu l micologic, de certitudine, are urmatoarel e etape:
Recoltarea: variaza in funqie de localizarea leziunilor.
- Recoltarea scuamelor din leziunile cutanate se face cu pensa; din leziunile
mucoasei, cu ajutorul tamponului steril; prelevarea prin raclarea unghiilor la limita
dintre zona sanatoasa ~i cea infectata.
- Recoltarea sputei, l.c.r., urina se face in vase sterile.
Transportul produsului patologic trebuie efectuat rapid, datorita multiplicarii
rapide a levurii.
Examen direct, microscopic, se practica:
- in stare proaspata, lama-lamela (materii fecale , urina)
- dupa clarificare (scuame, unghii)
- dupa colorare (frotiu, preparate histologice ).
Cultivare
Cultiva sub forma de levuri pe mediul Sabouraud (cu antibiotice), formand
colonii albicioase, dupa 24-48 ore.
Temperatur a de cultivare este de 26°C sau 37°c dupa localizarea superficiala
sau profunda.
Jdentijicare
C. albicans, specia cea mai frecventa in patologia umana, se poate identifica

prm:
270
 _ 1cslll I
de filnm cntarc. C'. olhi cons pruuucc lil n111e11tc in se r
dcc urs de 3-4 ore.
la 37° C, in I
_ latex aglutinare (particul c de latex sens ibili zate cu antic
orpi mon oc lona li )
_ rcnc\ ii cn1.imati cc. cc perm it stabilire a speciei 111 mai
putin de 4 ore.
_ tcstul de chl amid ospo rularc:
cerce tarca chla mido sporilor dupa
insaman\a rc pe medii speciale;
RAT (orcz , agar, twee n), sau
PCB (cart of, mor cov, bila) .
Lectura sc face dupa 24 ore.
Dife renia consta in prez enta
chlamidos poril or num ai la spec ia
C. albicans

- izolare pe med ii spec iale (Can dida ID CRO M agar ),

ce cont in un subs trat
cromogen a unei enzi me speci:fice a aces tei specii. Dete
ctare a selec tiva se face prin
aparitia unei colo ratii (vira rea med iului ) inju rul colo niei
de C. albicans. 11
- Auxogram a (asim ilare a zaha ruril or) - perm ite identi:fica
rea celorlalte spec ii
Antifungigrama: cons ta in testa rea tulpi nilor izola
te la antifungice. Este
iutlicata 1n cand idoz ele supe rfici ale (cuta nate sau
muc oase ) recid ivan te ~i in
candidozele profunde .
lnterpretarea rez ultat elor mico logic e
lmplicarea etiol ogic a a unor levuri din genul Can dida
urrn~ este posibila, in fata
atoarelor argu men te:
- examen direc t pozi tiv;
- criteriu cant itativ sau semi cant itativ in cultura;
- ex·1st
enta unei flore mon omo rfe;
- natura prele vatu lui (hem ocul tura, catet er, biopsie)
- teren (pacienti imun odef icien ti)
S.2 D· ' '
zagnosticul imun olog ic

271
 5. 2. I Cercctarca anricorpilor serici
Estc utilti pentru ev3 luarca riscului unor loca l iza ri r ro fun <le.
Testele disponibile: IFI. EL[SA. im unoe lec tro fo reza.

5.2.2 Cercerarea antigenelor circulante

In cazul evolutiei rapide a infectiei, antigenele po t fi evidenfiate 1naintea
anticorpilor serici.
Testele actuale sunt lipsite de sensibilitate sau de specificitate.

6.Tratament
Terapia variaza in functie de localizare, fac tori de rise, specie de Candida.
6.1 in candidoza oro-faringiana ~i gastro-intestina la se recomanda:
- Nistatin (ST AM ICIN), in doza de 4-6 MU /zi
- Amfotericina B (FUNGIZONE) , in doza de 4 g/zi
- Fluconazol (TRIFLUCAN), in doza de 50-400 mg/zi sub fonna de
comprimat sau sirop
- Itraconazol (SPORANOX), in doza de I 00-200 mg/zi, su b forma de sirop
- Ketoconazol (NIZORAL) in doza de 200 mg/zi .
Durata tratamentului este de 2-3 saptamani; posologia variaza 1n funqie de
tipul micozei ~i de pacient.
6.2 in candidoza cutanata se indica tratament local cu derivati imidazolici.
In caz de recidiva, sau fonne cronice, se asociaza un azol pe cale generala.
6.3 In candidozele profunde se recomanda Amfotericina B
(FUNGIZONE) , in doze de 1 mg/kgc sub forma de perfu zii. Se asociaza eventual
cu Flucitozina (ANCOTIL), m doze de 200-300 mg/kgc.
Astazi, se utilizeaza frecvent Triflucan i.v. in doza de atac de 800 mg/zi,
urmata de 400 mg/zi. In septicemiile candidozice, terapia trebuie continuata timp
de 15 zile dupa ultima hemocultura pozitiva.
C. krusei este rezistenta in vitro la fluconazol, in timp ce C. g/abrata are 0

sensibilitate intermediara.
Au fost raportate tulpini de C. fusitaniae rezistente la Amfotericina B. dar
sensibile la antifungice imidazolice.

272
~
7,)'rcvcntia
prei•en(in .\pecifld'i . Chimi oprcvcn\ia estc 1nd t fourtc controvcrsata . S-au
. . ,zul tatc 1ncurajatoa rc 111 urma prcvcnti ci cu nuconazo l, la pac ien~i i
0b\l l1lll JC , . .

]l:t1CCJl1l
·ci neutropc111c 1.
Kctoconazo lul ~i fluconazolul s-au demonstral efi cacc in prevcrnrea
.d 0 zei oralc la pacien\ii cu SIDA sau cancer.
ca nd1 ,

Bibliografic

1. Belzunegul J ., Gonzalez C ., Lopez L., et al. : Osteo-articular and muscle

infectious lesions in patients wi th the human immunodef icienc y virus; Clin.
Rhcumatol. , 1997, 16, 450-453 .
2. Bennett J .E.: Candidiasis. In: Principles of Internal Medicine, Harrison
T.R. (ed.), 15 th ed. , vol. l , 200 1, 1776-1779.
3. Cole G.T ., Halawa A.A., Anaissie E.J.: The of the gastrointestinal tract in
hematogeneo us candidiasis: From the laboratory to the bedside; Clin. Infect. Dis.,
1996, 22 (S uppl 2) S73-S88.
4. Duerr A., Sierra M .F., Feldman J ., et al.: Immune compromis e and
prevalence of Candida vulvovaginitis in human immunodef iciency virus-infected
women; Obstet. Gynecol. , 1997, 90, 252-256.
5. Edwards J.E.: Candida Species. In: Principles and Practice of
lnfectious Diseases; Mandell G.L ., Bennett J.E., Dolin R. (eds.), 5th ed. , vol.2,
Churchill-Liv ingstone, 2000,2656- 2672.
6. Edwards S.: Balanitis and balanoposth itis: A review; Genitourin. Med.,
1996, 72, 155-1 59.

7. Hallum J.L., Williams T.W. jr.: Candida endocarditis . In: Candidiasi s:

Patbogenes1s,
. Diagnosis and Treatment ; Bodey
G.P. (e d .), 2 nd e d ., N ew y ork ,
Raven, 1993, 357-369.
8- Lai P.H. , Lin S.M ., Pan H.B ., Yang C.F. :
Disseminate d miliary cerebral
canct· .
idiasis; AJNR Am . J. Neuroradio l., 1997, 18, 1303-1306.

273
 GENULCRYPTOCOCCVS

Cuprindc o singura specie patogena pcnlru om: C. neoformans cu doua

variante, C. neoformans neo.formans ~i C. neoformans var. gal/ii.

1. Morfologie
1.1 Levurii ovalara sau sferica, cu diametruJ de 3-8~tm, foconjurata de 0

capsula groasa, mucopolizaha1idica caracteristica: invizibila 1n stare proaspata; sub

fonna de halou clar pe preparate colorate cu tu~ de China.
Se inmulte~te, ca orice levura, prin inmugurire.
1.2 Nu fonneaza filamente sau pseudofilament e.
Varianta C. neoformans neoformans are doua serotipuri, A ~1 D, iar C

neoformans gattii, serotipurile cu B ~i C, mai putin patogene.

2 Habitat
C neoformans traie~te, in stare saprofita, in mediul extern.
A fost izolat din excrementele unor pasarilor domestice ~i salbatice (in special
porumbei), precum ~i din solul i'ngra~at cu acestea; mai recent, pe scoarta de
eucalipt.
3 Mod de contaminare
C neoformans patrunde in organism pe cale respiratorie, mai rar digestiva
sau cutanata.
4 Roi patogen
C neoformans, levura oportunista, este agentul etiologic al criptococozei, ce
intereseaz~ in special, persoanele imunodeficiente (HIV pozitive sau cu hemopatii
maligne).
5 Raspandire geografica
Criptococoza are o distribufie cosmopolita.
Se constata o recrudescenta a acestei infectii, legata de extensia SIDA.

276
~
. /\ cript ococ nza a l'ost raportata la 5% din pacicn~ii cu
itl Sl) . SID/ \ ~i la 88 %
. r··ca cclltraH\, ulldc prcd omina var. C ~i gatlii . fn Franta sc
. ·i dill ;\ \ \ 'i'ntfilne~tc
lc1 cl: . I l ) inr n ~i C ti\ regiu nile lropi cale ~-; subtr opica
)\1 . le .
~~ro t11 • •
6 Tabloul chn1 c
Criptococ oza pulm onar ii este asim ptom atica , sau se mani
6.1 festa cu un
clinic pseu dogr ipal.
wb Iou
Radiografi.a pulm onar a relev a una sau mai mult e infilt
rate pulm onar e bine
. scrise. care nu evol ueaz a spre cavit atie sau calci ficar e (pseu
circum · dotu bercu loase
sau pseudoncop lazi ce)
6.2 Crip tococ oza me11i11goencefalicii
Se carac teriz eaza prin sindr om meni ngian : cefal ee, varsa
turi, uneo ri febra ; se
asociaza fenom ene de ating ere cereb rala: tulbu rari de carac
ter, de mem orie, de
somn, hiper tensi une crani ana; paral izii ale nervi lor crani
eni survi n m 25% din
cazun.
6.3Crip tococ oza cutan atii apare ca urma re a unei diserninari
hema togen e
~i, foarte rar, prin inoc ulare traum atica direc ta.
Leziunile (pap ule, papu lo-pu stule acne ifonn e, ulcer atii,
se local izeaz a, in
special, la fata ~i la extre mita ti; sunt posib ile ~i ulcer atii
ale muco asei . Nu se
insotesc de aden opati e satel ita. I I

6.4
Crip tococ oza osoa sii se mani festa prin leziu ni distru ctive :
abce se reci,
pseudotuberculoase, situa te la nivel ul oase lor plate , ce se pot
desch ide la piele .
6· 5Crip tococ oza ge11e raliza tii se intaln e~te la bolna vii cu SIDA
.
7D·rngnostic
ul de labo rato r
71
· Diag nosti cu/ mico logic cons ta in evide ntier ea levurii in diver
se prod use
Pato\ogice· l .
· .c.r., urma , spala tura bron ho-al veola ra, pur01., b'1ops1. e.
711
· · Examen direc t micr osco pic, arata levur i 'inmu
evident· ~ gurite. Caps ula este
tiata cu tu.;:v de Chi '
na.
7. 1· 2 C I .
u llvar e
Cul· ~
tiva pe medi ul Sabo urau d incub at la 37°C , in timp de 3-5 zile.
7. 1.3 Ide tifi '
n I LCllrea se face pe baza :

277
 - caJactcrclot: nwrfo logicc: lcv uri sfcricc 111co1~urate c..le caps ul ft ◄
- caracterclor de culturi'\:
► capac itatea de a cultiva la 37°C; spre deosebire de alte specii nepatogene
► coloniile de C. 11e<formans sunt foa rte mucoase, de cul oare bej
- caractere lor biochjmice:
► existcnta unei ureazc
► auxonograma
7. 1. 4 Antifungigrama pennite stabilirea sensibilitatii la an tifungice .
7.2 Diagnosticul imunologic
7.2.1 Cercetarea antigenelor capsulare este posibila in l.c.r. , ser, urina,
spalatura bronho-alveolara. Se utilizeaza reactia de latex-aglutinare pentru
depistarea antigenului levuric la persoanele HIV pozitive, cu CD 4 ~ 50/mm 3.
Cand reactia este pozitiva, confinnarea se face prin examen micologic.
8 Tratament
Terapia de referinta a criptococozei meningoencefalice e reprezentata de
asocierea dintre Amfotericina B (FUNGIZONE), administrata 111 perfuzie i.v. lenta
in doza de 1 mg/kgc/zi, timp de 2 saptamani, cu Flucitozina (ANCOTIL), per os
sau i.v., in doza de 100-200 mg/kgc/zi.
Fluconazol (TRIFLUCAN). Este rezervat persoanelor cu SIDA. Se
administreaza in doza de 400 mg/zi, eel pufin 35 de zile.
ltraconazol (SPORANOX) se poate indica la persoane cu SIDA. Se
administreaza in doza de atac de 400 mg/zi, apoi 200 mg doza de intretinere.
9 Prevenpe
9.1 Prevenfie specialii. Chimiopreventia consta in administrarea de
fluconazol , in doza de 200 mg/zi, la persoane HIV pozitive, cu limfocite CD <
200/mm.

Bibliografie

278
11
1
ALTE LEVUJU

GENUL TRJCHOSPORON
Tr;chosporon cutaneum este specia cea mai frecventa.
1. Morfologie. Se prezinta sub 2 forme:
- levura
_ pseudofilarnente, fragmentate in artrospori.
2. Habitat
T. cutaneum este comensal al pielii.
3. Roi patogen
T. cutaneum este o levura oportunista; poate produce trichosporonoza grava,
diseminata, mai ales la pacientii cu neutropenie (leucemie acuta, aplazie medulara,
dupa un transplant de organ sau de maduva osoasa).

GENULRHOD OTORULA
1. Morfologie. Se prezinta sub forma de:
- levura ovoida
- nu are filamente
Pe mediul de cultura se caracterizeaza prin eliberarea unui pigment
2. Habitat
Se gasesc, fo stare comensala, la om, in intestin ~i pe piele.
3. Mod de contaminare. Levurile pot fi introduse fo organism pnn
cateterism venos; nu se dezvolta in tesuturi.
4. Roi patogen
Rodotoruloza este rar intalnita sub forma de meningita, keratita, peritonita.

GENUL MALASSEZI A
Cuprinde O singura specie patogena pentru om, Pityrosporum orbiculare.

1. Morfologie. Se prezinta sub 3 forme :

281
 ◄
\ 1111 1 I \ I· i I , ;~

t I
~- r'' /
' ') ·>sl f '
'ttx~.
'·X:
I

I·-,\{
t ,( ), .
k .
I l.. t) :l r
\,,,_,;}, •'

./ _I , ,.
;·'
_,.,.... ./
~;. .. --~· r

"
v,,..,. .~--'
,.......,,.., .. ,..rl-~ < •\• '• 1
1
i,..~' fig. 32
1.1 Levurii rot1111dii , cu diametml de 3-5 µrn ; se pot reunj cate 10-20 levuri
sub forma de stmgure .
1.2 Levurii ova/ii, cu inmugurire unipolara, cu baza larga, subliniata de un
gulera~.
1.3 Filamente, sunt scurte, groase, neramificate .
2. Habitat
La om se afla in stare comensala la nivelul pielii.
3. Roi patogen
Devine patogen a sub influenta unor factori favorizanti: hipersecretie sebacee,
sudoripa ra, hipercorticism (boala Cushing), predispozitie familiala .
4. Tabloul clinic
Pityriasis versicolor este cea mai frecventa afectiune determinata. Se
manifesta prin macule rotunde, bine delimitate, de culoare bruna, izolate sau
confluente (aspect de haqi geografice ), acoperite cu scuame fine , u~or deta~abile ;
pot evolua spre acromie. Se localizeaza in partea superioara a toracelui la nivelul
gatului ~i, uneori, la membre.
Dermatita seboreica se caracterizeaza pnn leziuni eritemo-scuamoase,
pruriginoase, situate la nivelul pielii capului sau alte regiuni hiperseboreice.
Pityriasis capitis se manifesta prin scuame abundente ale pielii capului,
insotite de prurit.
Septicemii, rar intalnite, sunt urmarea unei alimentatii hiperlipidice.
5. Diagnos ticul de laborator
5.1 Diagnos ticul micologic
_ Examenul la lumina Wood evidentiaza leziunile colorate galben-verzui.

282
 \
_ L~~1111 cnul mi croscopi c al scuamclor parazitatc. rccoltatc pnn tehnica
cclor,111ului adcziv (scotch-test), releva prezenta de levuri grupate 'in
ciorcllinc de stnigurc ~i filamente scurte cu perete gros.
_ Cultivarca nu cste utili zata 111 practica.
6. fratament
Tratamentul este local. Se utilizeaza antifungice imidazolice:
pEV AR YL sub fonna de spray sau
KETODERM, sub forma de gel.
Sulfura de seleniu (SELSUN), sub forma de solutie, precedat de aplicarea
I
unei solutii de detergent (MERCRYL, SEPTIVON).
Deoarece recaderile sunt frecvente, se recomanda un tratament de 'intretinere. iI
Pityrias;s capitis se trateaza cu ~ampoane continand antifungice.

~I
Bibliografie
I
1. Arenas R , Isa-Isa R, Cruz AC. : Pityriasis versico/or in Santo Domingo,
Dominican Republic. In vivo morphological data of Malasezzia spp. in 100 cases;
Rev lberoarn Micol, 2001 ,18(1),29-32
2. Gupta AK, Batra R , Bluhm R, Boekhout T, Dawson TL Jr. : Skin diseases
associated with Malassezia species; J Am Acad Dermatol, 2004, 51(5):785-98
3. Isa-Isa R, Cruz AC, Arenas R et al.: Pityriasis versicolor in infants under one
year of age. A report of 92 cases. ; Rev Iberoam Micol. , 2001,18(3):109-12
4. Kontoyiannis DP, Torres HA, Chagua Met al; Trichosporonosis in a tertiary
care cancer center: risk factors, changing spectrum and determinants of outcome;
Scand J Infect Dis. 2004, 36(8):564-9
5- Mellen LA, Vallee J, Feldman SR, Fleischer AB Jr. ; Treatment of Pityriasis
versicolor in the United States; J Dermatolog Treat. 2004 , 15(3): 189-92.
_6- Verghese S, Maria CF, Padmaja P.; Rhodotorula rubra ;J Assoc Physicians
1octia., 2003, 51 :795
an 7- Zaas AK, Boyce M, Schell W et al; Risk of fungemia due to Rhodotorula
M! a~tifungal susceptibility testing of Rhodotorula isolates; J Clin
robiol. ,2003 ;41 (11 ):5233-5.

283
 ◄
DERMATOFlTJ

Dennatofitii sunt micete filamentoase, caracterizate prrn afinitatea pentru

cheratina. Detennina leziw1i ale pielii ~i fanerelor denumite dermatofitoze.
Apat1in la 3 genmi: Epidermophyton, Microsporum ~i Trichophyton.
I.Habitat
Potrivit originii lor, dermatofitii pot fi clasificati ID 3 grupe:
A11tropofili, strict umani; se transmit fie direct, prin contact interuman,
fie indirect, prin lenjerie, piscine etc.
Speciile antropofile eel mai frecvent intalnite sunt: Tricophyton rubrum, T
mentagrophytes, T violaceum, T schoenleinii, Microsporum andonii,
Epidermophyton floccosum.
Zoofili, micete ce se transmit la om pnn contact cu animalul
contaminat1t. Principalele specii zoofile sunt:
- Microsporum canis este cea mai frecventa specie zoofila.
- M mentagrophytes este transmis de la cal sau roz~toare mici (ln special,
~oareci de laborator)
Trichophyton verrucosum, de la bovine; se intalne~te la veterinari ~i1n
mediul rural.
Geofifii, care se gasesc in sol; se transmit direct prin praful care ajunge
in leziunile cutat1ate. Cea mai frecventa specie telurica este Microsporum gypseum.
2.Morfologie
Dermatofitii sunt micete filamentoase. Cele 3 genuri sunt definite prin
morfologia sporilor asexuati intalniti pe mediile de cultura.
Genul Epidermophyton se caracterizeaza prin macroconidii maciucate, cu
pereti ~i septuri subtiri ~i prin absenta microconidiifor.
Genul Microsporum poseda macroconidii fusiforme de talie mare, cu perefi
gro~i, cu suprafete dintate; microconidiile ~unt piriforme.

284
 f
Gcnul Trichophy ton arc macroconi<lii fusi forme , cu pcrep subiiri , rare pe
.. c uzualc ~i microconidii rotunde sau piriformc.
JC( l111

2 ···- 3

- -. - .

Fig. 33. Macroconidii: 1. Microsporum; 2 . Trichophyton; 3. Epidermophyto n;

4. Microconidii ovalare ~i in ciorchine.
3.Rol patogen
Micozele determinate de dermatofiti sunt cunoscute sub denumirea de
dermatofitoze sau Tinea.
Dermatofitii produc leziuni ale:
- pielii glabre, epidermofitia sau Tinea corporis
- zonelor piloase (pielea capului ~i barbiei), pilomicoze sau Tinea capitis
- unghiilor, onicomicoze sau Tinea unquium.
I l·
Genul Epidermophyto n, Epidermophyto n jl.occosum, detem1ina numai leziuni
ale pielii glabre.

4.Raspandire geografica
Dermatofitozele sunt micoze cosmopolite.

285
 Spc ciilc r.
,·iola ce"m , T sclwenle inii sunl mui frcc ve nte la
populatia din
Afri ca c.k Nord , iar 7'. .rnudu11e11se la popula\.ia
din J\fricn <le Nord ~i 7n Europa
Ccntrnl u.

5.Tabloul clinic
Epid erm ofi(i a core spun de atin gerii pieJii glab
re (Ieziunile se pot
loca liza la nive lul pliurilor sau 111 afar a pliu rilor )
Etio logie: Den nato fiti din genurile Microsp orum , Trichophyton ~1
Epid erm oph yton.
5.1 . 1. Lezi uni ale pliu rilor (inte rtrig o)
Etio logi e: Derm atof iti antropofili: E. jl.occosum,
T. rubr ium , T. inlerdigita!e
Sun t frec vent e la aduiti, mai ales la barbati, rare la
copi l 1nainte de pubertate.
• Inte rtrig o al pliu rilor mari (ing hina l, axilar, inte
rfes ier, subm ama r)
Se cara cter izea za prin leziuni erite mato -scu amo
ase, uni sau bilaterale,
prun gmo ase u1 spec ial noaptea, cu evolutie exce ntric a de o part
e ~i de alta a
pliu rilor .
• Inte rtrig o al pliu rilor mici (interdigital plan tar, palm
ar)
Se cara cteri zeaz a prin leziuni inflamatorii, prur
igin oase , descuamante ~1
mac eran te, cu fisurarea fundului pliu rilor interdigi
tale.
La nive lul piciorului, infectia debu teaz a in spat
iul 4 interdigital; se pot
exti nde arcif orm pe fata dorsala (picior de atlet).
Infe ctia la nivelul mainii este mai rara.
Tran smit erea infectiei este indirecta, prin sol cont
amin at, ~i se realizeaza in
salil e de spor t, piscine, etc.
5.1 .2. Lezi uni fn afara pliurilor; sunt cunoscute sub
denu mire a de:
Epid erm ofiti a pielii glabre (Herpes circinat)
Se intalne~te atat la adulti, cat ~i la copii.
Se prez inta sub forma unui placard eritemato-scu
amos, de forma rotunda,
bine delim itat, cu o zona centrala mai clara de aspe
ct cicatricial ~i periferia marcata
de scua me sau vezicule; are o evolutie rapida exce
ntrica.

286
 \
pot Ii unicc sa u multipl e ~1 pnn confluarc, dau placarde cu un contur

olicicLi c.
_Manitcstarilc clinice vari aza 10 funciie de specia implicata.
_ rormcle infl amatorii , cu vezicule pe toata suprafata, sunt determinate de
r. menragrophy tes, M. p ers icolor
_ fonne concentrice , in tinta, evoluand prin valuri succesive concentrice ; sunt
detenn inate de T. verrucosum
Leziuni ale unghiilor, onicomicoz e sau Tinea unquium
Infeqia intereseaza numai unghia, :f'ara perionix
Aspectul clinic eel mai frecvent este de onicomicoz a distala (interesand
marginea libera a unghiei).
Leziunile de onix sunt mai frecvente la nivelul picioarelor ~i sunt cauzate de
speciile: T. rubrum ~i T. interdigital is.
Unghiile mainii sunt afectate, in special, de T. rub rum.
Leziuni ale zone/or piloase, pilmicoze sau Tinea capitis
5.3.1. Tine a tondantii (Microspor ia, Tricofitia)
Etiologie: Microsporu m, Tricophyto n
Se fotalne~te la copii inainte de pubertate.
In aceste pilomicoze , firul de par parazitat are 2 caracteristi ci:
este rupt la cativa milimetri de pielea capului
bulbul nu este afectat; alopecia este reversibila dupa pubertate
Microspori a (Tinea tondanta microspori ca)
Etiologie: Microspor um canis (specia cea mai frecventa), Microspor um
audouinii, M fangeronii (specie africana), M ferrugineu m (raportata in Extremul
Orient).

La nivelul capului apar una sau mai multe placi rotunde, mari ( cu diametrul
de 4-7 cm), eritemo-sc uamoase; aici, firele de par retezate scurt la 2-3 mm, inca
· ·
· ~1· cu toruc1tatea
Vizibile , sunt 'ingro~ate (datorita tecii de spon) - - d"and
pastrata,
senzatia d .
' e pene la palpare.

287
 ◄

Microspori a cauzata de speci ilc zoo fil e este asoc iata c u leziuni ale pielii

glabre (herpes circinat).

Examenul 'in lumina Wood: paruJ p arazitat are o fluorescenta intensa; zonele

afectate (scuame le) prezinta o stralucire verzuie, caracteris tica, facilitand

diagnosticul.

Parazitismu l pilar este de tip endo-ectotri x: in interioru1 firului de par se afia

filam ente miceliene, iar 1n exterior, spori mici, de 2 µm diametru.

Tricofifia (Tinea tondanta tricofitica)

Etiologie: specii antropofile contagioase de Tricophy ton - T violaceum, T
sudanense, T. tonsurans.
Se diferentiaza de microsporie prin placi rotunde mici, cu diamteru de 5 mm,
eritemato - scuamoase mult mai numeroase. Parul retezat este mult mai scurt, abia
vizibil, acoperit de scuame.
Tricofitia poate fi insotita de leziuni ale pielii glabre ~i a unghiiJor rnaini i.
Examenul in lumina Wood nu releva fluorescenfa.
Parazitismu l pilar este de tip endotrix: 1n interiorul firului de par se observa
numeroase filamente, cu atrospori rnari, de 4 µm diametn1.(Fig. 34)
5.3.2. Favus (Tineafavic a)
Etiologie: Trichophyton schoenleinii.
Se intalne~te atat la copil , cat ~i la adult; este o micoza familiala ~i de
coabitare.
Clinic, favusul se localizeaza la nivelul pielii capului ~i se caracterizeaza prin
trei elemente:
- godeul favic;
- parul favic;
- alopecia definitiva.
Godeul favic este o formatiune galbuie de cafiva milimetri, cu aspect de ,,cuib
de randunica", situat la radacina parului parazitat ~i reprezinta un depozit de
filamente miceliene; degaja un miros respingator.

288
I

d
 p;,r,d fr1"ic cstc ccnu~1u, lips it de luciu, rclativ lung (6-8 cm), invazia
ncfiind masiva. Pant! nu cstc rupt, dar se elimina oduta cu expulzia
p:1.1··1zitnra
,
1111ll)l1lui pilos. . . . - .. -
A Oj)l'l·,·a estc
I •
c1catnciala , defimt1va.

Examcnul 111 Iumina Wood arata o fluorescent a vcrde a parului ~i a godeului

favic.
Paraziti smul pilar este de tip favic: filamentele miceliene intra-pilare , inegal
segmentate ~i rami:ficate dihotomic, nu umplu parul. (Fig. 34)
5.3.3. Tinea injlamatori e (Tinea supurata; Kerion celsi), spre deosebire de
tinea tondanta, se inta lne ~te atat la copii cat ~i la adulti .
Etiologie: specii zoo.file - T mentagrophytes, T verrucosum , M gypseum.
Localizare: pielea capului, pielea glabra (kerion), barba ~i mustata (sicosis).
Clinic, tinea inflamatori e, debuteaza ca o placa eritmato-sc uamoasa circulara,
care se tumefi aza rapid ~i supw·eaza.

Orificiile foliculare sunt dilatate ~i purulente, antrenand eliminarea bulbului

pilos. Acest kerion nu este dureros, febril ~i nu prezinta adenopatie satelita, ceea ce
ii diferentiaza de inflamatia stafilococic a.
Examenul in lumina Wood nu releva fluorescenfa .
Parazitismu l pilar este endo-exotri x, diferentiind u-se 2 tipuri:
- microid, cauzat de T mentagrophytes: in interiorul firului de par se
gasesc putine filamente miceliene, iar la suprafata sa, lantu.ri de spori
mici de 2 µm diametru;
- megasporic , cauzat de T. verrucosum, cu acela~i aspect, dar sporii sunt
mari, de 5-6 2 µm diarnetru
6-Diagnostic micologic

Diagnosticu l trebuie stabilit inaintea tratamentul ui antifungic.

Recoltarea se face cu eel putin 5 zile inaintea instituirii tratamentu lui
(trei sapc ~ . . . .
ct· amam pentru unghii). Daca exista mat multe lezmm, se recolteaza, separat,
in fiecare.

289
 ◄
Examen micro.\·copic al scuan1 clor cu tanatc, a frag mentelor de unghii
J

rcleva miccl ii Cungicc .

Exarn enul microscop ic al {irului de par ev idcn~iaza tip ul de parazi tism Pilar
(Fig. 34) .
Cultivarea
lnsamantarea se face pe 2 mcdii de cul tura :
Sabouraud, la care se adauga un anti biotic (cloramfenicol)
Sabouraud cu Actidiona (ci clohex im id), ce inhiba cre~terea altor fungi
contaminanti .
Temperatura de cultivare : 20 - 30°C
Timp de cultivare: 10-30 zile.
ldentificarea se face prin examenul macroscopic ~1 microscopic al
culturilor.
Fiecare specie poseda macroconidii ~i microconidii specifice.
7.Tratament
Terapia este dubla, sistemica ~i locala.
Tinea capitis
Tinea tondanta ~i favusul
Griseofulvina, mdoza de 500-1000 mg/zi ( la copii, I 0-20 mg/kgc/zi) timp de
4-6 saptamani.
in caz de e~ec terapeutic sau intoleranta, se recomanda:
Jtraconazol, in doza de 3-5 mg/kgc/zi, timp de I luna
sau
Fluconazol, fo doza de 8 mg/kgc/saptamana, timp de 6-8 saptamani.
Terbinafinii, in doza de 250 mg/kgc/zi ( la copii, 125 mg/kgc/zi), timp de 4
saptamani (Trichophyton tonsurans)- 8 saptamani (M canis)
Eficienta este similara pentru oricare din schemele terapeutice.
Pentru a se grabi vindecarea ~i a evita transmiterea miceliilor la alte persoane,
se recomanda taierea parului.

290
 I'

'I
i I :::C 'I
I

FiLAM[.'{H HiCELiE NE PA.QAZ i TiSN HtC ROiO

11-1 SCUAHE

PARAZ iT i S H fAV iC PARAZiTi SH CU HECiASPCP.i

PARtiliTiSr-: rnoornix PAf<AZiTiSH HiCROSPORiC

Fig. 34. Examenul direct microscopic al scuamelor cutanate. Diferite tipuri de

parazitism pilar.

291
 <
Tinea corpori.\·, cruris sau pedi.\·
Tratamentul sistemic
Griseoful vim'i, 500- 1000 mg/zi (l a cop ii l 0-20 mg/kgc/z i) tirn p de

2-4 saptamani (T.c01por is), sau 4-8 saptamani (T. pedis)

Ketoconazol, 200 mg/kg /zi, timp de o luna
Terbinafin a , 250 (la copii 125) mg /zi, 2 saptamani
Fluconazol, 150 mg/ saptamana, 2-4 saptamani
Tratam entul topic, prin aplicatii locale de antifungice imidazolice, sub
fonna de lotiuni ; pentru indepartarea crustelor se folo sesc unguente keratolitice.
7.3 Tinea unquium
Jtraconaz ol, 200 mg. pe zi, 3 luni, sau
200 mg de 2 ori pe zi, o saptamana pe luna
Terbinafina, 250 mg pe zi 6 saptamani (maini) - 12 saptamani
(picioare );
Fluconazol, 150 - 300 mg pe zi, 3 - 12 luni
Griseofulvina, 500-1000 mg p.o., 6 - 14 luni
Ketoconazol, 200 mg pe zi, 6 - 12 luni
Tratamentul topic este rareori eficient (mai ales in infeqia superficiala a
unghiei).
Este util in asociere cu tratamentul sistemic ~i consta in aplicarea de lacuri
unghiale antifungice (amorafina, butenafina, ciclopiroxololamina, etc.)
8.Prevent, ie
Prevenfi.a genera/a se realizeaza prin educatie ~i condi!ii socio-economice
propice pentru o igienizare cotidiana optima.
Prevenfia speciala se adreseaza persoanelor cu leziuni neinflamatorii la
nivelul trunchiului, pliurilor interdigitale palmare, plantare ~i consta in aplicarea
unor unguente antifungice.
Pentru a grabi vindecarea ~i a evita transmiterea micetelor la alte persoane se
recomanda taierea parului, smulgerea unghiilor infectate, curatirea spatiilor
interdigitale ~i, in general, respectarea unor conditii riguroase de igiena.
292
 GENUL ASPERGILLUS

Cuprindc mai multe specii patogene pentru om: A. fumigatus, A. nidulans, A .

niger, A. terreus .
flnv11s. A.
· t .Morfologie
sw1t rnicete filamentoase. Se reproduc prin conidii asexuate (spori sferici de
_ µm diametru), dispuse 'in lant:uri situate pe formatiuni alungite, numite
25
sterigmate (sau fialide), care iau na~tere dintr-o vezicula sau din capatuJ larg al unei
hife aeriene specializate numita conidiofor.
Morfologia acestor structuri producatoare se spon serve~te la identificarea

spec1e1.

~
\

...."'· --
......
' Conidii
·r-ialidc
l .:ap
a.spcrgi lar
' · Vcziculc

r ~ . . r.
'(\ - - !'omd,o o,

1l
:·L
~:_\
<"°;,:·S

<1;s:f~ -,;;~S:~

Fig. 35. Aspergillus: organ de fructifica/ie

2.Habitat

Sunt ubiquitari; abunda in natura; prolifereaza pe sol, pe resturi vegetate.

Proctucantl spori vehiculati de vant
' .
3-Raspandire
geografica

295
 ~

Aspcrgil/11s are o clistribu\i c cosmopolitft. In ta rile temperate predomina

spccia A. fu migarus; 111 Firile tropicale sunt mai frecvente speciil e A. jl.avus ~i J/
mger.
Infectiile oportuniste iatrogene cauzate de A. f wnigatus survin frecvent 1n
tarile dezvoltate, unde se practica interventii chirurgicale complexe, proceduri
medicale avansate, implicand medicatie imunosupresiva .
4.Mod de contaminare
Sporii de Asp ergillus sunt elementele infecJioase ~i se transmit in special prin
aer. Dupa inhalare, afecteaza aparatul respirator.
La omul normal, sporii inhalati sunt eliminati de bariera muco-ciliara sau
distru~i de macrofagele alveolare.
Sporii pot patrunde direct in tesuturi prin leziuni (infectii cutanate sau ale
conductului auditiv extern).
5.Rol patogen
Sunt micete oportuniste, provocand moartea la imunodeficienti. A. fumigatus
este responsabil de 80 - 90% din infectiile umane.
5.1 Factorifavoriza nfi
5.1.1 F actori generaIi
- Infectiile grave survin la imunodeficienti (leucemie, aplazie medulara,
receptori de organe). Scaderea macrofagelor ~i/sau polinuclearelor neutrofile
determina formele invazive.
- Numarul de spori inhalati
5.1.2 Factori locali
- Factori anatomici: cavitati reziduale pulmonare
- Factori iatrogeni: cateter, proteze valvulare, etc ..
6.Tabloul clinic
Aspergiloza aparatului respirator
6.1. l
Aspergilomul este consecinta colonizarii unei cavitati preexistente,
comunicand permanent cu arborele respirator (cavema tuberculoasa, chi st
pulmonar congenital, etc.)

296

d
r- - .. I .
Sc 111~111·t·cc t '':-- cltm c t)r\l\ lClllO!) ltz ic, ltts•' c ·
· "' , xpcc 1orat1c, c b
1e rti rczistcntrt la
· , . ._t111 , sdi dcrc 1n grcutatc .
tibio1cr:1p1c . '1.
t>. /.J Aspcrp,i loza dluzii invaziva sau septicem icii

A. s/Jt?l).!,il/11s se poate dezvolt a tn parench imul pulmon ar la imunod eticient i,

la persoane s upuse unei terapii agresive cu antibiotice, corticoi zi,

11

nn1no~-uprcsiv e,· 111 special

· 1n cursul unei agranul ocitoze prelungi·te
·
Este posibila o general izare septicem ica ~i localizari endocar dice, cerebra le,
nale, heparice , cutanat e.
6.1.3 Jnfecjia aspergi larii fn bronho- pneumo patii obstruct ive cronice este
frecvent 1ntalnita in servicii le de pneumo logie.
Pacientii cu bronopn eumopa tii obstruct ive, prezenta nd perturba ri importa nte
ale capacitatii de epurare bronhop ulmona ra, ofera conditii de implant are a infeqie i
aspergi1are.
6.2 Aspergi loza extra-p ulmona rii
6.2. 1 Otom;coza: aspergil oza conduct ului auditiv extern.
Se produce la purtator ii unor leziuni a epiderm ului auditiv extern (eczem e,
otoree cronica) sau a unor malform atii anatomice.
Se caracter izeaza prin formare a unui dop micelian in conduct ul auditiv extern
~i uneori in urechea medie, dupa distruge rea membra nei timpani ce.
Clinic, obstruc tia mecanic a provoac a prurit, dureri localizate ~i surditat e.
6.2.2 Aspergi loza s;nusalii, interese aza sinusul maxilar , mai ales, realizan d
0
sinuzita cronica.
6-2.3 Aspergi loza cutanat ii este o complicatie a arsurilo r intinse, sau a
ulcerelor croruce
· ale gambelo
r.
6-3 Aspergi /oza alergicii se manifes
ta, eel mai frecvent sub forma de astm
aspergilar.

7D·
•agnost icul de laborat or
71
· Diagno sticul micolog ic

297
 ◄
7. 1. l Recoltarea proclusel or bi ologice trebui e lacuta cu precautie pentru a

limita contaminarca.
7. 1.2 Transpor/11/ probei se face im ed iat.
7. 1.3 Exam enul direct poate releva:
- filamente miceliene septate, cu diarnetru de 2 - 4 µm , ramificate dihotomic
(In aspiratul bron~ic, Javaj brohopulmonar, etc.)
- capul aspergilar (In otite, sinuzite)
7. I .4 Cu!Uvare
Aspergillus se dezvolta pe mediul Sabouraud cu gentamicina sau
cloramfenicol ; este inhibat de actidiona.
Aparitia rapida, in 2 - 3 zile, de colonii caracteristice, permite diagnosticul de
gen.
7. 1.5 ldenti.ficare
Identificarea speciei se face pe baza caracteristicilor culturale, morfologiei
conidioforului ~i a capului aspergilar.
7.2 Diagnosticul imunologic
7.2.1 Evidentierea anticorpilor speci.fici este indispensabila pentru
diagnosticul de aspergiloza, in special pulmonara. Tehnicile utilizate: precipitare m
gel, ELISA.
Reactiile serologice pozitive trebuie coroborate cu aspectul clinic pentru
stabilirea diagnosticului.
7.2.2 Cercetarea antigenelor aspergilare circulante este indicata in
monitorizarea pacientilor cu rise crescut (2 teste /saptamana).
8.Tratament
Tratamentul chirurgical este indicat in aspergilom.
Tratamentul medicamentos
8.2.1 In aspergiloza invaziva se recomanda:
Voriconazol (VFEND), in doza de 6 mg/kgc, i.v., la 12 ore in prim zi, apoi 4
mg/kgc i. v. la 12 ore (eventual, se poate trece la administrare de ovule, 200 mg la
12 ore.
298
~
,.,,,, i>tcrici11a /J ( F U N G l ZON E), tn <loza d e 0 ,7 - 1,25 mg/kgc/zi (la
1
r~
I\
, · -i)· dad\ rf,spunsul cstc lavorabil , dupfl 2- 3 saptamani se co ntinua cu
c11tro pcn1 c .

tr,1con,·) 7 .l) I .
In caz de afcctarc renala, :in locul Amfotericinei B se pot uti liza formula.rile
. .d·cc· AMBISOME (3 m g/kgc/zi) ~i ABE LCE T (5 mg/kgc/zi)·' bine tolerate
1p Ol l .
u O eficicnta mai scazuta.
cnaI. a
Jtraconazol (SPORANOX ), solutie, 200 de 3 ori/zi, timp de 4 zile, apoi 200
a
1::,
de 2 ori/zi, timp de 6 - 12 luni .
Caspofimgina este indicata in aspergiloza refractara, sau in caz de insuficienta
renala, 1n doza de 70 m g in prima zi, apoi 50 mg/zi, i.v.
8. 2. 2 in aspergiloza alergica bronhopulmon ara se indica:
- corticoizi $;
- Itraconazol, 200 mg de I - 2 ori pe zi, timp de 8 luni.
9.Preventie
9.1 Preven{ia genera/ii
Se recomanda izolarea riguroasa a lucrarilor arhitectonice; reducerea
curentilor de aer, prin inchiderea geamurilor ~i ferestrelor, circulatie redusa
(vizitatorii :in spitale ).
9.2 Preven{ia specialii consta in dezinfectia eficienta (ENILCONAZ OL) a
2
solului (11 de solutie 1,5% pentru IO m ) ~i a atmosferei.

Bibliografie

1. Bennett J.E. : Aspergillosis. In: Principles and Practice of Infectious

th
Diseases; Mandell G .L. , Bennett J.E. , Dolin R. (eds.), 5 ed., vol. 2, Churchill-
Livingstone, 2000, 861-863.
2. Bennett J.E.: Aspergillosis. In: Principles of Internal Medicine;
Harrison T.R. (ed.), 15 th ed, vol. 1, 2001 , 1178-1178.

299
 GENUL HISTOPL ASMA

Genul Histoplasma cuprinde o singt . , H rstop

'""' ira- specie " 1asma ca I
ariante: H.c capsulatum ~i H .c. duboisii. psu alum. cu 2
1

Detcnninii infeqii ce se <listing prin simp 1omatolog1e

• • A . ~i epidemiologie. '

De aspect
. 1dent1c
. in s tare paraz1.tara- pnn
. . m cultura ' difera- A - ma.rime, tipul de

celula paraz1tat ~1 reacp ile provocate (Fig. 37).

J.H. capsulatum capsulatum
Morfologic
Micet dimorfic, se prezinta sub 2 forme·· levura- ~1. fil
1 amente.

Fig. 3 6. Histoplasma: forma filamentoasa-sporulata

- la om, H. capsulatum capsu/atum este sub fonnii. de levurii de 2-4 µm

diametru, situat intracelular·

'
- pe sol, sau in culturli pe mediul Sabouraud, sub fonnii de filamente septate,
de 2-4 µm gros1me,
. .
ram1ficate, cu tre1. tipun
. . d e spon:
.

• mici, de 2-4 µm , rotunzi sau pirifonni;

netezi, mari de 8-1 O µm , rotunzi sau pirifonni;
•
acoperi\i cu tuberculi, mari de J0-25 µm, caracteristici genului .
•

301
 ◄
Habitat
111 natura, sc gasq tc 1n so lul 1mbogafit c u materii organice (excremente de
pasa ri . li licci, guano, etc.)
La om. habiteaza intracelular, 1n celul ele sistemului reti cul ar endotelial din
ganglioni, rn aduva osoas a, spli na, etc.
lUispandire geografica
1-f. capsulatum capsulatum are o di strib utie cosmopolita, ma1 frecventa pe
con ti nentul am erican.
Mai rar se gase~te in As ia (India, Thailanda, Vietnam) ~i in A ustralia.
In E uropa, se 111talnesc din ce in ce mai multe cazuri de contaminare exotica.
Mod de contaminare
H. capsulatum capsulatum se transmite prin aerul contaminat cu spori . 1n
m od obi~nuit, infectia survine prin inhalarea sporilor. Foarte rar, transmiterea se
face prin ingestia sau contaminarea unor leziuni cutanate preexistente.
H capsulatum capsulatum nu setransmite de la om la om.
Roi patogen
H capsulatum capsulatum este agentul etiologic al histoplasmozei. Survine
adeseori ca infectie pulmonara, autolimitata, asimptomatica.
Este mtalnita din ce m ce mai frecvent ca o micoza oportunista la pacienti
imunodeficienti prin agenti farmaceutici sau SIDA.
Tabloul clinic
Se pot distinge, schematic, 3 forme:
Forma pulmonarii primara, benigna
Se manifesta, obi~nuit, printr-un sindrom gripal.
in unele cazuri, simuleaza o primo-infectie tuberculoasa cu dispnee,
hemoptizie, dureri toracice.
Radiografia pulmonara releva adenopatie um sau bilaterala, infiltrate
pulmonare macro sau micropulmonare.
Evolutia este favorabila; vindecarea clinica ~1 radiologica survine, fara
tratament, in cateva saptamani.

302
 Fo rm a sec un da rti' di,·. o d111na
V . ta s . .
, • urv1ne la .~ .
lui pc cal c lim f . ' ' ca~iva an, dupa infcciie ,
·in discrnina rca pa raz itu .
o-sanguina in sistem
I . • .
ra ade i ul ,culo-end ote lial.
ret
Sc ma n1 les ta pn n feb I
10- 1epato-splenomegalie
,
. :-- . . · .. - '. '
la) . atingeri cutaneo-
la, la1 1ng 1an a, gen ita
,ucoasc (buca
In absen\a tratamentului , aceasta nn a este mortala.
fo V

nica
_Fo nn a te, pa ra , sau pu lm on ara cro
i .
Fo nn a pu lm on ara cav ita ra sea ma na cu tub erculoza ~1 are ca expresie clinica
. . .
febra, hemopt1z1 e, d1 spnee. Ev olu eaz a lent spre insuficienta respiratorie , cord

pulmonar cronic ~i mo art e.

2. H. ca psu lat um du bo isi i

lit I
Morfologie
de l 5-20µm.
II .. ' La om , for ma de lev ura est e mare,
este identi ca cu H capsulatum capsulatum.
In cultura, for ma fil am en toa sa
Raspandire ge og ra fic a
t, 1n celelalte
te un mi cet ex clu siv afr ica n; se po t intalni cazuri de impor
Es

regiuni ale glo bu lui .

Roi patogen zei africane, .I
cap sul atu m du bo isi i est e agentul etiologic al histoplasmo
H.
me mari.
numita ~i his top las mo za cu for
Tabloul clinic polimorfe,
. - · - - rin localizari cutanate
· actenzeaza P
H1stoplasmoza afn ca na se car
.
cutanate, oso ase , ga ng lio na re. Ra r, afecteaza plamanii.
sub . esita un tratament prelung1t.
n, ci nee
Leziunile nu reg res eaz a sponta

Diagnosticul de lab or ato r

l H
uboisii, ~i mai dif ici , a .c.
1. Di ag no sti cu l mi co log ic d
· evi·den ti, ere a H·
C.
m1 te

, Examenul direct per

11

1Jilfl capsulatum .
8,

I
s~ e,
~
 <
Pe frotiu colorat MG6 sau cu albastru de mctilcn, II. capsulatum cap\·ut
· atun,
apar ca lcvuri ovalc, 111muguritc de 1-J ~Lill , 1nconjuratc de un halou clar s·t
- ' I llat
strict intracelul ar.
H. c. du/)Oish se prczinta ca levuri ovalare mari , de 15-20 µm , cu un perete
gros. cu un mugure unic, cu o bara ingusta de implantar e, situat extracelu lar.

Cultura, pe mediul Sabourau d, la 25°C, permite obtinerea formelor

filamento ase cu prezenta ch lam idosporilo r caracteris tici.
Cultivare a pe medii imbogatit e (creier, inima) la 37° C timp de 5-30 zile
permite izolarea sub forma de levuri .
lnocularea intra.testicularii, la hamsteri sau cobai , face posibila, de
asemenea , izolarea sub forma de levuri. Dupa 4-6 saptaman i, amprentele din splina
~i ficat pot evidentia levuri.
2. Diagnosticul serologic
Reactiile serologice nu sunt standardizate; sunt ma1 sensibile In
histoplasm oza cu Hcapsulatum capsulatum.
3. _A DR la histoplasmoza are valoare epidemiologica.
Se pozitiveaz a in cursul primoinfectiei ~i ramane pozitiva timp fodelungat.
Tratamen t
in histoplasmoza diseminata se recomanda:
- Amfoteric ina B (FUNOIZONE), i.v. in doza de 0,5 - 1 mg/kgc/zi , timp de
7 zile apoi, 0,8 mg/kgc/zi la 2 zile (doza totala de 10-15 mg/kgc) dupa care, se
continua cu
- Itraconazol (SPORANOX) in doza de 400 mg/zi., sau
- Ketoconazol (NIZORAL), 400-800 mg/zi, timp de 3 luni, apoi 400 mg/zi
timp de 6-12 luni, sau pe toata durata de imunodepresiei.
Vindecarea este dificila 'in infeqiile cu H.c.duboisii; se asociaza tratamentul
chirurgical.

304
 Fi~. 37

J-Jistop lasinoz~1. cl io logic, mani fcstari cl i nice, rasr fl nd ire gengra fica

--- - Raspa ndire

Spec ie/ Maoif cstari princi pale
rol patogc n
geogra fica
Poarta de intrare :pulmo nara
Simpt ome pulmo nare; Cosmo pol ita
H c. capsulatum Evo lutia in trei stadii:
(se intalne ~e
- primo -infeq ie;
Histopl asmoz a - di semina re rara; chiar $i 1n
cu fom1e m ici - cromc1 zare. Africa )
Prezen ta de levuri mici in leziuni
(l-3 µm)
Poarta de intrare :necun oscuta ;
Simpt ome cutana te, osoase ,
H c. dubois ii gangli onare, pulmo nare - foarte rar.
Africa na
Disem inare posibi la (hepat osplen o-
Histopl asmoz a megal ie).
cu forme mari
Prezen ta de levuri mari in leziuni
(10-15 µm)

Bibliog rafie

a
1. Allend oerfer R., Deepe G.S. Jr. : Blocka de of endog enous TNF-
exacerbates primar y and second ary pulmo nary histopl asmosi s by differe ntial
mechanisms; J. Irnmun ol., 1998, 160, 6072-6 082.
. 2. Batang hari J.W., Goldm an W.E.: Calciu m depend ence and biodin g
· ~
tncuiture s O f H zstopla sma capsul atum; Infect. Immun ., 1997, 65, 52:,7-5 261.
3- Carter D .A., Burt A., Taylor J.W., et al. : Clinica l isolate s of Histop lasma
.
.
Psufatum fr om Indian apolis , Indian a, have a rec om b.1rung popu1ation structu re;
CQ
J.
Clin M· .
· icrobiol., 1996, 34, 2577-2 584.
4 · Deepe G.S. : Histop lasma capsul atum . In: Princi ples and Practi ce of
1nfectio . th
Ch us Diseas e; Mande ll G.L., Benne tt J.E., Dolin R. (eds.), 5 ed., vol. 2 ,
Urchill t·1 .
- vmgsto ne, 2000, 2718-2 732.

305
11 ----

PNEU MOCY STI S CARI NI]

r>ne11111 ocyst is carinii var. hominis este un organi sm unicelular eucario t, mult

tiinp cu o poziiie taxono mica incerta , fiind consid erat actualm ente micet.
t.Morf ologie Pneum ocystis carinii se prezin ta sub 3 forme diferite ,
corespunzatoare stadiul ui de dezvoltare.
I .I. Trofozoitul, cu perete subtire , sferic sau ovalar, in stadiul tanar,
masoara 1-2 µm ; devine polimo rf dupa imbatranire. Citoplasma este bleu, iar
nucleul violet in colora tia May Grunwald Giemsa (MGG). in citoplasma se afla
mitocondrii, ribozo mi, reticulendoplasmatic; lipse~ta aparatul Golgi.
1.2. Prechi stul este sferic; cu diametrul 5 µm; peretele sau subtire este
pozitiv la coloratie PAS ~i poate fi impregnat cu argint.
1.3. Chistu l, cu perete gros, cu diametrul de 3-5 µm, contin e la
maturitate 8 corpi intrachistici sferici, semilunari sau amiboizi, colorabili prin
MGG, care vor forma trofozoitii dupa ie~irea din chist.
Chistul matur reprezinta f orma infectanta.
Chistul gol rezulta din dehiscenta chistului ~i are forma neregulata.
2.Habi tat
Pneum ocystis carinii se localizeaza, obi~nuit, in plaman, in alveole le
pulmonare.
3.Calea de transm itere
Transmiterea la om survine pnn inhalarea chisturilor mature, elemen te
infeqioase.
lnfeqia prin aerul contaminat reprezinta calea majora de transmitere a P.
carinii. Nu s-a putut demonstra transmiterea agentului patogen de la om la om,
totu~i, faptul ca in colectivitatile de copii mici, mai ales in cele cu nou-nascuti, apar
fonne de manifestare epidemica, permite ipoteza unei astfel de transmiteri.
Transmiterea congenitala este rara, ca ~i cea prin laptele contaminat.
307
 4.Ciclul cvoluth1
Cic lul evo lutiv se desfa~oara la nivc lul a lvco le lor pulmonare ~1 are doua
stadii: asexuat ~i sexuat.

in stadiul asexual , trofozoitul se multiplica prin diviziune binara.

In stadiul sexual, trofozoitii haploizi se conjuga ~i formeaza zigotul diploid,
care devine prechi st.

Prechistul sufera un proces de meioza, apoi mitoza ~i se transforma in chist

sau spor cu perete gros, ce contine 8 carpi haplozi intrachistici.

F-A7.A
:, SEXUATA

Fig. 38. Ciclul evolutiv la Pneumocystis carinii (dupa CDC).

5.Raspandirea geografica
Pneumocystis carinii are o distributie cosmopolita.
Se intalne~te frecvent la rozatoare, canide, equide ~i primate. Specificitatea
inalta la o anumita gazda face putin probabila transmiterea de la animale la om.

308
 Sursa de agent patogen cstc rcprczcntata de omul bo lnav sau purtator.
y carinii cstc ee l mai frccvc nt agent patogcn oportunist asociat cu infectia

6.Rol patogen
Pneumocystis carinii var. hominis este un micet oportunist, agentul etiologic
pneumocistozei, ce evolueaza frecvent, la bolnavii de SIDA, sub forma unei
eumopatii interstitiale grave, mortala la 60% din astfel de cazuri.
Factori favorizanfi
Infeqia cu Pneumocystis carinii survme la prematuri, distrofici, pacienti
atati cu imunosupresive, receptori de organe, pacienti cu malnutritie proteica
washiorkor), persoane cu infectie HIV.
Anatomie patologicii
Leziunile sunt, in special, pulmonare ~i intereseaza alveolele ~i tesutul
Multiplicarea intraalveolara a parazitului detennina rmaglll
11 • • I

. .....

.
I sub forma de exudat alveolar, cu aspect de ,,fagure de miere"
. sunt umlute cu o retea de fibrina, celule descuamate, trofozoiti ~1

in functie de terenul pe care evolueaza, septurile interalveolare sunt:

- ingro~ate, prin infiltratul in.flamator, bogat in celule mononucleare, in
special plasmocite
- putin ingro~ate, neinfiltrate cu celule (imunodeficienti).
Epiteliul alveolar este sediul unei reactii hiperplazice, celulele de inveli~ iau
un aspect cuboid ~i se descuameaza in lumen. Pe aceste celule se fixeaza
trofozoitii, constituind p.robabil suportul lor nutritiv.

7.Tabloul clinic
Manifestiiri pu/monare
Pneumocistoza se caracterizeaza printr-un contrast marcant intre intensitatea
fenomenelor functionale ~i saracia simptomelor fizice.
In general, semnele clinice pot varia in functie de tipul de imunodepresie:
309
 ◄
7. 1. I. La pcrsoan c le cu SIDJ\, sc co nstaUi :
- debut insidios
- scmnc radiologicc minorc
- ca~exie lenta
7. 1.2. La alte categorii de imunodeficienti:
- debut rapid
- tuse
- semne radiolog ice bine definite (pneumopatie interstitiala difuza)
- evolutie rapida catre insuficienta respiratorie acuta
La copil, fenomenele pulmonare se pot asocia cu diaree.
Forme extrapu lmonar e
P. carinii, la imunodeficienti, se poate localiza fo ganglioni, gastric,
intestinal, retinian, medular, cutanat.
La persoan e cu SIDA, este posibila diseminarea pe cale limfatica sau
hemato gena m toate organele.
Localizarile extrapulmonare sunt fiira expresie clinica.
8.Diagn osticul de laborat or
Diagno sticul parazito/ogic este de certitudine ~i consta in evidentierea
parazitului in frotiuri obtinute din:
- secretiile bronho-alveolare recoltate prin lavaj bronho-alveolar (LBA)
- fragmente bioptice recoltate prin toracotomie sau punctie transparietala
Frotiurile din secretii, sau din materialul bi optic (aplicarea pe lama a
materialului bioptic ), se pot colora:
• MGG - evidentiaza formelor vegetative ~i corpii intrachistici;
• Gomoro -Grocot t modificata sau coloratia MUSTO (impregnatie argentica
rapida) - permite observarea peretelui chistic
• Cu albastru de toluidina sau coloratia Chalvardjian
• GRAM -WEIGE RT evidentiaza peretele chistic

310
 1::xame1111/ cito-hi.\·fologic al unui fragment bi oplic cstc inclicat atunci

- i 13 1\ c~tc ncgat1 v .
c:111d ,
Tel111ici de imunomarc aj pun 111 evidenia chisturile cu aj utorul

:int icorpil or 111onoclona li. constituind cea mai sensibila metoda de evidentiere a

J>. carinii.
Diagnostic ul inmnologic , constand 111 evidentiere a anticorpilo r
circulan\i , nu are valoare diagnostica , fiindca exista un procent mare de purtatori
sanato~i cu anticorpi . In plus, nu se cunoa~te inca un titru semnificativ pentru o
infeqic evolutiva.
Detectarea anticorpilor specifici circulanti poate fi, tnsa, utila in anchetele
epidemiologice.
Evidenfiere a antigenelor circulante pnn contraimun oelectrofore za, ELISA,
latex-aglutinare, are valoare prognostica .
9.Tratamen t
Terapia in pneumocist oza se bazeaza pe:
Clotrimazol (CTX), asociatie sinergica intre sulfametoxa zol (SMZ) ~1

trimetopirin (TMP); este medicamen tul de electie.

Se administrea za per os, in doza de 20 mg/kgc/zi (TMP) ~1, respectiv,
100mg/kgc/zi (SMZ), divizat in 2-4 prize.

Se poate administra in doze mai mici 1.v.: 1O-lSmg/kgc/zi (TMP) ~1 50-

?0mg/kgc/zi (SMZ).
Durata medie a tratamentul ui este de 14 zile.
1n caz de intoleranta la CTX se indica: I 1

Pentamidin a (PENTACARINAT, LOMIDINA), 1n doza de 4 mg/kgc/zi sub

fonn-a de perfuzie lenta.

Efecte secundare: hipoglicem ie, pancreatira, insuficienta renala.

Atovaquone (WELLVO NE) este prescris in forrne severe, in doze de 750 mg,
de 3 ori/zi.

Durata tratamentul ui este de circa 3 saptamanj.

IO. Preventie
'
311
 Miis uri genernle de prel·e11(ie ◄
Sc rcco mand a pro tcct ia pcrsoa ne lo r cu ri se c rcsc ul la infcq ia cu 11. carinii.
dc~i trn nsmit crca de la o m la om nu a fos t c..l emonslrala co nvin galo r, co nsi derandu-
se ca pncum oc istoza surv inc prin rc acti varea unei in feq ii lalente. Studii rcc cnte au
demonstr at prczcnfa P. carinii Ia p urtiitor i siinc'itofi (perso nal de 1ngrijire), prin
tehnici cu evidenti erea ADN- P. carinii. Transmiterea ex perim entala la animale
impunc rn asuri de proteqi e a persoanelor ~i a grupuril or expuse (depistarea
purtatorilor sanato~ i din personalul sani tar ~i steril izarea lor, izolarea bolnavilor de
persoanele susceptibi le de a contracta boala).
Preven(ia specialii
Chimi oprofi laxia trebuie aplicata sistematic grupelor de rise crescut:
- Clotrimoxazol: - 4 rng/kgc/zi TMP ~i 20 mg/kgc/zi SMZ Ia cop ii
- 80 mg/kgc/zi TMP ~i 400 mg/kgc/zi la adult
CTZ asigura ~i preventia toxoplasmozei.

Bibliografie
1. Al Soub H. , Taha R.Y. , El Deeb Y. , et al.: Pneumocystis carinii
pneumonia in a patient without a predisposing illness: case report and review;
Scand. J . Infect. Dis. , 2004, 36, 8, 618-621.
2. Ambruster C., Hass! A.I., Kriwanek S.: Pneumocystis carinii
colonization in the absence of immunosupression; Scand. J. Infect. Dis., 1997, 29,
591-593.
3. Bartlett M.S ., Vermund S.H.,Jacobs R.L. , et al.: Detection of
Pneumocystis carinii DNA in air samples: Likely environmental risk to susceptible
persons; J. Clin.Microbiol., 1997, 35, 2511-2513.
4. Benefield T.L., Prento P .,Junge J. , et al.: Alveolar damage in AIDS-
related Pneumocystis carinii pneumonia; Chest., 1997, 111 , 1193-1199.
5. De Stefano J.A. , Myers J.D. , Du Pont D., et al.: Cell wall antigens of
Pneumocystis carinii trophozoites and cysts: purification and carbohydrate analysis
of these glycoproteins; J. Euk. Microbiol. , 1998, 45 , 334-343.

312