Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
dermatoze. Pemfigusul
Pemfigusul este o boală cronică cutaneo-mucoasă cu modificările
elementare de tip bulă, eroziune, ulcer. Apare brusc și afectează mai
frecvennt persoanele de 40-60 ani. De asemenea este o boală autoimună care
formează anticorpi față de antigeni. Etiologia acestei boli pînă în prezent nu
este clară. Există cîteva teorii: bacteriană, virală, endocrină, neurogenă,
toxică, autoimună, enzimatică, ereditară, reținerea sărurilor, etc.
După Sceklakov sunt 3 tipuri de pemfigus:
Pemfigus acantotic (adevărat)
Etiologia și 1)
2)
Forma vulgară
Forma vegetantă
clasificarea 3) Forma foliacee
Forma seboreică
pemfigusului
4)
Pemfigus benign
Pemfigus neacantotic (pemfigoid)
1) Pemfigurs neacantotic propriu-zis
2) Pemfigus ocular
3) Pemfigus izolat al mucoasei bucale
În pemfigusurile autoimune acantoliza se
datorează intervenţiei unor autoanticorpi care au
ca organ-ţintă glicocalixul, determinând
distrugerea sistemului de coeziune
interkeratinocitar;
fazele
pemfigusului Faza de scutizare se caracterizează prin apariția eroziunilor mai mari și într-un
număr sporit, ele se por contopie formînd suprafețe mari erodate, acoperite cu
depuneri de fibrină albă- gri. Starea generală se dereglează treptat, scade pofta
de mîncare, apare febrilitatea, insomnii, semne de intoxicație.
Herpesul hoster;
Candinomicoza;
Stomatitele medicamentoase;
Tratamentul general:
Preparate corticosteroide (Prednisolon, Triamcinolom,
Dexametaxon), administrate timp îndelungat, după
anumite scheme, preferabil în staționar sub
supravegherea medicului dermatolog. Se mai
administreaza vitamina C în doze mari, vitamina B5,
Pantonetat de calciu, Clorură de calciu, Orotat de
Tratamentul potasiu.
Tratament local:
Metrotrexat, în scopul stimulării imunității, preparate
antiseptice, antimicrobiene, fermenți, keratoplastice -
topic