Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
sus
Creasta alveolara reziduala (creasta edentata)
23.Procesul de resorbtie al crestei edentate este centripet. Resorbtia este mai lenta la
nivelul frenului labial sup. si la nivelul frenurilor bucale. Este si mai lenta la nivelul
zonelor biostatice (bolta palatina, tuberozitatile maxilare).
Foarte rar poate aparea creasta in muchie de cutit, aceasta fiind mai frecventa la
mandibula.
sus
Muschiul buccinator
24.
sus
Bolta palatina (palatul dur)
25.Este o zona biostatica. Exista bolta palatina adanca (ogivala), medie si plata.
Continutul de tesut adipos este mai mare la un palat plat decat la cel ogival. Bolta
ogivala implica dificultati de amprentare. Aceasta nu duce la sporirea retentiei
protezei si poate duce la dificultati de inchidere marginala distala a protezei. Forma
medie a boltii palatine este cea mai benefica protezarii. Forma plata a boltii palatine
poate aparea in urma resorbtiei accentuate a crestelor reziduale (dat. purtarii
protezelor necorespunzatoare, dat. pierderii unitatilor dentoparodontale de mult timp,
sau dat. bolii parodontale). Bolta plata contribuie la mentinerea protezei totale prin
fenomenul de adeziune.
Lungimea medie a boltii palatine este de 4,8cm (de la papila incisiva la linia
interhamulara). Adancimea medie este de 12-17mm. Latimea medie in treimea
mijlocie este de 4,1cm iar intertuberozitar de ca. 4,5cm.
Palatul dur este format din palatul primar si cel secundar. Palatul primar este format
din oasele incisive (in nr. de 2), iar palatul secundar din procesele palatine ale oaselor
maxilare (in nr. de 2) si lamele orizontale ale oaselor palatine (in nr. de 2).
Sutura incisiva se afla la unirea oaselor incisive cu procesele palatine. Aceasta se afla
in treimea ant. a palatului dur.
Sutura palatina transversa se afla la unirea dintre procesele palatine si lamele
orizontale. Aceasta sutura se afla in dreptul fetelor distale ale molarilor secunzi
superiori. Post. de sutura transversa se afla gaura palatina post. (sau gaura palatina
mare), la baza proceselor alveolare. Prin acest orificiu trec nervii palatini ant. si
pachetul vascular aferent. Localizarea gaurii palatine post.: medial de molarul 3 sup.
si la 0,5 cm. ant. de marginea post. a palatului dur.
sus
Zona glandulara a lui SchrderRezilienta acestei zone este crescuta. In grosimea
26.mucoasei exista o multime de glande salivare. La acest nivel se gasesc aproximativ
250 de orificii de deschidere ale glandelor salivare mici. Acestea secreta mucina, fapt
1.
Marginea ant. a ramurei ascendente
Se afla in prelungirea liniei oblice externe.
2.
Trigonul retromolar
Marginea ant. a ramurii ascendente a mandibulei formeaza impreuna cu partea
posterioara a liniei milohioidiene trigonul retromolar.
3.
Rafeul pterigomandibular
(plica pterigomandibulara, ligamentul pterigomandibular)
4.
Tuberculul piriform (sin. tuberculul mandibular, sin. tuberculul alveolar mandibular)
Tuberculul piriform apare dupa pierderea ultimului molar. La dentat, distal de ultimul
molar (molarul 2 sau 3), se afla papila retromolara. Aceasta nu trebuie confundata cu
tuberculul piriform (care exista doar la edentat). Distal de papila retromolara se afla o
mucoasa sub care se gaseste zona glandulara retromolara.Tuberculul piriform este o zona
complexa cu insertii multiple si glande retromolare.
Tuberculii piriformi sunt zone biostatice. Procesul de resorbtie si atrofie de la acest nivel
se desfasoara mai lent decat la nivelul crestelor reziduale. Vestibular de tuberculul
piriform pot apare fibre musculare ale maseterului. Tuberculii piriformi prezinta zone de
consistente diferite. Treimea ant. este acoperita de o fibromucoasa fixa. Intre treimea
mijlocie si cea post. incepe insertia ligamentului pterigomandibular. De aceea, inchiderea
marginala in zona distala se realizeaza intre treimea mijlocie si cea post. a tubercului
piriform.
Pe ultimul centimetru al bazei protezei totale mandibulare nu se monteaza dinti, pentru a
prelungi "viata" tubercului piriform.
sus
5.
Muschiul maseter
sus
6.
Punga lui Fisch
Dispozitia muschiului buccinator in regiunea distala a zonei vestibulare lat. determina
formarea fundului de sac, numita punga lui Fisch.
sus
7.
Muschiul buccinator
Deasupra liniei oblice externe, in dreptul alveolelor celor 3 molari, se insera muschiul
buccinator.
sus
8.
Frenul bucal
sus
9.
Frenul buzei inf.
Este prezent doar la 50% din pacienti. Are o mobilitate mai scazuta decat frenul labial
sup. Uneori se recurge la corectia sa chirurgicala.
sus
10.
Spatiul retromilohioidian
Este situat sub linia oblica interna.
sus
11.
Linia milohioidiana (sin. linia oblica interna)
Se intinde de la apofizele genii pana la nivelul ultimului molar.
Anterior pe aceasta linie se insera muschiul milohioidian, iar posterior se insera fasciculul
milohioidian al constrictorului superior al faringelui si partial ligamentul
pterigomandibular.
Marginile protezei se realizeaza astfel incat sa nu depaseasca linia milohioidiana.
Uneori creasta se resoarbe pana devine negativa, linia oblica interna apropiindu-se de
coama, iar planseul bucal herniind peste aceasta.
sus
12.
Zona linguala laterala (zona paralinguala)
Se intinde de la limita ant. a tubercului piriform la spatiul dintre canin si premolar.
Lateral este delimitata de versantul lingual al crestei. Spre int. este delimitata de limba si
uneori de glanda sublinguala. Spre inf. este delimitata de linia oblica interna, planseul
bucal cu glanda sublinguala, sub care se afla muschiul milohioidian.
sus
13.
Torusul mandibular
Deasupra liniei oblice interne, in dreptul premolarilor, pot fi prezente torusurile
mandibulare. Torusurile mandibulare pot fi unice sau multiple. Spre deosebire de cele
palatinale pot fi depistate si prin radiografii retroalveolare sau ocluzale, cand apar ca zone
de opacitate intensa, bine circumscrise.
sus
14.
Zona linguala centrala (spatiul sublingual)
Schreinemakers descrie aceasta zona ca se intinde 1,5 cm la dreapta si 1,5 cm la stanga de
frenul lingual.
sus
15.
Frenul lingual
Frenul lingual este compus din muschii genioglosi.
sus
16.
Caranculele sublinguale
sus
17.
Linia oblica externa
Se afla pe fata externa a mandibulei. Porneste de la nivelul eminentei mentoniere si se
continua cu marginea ant. a ramurii ascendente.
Deoarece resorbtia la mandibula este centrifuga, crestele reziduale mandibulare pot sa
ajunga in decursul anilor pana la nivelul liniei oblice externe.
sus
18.
Gaura mentoniera
Cand resorbtia este accentuata, gaura mentoniera se apropie tot mai mult de coama
crestei, manunchiul vasculonervos mentonier ajungand uneori sa fie strivit de saua
protezei. Folierea acestei zone nu rezolva mereu situatia, fiind uneori nevoie de o corectie
chirurgicala a pozitiei orificiului mentonier.
sus
19.
Apofizele genii
Acestea sunt cele 4 proeminente pe fata interna a mandibulei, situate median. Apofizele
genii formeaza impreuna spina mentoniera (spina mentala). De la apofizele genii porneste
de o parte si de alta linia milohioidiana (sau linia oblica interna) care se termina la nivelul
ultimului molar.
Pe apofizele genii superioare se insera muschiul genioglos, iar pe cele inf.
geniohioidianul.
Cu cat resorbtia crestei se accentueaza, cu atat mai mult cele apofize genii sup. se
aproprie de creasta.
sus
20.
Plica sublinguala
sus
21.
Zona vestibulara centrala (zona labiala)
Se intinde intre cele 2 frenuri bucale. In aceasta zona se afla muschii: orbicularul buzelor,
patratul barbiei si muschiul mentonier. Orbicularul buzelor are fibre orizontale si ajuta la
stabilizarea protezei si la actiunea de ventil extern. Ceilalti 2 muschi se insera
perpendicular pe periferia campului protetic, influentand mobilitatea fundului de sac. Cu
cat atrofia crestei este mai accentuata, cu atat insertia lor se apropie mai mult de creasta.
sus
22.
Zona vestibulra laterala
Se intinde de la frenurile bucale la tuberculii piriformi, si de la coama crestei pana la linia
oblica externa. In aceasta zona, actiunea de ventil interna se obtine mai greu decat
actiunea de ventil externa. Cu cat atrofia crestei este mai accentuata, cu atata insertia
muschiului mentonier se apropie mai mult de creasta. Dispozitia muschiului buccinator in
regiunea distala a zonei vestibulare lat. determina formarea fundului de sac, numita punga
lui Fisch.
sus