Disproportie cefalo-pelvina

Realizat de : Movileanu Alla

medic rezident anul II
 Cauzele principale:

1. Bazin anatomic strimtat

2. Fat macrosom (rar, hidrocefalie)
3. Angajarea asinclitica (prezentaia median a suturii
sagitale, asinclitism posterior), prezentaia deflectat a capului
(frontal, varietatea anterioar- prezentaia facial).
4. Lipsa configurarii capului fetal in sarcina
suprapurtata
5. Tumorile bazinului si uterului
 BAS se caracterizeaza prin deformarea bazinului
si micsorarea uneia sau a tuturor dimensiunilor
cu 1,5-2cm si mai mult (bazat pe datele
pelvimetriei).
Bazin clinic se remarca prin disproportia partii
prezentate a fatului (capului sau feselor) cu
bazinul feminin, fara a lua in consideratie
dimensiunile acestuia.
Apare in prezenta dimensiunilor anatomice N,
deplasarea capului nu are loc din motivul
dimensiunilor mari ale capului, incapacitatii
configurarii adecvate, angajarii patologice.
 Semnele clinice:
Lipsa angajrii capului fetal n strmtoarea superioar a bazinului mic
la nceputul travaliului
dereglarea activitii contractile a uterului (insuficiena sau discordana
forelor de contracie),
scurgerea intempestiv a lichidului amniotic
dereglarea sincronicitii procesului dilatrii colului uterin i naintrii
ftului prin cile de natere
lipsa sau ncetinirea brusc a deplasrii capului fetal la o dilatare
complet a colului uterin
configurarea pronunat a capului fetal, formarea bosei sero-sanguine
micii dificile sau lipsa lor
edemul colului uterin, ceea ce da impresia falsa de col dilatat incomplet
, c/u nu se deplaseaza dupa cap la dilatare completa, dar atirna in vagin
evoluia ndelungat a travaliului, apariia semnelor de hipoxie
intrauterin a ftului.
 Semnul Vasten
Acest "semn" se determina in felul urmator palma medicului
se aplica deasupra simfizei si aluneca apoi spre capul fatului.
Daca palma si capul sunt la acelasi nivel - semnul Vasten la
nivel, bazinul poate fi proportional cu capul fatului (la
contractii uterine satisfacatoare si configuratie posibila a
capului fatului in lipsa supramaturatiei lui).
Cu degetele trecnd peste marginea de sus a simfizei, aluneca
n jos, unde se palpeaza partea anteriora mai bombata a
capului fetal-volumul capului e mai mic dect strmtoarea
superioara a bazinului semnul Vasten negativ.
daca suprafaa anterioara a craniului prezentat e situat mai sus
de simfiz, ntre craniu i bazin disproporie pronunat
=>Vasten pozitiv.
 Metoda Tangmeister se se determina prin aprecierea
pozitiei suprafetei anterioare a craniului deasupra
sacrului. Masurarea se face cu pelvimetrul,
parturienta-decubit lateral. La inceput se masoara
conjugata externa, apoi bratul anterior al
pelvimetrului se plaseaza de pe simfiza pe punctul
proeminent al suprafetei anterioare a craniului (bratul
posterior ramine pe loc). Daca dimensiunile bazinului
corespund cu ale craniului , conjugata externa este
mai lunga cu 3-4cm decit distanta de la cap pina la
fosa suprasacrata. Daca distanta aceasta este mai
mare decit conjugata externa, dimensiunile capului nu
corespund cu ale bazinului. Egalitatea ambelor
dimensiuni indica o disproportie mica.
 palpeul mensurator Pinard in cursul travaliului,
cnd membranele sunt rupte; dac se palpeaz
cu mana n extensie parietalul anterior al
craniului fetal deasupra simfizei pubiene atunci
este vorba de o dispropoie cefalopelvic.
 Manevra Muller .
cu mna stng se mpinge fundul uterin n timpul
contraciei i cu mna dreapt intravaginal se urmrete
progresiunea prezentaiei.
Dac prezentaia nu progreseaz manevra este negativ,
un semn al unei eventuale disproporii cefalopelvice.
Semnele de alarma care ar indica finisarea
urgenta a nasterii prin OC
Aflarea capului fetal in acelasi plan timp
indelungat
Edemului c/u si OGE
Mictii dificile sau lipsa lor, aparitia elementelor
sangvine in urina
Supraextinderea segmentului inferior (inelul de
contractie Bandl la nivelul ombilicului)
Scremetele spontane ineficiente
Cresterea t corpului si pulsului
 Clasificare
Gradul I . Disproportie relativa
Dezvoltarea formelor favorabile de angajare a
capului fetal si mecanismului nasterii specific
pentru o forma anumita a bazinului, configurare
satisfacatoare a capului.
In caz de travaliu energetic, contribuie la
depasirea obstacolului de catre cap si asigura un
sfirsit favorabil
 Gradul II (disproportie severa)

1. Particularitatile angajarii capului si

mecanismul nasterii specifice diverselor
forme ale bazinului
2. Configurarea pronuntata a capului
3. Situarea indelungata a capului intr-un plan
al b/mic
4. Anomalia fortelor de travaliu (insuf II,
hiperkinezie uterina,scremete intempestive)
5. Simptome de compresie a vezicii urinare
6. Simptomul Vasten la nivel
 Primii 2 factori in prezenta travaliului energetic,
favorizeaza nasterea per vias naturalis, dar cu
risc pentru viata si sanatatea copilului
Situarea indelungata a copilului intr-un plan si
durata mare a nasterii creaza pericol pt
sanatatea femeii- infectare, formare fistule
urogenitale
Gradul II indicatie pentru OC
 Gradul III (disproportie absoluta)
1. Particularitatile angajarii capului fetal caracteristic
anumitor forme de bazin strimtat, dar adesea mecanismul
nasterii nu este specific pentru forma data de bazin
2. Lipsa angajarii capului
3. Lipsa inaintarii capului
4. Configurarea pronuntata a capului sau incapacitatea
capului de a se configura
5. Semnul Vasten pozitiv
6. Semnul compresiunii vezicii urinare
7. Hiperchinezia uterina, scremetele intempestive,
ineficiente
8. Simptomele iminentei de rupere a uterului
( strangularea colului, edemul colului cu raspindire a lui
pe OGE, pozitia inalta a inelului limitrof
 Gradul III al disproportiei cefalopelvine este
indicatie pentru Operatie cezariana

Sunt suficiente 2-3 semne pentru ca cezariana sa

fie oportuna.
Necesitatea aprecierii functionalitatii a bazinului
in perioada II (dilatare completa) la primipare
2 ore, la multipare -1 ora, la etapa actuala se
considera incorecta.

In cazul unei conduite expectatice de durata exista

riscul dezvoltarii endomiometritei, ulterior
peritonitei din motivul intirzierii OC
Angajarea asinclitica
Devierea suturii sagitale (anterior/posterior) de
la linia mediana ce uneste simfiza de
promontorium.
Daca sutura sagitala este mai aproape de
simfiza- asinclitism posterior, parietalul
posterior coboara primul (patologic).
Daca sutura sagitala este mai aproape de sacru-
asinclitism anterior parietalul anterior coboara
primul ( mecanism de adaptare).
 Prognosticul in asinclitism anterior este favorabil in
cazul in care exista o necorespundere nepronuntata
intre dimensiunile bazinului si capului fetal. In
travaliu suficient osul parietal posterior aluneca pe
promontoriu si asinclitismul dispare.
Asinclitismul posterior apare in bazin uniform
strimtat si plat rahitic. Osul parietal posterior se
angajeaza in diametrul transversal. Asemenea tip de
asinclitism este nefavorabil, adesea se termina prin
operatie cezariana.
 Prezentatie mediana a capului fetal prezinta
anomalie a angajarii, caracterizata prin angajarea
suturii sagitale in diametrul A-P al strimtorii
superioare, care este cel mai mare diametru intr-un
bazin strimtat transversal. Aceasta patologie duce la
disproportie cefalopelvina( prezentatie nefavorabila),
nastere prin OC(varietatea posterioara).
Nasterea per vias naturalis este posibila numai dupa
rotatia capului in diametrului oblic, varietatea
anterioara
 Prezentatia transversala inferioara cind nu are
loc rotatia interna a capului si sutura sagitala
ramine in diametrul transversal la iesire din
micul bazin- (bazin plat propriu-zis)
Conduita: aplicare de forceps
 n situaii neclare (bazine osoase limit i fei nu
foarte mari, n prezentaie cranian flectat),
diagnosticul disproporiei cefolopelvice se face
prin PROBA DE TRAVALIU.
 Proba de travaliu
Proba de travaliu este o prob mecanic
dinamic, care investigeaz disproporia
cefalopelvic.
Proba de travaliu este indicat in bazinele limit
cu ftul n prezentaie cranian flectat. Este o
prob de angajare a craniului fetal. n urma ei se
poate stabili dac naterea vaginal este posibil
fr consecine obstetricale importante.
 nainte de a decide efectuarea probei de travaliu
trebuie evaluate exact capacitatea i modificrile
osoase ale bazinului i stabilite prezentaia i
dimensiunile ftului.
Proba de travaliu se desfoar numai n prezent
obstetricianului i nu trebuie s fie o prob de
for. Ea nu este posibil n alte tipuri de
prezentaii dect cea cranian i este
contraindicat dac se asociaz o indicaie relativ
suplimentar de operatie cezariana
 Pentru a putea ncepe proba de travaliu trebuie
ndeplinite urmtoarele condiii:
- membranele s fie rupte;
dilataia s fie de 3-4 cm;
s nu existe semne de suferin fetal;
dinamica uterin trebuie s fie normal (dac
nu este, se corecteaz medicamentos);
ftul s fie n prezentaie cranian.
 Durata probei de travaliu este variabil de la caz la caz
i nu trebuie s depeasc 4 ore. Pe parcursul probei
de travaliu se va urmri atent dinamica uterin,
evoluia dilataiei, angajarea sau nu a craniului i dac
apar semne de suferin fetal.
n esen proba de travaliu este neleas ca un test
clinic de evaluare a posibilitilor prezentaie eutocice
de a traversa strmtoarea superioar. Se urmrete
dac se produce angajarea craniului fetal, la dilataie
complet.
Dac la dilataie complet craniul nu s-a angajat se
poate astepta maxim 30 de minute, se indic operaia
cezarian. Dac prezentaia se angajeaz naterea
vaginal este posibil, spontan sau instrumental.
 Proba de travaliu se ntrerupe cnd apare
suferin fetal, dilataia nu progreseaz, apar
sindromul de preruptur uterin sau distocie
de dinamic necorectabil, care pot fi
secundare disproporiei cefolopelvice.
Proba de natere e contraindicat la
primiparele n vrst, pe uter
cicatricial, n placenta previa, sarcin
prelungit, prezentaii distocice a
craniului, prezentaie pelvian.
Complicatiile materne
Travaliu prelungit
Corioamnionita
Iminenta rupturii de uter
Simfizita
Fistule uro-genitale
Laceratii vaginale si perineale profunde
Complicatii fetale
Nou-nascutii de la mame cu bazin strimtat se refera la
grupul de risc major.
Se observa o configurare pronuntata a capusorului
Bosa sero-sangvina
Asfixia in timpul nasterii
Dereglarea circulatiei cerebrale (neurosonografie)
Cefalohematoame
Rar, hemoragii intraventriculare, traume ale oaseler
craniene
In timpul nasterii pot fi fracturi de clavicula, rar fractura
de brat, leziuni la nivelul coloanei cervicale
 Prognosticul nasterii in caz de bazin clinic
strimtat nu este determinat de gradul ingustarii
anatomice a bazinului (exceptind gradele III si
IV).
El depinde de gradul de disproportie
cefalopelvine. Disproportie absoluta poate aparea
atit in caz de bazin anatomic strimtat, cit si la un
bazin normal, insa cu dimensiuni exacerate ale
capului fatului, sau la angajarea
necorespunzatoare a lui.
 MULTUMESC
PENTRU ATENTIE!