53.

PROBA DE TRAVALIU

A fost creată de Pinard pentru a stabili conduita în bazinele - limită.

Definiţie
Proiba de travaliu constă:
- într-un interval de timp determinat (prima noţiune importantă: proba de travaliu
trebuie să fie limitată în timp);
- luarea contactului între capul fetal şi strâmtoarea superioară (a doua noţiune:
proba de travaliu nu este posibilă decât în caz de prezentaţie craniană flectată);
- sub influenţa contracţiilor uterine (a treia noţiune: necesitatea existenţei unei
dinamici corecte);
- după ruptura artificială sau spontană a membranelor (a patra noţiune; proba de
travaliu începe în momentul ruperii membranelor).Proba de travaliu este pozitivă
dacă într-un interval de 2 - 4 ore are loc progresiunea dilataţiei cu angajarea
prezentaţiei fără suferinţă fetală sau maternă.
Deci condiţiile de efectuare a probei de travaliu sunt:
* existenţa prezentaţiei craniene cel puţin aplicate pe strâmtoarea superioară;
* diagnosticul corect al tipului şi gradului de viciaţie al bazinului, cu diametrul
util Pinard de cel puţin 8,5 cm;
* absenţa suferinţei fetale;
* absenţa unei patologii asociate sarcinii şi/sau proprii sarcinii.
* cunoaşterea stării părţilor moi (uterul cicatricial constituie o contraindicaţie), a
parietăţii şi vârstei parturientei.
* determinarea dinamicii uterine.
Contraindicaţiile rezultă din nerespectarea condiţiilor.
Tehnic se procedează astfel:
- dacă membranele sunt întregi se rup la o dilatare de 4 - 5 cm;
- se corectează dinamica uterină dacă este cazul;
- se urmăreşte progresiunea dilataţiei şi a prezentaţiei din oră în oră;
- se urmăresc B.C.F. la fiecare 15 minute sau prin monitorizare.
într-un mod asemănător decurge proba de travaliu într-o naştere în prezentaţie
pelviană, caz în care acesta poartă numele de proba colului, deosebindu-se de
proba de travaliu prin aceea că se practică numai pe bazine absolut normale şi se
protejează integritatea membrelor până la dilatare completă.