PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU SUSTINEREA

EXAMENULUI

DE COMPETENTE IN VEDEREA OBTINERII CERTIFICATULUI

DE

COMPETENTE PROFESIONALE

 ARIA CURICULARA : TEHNOLOGII

 PROFIL: RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI

 CALIFICARE: TEHNICIAN VETERINAR PENTRU ANIMALE DE

COMPANIE

INDRUMATOR:

DR.VETERINAR:
ECHIMESCU FLORIN
CANDIDAT:

PURNAVEL NICOLAIE

Ramnicu Sarat 2010

 PROIECT DE SPECIALITATE

PATOLOGIA SI TERAPIA PERIOADEI DE

PUIERPERARE
 CUPRINS

Argument
 Capitolul I

METRITA GANGRENOASA pag.1

PATOLOGIA SI TERAPIA PERIOADEI DE PUIERPERARE 2
LEZIUNILE ORGANELOR GENITALE 2
LEZIUNILE UTERULUI 3
LEZIUNILE CERVIXULUI 4
LEZIUNILE VAGINULUI SI VULVEI 5
DISLOCAREA OSATURII PELVINE 6
PROLAPSUL TOTAL AL UTERULUI 7
RETENTIA ANEXELOR FETALE 9
PARAPLEGIA POSTPATRUM 13
FEBRA VITULARA 14
PSIHOZELE 16
PLACENTOFAGIA 17
FETOFAGIA 17
VULVOVAGINITA 18
VULVOVAGINITA NECROTICA 19
VULVOVAGINITA GANGRENOASA 20
CERVICITA 21
ENDOMETRITE SI METRITE PUIERPERALE 22
ENDOMETRITA CATARALA ACUTA 22
ENDOMETRITA PURULENTA ACUTA 23
METRITA PUERPERALA 24
METRITA PUERPERALA NECROTICA 24
METRITA PERFORANTA 27
PERIMETRIA 28
PARAMETRITA PUERPERALA 29

 Capitolul II
Contributii personale 31

 Capitolul III
Norme de protectia muncii in domeniul sanitar veterinary 32

 Capitolul IV
Concluzii propuneri 34

 Bibliografie
 ARGUMENT

Patologia animala este ramura medicala care studiaza modificarile sau

abaterile de la normal aparute in tesuturi si organe ca urmare a interactiunii dintr-
un agent patogen si organismul viu .
Etimologia cuvantului provine de la cuvintele grecesti pathos – suferinta
sau citsc boala si logos – stiinta.
De asemenea , patologia animala explica modul de aparitie , evolutia si
terminarea acestor modificari si face precizari asupra mecanismelor de
producere a bolilor , a semnelor prin care acestea se manifesta ( semne clinice )
si a tuturor alterarilor , indiferent de localizarea si gradul de exprimare .
Termenul de patologie animala este sinonum cu cel de anatomie patologica.
Toate modificarile aparute ca urmare a actiunii unui agent patogen asupra unui
animal n timpul vietii poarta denumirea de leziuni. Acesta repewzinata principalul
aobiect de studiu al patologiei.
In urma examinarii unui organ sau a organismului in totalitate se poate
obsera faptul ca leziunile au diferite grade de exprimare :
Leziuni macroscopice: sunt cele vizibile cu ochiul liber in urma examenului
macroscopic; observarea lor presupune o actiune puternica, brutalasi pe o
perioada scurta a agentului patogen sau o actiune ceva mai slaba, lenta, extinsa
pe un interval mai lung de timp;
Leziunile macroscopice: decelabile prin examinarea cu microscopul optic;
se pot culege informatii legate de celulele constituente ( modul de aranjare,
dimensiuni, aspecte legate de forma in sine a celulelor precum si a structurilor
componente – nucleu, citoplasma, membrana, diferite materiale patologice sau
normale care se acumuleaza in exces fie in celule, fie in afara lor etc );
microscopul optic reuseste o marire de cel mult 1.000 de ori a structurilor
examinate;
Leziunile ultramicroscopice: implica folosirea microscopului electronic;
sunt examinate componentele principale ale celulei si a organitelor celulare.
Precm si alterarile care nu au putut fi decelerate prin examinarea cu microscopul
optic; marirea componentelor celulare variaza in functie de scopul urmarit de la
2.500 ori pana la 55.00ori.
 METRITA GANGRENOASA

Metrita gangrenoasa este cea mai grava afectiune a aparatului genital

femel . Ea constituie o comlicatie puerperala a plagilor uterine infectate cu
germeni anaerobi si apare , de obicei , la cateva zile dupa fatare.
Simptome . Boala se caracterizeaza prin evolutie supraacuta . Starea
generala a animalulu este grav afectata , temperatuta initial riodicata 42 grade ,
apoi scade brus , puls si respiratie accelerata , apetitul este complet abolit .
Animalul devine trist , apatic si prezinta tremuraturi musculare . Prin vulva
se elimina putine secretii , de culoare rosie cafenie , care emana un miros fetid .
Destul de frecvent exudatul contine portiuni de tesut mortificat . Uterul este mult
marit in volum , edematiat si crepitant . Aproape in mod constant metrita
cangrenoasa este insotita si de lezini vulvivaginale , caracterizate prin edem
invadat al avulvei si cianoza pronuntata a mucoasei vulvovaginale . Pe fond
congestive se observa brazdaturi liniare , de culoare rosie-inchis care urmeaza
traiectul vaselor limfatice.
Diagnosticul se pune cu destula usurinta dupa starea alarmanta in care
evolueaza boala .
Prognosticul intotdeauna este fatal . In majoritatea cazurilor , animalele
mor dupa 2-3 zile prin toxiemie sau septicemia si numai in rare cazuri boala
poate dura 5-6 zile .
Tratamentul . In general se indica aceeasi conduita terapeutica ca si in
cazul metritei necrotice , daca mai este timp pentru interventie . Ca tratament
preventive de necessitate , aplicarea la inceputul bolii serul antigangrenos
polyvalent poate sad ea uneori rezultate . Pentru oxigenarea uterului se poate
recurge la instilari cu solutie la mie permanganate de potasiu sau cu apa
oxigenata si antibiotice ( penicilina ) .

1
 PATOLOGIA SI TERAPIA PERIOADEI DE PUERPERARE

Perioada de puerperium reprezinta timpul scurs din momentul

exuplzarii produsului de conceptiune (produsilor) pana la terminarea
involutiei organelor genitale . Aceasta epoca din viata femelelor variaza ca
durata de la o specie la alta si chiar de la un subiect la altu in cadrulaceleiasi
specii , fiind conditionat in larga masura de factorii zooigienici ( alimentatie
si ingrijire ) si de modul cum s-a desfasurat travaliul . In aceasta epoca ,
femelele sunt expuse la imbonlaviri si accidente , intrucat organismul slabit
prin gestatie si surmenat in timpul travaliului se gaseste in conditii minime
de rezistenta fata de actiunea factorilor de mediu nocivi . Instalarea
deferitelor procese morbide pe organismul parturitiei este facilitate in plus si
de diferitele modificari si leziuni ce se produc in timpul gestatiei si mai ales
in timpul distociilor . Cele mai fregvente tulburari se produc la nivelul
organelor genitale , localizate la un singur sau la mai multe segmente .
Tulburarile organice in perioada de puerperism sunt determinate fie prin
difuzare din alte regiuni corporale . Bolile si accidentele care se intalnesc in
aceasta perioada sunt foarte numeroase si variate . Gama acestor stari
morbide cuprind : leziuni , accidente , infectii sau tulburari neuroumorale.

LEZIUNILE ORGANELOR GENITALE

Trecerea fatului prin filiera pelvina produce numeroase leziuni ale

tesuturilor moi ( rupture , desirari , zdrobiri ) mai ales in cazul distociilor
.Traumatizarea organelor genitale este o consecinta a interventiilor si
manoperelor de remediere a distociilor si mai ales cand se practica
embriotomia . Aceste leziuni intereseaza , de obicei , uterul , gatul uterin ,
vaginul , vulva si uneori chiar organelle vecine : rectul si tesuturile osoase.

2
 LEZIUNILE UTERULUI

Pot sa intereseze numai mucoasa ( endometru ) sau toata grosimea

peretelui , pana la perforare . Ruperea spontana a peretilor se produce in caz
de extragere o fortelor de cntractie , exces de volum , asezari vivioase . De
asemenea inn cazul torsiunii uterine , la nivelul portiunii strangulate se
produce ruptura , precum si in timpul extragerilor fortate . Lezionarea
endomertriului se intalneste frecvent la speciile unde expulzarea se face
anevoios ( vaca ) . Tabloul clinic in cazul leziunilor uterine se manifesta
deferit , dupa gravitatea si sediul lor . Astfel in caz de rupture ale peretelui
uterin , femela manifesta eforturi de expulzare , iar la exterior apare o
cantitate de sange oarecare , imediat dupa accident (hemoragie) .Daca
vasul rupt este de calibru mare , hemoaragia poate fi uneori mortala . Pentru
leziunile superficiale ale endomtrului , semnele clinice sunt aproape
inexistente .
Diagnosticul . Rupturile uterului se precizeaza usor la animalele mari
, prin palpare interna si pa baza hemoragiilor , iar la nimalele mici , se
apreciaza numai prin modificarile bruste ce survin la marile functiuni.
Prognosticul . In general prognosticul e rezervat , pentru ca hemragia
poate fi garva , cu emisiune interna a sangelui si totodata creeaza conditii
favorabile pentru infectii . Cand rupturile peretelui se produc pe partea
suparioara sunt mai putin periculoase , intrucat lichidele nu se infiltreaza si
inchiderea plagii se produce o data cu involutia uterine .
Tratamentul . Prima interventie consta in extragerea imediata a
invelitorilor fetale si administrarea de substante ce asigura grabirea
involutiei uterine si hemostaza . In caz de hemoragii se va incerca ligaturarea
sau pensarea vasului rupt . Cum la uter este mai greu de gasit vasul , se
aplica un pansament compresiv cu campuri sterile si se injecteaza repetat sr
hypertonic , calciu gluconic , glucoza , ser normal omolog . La vaca si iapa
se recomanda in cazul desirarii peretelui uterin histerorafia si apoi se
aseptiazacavitatea uterine . La animalele mici se recomanda laporotomia si
histerectomia .

3
 LEZIUNILE CERVIXULUI

Ruptura cervixului se produce mai ales in cazul extragerilor fortate in

incomplete deschidere si prin instrumentarul folosit in timpul interventiilor
obstreticale . Desirarea cervixului se produce din cauza fetusilor voluminosi
sau din cauza unor tuburari morfofuntionale ca : spasm , cicatrici vicioase ,
cervice cronice si neoplasme (fibroame) .De asemenea , in cazul
administrarii substantelor ocitocite inaintea de completa stergere a colului
sau prin dilatari mecanice cu pensile Altbrechsen . La nivelul cervixului se
intalnesc , de obicei , leziuni de tipul desirarilor cere se traduc clinic prin
emisiuni abundente de sange amestecat ci mucus se lichide uterine , in urma
ruperii ramurilor posterioare ale arterei uterine medii . Aceste hemiragii
devin si mai abundente dupa expulzarea fatului . Hemoragii mici produse in
urma rupturilor superficiale se opresc o data cu trecerea fatului care face si
oficiul de hemostaza . Desirarile profunde ale colului se traduc la inceput
prin eforturi puternice de exemplzare si apoi prin stare de soc , mai ales cand
in urma actiunii factorilor traumatici sunt interesate si organele vecine.
Diagnosticul . Leziunile crvicale se diagnostic ape baza eforturilor de
expulzare , prezenta hemoragiei si se confirma prin exploratie manuala ,
apreciindu-se sediul , intinderea si profunzimea disiraturilor .
Prognosticul . Datorita modificarilor structurale , prognosticul este
intotdeauna rezervat din punct de vedere al reproductiei , caci dupa
vindecare raman cicatrice ce altereaza permeabilitatea si elasticitalea
cervixului .
Tratament . In caz de rupture vasculare se ligatureaza sau , daca nu
este posibil , se aplica o pensa hemostatica . Cand hemoragia nu se opreste ,
se vor aplica provizoriu tampoane compressive imbibate cu solutii
antiseptice . Pentru rupture mai profunde insotite de anemierea femelei ,
se va injecta intravenous sr fiziologic si tonice cardiace . Intrucat injectiile
sunt complicatii frecvente , se impune aseptizarea cu substante antibiotice
sau chimioterepice . Se aplica zilnic unguente cu antibiotice pe cervix si in
lumenul cervical . Ca masuri profilactice se vor evita tractiunile fortate
asupra fatului . Se va supraveghea riguros manipularea instrumentelor in
timpul remedierii distociilor , evitandu-se astfel traumatismele .

4
 LEZIUNILE VAGINULUI SI ALE VULVEI

Leziunile vaginului si vulvei se intalnesc frecvent la femelele

domestice si se caracterizeaza prin traumatizari desirari sau rupture de
diferite grade . Traumatizarea vulvivaginitei se explica prin intinderea ka
maximum a peretilor sub actiunea compresiva cantrifuga in timpul trecerii
fatului cu volum exagerat , sau prin lipsa de elasticitate a tesuturilor . Mai
frecvent se intalnesc aceste rupture la primipare , din cauza
inextensibilitatii peretilor , la care se mai adauga edemul vulvar format in
faza prodromala se de asemenea , cand mucoasa vaginala este uscata ,
prin scurgerea timpurie a lichidelor fetale . Din partea fatului , cauzele ce
determina traumatizarea vulvovaginala sunt : fetusii prea voluminosi ,
trecerea fortata prin pozitii distocice sau cu retinerea membrelor .
Simptome . Tabloul clinic varieaza dupa intinderea , profunzimea
si sediul lziunilor . Cand leziunile sunt superficiale , interesand numai
mucoasa , intre buzele vulvei apare un exudat ; buzele vulvei se
edematiaza , iar mucoasa vaginala devine sensibila si dureroasa . Femela
este nelinistita , se cifizeaza , agita coada , are mictiuni si defecari repetate
si eforturi puternice de expulzare . Daca leziunile sunt profunde cu totala
desirare a peretelui vaginal , se poate produce hranirea peritoneului pelvin
sau chiar a anselor intestinale . Daca ruptura se produce pe peretele inferior
, permite hranirea vezicii urinare .
Diagnosticul . Leziunile vaginale se constata cu usurinta prin
inspectie si examen cu specumul , apreciindu-se intotdeauna si
profunzimea .
Prognosticul este rezervat in caz de rupture perforate si cu atat mai
grav , cu cat leziunea se afla mai in profunzimea conductului vaginal , prin
afectarea peritoneului . De asemenea se pot produce fleegmoane in
regiunea bazinului , hematoane , ca si organizarea de cicatrice vicioasa ,
stricturi ce fac femelele inapte pentru reproductie .

5
Tratamentul . Ca principiu therapeutic , in cazul acestor leziuni se va
uramari oprirea hemoragiei , suturarea cat mai repede a peretelui si
aseptizarea conductulului , pentru a evita infectiile si peritonita . In cazul
herniei anselor intestinale sau vezicii urinare se efectueaza repunerea
acstora si se sutureaza buzele plagii . Plagile superficiale se vor trata prin
pudrari de antibiotice , nitrofuran , marfail sau badijonari cu lotagen .
Pentru a atenua eforturile si a linistii femela , se aplica unguiente cu
antibiotice , la care de adauga si anestezina . Rezultatele bune se obtin cu
suspensii uleioase de teramicina sau sigmamicina , sau tardomiocil
,asigurand o buna vindecare fara cicatrice rectractile .

DISLOCAREA OSATURII PELVINE

Desmorexie . In urma fatarilor grave cu fetusi voluminosi sau a

tractiunilor fortate in distocii prin pozitii sau retineri anormale se produc
la unele female , mai ales la vaca , dezinsertia articulatiei sacroiliale sau
ischiopubiene . Aceasta distensiune a ligamentelor se numeste desmorexie .
Aceasta afc\ectiune se carecterizeaza prin imobilitatea parturitiei de a se
ridica si chiar ajuta se mentine pe picioare , darn u se poate de plasa .
Executand presiuni oe regiunea sacroiliana , se aude un zgomot de “crac” .
Femela ramane in decubit sternoabdominal cu membrele intinse , dar
vizibil departate de corp . Tabloul clinic pe care il prezinta femela in caz de
desmorexie este caracterizat prin coborarea liniei sacrale intre unghiurile
interne ale iliilor si imobilitatea de a se ridica . O data ridicata ea nu se
poate mentine mult timp in statiune pe trenul posterior si flexeaza membrele
pelvine de la articulatia buletului .
Diagnosticul se pune greu pe baza modificarilor bazinului si
decubitul femelei. Trebuie sa se faca diagnosticul diferentiatl fata de
paraplegia postpartum in care nu se constata modificari anatomoclinice se
femela are tendinta de a se tara pa membrele anterioare .
Prognosticul . Pentru vaca prognosticul este defavorabil pentru
decubitul prelungit in care este obligate sa stea provoaca plagi profunde cu
necroza , la nivelul eminentelor osoase si slabirea animalului . Incercarile
de tratament nu dau rezultate si este recomandata sacrificarea femelei .
Pentru iapa se poate incerca mentinerea suspendata in chingi timp de 10-12
zile sau pe un asternut bogat de paie.

6
 PROLAPSUL TOTAL AL UTERULUI

Prolapsul uterin este un accident ce cinsta in dislocarea uterului din

asezarea sa normala , prin invaginarea unuia sau ambelor coarne , cu
resfrngerea totala si aparitia lui printer buzele vulvei , sub forma unei mase
carnate . Acest accident se produce , de regula , imediat dupa expulzarea
fatului , cat timp gatul uterului este deschis si in rare cazuri dupa avorturi
tardive sau in retentii placentare . Prolapsul uterin apare mai fregvent la
vaca , bivolita si mai rar la capra , oaie carnivore , iapa si scroafa .
Etiologie . Cuzele care predispun femelele la prolaps uterin constau
in slabirea tonicitatii musculaturii uterine , relasarea ligamentelor largi prin
stabulatie prelungita in timpul gestatiei . Anatomia uterului este o cauza
determinanta de producere prolapsului expulzarii invelitoriilor fetale ,
actiunea puternica si sustinuta a presei abdominale , contractii diafragmei
produc initial o infundare a unei portiuni din corn treptat pana cuprinde
intregul uter care va aparea rasfrant , asemanator unui deget de manusa . O
data infundat , cornul uterin impins in conductul pelvin apare la scurt timp
intre buzele vulvei . Prin continuarea eforturilor de expulzare cornul
prolabat ioese in totalitate in afara , antrenand corpul uterin si faldurile
cervicale . Adeseori , in cornul prolabat se angajeaza si anse intestinale .
Simptomatologie . Faza de inversiune uterine se manifesta prin
eforturi puternice fara sa apara nimic la exterior , uterul gasindu-se in
totalitate in cavitatea vaginala . In prolaps uterin total se constata intre
buzele vulvei aparitia unei mase voluminoase alungite , de culoare rosu-
violaceu , ca atarna pana la nivelul jaretelor . La femelele unipare , de
regula prolabeaza cornul care a suportat gestatia si numai rareori se
angajeaza sic el negestant . La multipare in schimb prolabeaza ambele
coarne , luand forma literii Y rasturnat .
Diagnosticul . Inspectia si palpatia conduc la stabilirea
diagnosticului . Trebuie sa se aprecieze insa gradul de alterare al peretilor
uterine in eventuala prezenta a anselor intestinale angajate .

7
Prognosticul .Intotdeauna prognosticlul este conditionat de specia la care s-
a produs accidentul , de complicatiiile ce au survenit in timplul evolutiei
cat si de feleul repunerii . Pentru iapa prognosticul este in majoritatea
cazurilor defavorabil , datorita temperamentului sau nervos , . Desi
repunerea este relative usoara la iapa , totusi chiar in timplul operatiei se
poate produce moartea femelie prin soc . Pentru vaca si bivolita
prognosticul este favorabil , datorita comportarii listite a femelelor cu
pralaps si mentinerii integer a organismului prin prezenta invelitorilor .
Pentru capra , oaie si scroafa prognosticul este defavorabil intrucat ruperea
se face foarte greu si incomplete . Pentru catea si pisica prognosticul este in
general favorabil intrucat accidentul se suporta bine , fara afectarea starii
generala
Tratament . Repunerea uterului prolabat trebuie sa se faca cat mai
repede posibil . Pentru a se executa operatia de repunere se impune , in
prealabil , o pregatire a uterului cat si o asezare corespunzatoare a femelei in
timpul si dupa aoperatie . La femalele mari care stau de obicei culcate , dup
ace s-a produs accidentul se va asterne o panza curate sub organul prolabat si
se va proceda la desprinderea invelitorilor fetale , in cazul cand acestea mai
adera la mucoasa uterine . Dupa acestea se vor indeparta toate impuritatile
de pe suprafata mucoasei uterine , s vor sutura sau taia portiunile de
mucoasa rupte si totodata se vor ligature vasele ce sangereaza , iat
carunculii zdrobiti sau necrozati se excizeaza dupa ce pediculul vascular a
fost legat .
Prolapsul rectal . Acest accident se produce uneori la femele , drept
consecinta a eforturilor puternice de expulzare in urma prolapsului vaginal
cronic . Se intalneste la toate speciile , dra mai fregvent la iapa , vaca ,
bivolita scroafa si catea . Prolapsul rectal consta in iesirea prin orificiul anal
a unei portiuni de rect . Portiunea prolabata poate interesa numai mucoasa
sau peretele rectal in totalitate .
Simptome . Rectul prolabat apare ca o masa carnata cilindrica , de
culoare rosiatica , iar central prezinta un orificiu prin care se elimina greu
fecalele. Portiunea prolabata a rectului atinge dimensiuni diferite , de la
cativa centrimetri pana la ai m la iapa . Daca nu este repede repus , se
congestioneaza , mucoasa se edematiaza , se acopara de un exudat fibrinos
sau poate suferi depasiri prin traumatizare .

8
 O data edematiat devine ireductibil , se necrozeaza sau se mortifica ,
imbracand o culoare bruna-cenusie .
Diagnosticul se stabileste usor prin inspectie .
Prognosticul acestui accident depinde de specie , de marime , de
vechime si de gradul de alterare . La iapa prognosticul este intotdeauna grav
, in timp ce la vaca si scroafa este rezervat in cel de data recenta . La scroafa
si vaca , poate suferi modificari si caderea portiunii prolabate fara jena de
defecare .
Tratamentul . In cazul cand prolaspul rectal se produce in timpul
fatarii , se va repune cu grija imediat , pentru a evita edematietea si
traumatizarea lui . In cazul cand apare o complicatie a prolapsului
vaginal , se va face repunerea dupa aceleasi reguli ca si repunerea vaginului
, asigurandu-se mantinerea lui prin anestezie regionala sau chiar generala .
Daca portiunea prolabata este puternic edematiata si repunerea nu se face ,
se va aplica in prealabil , o infasurare a aorganului cu ajutorul unei benzi
compresive .

RETENTIA ANEXELOR FETALE

Retentia placentei fetale sau retinerea anexelor fetale dupa expulzarea

fatului , peste un anumit timp characteristic pentru fiecare specie constituie o
complicatie adesea intalnita la unele female domestice . Aceasta tulburare
se intalneste foarte fracvent la vaci dupa avortuei , in a doua jumatate a
gestatiei , dupa fateri laborioase , fatari gemelare , si chiar dupa fatari
spontane .
Mecanismul desprinderii placentei ( dezancorarii ) . Acest ultimo act
din cursul fatarii se realizeaza printr-un complex de procese ce asigura
dezancorarea si evacuarea anexelor fetale . Intreruperea circulatiei sanguine
la nivelul placentei prin ruperea cordonului ombilical este urmata de o
anemie profunda a vilozitatii coriale care scad in volum si isi pierd
turgescenta . Totodata , dupa expulzarea fatului scade si presiunea sanguina
din carunculi , criptele isi pierd turgescenta , se largesc si astfel se produce
o slabire evidenta a legaturii existente intre corion si mucoasa uterine .

9
Datorita faptului ca dupa expulzare uterul sufera in mod normal involutia
prin miscari de contractie si retractie , iar anexele fetale raman inerte in
volum , treptat vilozitatii sunt smulse din cripte si astfel placenta se va
desprinde . Masa anexelor fetale prin contractie uterine aluneca spre gatul
uterin , intredeschis , de aici in vagin si apoi in afara , antrenand prin
propria lor greutate pe cele din uter pan ace cad in totalitate . La contractia
musculaturii uterine se asocieaza uneori si presa abdominala , insa de o
intensitate mai redusa ca in expulzarea fatului . La animalele mici , in
urma dezancorarii suprafetei de contact , prin contractile uterine anexele
sunt eliminate pana in vagin , de unde se elimina prin cifozarea femelei.
Etologie . Cauzele care predispun femelele la retinerea invelitorilor
fetale constau in debilitarea organelor de reproductie in uram a conditiilor
anormale de viata in timpul gestatiei si prin infectii cu diferiti agenti
patogeni . Frecventa cauzelor de retinere a invelitorilor feate este in taport
direct cu gradul de perfectionare a femelelor , cu modul de intretinere si
exploatare . Vacile bune producatoare de lapte , expluatate la maximum ,
intretinute in stabulatie permanenta si supraalimentate unilateral dau un
procent mult mai ridicat de retentii placentare dacat vacile cu o productie
mai scazuta de lapte si care traiesc in libertate . La iapa se considera ca
placenta este retinuta atunci cand nu s-au eliminate in 20-30 minute de la
expulzarea fatului ; la scroafa , catea dupa 2-3 ore , in timp ce la vaca ,
bivolita , dupa 8-10 ore . Cauzele ce determina retinerea invelitorilor fetale
sunt in marea majoritate a cazurilor inflamatii ale cotiledoanelor ,
associate uneori si cu inflamatia carunculilor si numai un numar redus de
retentii fiind consecinta unor alte tulburari ale organelor genitale . Destul
de fregvent , la vaca retinerea are loc in mod apparent , fara nici un
motiv , insa prin exploratia manuala se constata inflamatii la nivelul
placentoanelor fara sa fi influentat gestatia . Moodificarile structurale ale
placentei in urma inflamatiei tulbura mecanismul intim al desfacerii
corionului din carunculi si mentine ambele suprafete strans alipite .

10
 Simptome si evolutie . Tabloul clinic difera fparte mult de la specie la
alta , de la caz la caz si in functie de cauzele determinante . Retinerea
invelitorilor fetale poate fi totala sau partiala . In retentie totala legatura
placentara se mentine in intreaga suprafata a corionului , astfel incat la
exterior apar numai amniosul , alantoida si cordonul vascular . In evolutia
retentei placentare totale se intalnesc de regula , formele mai grave ale
bolii , fiind insotita d o completa atonie uterine .
La carnivore . Retentia placentara desi rar intalnita este foarte
[ericuloasa din cauza tipului de placentatie , provocand dupa 24-28 de ore
de la retentie septicemia , prin patrunderea agentilor microbieni in vasele
placentei materne ce se gasesc denudate in partea marginala .
Diagnosticul . Se stabileste prin instectie si se copmleteaza prin
examenul vaginal . Prezenta unui fascicul membranos din invelitorile fetale
si din cordonul ombilical ce atarna intre buzele vulvei sunt indice precise
pentru diagnostic . Completand examenul prin exploratie manuala a
conductulului genita , se poate stabili daca placenta s-a desprins in parte
sau este in totalitate aderenta la suprafata mucoasei uterine . Totodata se
aprecieaza daca placenta se desprinte usor sau a nevoie si daca uterul
reactioneaz prin contractii la controlul cu mana sau prezinta o stare de
anemie . Aceste date sunt necesare in vederea stabilirii prognosticului si a
tratamentului corespunzator . La animalele mici diagnosticul este mai greu
de pus si va fi fixat numai pa baza aprecierii datelor anamnenice , a
tulburarilor in stare generala , ca si dupa natura secretiilor in cazul cand
sunt prezente .
Prognosticul . Este legat intotdeauna de specie si de timpul scurs de
la instalarea retentiei . Valoarea prognostica depinde de cauzele ce au
determinat retentia , de starea uterului si de gradul aderentei placentare .
In cazul cand retinerea invelitorilor fetale este uramarea unei placentite
specifice si complicate cu intoxicatie sapremica , prognosticul va fi
defavorabil , mai ales pentru vaci de rasa perfectionata . Cand
dezancorarea placentei se face usor , iar uterul prezinta contractii ,
prognosticul va fi favirabil . In atonie uterine peretii fiind destinsi ofera o
suprafta mare pentru infectie si pentru resortia toxinelor rezultate din
putrefactia invelitorilor , astfel ca prognosticul devine rezervat spre grav .

11
 Tratamentul medicamentos este completat cu masajul uterin pentru
a . grabi evacuarea continutului si a stimula involutia uterine . Carbunele
medicinal se administreaza ca pulbere in cantitate de 150-200 grame , in
cazul cand la prima incercare de desprinde manual nu se poate realize si se
impune amanarea interventiei . Drojdia de bere culinara se adminiostreaza
o data 300-500 grame , cu bune rezultate . In cazul cand inflamatia si
infiltratia placentei este puternica si cuprinde toata suprafata uterine ,
desprinderea este foarte anevoioasa sau chiar imposibila . Din constatarile
noastre , in asemenea inprejurari se va renunta la extragerea manuala si se
va administra in mod repetat una din substantele antibacteriene descries
( cu specrul cel mai larg ) .
Acest tratament se completeaza cu un masaj al uterului repetat la 2-
3 zile si prin administrare de tonice generale . In urma acesti tratament
uterul isi reduce volumul , iar invelitorile se descompun prin autoliza si se
elimina traptat prin involutie uterine .

La carnivore . Retentia placentara este greu de constat prin examenul

femelei dupa fatare , mai ales daca nu a fost supravegheata la expulzarea
fetusilor . Retentia placentara la aceste specii se constata prin tulburari grave
in stare generala . Administrerea de substante ocitocice este mijlocul cel mai
eficace de a intervene cand avem banuiala de retentie placentara . Femela
este trista , apetitul suprimat , varsaturi iar prin tuseul abdominal uterul este
inca marit si aton . Se injecteaza 3 zile consecutive cate 1-2 mililitri presoxin
. Profilaxie . Retentia placentara este o urmare a intretinerii si
expluatarii nerationale la care se mai adauga si unele infectii . Mijlocul cel
mai eficace in prevenirea retentiei placentare consta in inbunatatirea
conditiilor de viata a femelelor gestante .
Pentru femelele gestante se impune o gimnastica functionala zilniza in tot
cursul anului , indifferent de anotimp , prin plimbari zilnice cativa
chilometrii sau in padocuri , oiar adapostirea sa se faca in grajduri igienice .
In privinta alimentatiei se vor da femelelor furaje verzi , iar iarna se va da
furaj insilozat de buna calitate

12
 Alaturi de plicarea unor principii rationale d intretinere si alimentatie
pentru a preveni retentia placentara se impune dirijarea rationala a
reproductiei si a expluatarii pentru productia de lapte .
Itre doua fatari successive trebuie sa se scrurga un tipm necesar pentru
repaosul organelor genitale , pentru a evita tulburarile din timpul gestatiei si
fatarii . Se reconada ca female sa ramana gestante la 2-3 luni de la ultima
fatare normala . Daca femela a suferit retentie placentara , se va da la monta
numai dup ace se aprecieaza ca organelle genitale sunt complet refacute . Se
va face o selectie riguroasa a reproducatorilor , elimimand pe cei cu insusiri
de a da produs gemeni sau cu exces de volum ce provoaca fatari laborioase ,
urmate de retentia invelitorilor . Se vor aplica cu strictete toate mijloacele de
profilaxie ale avortului infectios in unitatile de crestere , tinand cont de
frecventa avorturilor si a retentiilor placentare . Scroafele se vor supraveghea
cu atentie la fatare pana se produce eliminarea anexelor in totaliotate

PARAPLEGIA POSTPARTUM

Paraplegia postpartum ca si paraplegia antepartum este un sindrom

manifestat prin imosibilitatea femelei de a se riduca cu trenul posterior
( decubit fortat ) apare in perioada de puierperium , dupa expulzarea fatului
sau este continuare paraplegiei antepartum . Boala apre la vaca , capra , mai
rar la rumegatoarele mici si scroafe . In afara de decubitul fortat femela nu
manifesta clinic nici o tulburare locala sau generala .
Simptomele . Femela nu se poate ridica de jos cu toate ca face
eforturi de ridicare sin u se poate mentine pe trenul posterior cand este
ridicata . Trenul posterior pare sa fie epuizat , totusi , sensil\bilitatea isi
imparte motricitatea unor muschi este pastrata . Temperatura , pulsul ,
respiratia , apatitul sunt normale . Secretia laptelui continua in mod normal .
Decubitul fortat se tendinta de a se tara cu mambrele anterioare provoaca
plagi decubitale , ce se infecteaza dupa ce apar succesiv si miscarile in stare
generala si intoxicarea organismului . Rreori are loc vindecarea spontana
dupa 7-8 zile .

13
Diagnosticul . Pe baza semnelor clinice caracteristice instalate dupa fatare
se precizeaza usor diagnosticul de paraplegie . Trebuie sa se diferentieze ,
in primul rand , de desmorexia sacroiliaca , luxatii sau fracture ale
bazinului , accidente ce se pot produce frecvent la parturitie .
Prognosticul . In majoritatea cazurilor ata la vaca cat si la capra
prognosticul este rezervat , datorita complicatiilor ce survin : plagile
infectate , intoxicatia si epuizarea femelei .
Tratamentul . Ca si in paraplegia antepatrum , tratamentul este de
ordin symptomatic cu tonice generale si igienicodietetic .
Masurile de profilaxie au prima indicatie , asigurand conditii optime
femelelor gestante si interventii judicioase la fatre . In mod practice ,
pentru a valorifica asemenea female se recomanda sacrificarea de
necessitate , daca in 12-16 zile nu s-a remis paraplegia .

FEBRA VITULARA

Febra vitulera sau febra de lapte este o boala ce apare la femelele

don\mestice la scurt tipm dupa fatare si se manifesta prin aparitia brusca a
unei paralizii generale , insotita de pierderea cunostintei si abolirea marilor
functiuni . Febra vitulera este specifica vacilor bune producatoare de lapte si
mai ales in varsta de 5-8 ani , insa apare uneori si la bivolite , capra , oaie ,
scroafa si exceptional de rar la iapa .
Etiologie . Cauzele ce produc febra vitulara sunt inca putin cunoscute
si nici una din explicatiile teoretice nu dovedesc originea acestei boli .
Astfel , s-a sustinut ca febra vitulara este produsa de :
- autointoxicatie , prin resortia produsilor de dezintegrare ce
determina tublurari in schimburile nutritive si paralizii ale
centrilor vasomotori , urmate de anemie cerebrala .
- tuburari ale echilibrului hormonal , prin hipofunctiunea unor
galande si hiperfunctiunea altora ; hipocolesterinemia din sange
ar determina forma comatoasa .
In ultima vreme s-a acceptat parerea ce scaderea calciului din sange inca
din timpul gestatiei , dar accentuate brusc o data cu secretia laptelui
imediat dupa fatare , la care se mai adauga si hipofunctia paratiroidelor ,
ar constitui cauza ce determina febra vitulera .

14
Din dozarile calciului din sange facute pe mai multe vaci bonlave s-a
constatat ce de la procentul de 100-110 mg calciu la litru de sange femela
normala coboara la 50-70 mg .
Calciul din sange se gaseste parte conjugat cu proteine (60% ) sip arte sub
forma difuzabila ionizat , deci calciul active (16%) . Cand calciul ionizat
scade sub limita de 4,4mg se produc tulburari nervoase .
Simptome si evolutie . Febra vitulara apare , de obicei la 12-72 de
ore dupa fatarile normale si numai rareori in urama fatarilor complicate prein
retineri ale invelitorilor fetale sau prin afectiuni septice . In cazurile
exceptional de rare , unele female se inbonlavesc de febra vitulara in
cursul fatarii , in tipmul gestatiei sau tarziu dupa fatare . Primele
simptome ale febrei vitulare se manifesta sub forma unei indigestii , cu
lipsa poftei de mancare , suprimarea rimegarii si intarzierei in eliminarea
de fecalelor si a urinei . Aceste simptome sunt insotite de o schimbare a
starii generale , caracterizata prin indiferenta femelei fata de noul nascut si
de mediul incojurator . Dupa scurta vreme , femela prezinta unele
simptome premergatoare paraliziei , manifestate prin nesiguranta sprijin al
membrelor posterioare , vaccilari ale trenului posterior si tremuraturi
musculare . In unele cazuri apare inaintea paraliziei I stare de agitatie ce se
manifesta prin ragete , scrasniri din masele si convulsii asemanatoare cu
acelea care se observa in tuburare.
La capra , imbraca tot forma comatoasa , dar dupa faza de excitatie
este mai accentuate si mai lunga .
La scroafa se intalneste forma eclampatica ,tradusa prin contractii ,
tipetele si evolueaza in crize ce dureaza 1-30 de minute , uramte de
disparitia secretiei lactate .
Complicatii . Complicatii cele maifrecvente ce apar in evolutia febrei
vitulare sunt bronhopneumoniile ab ingestis . In timpul evolutiei bolii ,
continutul ruminal fermenteaza si gazelle produse antreneaza unele
particule de alimente in fundul gurii , de unde iau calea aerofara si
produc bronhopneumonii , care se pot complica adesea cu gangrene
pulmonara , ceea ce determina moartea femelei .

15
Alte complicatii ce se ivesc in cursul febrei vitulare sunt paraliziile nervului
sciatic sau radial , produse prin compresiuni , cand femela a stat culcata .
In stadiul premergator paraliziei se produc uneori farcturi ale membrelor
sau ale bazinului , prin caderi brutale .
Diagnosticul . Tabluol clinic characteristic cat si datele anamnenice
permit stabilirea diagnosticului . Dtele clinice sunt suficiente pentru a
deosebi febra vitulara de alte boli . Simptomele febrei vitulare sunt foarte
caracteristice , totusi unele manifestari din cursul bolii sunt asemanatoare
cu acetonemia , tetania de iarba ( vartejul de iarba ) .
Prognosticul . Febra vitulara recunoaste un prognostic favorabil in
acele cazuri in care nu s-au produs complicatii pulmonare . Prin aplicarea la
timp a tratamentului se obtine in majoritatea cazurilor vindecarea .
Tratament . Procedeul cel mai vechi in tratamentul febrei vitulare ,
care se aplica si astazi cu bune rezultate , consta in insuflarea cu aer a
mamelei . Insuflarea unei cantitati de aer in mamela are ca scop
suprimarea pentru un tipm limitat a activitatii secretorii a glandei mamare .
Tratamentul specific bazat pe etiologia bolii este calcimagneziterapia . Se
injecteaza intravenous , clorura de calciu sau gluconat de calciu , in
cantitata de 40-60 g dizolvat in 1000 ml apa . Efectul calciului injectat se
constata in cteva minute , alteori chiar inainte de a se termina administrarea.

PSIHOZELE

La unele animale , indeosebi la cele de tip nervos , se pot intalni la

sfarsitul gestatiei , dar mai ales in perioada puerperala , tulburari ale
psihicului , drept consecinta a epuizarii centrilor nervosi superiori , ca si a
sistemului hipofizocorticosuprarenal . Dinte psihozele mai des intalnite la
animalele se citeaza gestatia falsa ( imaginara ) , lactatia nervoasa placento
sifetofagia.

16
 PLACENTOFAGIA

Placentofagia sau consumarea placentei proprii de catre female este o

caracteristica ce se intalneste la unele female domestice ( carnivore ) . Nici o
female insa nu manifesta dorinta de a consuma o placenta straina . Daca la
carnivore si porcine consumarea placentei nu produce nici o tulburare , la
ierbivore si in special la rumegatoare , determina tulburari digestive
foarte grave chiar mortale. La rumegatoare se poate produce in timpul
ingararii asfixiate prin obstructia laringelui. La aceste specii dupa
consumarea placentei , se produc meteorizatii , indigestii sau enterite grave .
In cazul cand placenta se poate elimina dupa 6-8 zile , in fecale apar resturi
nedigerate ca niste pieliti , cu miros characteristic .
Diagnosticul este foarte dificil de precizat la inceput . Mi tarziu ,
cand portiuni de placenta nedigerate se elimina prin fecale , diagnosticul este
mai usor de stabilit , intrucat placenta se recunoaste mai ales dupa prezenta
vaselor ombilicale nemodificate .
Tratamentul . La rumegatoare se administreaza acid clorhidric sau
pepsina pantru usurarea digestia . Pentru a grabi eliminarea partilor de
placenta nedigerata se administreaza purgative , de preferat cele uleioase.

FETOFAGIA

Aceasta tulburare se intalneste frecventla scroafele primipare si la

pisica care consuma intai placenta si apoi fetusii . Se mai intalneste fetofagia
si in cazul cand femelele gestante sunt hranite cu carne cruda , iar la scroafe
si in cazul ranirii mameloanelor cu coltii in timpul suptului.
Pentru a preveni fetofagia , femelele vor fi indeaproape
suptavegheate in timpul fatarii si in timpul primelor supturi. Purceii vor fi
izolati de mama . Se ve supraveghea , de asemenea , daca aceasta manie
provine din cauza durerilor provocate de lezionarea mameloanelor si in acest
caz vor taia coltii purceilor . Femelele care manifesta asemenea psihoze se
recomanda a fi scoase de la reproductie .

17
 VULVOVAGINITA

In timpul fatarilor distocice toate segmentele conductulului genital

( vulva , vestibule , vagin ) sunt expuse la traumatizari si la infectii de
intensitati diferite .
Etiologie . Vulvovestubulovagiinita are ca punct de plecare leziunile
provocate de trecerea fatului sau manipularea instrumentarului obstetrical ,
iar germenii saprofiti ce infecteaza aceste segmente sunt vehiculati de la
exterior ( regiunea perivulvara , coada ) . Boala se intalneste la toate
fememele domestice . Vaginitele pot fi determinate si de actiunea iritanta a
scurgerilor septice provenite din uter .
Simptome . Boala se declanseaza clinic la cateva zile de la fatare , si
se manifest drintr-o edematiere a buzelor vulvei , o congestie puternica a
mucoasei vestibulovaginale si printro scurgere seroasa sau purulenta . Acest
exudat vaginal apare in cantitate variabila la exterior , aglutinand perii de la
comisura vulvara si murdarind fesele si coada . Femela este nelinistita cu
apetit capricios , sa cifizata si are mictiuni dese si dureroase ( disurie ) .
Intreaga regiune este foarte sensibila si calda , iar meatul urinar inflamat . O
data cu eforturile de expulzare , elimina secretie mucopurulente ce devin
mai abundente cand femela sta culcata . La examenul vestibulovaginal se
constata , pe langa hiperemia mucoasei , zone de tesuturi zdrobite ,
hemoragii submucoase si numeroase ulcere . Evolutia bolii este subacuta sau
acuta .
Dupa 5-6 zile starea genmerala a femelei se imbunatateste , dar modificarile
locale si scurgerea continua . Prin patrunderea bacilului necrozei se poate
complica cu vaginita necrotica , mai ales daca traumatizarea peretilor este
mai profunda .
Diagnosticul se stabileste usor , pe baza leziunilor existente si a
scurgerilor vaginale .
Prognosticul . Pentru majoritatea femelelor prognosticul este favorabil
, insa daca boala evolueaza mai mult timp , se poate termina prin cicatrizarea
vicioase la nivelul vaginului , determinand stricture .
Tratament . Administrarea de antibiotice sau chimioterapice sub
forma de pulberi , unguiente sau bujii este singura medicatie indicate . Se
aplica sub forma pulverea suspensia uleioasa de teramicina , sigmamicina ,
aureociclina , marfanil , nitrofuran .

18
 Introducerea de bujii de nitrofuran , entozon , tardomiocel cu ajutorul
unei pense este foarte frecvent utilizata . In cazul zdrobirilor mai profunde
ale mucoasei vestibulovaginale , badijonarile cu solutie cu iotagen , de
asemenea , dau bune rezultate . In cazurile cand femala acuza neliniste ,
eforturi dese , se recomanda aplicarea de unguiente cu antibiotice la care se
adauga si anestezina 10% . Tratamentul se va aplica zilnic , pentru a se evita
trecerea in forma cronica .

VULVOVAGINITA NECROTICA

Vaginita necrotica este o infectie puerperala frecventa la vaca , capra

si mai rar la scroafa , oaie . Boala se caracterizeaza prin organizarea de false
membrane , cu aspect difteroid , de culoare bruna cenusie , ce acopera toata
mucoasa vaginala si cu tendinta de difuzare spre cervix si uter.
Etiologie . Factorii ce predispun femelele la vaginita necrotica sunt
traumatizarile profunde ale mucoasei vaginale , produse in timpul fatarilor
distocice ca si manipularea prelungita a instrumentului folosit in remediere .
Prolapsul vagial antepatrum insotitde traumatizari si edematierea paratilor si
retentia placentara pot favoriza vaginita necrotica . Cauza determinanta este
infectia acestor tasuturi traumatizate cu bacilul necrozei ( schmor ) asociat
cu microbii piogeni . Bacilul necrozei provine din mediul ambient sau din
fecale si este vehiculat si insamantat in timpul interventiilor.
Simptome . Boala recunoaste un mers acut sau chiar supra acut si se
declanseaza la 3-5 zile dupa fatarile distocice . Tabloul clinic se produce de
la in ceput cu modificari locale si generale uneori cu aspect alarmant .
Regiunea vulvovaginara este puternica edematiata , sensibila si calda .
Exudatul firinos se organizeaza peste mucoasa zdrobita sub forma de
false membrane , de culoare bruna cenusie murder , foarte aderente . Buzele
vulvei au o tendinta de invaginare , iar la comisura se elimina o mica
cantitate de exudat rosietic murder , amestecat cu tesuturi mortificate ,
exaland un miros puternic de putrefactie . Starea generala este puternic
afectata si se caracterizeaza : febra 41-42 grade , puls accelerat , respiratie
dispneica , apatie , apetitul , rumegare abolite . Secretia lactate scade brusc
pana la suprimare , iar de plasarea devine foarte dificila . Boala evolueaza
acut sin u recunoaste tendinta de vindecare spontana , ci , din contra , de a
cotropi si segmentele anterioare ( cervix , uter ) .

19
 In timpul evolutiei are loc frecvent intoxicatia sapremica prin toxinele
resorbite de la nivelul vaginului . Vindecarea bolii se oproduce dupa 3-4
saptamani , cu eliminarea pseudo membranelor si cicatrizarea tesuturilor
ulcerate .
Diagnostic modificarile locale , existenta falselor membrane , starea
generala grava permit cu usurinta precizarea diagnosticului .
Prognosticul . De cele mai multe ori prognosticul este rezervat , chiar
si in cazul cand infectia este limitata. Gravitatea prognostica rezida in faptul
ca de multe ori insasi viata femelelor este in pericol , din cauza intoxicatiei
profunde , iar in cazul vindecarii , femela ramane debila si cicatricile
vicioase de pe peretii vaginului sunt cauze de sterilitate .
Tratamentul . Intotdeauna se va aplica tratamentul atat local cat sic el
general , tinand cont de gravitatea bolii . De la inceput este necesara
administrarea serului antigangrenos polivalent (100-150 ml ) , la nevoie
repetat . Timp de 4-5 zile se asigura o penicilinemie sau o sulfamidemie , la
nevoie chiar asociate . Se recomanda pentru usurarea tratamentului injectii
cu tripedin ( tricilina ) , moldamin . Pentru combatrea toxiemie se trateaza cu
ser glucozat , calciu gluconic , vitamina c , timp de 4-5 zile . Pentru
tratamentul local , nu se va folosi speculum vaginal , ci medicatie sub forma
de bujii cu antibiotice , nitrofuran , entozon se va aplica cu ajutorul unei
pense cu brate lungi .
Noi recomandam folosirea teramicinei , marfanilului , nitrofuranului ,
in suspensie de oleum jecoris , cu actiune emolienta si troficizanta a
epiteliului distrus . Bune rezultate se obtin si prin badijonarea vaginului cu
solutie concentrate cu lotagen . Falsele membrane si tesuturile mortificate se
vor detasa numai dupa 10-12 zile spre a evita sangerarea tesutului submucos.
Ca masura preventive se impune evitarea pe cat posibil a traumatizarii
peretilor vaginali in interventiile de remediere a distociilor .

VAGINITA GANGRENOASA

Aceasta boala , cu o evolutie supra acuta si de cele mai multe ori cu

sfarsit local , se intalneste la vaca , capra , scroafa si mai rar la iapa.

20
Etiologie . Ca si in vaginita necrotica zdrobirea profunda a peretilor vaginali
este o conditie pentru dezvoltarea microbilor anaierobi . Cauza determinate
este infectia cu anaierobi ( clostridium perfrigents , edematiens si vibrionul
septic , uneori asociati cu bacilul necrozei ) .
Simptome . Boala apare la 3-4 zile de la fatarea distocica si debuteaza
cu eforturile violente de expulzare . Neintazia se declanseaza apoi tulburarile
in stare generala determinate de toxiemia profunda . Local se constata o
edematiere puternica vulvovaginara si chiar regiunea perineala si anala .
Tesuturile edematiate la inceput sunt calde si cu crepitatii , poi se racesc si
iau o culoare violacee . La inceput se constata febra 42grade , apoi scade
treptata si dupa 2-3 zile devine hipotermic si moare . In aceasta evolutie
supraacuta , marile functiuni sunt profound alterate , ca urmare a astarii de
toxiemie . Datorita evolutiei supraacute prognosticul este fatal , ne mai fiind
posibil aplicarea tratamentului .
Tratamentul . Se poate vorbi in aceasta boala de un tratament
preventive de necessitate , ce trebuie aplicat cel mai curand posibil , pana nu
se declanseaza intregul tablou clinic . Se va injecta perifocal si intravenous
200-300 ml ser antigangrenos polyvalent , concomitant si antibiotice su
sulfatiazol .
Acest tratament genral trebuie repetat timp de 3-4 zile si completat cu
aeptizarea vaginului .

CERVICITA

Etiologie . Numeroasele traumatizari ce le sufera mucoasa cervicala in

timpul fatarii ofera un mediu pentru dezvoltarea microbilor din vagin , sau
antrnati de la exterior , provocand o inflamatie a mucoasei si a intregului
perete cervical . La existenta acestor infectii de multe ori trece neobsrvata ,
fin d cofundata cu vaginita sau endometrita , permitand astfel cronicizarea
procesului si producerea unor alterari morfologice ( stricture ) .
Simptome . Existenta cervicitei se poate constata numai prin
examenul vaginal cu speculum . Floarea involta este puternic hipermiata , cu
puncte hemoragice , canalul cervical intredeschis lasand sa se elimine in
vagin o secretie mucopurulenta . Dupa o evolutie mai indelungata se
constata o ingrosare a cervixului , din cauza procelor hipertrofice pe care le
sufera . Trans rectal se poate constata o ingrosare a acestui organ cu un grad
crescut de sensibilitate .

21
 Prognostcul cervicitelor este rezervat , intrucat suferind hipertrofia si
alterarea mucoasei ( elemental glandular ) , constituie o cauza de sterilitate .
Tratamentul , cervicitele se trateaza relative greu si cu slabe rezultate .
Medicatia cea mai indicate costand in aplicarea de unguiente cu antibiotice
pe floarea involta si in lumenul cervical . Se vor folosi pipete sau catetere cu
ajutorul carora se va putea aplica unguientul .

ENDOMETRITE SI METRIRE PUIERPERALE

Dintre segmentele aparatului genital , uterul este cel mai des afectat
un perioada puierperala , datorita starii particulare in care se gaseste dupa
expulzarea fatului . Toate starile distocice care reclama diferite interventii
pentru remediere constituie tot atatea ocazii de a se face insamantarea
germenilor din vagin sau din afara si astfel sa determine infectii uterine mai
mult sau mai putin grave .
Procesul inflamator poate sa intereseze numai mucoasa uterine –
endometrita – sau sa afecteze si stratul muscular ( miometrul )- metrita -, si
in cazuri grave intregul perete si seroasa –perimetrita . In alte imprejurari
infectia se produce pe ligamentele largi si de aici sa cuprinda intregul uter –
parametria ( metroperitonita ) .

ENDOMETRITA CATARALA ACUTA

Etiopatogenie . Germenii ce produc infectia uterine provin din vagin

sau din mediul exterior si sunt germeni saprofiti , dar conditionat patogteni .
Infectia este primara cand germenii se inmultesc in uter si declanseaza boala
sau secundara cand se extinde de la vagin .
Cauza favorizanta pentru infectia uterului o constituie subinvolutia
uterine ( atonia ) ce permite retinerea de losii si resturi din anexele fetale ce
vor constitui mediul de cultura pentru grmeni . Comunicarea uterului cu
exteriorul in timpul eliminarii ivelitorilor fetale face posibila patrunderea
germenilor de la exterior , chiar prin intermediul anexelor . Prezenta
microbilor in cavitatea uterine ca si toxinele elaborate , determia o actiune de
distrigere a epiteliului ce se va exfolia , elementele albe se mobilizeaza si
impreuna cu resturile de lichide rosiale vor forma exudatul ( secretia) uterine
. Boala se intalneste mai frecvent iarna , in conditii de stabulatie
permanenta , fara miscare .

22
 Simptome . Boala apare de obicei la 10-12 zile de la fare si din
aceasta cauza se poate confunda cu prelunguirea fazei rosiale . Clinic se
manifesta prin scurgeri abundente seromucoase , de culoare rosie cu un slab
miros de acru.
La iapa , endometrita catarala acuta se constata la 3-6 zile de la fatare
si pe langa scurgeri sanguinolente apar si usoare tulburari in starea
generala : puls , respiratie accelerate , apatit diminuat si eforturi de expulzare
. In ceea ce priveste evolutia endometriei catarale in majoritatea cazurilor
dureaza 8-10 zile , cu tendinta de vindecare spontana.
Diagnosticul . Tinand cont de timpul cand se manifesta boala sip e
baza caracterului scurgerilor si aspectului uterului , diagnosticul se poate
preciza usor .
Prognosticul este favorabil , intrucat nu altereaza profound
endometrul si este posibila vindecarea spontana .
Tratamentul are drept scop trezirea involutiei uterine si evacuarea
totala a continutului . Se procedeaza la masajul uterin pe cale taransrectala
timp de 2-3 minute si se repeat la 2 zile . De asemenea se vor administra si
substante ocitocice .

ENDOMETRIA PURULENTA ACUTA

Aceasta infectie uterine puerperala este o boala foarte frecventa si are

o deosebita importanta intrucat tulbura functionarea de reproductie un timp
indelungat , iar forma cronica prin modificarile endometrului poate provoca
sterilitate definitive. Boala se caracterizeaza prin exprimarea unei secretii
perulente , abundente la inceput , apoi devine mucopurulenta si mai redusa
cantitativ.
Etiologie . In instalarea endometritei purulente , cea mai frecventa
cauza este retentia placentara si traumatizarea endometrului in timpul
interventiilor pentru remadierea disticiilor . Infectia cu flora microbiana se
mai produce si dupa prolapsuluterin total sau prin dufuzarea infectiilor
cervicale.
Simptome si evolutie . Boala se intalneste cel mai frecvent la vaca si
bivolita si mult mai rar la celelalte specii . Se caracterizeaza prin usoare
tulburari in stare generala , manifestate prin diminuarea apetitului ,
intreruperea rumegarii , scaderea secretiei lactate , usoare febra si eforturi de
eliminare .

23
 Diagnosticul . Precizarea diagnosticului se face pa baza aspectului
characteristic al scurgerilor cat si pa modificarile uterului.
Prognosticul . In general , este favorabil la vaca , daca insa
tratamentul este neglijat , boala se cronicizeaza si imprima femelei o stare
de sterilitate .
Pentru iapa si carnivore prognosticul este rezervat . Forma cronica are
un prognostic rezervat in ce priveste recapacitarea pentru reproductie .
Tratamentul uramareste stimularea involutiei uterine si distrugerea
florei microbiene . In acest scop se va practica enucleerea corpului galben si
masajul uterin . Cand gatul uterului este suficient de intredeschis , in
cavitatea uterine se introduce 6-8bujiuri de nitrofuran , furacin san
entozon sau comprimate de sulfamida .
Daca gatul gatul uterin are o permeabilitate redusa , se vor folosi
unguiente cu antibiotice sau suspensii uleioase . Vindecarea se aprecieaza
prin aparitia caldurilor si disparitia puroiului din micus .

METRITA PUERPERALA

Cand procesul septic intereseaza endometrul si miometrul , boala este

numita metrita . In functie de agentul etiologic , metritele puerperale se
impart in :
-metrita necrotica .
-metrita gangrenoasa .
Aceste infectii grave au evoluatie acuta sau chiar supraacuta si sunt
intotdeauna insotite de o intexicatie sepremica ce pot comprmite vital
femelele bolnave .

METRITA PUERPERALA NECROTICA

Metrita necrotica este o boala grava a perioadei puerperale . In functie

de extinderea lezionarii peretelui uterin si a procesul morbid se recunoaste la
vaca : o metrita necrotica carunculata ( localizata ) si o metrita necrotica
difuza ( generalizata ) , la toate celelalte specii . In primul caz , procesul
infectios este localizat la nivelul carunculilor , iar in al doilea caz , metrita
imbraca un character difuz si cuprinde regiuni intinse sau chiar intregul
perete uterin . Metrita necrotica carunculara se constata , in special , la vaca ,
iar metrita necrotica difuza este mai frecventa la iapa , scroafa si catea .

24
 Etiologie . De obicei , metrita puerperala se produce din cauza unor
plagi profunde carunculare sau zdrobiri uterine , in cazul fatarilor distocice
prin operatiile de embriotomie , care favorizeaza patrunderea si difuzeaza
germenilor patigeni ai necrozei .
Metrita poate fi insa determinata si de unele stari infectioase cu
character general sau local al organismului , aparute in perioada puerperala.
Astfel se cunosc , de exemplu : metrite aparute in urma unor enterite
grave , contractate in perioada puerperala ce favorizeaza programarea
germenilor patogeni pe cale limfatica din intestine in parenchimul uterin .
Boala mai apare dupa prolaps uterin la care sa produs zdrobiri ale peretelui
si a fost repus insufficient aseptizat . Boala se intalneste frecvent la vaca si
mai rar la celelalte female .
Simptome . Metrita puerperala necrotica debuteaza cu modificari
alarmante ale starii generale , cu fenomene de toxi infectie care se complica
prin piemie . Din cauza infiltrarii peterilor uterine si a tulburariloe de nutritie
celulara se instituie necroza tisulara , iar toxinele se resorb cu rapiditate .
Clinic metrita necrotica se manifesta pe langa starea generala grava si cu o
hipertermie pronuntata ( 41-42 grade ) . Apetitul este diminuat , rumegarea
este suspendata , secretia laptelui dispare , iar animalul sta in pozitie cifozata
si face eforturi prelungite de expulzare a continutului uterin . Printre buzele
vulvei s elimina la inceput o serozitate de culoare rosie bruna , apoi cenusie ,
care exala un miros fetid . Vulva si viginul sunt edematiate , sensible iar
cervixul este , de asemenea , intens hiperemiat , edematiat si acoperit cu
depozite pseudimembranoase. Femela are un mers teapan , se deplaseaza cu
dificultate . La palparea transrectala animalul manifesta dureri , iar uterul se
simte marit in volum , si de consistenta crescuta . Uneori se pot distinge si
zone de crepitatie uterine .
Evolutie . Boala apare de regula la 6-8 zile de la fatare si se
caracterizeaza printr-o evolutie acuta cu declansarea simptomelor generale
grave de la inceput . In cazul cand leziunile si necroza inteeseaza suprafete
reduse ( metrita carunculara ) , in urma tratamentului se produce vindecarea
in decurs de 3-5 saptamani cu eliminarea portiunilor mortificate si
amendarea starii generale .

25
 In majoritatea cazurilor , leziunile fiind profunde necroza cuprinde
intreaga suprafata uterina , chiar cervixul iar femela moare prin intoxicatie
sapremica , dupa 5-6 zile . In cursul evolutiei metritei necrotice se produc
adesea abcese metastatice al caror continut se caracterizeaza printr-un miros
asemanator cu cel de la uter .
Complicatii . In urma extinderii procesului inflamator si la seroasa
viscerala se produce o perimetrita . La iapa , scroafa , carnivore , infectia
curinde usor si peritoneul , provocand metriperitonita , tradusa clinic cu
intregul complex simptomatic al peritonitei . Se mai pot intalni si cistite ,
pielonefrite , tromboza vaselor utero-ovariene , tot ca urmari ale procesului
uterin .
Diagnostic .Pe baza complexului simptomatologic general si local ,
precizarea diagnosticului nu constituie o greutate .
Prognosticul , in general este grav . Metrita necrotica are evolutie
grava la iapa , scroafa , catea si oaie . La vaca , evolutia este putin maligna ,
in special , in cazul metritei nerotice carunculare , dar pentru reproductie
femela ramane timp indelungat sterile in urma modificarilor uterine .
Animalele vindicate raman sterile , din cauza sechelelor ireversibile ce se
instaleaza in tractul genital si care intereseaza in primul rand mucoasa
uterina si cu o stare de casexie prelungita .
Tratament . Metrita necrotica este greu curabila . Prima interventie
consta in aplicarea unui tratament general , sustinut 5-6 zile cu antibiotice si
chimioterapice , in doze forte si antitoxice . Pentru evacuarea continutului
uterin se recomanda introducerea bujiurilor de entozon sau de nitrofuran. Se
contra indica masajul uterin si spalaturile antiseptice ale cavitatii uterine .
Pentru neutralizarea actiunii polibacteriene ca si pentru a grabi epitelizarea
uterina se introduce in situ un amestec de : teramicina , marfanail 10g ,
cloramfenicol 4g , in 100 ml oleum jecuroris , sau ulei genital . Se obtin
bune rezultate prin introducerea a 40ml tardomiocel suspensie sau rivanol 30
ml.

26
 METRITA PERFORATA

Aceasta forma de metrita este caracteristica carnivorelor , din care

cauza se mai numeste si gangrema placenti uterine a carnivorelor . Metrita
perforanta debuteaza prin process necrotic la nivelul placentei materne , de
unde se extinde apoi la intregul uter . In majoritatea cazurilor , procesul
necrotic provoaca perforarea peretelui uterin si ca urmare continutul septic
al cavitatii uterine se revarsa in cavitatea abdominala .
Etiologie . Metrita perforanta se datoreste retentiei placentare sau
ramanerii unui fetus putrefait in uter.
Simptome . Boala apare dupa 3-4 zile de la fatare si debuteaza prin
hipertermie , frisoane si o pronuntata stare de intoxitie . In zilele urmatoare
temperature scade sub normal , din vagin se elimina un exudat ichoros ,
brunciocolatiu , apar vomizari de culoare verde (biloase ) si diaree profuza
si fetida. Cavitatea abdominala se baloneaza , animalul cade intr-o
prosratie , sta in decubit lateral sin u mai reactioneaza la nici un excitant .
Dupa 1-2 zile de boala , aminalul devine hipotermic , profound intoxicat si
moare in agonie prelungita .
Diagnosticul . Examenul general al femelie , si explorarea aparatului
geital permite sa se stabileasca diagnosticul de metrita perforanta .
Vomizarile , hipotermia , diareea profuza si balonarea cavitatii abdominale
constituie in indiciu suplimentar care usoreaza punerea diagnosticului .
Tratamentul . Eficatitatea tratamentului este , in general , redusa.
Unele rezultate se pot obtine numai daca se intervine cat mai repede prin
histerectomie si cu medicatie sustinuta de dezintoxicatie a femelei.

PERIMETRITA

Prin perimetrita se intelege inflamatia seroasei uterine .

Etiologie . De obicei , perimetrita constituie o complicatie a metritei
acute prin extinderea procesului inflamator de la endometrul la miometru si
pana la seroasa uterine . Procesul septic se debuteaza chiar de la seroasa in
caztl perforarii peretelui uterin si cu insamantarea germenilor .
Simptome . Animalul prezinta stare generala modificata , temperature
ridicata , puls accelerat .

28
Peretii abdominali sunt contractii , intrucat animalul sta in pozitie usor
cifozata , cu abdomenul supt , iar miscarea este insotita de manifestari
dureroase.
Actul defecarii si al urinarii sunt incetinite si dureroase . Daca se plapeaza
peretele abdominal in regiunea flancului accentuate cand se procedeaza la
explorarea transrectala a aparatlui genital . Adeseori nu se constata clinic
indicatile unui process inflamator la nivelul uterului si in consecinta ,
perimetrita evolueaza fara sa fie insotita de eliminarea unor secretii din caile
genitale.
Diagnosticul . Pe baza unui examen atent prin exploratie rectala ,
coroborat cu datele anamnetice si celelalte manifestari clinice , se precizeaza
diagnosticul . Un indiciu important in constituie sensibilitatea pe care o
manifesta animalul la explorarea aparatului genital . Pozitiausor cifozata cu
abdomenul supt contribuie la precizarea diagnosticului .
Prognosticul In unele cazuri . procesul patologic are o evolutie
limitara si afecteaza numai partial seroasa uterine . In cele mai multe cazuri
insa prognosticul este grav caci boala difuzeaza si cuprinde intreaga seroasa
uterine . In aceste cazuri , perimetria se complica cu peritonita si determina
moartea animalului . Complicatiile pritoneale se inregistreaza mai frecvent
la iapa ; la vaci , perimetrita acuta se transforma adeseori in parametrita
cronica , uterul comtactand numeroase aderente cu tesuturile invecinate isi
pierde pozitia anatomica . Cosecutiv aderentelor si functiunea
gastrointestinala sufera tulburari , datorita carora animalele slabesc
ajungand la casexie.
Tratamentul . Se aplica atat tratamentul local cat sic el general ,
pentru combatarea metritei ce reprezinta cauza principala a aperimetriei.

PARAMETRITA PUERPERALA

Parametrita reprezinta inflamatia ligamentelor largi si a tesutului

conjunctiv din cavitatea pelvina ( paravaginal ) , constituind un bloc
impreuna cu organelle genitale . Boala se constata de cele mai multe ori la
vaca si capra .

29
Etiologie . In cazul vaginitelor necrotice cu perforarea peretelui sau a
metritei necrotice , procesul infectios poate difuza si tesutul conjunctiv
perivaginal si in ligamentele largi . In tesutul conjunctiv inflamat la cavitatii
pelvine se acumuleaza un exudat si apoi se formeaza un abces sau flegmon.
De asemenea , parametrita se poate produce in urma operatiilor cezariene
si a ovariectomiilor septice . Interventiile pe rumen favorizeaza adeseori
parametrita .
Simptomele . Parametrita recunoaste o evolutie subacuta.sau cronic , fiind
o complicatie a proceselor uterine , vaginale sau peritoneale . Starea generala
este foarte putin modificata , in schimb la examenul transrectal putem sesiza
ingrosarea ligamentelor largi , o usoara sensibilitate si totodata o
imobilizare a uterului . Toate organelle :ovar ,salprinx , uter sunt prinse intr-
o masa indurate , constituind un adevar bloc , imobil . In caviatatea pelvina
sip e fundurile de sac peritoneal se pot forma abcese sau flegmoane ce
micsoreaza evident conductul . Alteori , in aderenta este prin si rectul ,
facand foarte dificila exploratia .
Prognosticul este defavorabil , deoarece in majoritatea cazurilor
complicatiile peritoneale sunt inevitabile , iar in unele cazuri de vindecare
raman adeseori tare ireversibile , ca : salpingita obliteranta , screloza
ovariana sau induratia uterului , deci sterilitate lezionala .
Tratament . Conduita terapeutica este acceasi ca si in cazul perimetriei
; daca se identifica un abces alaturat peretelui vaginal , atunci se intervine
chirurgical pentru deschiderea lui in cavitatea vaginala prin punctie.

30
 Capitolul II

CONTRIBUTII PERSONALE

In cursul anului scolar 2009-2010 am facut practica , la circa

sanitar veterinara din strada Stefan cel Mare, Ramnicu Sarat.
Dispensarul Sanitar Veterinar Rm. Sărat a fost înfiinţat în anul
1950, era subordonat Raionul Rm. Sărat, regiunea Ploieşti şi avea ca
obiect de activitate controlul asupra sanătăţii animalelor precum şi
controlul calităţii produselor de origine animală comercializate.
In acest timp am intalnit numeroase cazuri de boli .

31
 Capitolul III 

Norme de protectia muncii in domeniul sanitar veterinar

La orele de instruire practica ce se desfasoara in laboratoarele de anatomie

si patologie veterinara sau in ferma didactica si in clinica veterinara este necesar
sa se respecte o serie de masuri de protectie deoarece materialul cu care se
lucreaza poate fi infectat, animalele pot transmite boli la om, unele substante
medicamentoase de uz veterinar sint toxice, putandu-se astfel produce de multe
ori grave accidente.
In timpul tuturor sedintelor de laborator se va purta obligatoriu halat alb de
protectie, boneta alba iar in cadrul orelor de instruire practica ce se desfasoara in
ferma, salopete, cizme de cauciuc si dupa caz, sort impermeabil si manusi de
cauciuc.
Folosirea instrumentalului de laborator, in special a aparaturii electronice
se va face numai dupa un instructaj de folosire, executat de cadrul didactic care
conduce lucrarea respectiva.Daca aparatura electronica se defecteaza, aceasta
va fi reparata si verificata numai de un electrician autorizat. Se impune, de
asemenea, verificarea periodica a instalatiei electrice, integritatea prizelor,
intrerupatoarelor, conductorilor, a izolatorilor.
Aparatele folosite pentru sterilizare vor fi dotate cu termometru, iar cele
care realizeaza si marirea presiunii vor fi prevazute cu manometre pe cadranul
carora este marcat vizibil, cu o linie rosie, limita maxima de functionalitate
normala.
Manipularea substantelor medicamentoase se va face cu mare atentie
tinandu-se cont de grupa din care acestea fac parte:
Substante foarte toxice care se pastreaza la ‘’Venena’’ precum si cele mai putin
toxice,pastrate la ‘’Separada’’ se vor administra animalelor numai sub
supravegherea cadrului didactic ;
Substantele inflamabile se vor folosi numai in conditii de asigurare a unei aerisiri
corespunzatoare si fara existenta unei surse de foc in apropiere ;
Substantele volatile se vor folosi numai cand conditiile se vor executa numai sub
nisa, dupa ce a fost verificata functionalitatea ei ;
Inainte de a se pune o substanta volatila intr-un vas,acesta se eticheteaza ;
Este obligatoriu ca lucrarile sa se execute numai in vase perfect curate, care se
vor spala imediat dupa folosire ;
Cadrul didactic care conduce lucrarea va instrui elevii pentru ca acestia sa nu
guste substantele si sa nu utilizeze vasele de laborator pentru mancare sau
pentru baut

32
 Pipetarea substantelor lichide toxice sau a celor chimic agresive se vaface cu
para de aspiratie.
Resturile de substante acide si bazice ramase in urma analizelor vor fi
neutralizate inainte de a fi varsate in chiuveta.
Se va atrage atentia ca folosirea pentru uz uman a medicamentelor de uz
veterinar este total contraindicata.
La lucrarile de microbiologie, anatomie patologica si boli infectioase,
manipularea culturilor microbiene, cadavrelor si organelor provenite de la
animalele infectate se va face numai prin respectarea normelor de asepsie,
lucrandu-se la flacara, cu instrumentar corespunzator, sterilizat in prealabil.
Instrumentele cu care se lucreaza vor fi introduse in recipiente cu solutii
dezinfectante, culturile microbiene si produsele patologice vor fi recoltate in galeti
prevazute cu capac, care se vor steriliza in autoclave, sau in interiorul acestor
galeti se vor pune substante dezinfectante puternice in concentratii mai mari
decat cele uzuale.
Culturile microbiene ce urmeaza a fi pastrate nu se las ape mese, ci se
depoziteaza in dulapuri inchise cu cheia.
Dupa terminarea lucrarilor, mesele si pardoseala se spala cu solutii
dezinfectante, lasand sunbstanta sa actioneze 51-20 de minute.
In timpul lucrarilor de instruire practica se vor lua masuri corespunzatoare
de contentie a animalelor, in vederea evitarii accidentelor. Este necesar sa se
cunoasca modul de abordare si sontentie corespunzator fiecarei specii de
animale.
Atunci cand elevii vor lucra cu animalele bolnave de boli transmisibilela om
se vor lua masuri de protectie special menite sa evite contaminarea
acestora.Echipamentul de protectie se va dezinfecta pe loc.
Animalele de experienta vor fi in permananta tinute sub control sanitar-
veterinar, in vederea diagnosticarii la timp a eventualelor maladii contractate de
acestea si pentru eliminarea pericolului transmiterii lor de la om in cazul
antropozoozelor.
Cand se executa necropsii se vor lua masuri de prevenire a infectarii
elevilor, acestia fiind obligati sa lucreze cu pense si cu manusi de cauciuc.Este
necesar ca dupa efectuarea acestor lucrari sa se distruga cadavrele, sa se
dizinfecteze locul unde s-a lucrat, iar instrumentarul sa se sterilizeze inainte de
spalare si curatire.
Cand se executa lucrari de disectii, in cadrul lucrarilor de anatomie, se vor
folosii cadavre de la animalele sanatoase sau fara boli infectocontagioase
transmisibile la om. Dupa terminarea lucrarii se vor distruge cadavrele, putand sa
se pastreze unele piese,formolizate.
In timpul lucrarilor de laborator si din interiorul adaposturilor de animale se
interzice elevilor consumul de alimente si de apa.
In cazul producerii accidentelor, vor fi transportati de urgenta la clinicile
umane.

33
 Capitolul IV

Concluzii si propuneri

Lactatia falsa
Lactatia falsa (nervoasa)
Reprezinta declansarea spontana a lactatiei,in afara gestatiei si a
parturitiei(nasterii),apare de regula la femelele cu gestatie falsa.Este o
psihoza puerperala care este frecventa la catea si pisica.
Lactatia falsa se manifesta prin aparitia modificarilor caracteristice lactatiei
normale.Laptele secretat este un lapte normal.
Ca tratament se urmareste suprimarea lactatiei si combaterea modificarilor
comportamentale.Tratamentul da rezultate mai bune daca se merge din timp
la medicul veterinar.
Daca lactatia s-a instalat,cu greu se poate produce intarcarea.Masurile
igienice au cea mai mare importanta si ele trebuie sa realizeze un soc
"psihologic" pentru catea sau pisica.In acest sens se instituie o dieta
completa timp de 24 ore si hidrica de 48 ore,plimbari frecvente si retragerea
tuturor obiectelor care ar intretine instinctul matern.
In scopul reducerii si opririi lactatiei se utilizeaza medicatia agalactogena,
aplicata local sau pe cale generala,ca si hormonoterapia.
Camforul aplicat pe glanda mamara,in unguente cu o concentratie de 5-
10% constituie terapia cea mai aplicata de catre medicii veterinari.
In prezent se obtin rezultate bune cu o noua molecula steroidiena care are
aceeasi eficienta cu a bromocriptinei dar fara inconvenientele acesteia si nici
ale steroizilor sexuali.
In ultima perioada au aparut preparate foarte eficiente in combaterea
lactatiei false ca: Tari-Dog,Ovarid,Geskan etc

34
BIBLIOGRAFIE
 -Militaru Manuella (2006) – Anatomie patologică generală
veterinară. Ed. Elisavaros, Bucureşti
-Bîrţoiu A., Seiciu Fl. – Tratat de patologia reproducţiei la animale,
Ed. Bic All, Bucureşti, 2006
-Cernescu H. - Ginecologie veterinară, Ediţia II, Ed. EM CECMA
partner, Timişoara, 2004
-Groza Ioan Ştefan – Ginecologie, Andrologie şi Obstetrică
Veterinară –Compendiu- Ed. Academiei Române, 2006