Sarcina și cavitatea bucală

Medicamente utilizate și contraindicate

Sarcina este o stare deosebita,
reprezintă perioada în care
femeia poartă în organismul
său viitorul bebeluș. Pe
durata sarcinii în întreg
organismul au loc anumite
schimbări, pur fiziologice,
care sunt cauzate de
dezvoltarea fatului.
Administrarea de
medicamente unei femei
însărcinate trebuie
tratată cu maximă
atenție, deoarece poate
provoca probleme atât
gravidei, cât mai ales
fătului.
 Dacă unele medicamente pot fi admise în timpul sarcinii, în cazul
altora se cunosc efectele toxice pentru făt, iar pentru altele nu se
cunosc încă efectele asupra fătului. De aceea este foarte important să
fim atenţi la medicamentele care se administrează pe parcursul
sarcinii, mai ales în primul trimestru de sarcină, un moment foarte
important al dezvoltării fătului. Deosebit de critică este folosirea
medicamentelor în primul trimestru al sarcinii – săptămânile 3 – 8. În
această perioadă, în care se formează organele, pericolul pentru făt
este foarte mare. Dar şi ulterior pe parcursul sarcinii, anumite
medicamente pot afecta negativ creşterea şi funcţiile fiziologice ale
fătului.

În organismul mamei metabolizarea hepatică a medicamentelor este

mai redusă, iar procesul de distribuţie a medicamentelor este modificat
datorită creşterii volumului sanguin cu până la 50%. În plus,
medicamentele pot fi transformate de placenta bogată în enzime, fie de
ficatul fătului, unde au loc numeroase oxidări. Un număr foarte mare
de medicamente trec din organismul mamei în organismul fătului.
Trecerea este favorizată de faptul că placenta constituie o suprafaţă
imensă de schimb.
 Specialiştii au realizat o clasificare a
medicamentelor în funcţie de gradul în care ele
pot afecta fătul.
Categoria A: cuprinde medicamente care
au fost testate în timpul sarcinii şi care s-a
constatat că sunt sigure:
• vitamine (B6, acid folic) însă în dozele
recomandate de medic (vitamina A în
exces a fost asociată cu malformaţii fetale)
• medicamente antianemice (preparate de
fier)
• medicamentele pentru glanda tiroidă
Categoria B: Medicamente care nu au fost complet testate pe om în
timpul sarcinii, însă experimentele pe animale nu au relevat efecte
nocive. Utilizarea lor este relativ sigură, dar asta nu înseamnă că nu
pot apărea probleme.
• aspartam;
• aciclovir;
• antiacide (hidroxid de aluminiu, hidroxid de magneziu);
• cefalosporinele;
• diclofenac înainte de al treilea trimestru (apoi intră în categoria D);
• famotidina;
• glucocorticoid (cortizon);
• ibuprofen, ketoprofen înainte de al treilea trimestru (apoi intră în
categoria D);
• insulina;
• loratidină;
• loperamid (Imodium);
• metoclopramid;
• nistatinul în aplicare locală;
• oxacilină;
• paracetamol (cure de scurtă durată);
• penicilinele;
• ranitidina;
• xilină local.
Categoria C: Medicamente pentru care siguranţa utilizării lor nu este dovedită
la oameni, nefiind testate nici pe oameni, nici pe animale. Totodată, unele
studii efectuate pe animale au demonstrat efect nociv pentru făt.

Iată ce efecte devastatoare pot avea astfel de medicamente:

• acid nalidixic: produce artropatie la animalele testate;
• carbonat de calciu;
• ciprofloxacinul și norfloxacinul –defecte scheletice, malformaţii ale
membrelor, decolorarea danturii, spina bifida;
• clorzoxazona, digoxin, furosemid, gentamicina-ototoxic fetal;
• dexametazona: naşteri premature şi greutăţii mici la naştere;
• fluconazol: malformaţii ale membrelor, craniofaciale, omfalocel,
surditate;
• hidrocortizon – despicătura palatină, omfalocel şi întârzierea
creşterii pentru utilizare prelungită;
• izoniazida;
• ketoconazolul;
• omeprazolul – poate da anencefalie (malformație congenitală
incompatibilă cu viața) dacă este utilizat în prima jumătate a sarcinii;
• vaccinuri;
• pseudoefedrina;
• sumatriptan.
Categoria D: Studiile au demonstrat anomalii fetale, dar
beneficiile tratamentului pot depăşi riscul potenţial.

• Aspirina (acid acetilsalicilic) – este riscantă în ultimul trimestru, moment în

care chiar şi o singură doză poate influenţa creşterea fătului. Aspirina este anti-
prostaglandină, adică intervine în mecanismul travaliului şi poate prelungi atât
sarcina, cât şi travaliul, putând provoca sângerare excesivă înainte şi după expulzie.
Însă, de reținut faptul că doze mici, sub supraveghere medicală, pentru a trata boli
imunologice (lupus, etc.), a opri travaliul prematur sau a preveni preeclampsia sau
întârzierea creşterii fetale, nu s-a demonstrat că ar crea probleme.
• Citostaticele – pot determina pierderea sarcinii în primul trimestru sau alterări ale
ADN-ului bebeluşului, rezultând malformaţii;
• chinina – asociată cu apariţia unor defecte din naştere (inclusiv surditatea
permanentă) şi cu naşterea unor feți morţi, dar riscul pentru făt trebuie evaluat în
raport cu pericolul malariei, care poate avea efecte fatale, mai ales în cursul sarcinii;
• Diazepamul – posibilă asociere cu despicăturile labio–palatine, spina bifidă,
defecte ale membrelor, malformaţii: craniofaciale, renale, retard mental şi
psihomotor, bradicardie fetală, diminuare a mişcărilor fetale, hipotermie neonatală;
• Doxiciclina, Tetraciclina – efecte asupra oaselor şi danturii fetale, asociere cu
cataractă congenitală;
• fenobarbitalul – asociat cu microcefalie fetală, retard mental, sindromul Down şi
anomalii cardiovasculare;
• Kanamicina;
• Litiu – poate produce naştere prematură, modificări ale ritmului cardiac fetal;
• Penicilamina;
• Streptomicina – în cursul sarcinii provoacă surditatea copilului;
•Fenobarbitalul – asociat cu microcefalie fetală, retard mental, sindromul Down
și anomalii cardiovasulare.
Categoria X: Medicamente strict interzise pe
perioada sarcinii.

• Clomifen, iod radioactiv, isotretinoin –

malformaţii cardiace, cranio-faciale;
• Hormonii estrogeni – feminizarea fătului
masculin, malformaţii uterine, malformaţii ale
tractului genitourinar la feţii de sex masculin;
• Steroizi androgeni şi anabolizanţi – produc
masculinizarea fătului feminin;
• Thalidomida – determină: focomelie,
tetrafocomelie, hemangiom al feței;
• Xanax – produc malformaţii cardiace şi ale
membrelor.
 Utilizarea antibioticelor în sarcină:
Antibioticele sunt medicamente cu utilizare larg răspândită. Vă prezentăm
câteva din cele mai utilizabile des folosite:
Penicilinele şi derivatele incluzând ampicilina şi amoxacilina sunt medicamete
sigure care nu afectează gravida şi nici fătul. Penicilina este o Beta-lactamidă care
inhibă sinteza peretelui bacterian şi se poate administra oral, intramuscular sau
intravenos. Este un medicament de ales într-o gamă largă de infecţii incluzând:
faringite, otite medii cu Streptococul de grup A, dar şi în pneumonia cu Streptococcus
pneumoniae. Ampicilina şi Amoxacilina sunt medicamente ce se pot utiliza în siguranţă
în infecţiile urinare cu enterococi dar şi în sinuzite sau pielonefrite. Cefalosporinele sunt
utilizate în siguranţă în infecţiile urinare înalte (pielonefrite) dar şi în infecţia cu
gonorrhea. De asemenea penicilinele pot fi utilizate în siguranţă şi în timpul alăptării.
Clindamicina, este un macrolid utilizat cu rezultate bune în tratamentul vaginitelor
bacteriene şi în tratamentul infecţiilor cu bacterii anaerobe. Se poate folosi cu
siguranţă şi în timpul alăptării. Metronidazolul are aceleaşi indicaţii ca şi clindamicina şi
se poate utiliza în siguranţă mai ales pentru infecţia cu Trichomonas.
Gentamicina (nefrotoxica ) trebuie să fie utilizată cu precauţie şi numai dacă este
suspectată o infecţie urinara înaltă cu bacterii gram-negative. Utilizarea în timpul
alăptării este sigură.
Trimethoprim -sulfamethoxazol (Biseptol)- este foarte activ pe infecţiile de tract urinar.
Nu au fost descrise efecte teratogenice ale acestui medicament, totuşi trebuie să se
evite utilizarea lui în primul trimestru de sarcină. se poate utiliza şi în lăuzie. Indicaţii:
otite, sinuzite, infecţiile cu Shigella colitis, Pneumocystis carinii.
Nitrofurantoin- foarte activ în infecţiile urinare necoplicate; poate induce anemie
hemolitică la nou-născut.
Eritromicina şi Azitromicina- utilizate de prima intenţie în tratamentul infecţiei cu
Chlamydia şi Mycoplasma
Alte grupe de medicamente folosite pentru
diverse afecţiuni şi stări în sarcina şi lăuzie:

 Alergie- antimahistaminice de tipul: Claritine, Clorpheniramine,

Clemastine, Doxylamine
 Răceală şi gripă: Acetaminofen sau combinaţie Acetaminofen cu
Dextrometorfan şi Pseudoefedrina, gargară cu lichide sau soluţii
uşor saline; Spray sau dropsuri saline
 Decongestionante nazale: Pseudoefedrin clorhidrat sau combinaţie a
acesteia cu Triprolidina
 Antitusive: combinaţie Dextrometorfan şi Guaifenesin, Metoxifenoxil, sirop
pe bază de mentol şi eucalipt. A nu se depăşi dozele permise, a nu se
administra prea multe dintre aceste medicamente
 Constipaţie Laxative pe bază de fibre şi metilceluloză, Psyllium,
Saruri de magneziu
 Diaree – se administrează numai timp de 24 de ore, la femei peste 12
săptămâni de sarcină: Subsalicilat de bismuth, Loperamid
 Dezinfectante locale -Bacitracin, Neosporin
 Cefalee: Acetaminofen, Sumatriptan
 Antiinflamatoarele nesteroidiene - de tipul indometacinului şi
ibuprofenului sunt recomandate dar numai până la 32 săptămâni de sarcină;
după această vârstă aceste medicamente pot produce o constricţie a
ductului venos astfel încât nu mai sunt recomandate.
Anticoagulante- sunt acceptate heparina cu greutate
moleculară mică (Enoxaparina, Deltaparina, Fraxiparina).
Anticoagulantele de tipul Warfarinei sunt interzise în sarcina.
Durere de stomac (dispepsie gastrică) Famoditida,
Cimetidina, Ranitidina, Nizatidina- se pot utiliza în caz de
pirozis sau arsuri gastrice. Metroclopramidul se poate indica în
caz de vărsături. Hidroxid de magneziu, Hidroxid de aluminiu
+/- Simeticona, Carbonat de calciu; Magaldrat asociat cu
Simeticona, Hidroxid de aluminiu+bicarbonat de sodiu+alginat
de sodiu+acid alginic
Prurit- Acid ursodezoxicolic, Colestiramina
Hemoroizi- Fenilefrin/Pramoxin/Hidrocortizon (crema), Ficat de
rechin, extract de drojdie de bere, ulei mineral/Pramoxin/Oxid
de zinc, Extract din planta Hamamelis
Greaţă şi vărsături Vitamina B6 100mg,
fructoza/dextroza/acid fosforic (la pacientele
nediabetice), Emetrex, Banda compresivă antiemetică
Urticarie: unguente pe bază de hidrocortizon, Hidroclorid de
difenhidramina, Camfor/Pramoxin/Zinc
Infecţie micotică-Miconazol, Terconazol.
 Administrate în perioada prenatala și
obstetricală, medicamentele
stimulatoare ale motilității uterine
(ergometrina, ocitocina,
propranolol, pilocarpina, neostimin,
purgative iritante - ex. aloe) pot
provoca naștere prematură, avort sau
asfixia fătului, iar cele inhibitoare ale
motilității uterine (salbutamol,
terbutalina, indometacin,
fenilbutazona, aspirina, morfina,
anestezice generale) pot cauza
întarzierea nașterii și prelungirea sau
oprirea travaliului.
 Tratamente stomatologice în timpul
sarcinii
Tratamentele stomatologice se pot efectua în condiții
normale pe toată perioada sarcinii cu condiția
ca medicul stomatolog să fie informat despre istoricul tău
obstetrical și medical.  
Problemele stomatologice cele mai frecvente la
gravide sunt:
 Gingivita de sarcină
 Granulomul de sarcină (epulis gravidarum)
 Cariile și eroziunile dentare
Gingivita de sarcină
Este cea mai frecventă afecțiune orală ce survine în timpul sarcinii fiind cauzată în special
de modificările hormonale și circulatorii ca urmare a nivelului crescut de estrogen. 
Afecțiunea apare cel mai des între luna a doua și a opta de sarcină și  este caracterizată
de o predispoziție accentuală de sângerare a gingiilor.
Cel mai bun tratament este prevenția prin tratamente profilactice (detartraje și periaje
profesionale) pentru a evita apariția afectiunii sau exacerbarea unei gingivite deja
existente.
Desi nu pare o afecțiune severă, sunt studii care asociază gingivita de un curs
nefavorabil al sarcinii cu posiblitatea nașterii înainte de termen sau cu riscul ca fătul să
aibă greutate scăzută la naștere.    
     
Granulomul de sarcină (epulis gravidarum)
Este o formațiune tumorală unică, de culoare violet-albăstruie, cu diametrul de aproximativ
2 cm, localizată cel mai des în zona maxilară frontală, la nivelul papilelor interdentare. Se
manifestă printr-o tendință crescută la sângerare. Afecțiunea apare la aproximativ 5% din
femeile însărcinate, de obicei pe fondul unei gingivite deja existente. Tratamentul constă
în detartrajul și periajul zonei afectate sau excizia formațiunii dacă este prea mare și are
tendința la sângerare crescută. Poate involua de la sine după naștere.

Cariile și eroziunile dentare  

Structura minerală a dinților nu se modifică în sarcină. Cariile și eroziunile dentare apar
mai des în sarcină datorită unor factori favorizanți din această perioadă.
Modificările hormonale determină schimbări în compoziția salivei care
favorizează depunerea plăcii bacteriene pe suprafețele dentare și un atac acid mai
puternic decât în mod normal. De asemenea, stările de greață favorizează vărsăturile
repetate care asociate cu episoadele de reflux gastric cresc mult aciditatea din cavitatea
bucală, având un efect negativ asupra smalțului dentar, cauzând demineralizari care duc
fie la eroziuni dentare, fie la apariția cariilor. În plus, stările de vomă ingreunează
menținerea unei igiene corecte, la asta adaugându-se și o dietă mai bogată în glucide din
cauza “poftelor”.
Toate anestezicele trebuie folosite fără
vasoconstrictor (adrenalină).        
Clasificarea medicamentelor în funcție
de gradul de risc:
grad B – apele de gură cu clorhexidină
(atenție evită produsele cu conținut de
alcool), nistatina, cimetidina, famotidina,
ranitidina, omeprazol, antiacizii cu hidroxid
de aluminiu/hidroxid de magneziu
grad C – paracetamol asociat cu codeină,
aspirina, codeina, clotrimazol, ketoconazol,
fluoconazol
grad D – tetraciclina, vancomicina,
eritromicina (esolate), doxaciclina