c1 Epr - Sadam

Curs 1
Sistemul oro-facial
Disfunctia sistemului oro-facial SADAM
Sistemul orofacial SOF
Poate fi considerat sistem musculo-scheletal
 Sistem functional complex (functii proprii)

 Alcatuit din elemente variate structural (filo si ontogenetic)
 Are componente de autoreglare si autostimulare
Page  2
Disfunctia sistemului stomatognat SADAM
reprezinta un defect de adaptare a sistemului la o
parafunctie sau disfunctie locala , pe fondul unei
tulburari psihice sau al unei boli generale.
Page  3
SADAM – date de istorie
-sec. XIX si debut sec.XX singura patologie atm= anchiloza si luxatia

-1934 Costen primul autor care asociaza dureri otice cu DVO prabusita
-1940- apar tratamente noi temporo-mandibulare si ocluzale
-1951 Sicher apare prima carte despre bolile ATM
-1952 Travell introduce notiunea de myofascial syndrome
-1953 Ackermann cartea Mechanisme des machoires
-1956 Schwartz atribuie durerile spasmului muscular si descrie SAD
-1961 Laskin introduce notiunea de durere miofaciala si sindrom

disfunctional
-anii 1970 Lauritzen,Thomas, Ramfjord, Dawson
Page  4
SADAM - definitii
-Diferite nume –disfunctie cranio-mandibulara

-sindrom algo-disfunctional
-sindrom disfunctional
-dezordine temporo-mandibulara
Termenul deriva din numele sindrom algo-

disfunctional atribuit de Schwartz pentru ca:
-introduce termenul de aparat masticator
-reuneste tulburarile ATM SI MUSCULARE
-asociaza notiunea de DURERE cu DISFUNCTIE
In ultimii ani progrese semnificative datorita noilor

tehnici de imagistica articulara
Page  5
EPIDEMIOLOGIE
-Cel mai frecvent boala apare la bolnavii sex feminin (75-90%)
-virsta aparitiei bolii intre 15 si 45 ani
-proportia afectarii: 10% din populatia adulta
-un sfert din populatia considerata normala prezinta zgomote articulare
- in 10-32% din cazuri exista afectare articulara
-sindromul se manifesta in tari cu nivel socio-cultural ridicat
Page  6
TEORII ETIOPATOGENE
1. Teorii mecano-dentare – ipoteza Costen
-ipoteza Ackermann
-ipoteza Keroly-Peter
2.Teoria fiziologica
3.Teoria psiho-fiziologica
Page  7
TEORIILE
MECANO-DENTARE
TEORIA COSTEN
TEORIA ACKERMANN
TEORIA KAROLY ŞI PETER
Page  8
IPOTEZA COSTEN
EDENTATIE
DISTALIZARE
CONDILI
•ATM
TRAUMATIZARE •NERV AURICULO-TEMPORAL
MECANICA nevralgii, surditate, trismus,
hipersalivatie
Page  9
IPOTEZA ACKERMANN
Pierderea dimensiuni verticale normale
distonii ale muschilor distalizarea condililor

masivului hioidian compresiunea elementelor articulare
glosoptoza
•hipertrofia mucoasei tubare

contractia continua a •obstruarea trompei Eustache
peristafilinului ext., •hipo-/hiper- secretie
muschiul ciocanului •glosodinii
•tulburari de gust
Page  10
IPOTEZA KAROLY-PETER
FACTORI DIRECTI FACTORI INDIRECTI
OCLUZIA
TRAUMATOGENA
•efectul Thielemann
•articulare
consecinte
•parodontale
•dentare
Page  11
ETIOLOGIA OCLUZIEI TRAUMATOGENE
FACTORI DIRECŢI FACTORI INDIRECŢI
•LEZIUNI ODONTALE CORONARE •BOALA PARODONTALĂ

•ANOMALII DENTO-MAXILARE PRIMARE •OBICEIURI VICIOASE
•ABRAZII EXCESIVE •TUMORI CHISTICE
•EDENTAŢIA •MALADII NERVOASE, ENDOCRINE
•TRAUMATISMELE SISTEMULUI STOMATOGNAT
•IATROGENIA
Page  12
•LEZIUNI ODONTALE CORONARE
•ANOMALII DENTO-MAXILARE PRIMARE
FACTORI DIRECŢI •ABRAZII EXCESIVE
FACTORI DIRECŢI •EDENTAŢIA
Page  13
•BOALA PARODONTALĂ
•OBICEIURI VICIOASE
•TUMORI CHISTICE
FACTORI INDIRECŢI •MALADII NERVOASE, ENDOCRINE
•TRAUMATISMELE SISTEMULUI STOMATOGNAT
FACTORI INDIRECŢI •IATROGENIA
Page  14
OCLUZIA TRAUMATOGENĂ
PRIMARĂ=
Parodonţiu sănătos
-posibila adaptare
SECUNDARĂ=
Parodonţiu afectat prin
boală parodontală-accentuarea bolii
Page  15
EFECTELE OCLUZIEI TRAUMATOGENE
•DENTARE
•PARODONTALE
•ARTICULARE
•MUSCULARE
•TULBURAREA RAPOARTELOR INTERARCADICE STATICE
•MALRELAŢII CRANIO-MANDIBULARE
•ALTE EFECTE: tulburari de auz, acufene, vertij,
tulburari de gust, secretia salivara, etc.
Page  16
DENTARE: fisură, fractură, uzura dentară, abfracţia
Page  17
• Durerea parodontala;
• Inflamatia parodontala;
PARODONTALE: • Recesiunea parodontala;
• Traumatizarea parodontala directa;
• Cresterea mobilitatii dentare;
• Migrarea dintilor;
• Schimbarea sunetului la percutie.
SVANBERG şi LINDHE
•Afectarea histologică a parodonţiului
•Tulburări circulatorii, vasodilataţie
•Edem
•Infiltrat cu celule inflamatorii
•Picnoză nucleară în osteoblaste, fibroblaste, cementoblaste
•Hialinizarea fibrelor de colagen
•Tromboza vaselor parodontale
•Gingia supracrestală şi epiteliul de joncţiune neafectate
•Lărgirea spaţiului parodontal
•Poate apare fenomenul de adaptare
•Modificările pot fi reversibile dacă trauma încetează
Page  18
Page  19
BURELET Mc COLLUM
Page  20
FISURA STILLMANN
1. DUREREA ARTICULARĂ
2. CRACMENTE ŞI CREPITATII
ARTICULARE 3. SALT ARTICULAR;
4. DEVIEREA MANDIBULEI;
5. SUBLUXATIA;
6. LIMITAREA DESCHIDERII GURII;
7. BLOCAJ ARTICULAR.
Page  21
• Durerea musculara
• Hipertonia şi hipotonia musculara;
• Spasmul muscular;
MUSCULARE:
• Hipertrofia şi atrofia musculara;
• Oboseala musculara;
• Limitarea excursiilor mandibulare;
• Modificarea traiectoriilor de dinamica mandibulara.
Page  22
MALRELAŢII CRANIO-MANDIBULARE
Page  23
EFECTUL THIELEMANN
Page  24
2. TEORIA
DENTO-MUSCULARA (SICHER)
OCLUZIA
TRAUMATOGENA MUSCHI ATM
Feedback
obstacol proprioceptiv
alterat
Page  25
3.TEORIA FIZIOLOGICA
(SCHWARTZ)
FACTORUL MUSCULAR
Teoria zonelor trigger

Page  26
durerea cronica
TICURI
OBICEIURI ORALE CRONICE
contractie prelungita
oboseala musculara
acid
durere
Page  27 lactic
OBSTACOLE
ARTICULARE CONTRACTIE
DENTARE ANORMALA
PARODONTALE
DISFUNCTIE
MUSCULARA ŞI ARTICULARA
SPASME, CONTRACTURI , OBOSEALA, DURERE
Page  28
4.TEORIA PSIHO-FIZIOLOGICA
(LASKIN-GREEN)
PERSOANE DOMINANTE, PERSOANE DOMINATE,
PERFECTIONISTI INTERIORIZATI
DISFUNCTIA
Anxietate SISTEMULUI
STRES
depresie STOMATOGNAT
Page  29
CORTEX
substanta
reticulata
Page  30
MUSCHI
FORME DE HOMEOSTAZIE
ŞI DISHOMEOSTAZIE
Homeostazia ideala
Homeostazia normala (Interval de normalitate)
Dishomeostazia de susceptibilitate
Dishomeostazia preclinica
Dishomeostazia de debut
Dishomeostazia manifesta (compensata)
Page  31
Dishomeostazia decompensata
CONCLUZII PRIVIND ETIOPATOGENIA SADAM
Declansarea bolii necesita ASOCIEREA mai multor factori :
 1.Factori somatici locali

 2.Factori psihici
 3.Factori somatici generali
Page  32
I. FACTORI SOMATICI LOCALI
1.TULBURARI ALE OCLUZIEI

- prin deviere mandibulara in ORC (prematuritati ORC- OIM)
-prin instabilitate mandibulara in OIM (obturatii debordante,coroane
defectuoase)
- prin limitari ale anvelopei functionale de miscare datorita reflexelor de
evitare a contactelor premature.
Page  33
2. INTERFERENTELE OCLUZALE
(contact ocluzal traumatic ce se produce in afara miscarii de propulsie sau
lateralitate)
Sunt cu atit mai nocive cu cat:

-au aparitie brusca
-sunt unice
-plasate la nivelul dintilor posteriori
-mai apropiate de OIM
Page  34
3. MODIFICARI ALE DVO

a.prin diminuare -progresiva
policarii,fracturi,edentatii,versii
infragnatii maxilare
-brusca, brutala
tratamente orto cu avulsii,
trat protetic, slefuiri selective
b.prin crestere -totdeauna iatrogene
(ortodontice, protetice, chirurgicale )
Modificarile importante, bruste si mai ales unilaterale
Page  35
4. ORTODONTIA
 Tratamentul ortodontic provoaca , la debut, o dezorganizare
ocluzala cu debut brusc. Situatia persista pe tot parcursul
tratamentului.
 Finalul tratamentuilui nu creeaza totdeauna conditiile unui

echilibru ocluzal armonic.
 De regula bolnavii SADAM amintesc despre un tratament

ortodontic in antecedente.
Page  36
5. ANOMALII OCLUZALE DE ORIGINE SCHELETICA

 Dismorfoze maxilo-mandibulare
Page  37
6. PARAFUNCTII
 Activitati prelungite si repetate realizate anarhic
 Se dezvolta forte exagerate static sau dinamic
 Fortele distructive sunt permise prin alterarea proprioreceptiei
 Cel mai frecvent :
1.CRISPAREA STATICA= cu dintii stinsi, intensa si prelungita
pe timpul zilei, in OC
generata prin tensiuni psihice intense
2.BRUXOMANIA =miscari mandibulare centrice sau nu
mai frecvent noaptea
factor declansator central sau ocluzal
Page  38
7. ANOMALIILE POSTURALE
 a. ANOMALII FUNCTIONALE
-Posturi nocive adoptate inconstient (tineri)
-Activitati profesionale( suflatori, instrumentisti)
-Ticuri si parafunctii (pipa ,dif. succiuni)
-Somn traumatizant atm
b. ANOMALII ORGANICE
-Scoliosa
-cifoza
Page  39
8. TRAUMATISME MASIV FACIAL

 Contuzii temporo-mandibulare
 Leziuni articulare
 Fracturi ale regiunilor condiliene
 Fracturi ale oaselor maxilare
Page  40
II .TULBURARILE PSIHICE
= actioneaza ca un element catalizator pentru disfunctie

=la persoane cu obsesii cronice
=20% din cazuri au asociere psihoza- sindrom disfunctional
=generator de parafunctii asociate
=cel mai frecvent la tinere femei cu stress important
Page  41
III. FACTORI SOMATICI GENERALI
 Individualizare dificila
 Cel mai frecvent sint tulburari metabolice sau endocrine
 In aproximativ 20% din cazurile de SADAM cauza nu poate fi

pusa in evidenta si se vorbeste de cauza IDIOPATICA
Page  42
CLINICA SINDROMULUI
DISFUNCTIONAL
Curs 2
Semne clinice disfunctionale
• Simptomatologie complexa
• Polimorfism extrem ( muschi- atm; cranio -cervical )
• Numeroase semne clinice asociate
• Preteaza la confuzii
• Model evolutiv variabil (evolutiv- stationar)
• Afecteaza diferite sub-sisteme
• Nivelul de afectare depinde:-intensitate agent patogen
 -durata de actiune
 -factor teren
Page  44
SEMNE CLINICE ALE DISFUNCTIEI
SISTEMULUI STOMATOGNAT
1. Semne clinice articulare;

2. Semne clinice musculare;
3. Semne clinice parodontale;
4. Semne clinice odontale
5. Tulburari ale armoniei arcadei;
6. Tulburari ale ocluziei statice şi dinamice;
7. Modificarea relatiilor fundamentale ale mandibulei;
8. Modificarea principalelor functii;
9. Manifestari parafunctionale;
10. Manifestari otice, rinofaringiene, linguale,
salivare.
Page  45
SEMNE CLINICE MUSCULARE
1. Durerea musculara (mialgia)

- spontan sau declanşată
- atinge muschiul sau fascia
- Ar topografie variabila
- Page  46
de intensitate variabilă, uneori permanentă
- zone trigger
SEMNE CLINICE : - durerea ( mialgia)
- spasmul muscular
- limitarea deschiderii ( spasm si
durere)
- hipertrofia (hiperfunctie)
GENERATE DE : parafunctii
anomalii posturale
Page  47
In functie de muschii afectati, durerile sint in
-84% la niv. Pterigoidian extern
-70% maseter
-49% temporal
-35% pterigoidian intern
-43% muschi cervicali
Greene 1995
Page  48
Dureri primitive sau iradiate
 Deseori inaugurale, s.f. jena,oboseala,tensiune

 Uni sau bilaterale
 La unul sau mai multi muschi
 Pacientul arata locul durerii:

-atm afectat pterigoidian ext.
-fosa temporala -muschitemporal
-obraz – maseter
-unghi mandibular -pterigoidian int
- ureche – m. digastric
Page  49
Dureri referite
 Caracteristica esentiala : dispar dupa anestezie locala

 Au aceeasi topografie la nivelul fiecarui muschi in
parte
Page  50
 Muschi pterigoid extern
-afectat primul in disfunctie
-durerea apare proiectata la nivel :
ATM, maxilar, retroorbitar
Page  51
Muschi temporal =muschiul durerii
temporale
 Cele 3 fascicule au proiectii diferite:
-temp. anterior –rebord supraalveolar si frontali superiori
-temp. mijlociu –dintii canini, pm,m hemicadran
-temp posterior-in sus si spate in fosa temporala
Page  52
Muschi maseter- muschiul crisparii,
bruxomaniei si a trismusului
-partea superioara - maxilar si molari maxilari
-partea inferioara - molari mandibulari, si corpul mandibulei
maseter profund – articulatie si ureche
Page  53
Muschi pterigoidian intern
 are durere referita la nivelul cavitatii bucale ( limba,faringe,palat dur),

 ATM
 ureche.
Page  54
Limitarea deschiderii gurii
 Numita si trismus
 Trismusul intermitent atesta o contractura musculara pe elevatori
 Favorizat de o bruxomanie nocturna- e maximal dimineata, cedeaza

seara
 Declansat de o crispare diurna , va fi maximal spre sfirsitul zilei, cedeaza

noaptea
 Trismusul poate fi si unilateral si atunci deviaza mandibula de partea

afectata.
Page  55
Hipertrofia musculara
 Crestere de volum uni sau bilaterala

 Secundara unei hiperactivitati musculare
( bruxomania, crisparea, masticatia unilaterala)
Aparitie progresiva si greu de observat, diagnasticata prin
spasmul asociat sau durerea.
Page  56
MANIFESTARI ARTICULARE
Semne clinice fundamentale:

- durerea
-zgomotele articulare
-limitari ale deschiderii
bucale
Page  57
DISFUNCTII ARTICULARE
1. DURERE ARTICULARA
2. CRACMENTE ŞI CREPITATII
3. SALT ARTICULAR;
4. DEVIEREA MANDIBULEI;
5. SUBLUXATIA;
6. LIMITAREA DESCHIDERII GURII;
7. BLOCAJ ARTICULAR.
Page  58
SEMNE CLINICE ARTICULARE
DUREREA ARTICULARA;
• de origine locală
- se datorează patologiei locale
- poate fi de origine traumatică,
infecţioasă, neoplazică sau
degenerativă
- apare uni sau bilateral
- ntensitate variabila
- spontana / provocata
- are următoarele zone de iradiere:
regiunea ATM; - unghiul goniac;
ureche; - arcada zigomatică;
zona anterioară regiunii temporo-mandibulare
zona submandibulară
regiunea suboccipitală
• referita - apare în ATM dar este produsă de procese patologice apărute în alte
sfere
• Pagedurerea
 59
psihogenă (neurogenă)
ZGOMOTE:CRACMENTE ŞI CREPITATII
Page  60
DISFUNCTII ARTICULARE –
mecanism de producere
Page  61
SALT ARTICULAR;
SUBLUXATIA;
Page  62
DEVIEREA MANDIBULEI;
LIMITAREA DESCHIDERII GURII;
BLOCAJ ARTICULAR.
Page  63
Afectari sinoviale sau ligamentare ATM
 RETRODISCITA
 CAPSULITA
 DEPLASAMENT DISCAL REDUCTIBIL
 DEPLASAMENT DISCAL NEREDUCTIBIL
Page  64
Hiperlaxitate articulara
Se asociaza cu – cresterea amplitudinii

miscare
-algii musculare
-cracmente
Favorizata de retropozitia discului articular
Page  65
Luxatia temporo-mandibulara
 Cap condilian blocat inaintea eminentei temp.

 Insotita de dureri vii articulare
 Contractura musculara puternica
 In absenta tratamentului etiologic, recidivele devin frecvente
 Miscari tipice de reducere a luxatiei
Page  66
Manifestari alveolo-dentare
Dentare : abrazia
durerea
Parodontale : durerea
recesiunea gingivala
pungile gingivale
mobilitatea dentara
Page  67
Manifestari cranio-cervicale
 CEFALITE sau migrene,durere cap,nevroze

 corespund cu algii musculare primitive
 spasm muschi temporal
 Parafunctii
 MANIFESTARI OTICE
 cel mai frecvent unilaterale
 otalgii,acufene,zgomote, ureche infundata
15%
Page  68
Manifestari faciale
Durerea
Manifestari oftalmice-
inconfort,fotofobie,blefaroconjunctivita
Algii vasculare ale fetei
Nevralgii faciale
Alte manifestari:tumefactii pseudo-tumorale
glosodinia
Page  69
Manifestari cervicale
Dureri primitive
Dureri proiectate
Tulburari de postura
Page  70
Page  71
Page  72
MANIFESTARI PARAFUNCTIONALE
1. Origine psihica;
2. Stres;
3. Obiceiuri vicioase;
4. Cauza endogena;
5. Cauza periferica ocluzala
Page  73
ALTE MANIFESTARI:
1. Otice;
2. Rinofaringiene;
3. Linguale;
4. Salivare.
Page  74
FORME CLINICE ALE SINDROMULUI
DISFUNCTIONAL AL SISTEMULUI STOMATOGNAT
•disfunctii articulare •disfunctii parodontale

•disfunctii musculare; •bruxism şi parafunctii
•disfunctii ocluzale •uzura dentara
FORMA
COMPLEXA
•diskinezia oro-faciala •disfunctia masticatorie

•diskinezia cranio-mandibulara •disfunctia fonetica
•malrelatii mandibulo-craniene •disfunctia deglutitiei
Page  75
DISCHINEZIA ORO-FACIALA
DEFICIENTE MOTORII
LOCALIZATE LA
NIVEL ORO-FACIAL
PAREZE
PARALIZII
SPASME
SINKINEZII
CONTRACTURI
Page  76
Page  77
BRUXISMUL SI PARAFUNCTIILE
UZURA DENTARA
Page  78
GRADE DE UZURA DENTARA
BRUXISM
•Fracturi, fisuri dentare, abrazie

•Mobilitate dentara
•Patologie pulpara
•Durere odontala, parodontala, musculara, articulara
•Hipertrofia maseterilor
•Hiperactivitatea muschilor ridicatori
Page  79
•Modificarea anvelopei de miscare mandibulara
Bruxismul
 Cea mai grava forma de parafunctie

 Consta in hiperactivitatea m. masticatori
 Are efecte asupra ATM, arcade si parodontiu
Page  80
Bruxismul-prevalenta
 6-20% dintre adulti

 Reding-Lavigne :-6%pac cu activitate tonica
-20% pac cu episoade
 Pt. copii-15,1% la 13-17 ani
 Oltean si colab:-incidenta max. 24-25 ani
-majoritatea(80%)nu sint constienti ca au bruxism
Page  81
Bruxism-clasificare
-perioada de manifestare
1.bruxism nocturn
2.bruxism diurn
-pozitia mandib. fata max. 1.bruxism centric
2.bruxism excentric
-Kato: 1.bruxism primar idiopatic
2.bruxism sec. de origine iatrogena
Page  82
Manifestari clinice in bruxism
1. Scrasnetul dentar

 -alerteaza anturajul
-nu exista corelatii intre uzura dentara si amplitudinea zgomotului
-au imp. val. contractiei m. si nr. perechi dinti in contact
Page  83
2. Modificari dentare

Brocard- fatete abrazie pe versanti functionali
Woda -uzura poate fi si fiziologica, iar existenta sa nu treb. asociata cu

bruxismul
Page  84
Uzura incipienta
(translucenta smaltului)
Modificarea culorii
( dentina galbena)
Hipersensibilitatea si
hiperestezia
Fateta de abrazie
(pierdere de structura)
Page  85
Brocard clasifica:
1. Abraziunea dentara =uzura legata de functii

(pe zone ghidaj,poate det.modif.cinematica
2. Eroziunea dentara =agresiune chimica

(concave,nu pe perechi dinti,progresie rapida)
3. Abfractia dentara =lez iune cuneiforma cervicala

(asociata traumei ocluzale,ocluzal sau proximal, pierdere in
oglinda,obturatii si restaurari distruse,progresie lenta)
Page  86
Oltean clasifica:
 Abraziunea dentara =prin act. mecanica,repetata a unui corp strain-

periaj
 Abfractia dentara =eroziunea dentara Brocard
Atritia dentara =pierdere dinte sau mat restaurativ prin funct sau
parafunctie
Page  87
Cel mai corect termen =uzura dentara din
bruxism.
 Se pot diferentia mai multe forme:
 Uzura dentara generalizata

 Uzura excentrica
 Uzura ad palatum
 Uzura in cupa
 Uzura polimorfa
Page  88
Gradele de uzura(Barandoun)
 Gr I -uzura limitata smalt

 Gr II -uzura smalt cu insule dentina
 Gr III -insule de dentina care conflueaza
 Gr IV -apare suprafata compacte dentina cu smalt la
periferie
 Gr V -uzura afecteaza coroana d, deschiderea camerei
pulpare
Page  89
3. Leziuni cervicale necarioase -(Ommerborn)

-cel mai frecvent la PM 1 sup.,M 1 sup
-asociate cu hipersensibilitate
-long-in-centric prezent
Page  90
4. Fisuri si fracturi dentare

-linie de fractura cu traseu vertical
-fracturi ale unghiurilor incizale
-fracturi pe dinti vitali si devitali
-cel m frecvent pm1 si 2 , cu pastrarea fragmentului atasat parodontiu
-aspect de decorticare a smaltului.
Page  91
5. Pulpita si ulterior necroza pulpara

-prin deschiderea camerei pulpare
-prin comprimarea vaselor periapicale
6. Sensibilitatea dentara
-prin expunere dentinara sau retractii parodontale
Page  92
Modificari clinice in bruxism
7. Modificari parodontale = asemanator ocluziei

traumatogene
Factori:-marimea fortelor ocluzale
-directia fortei
-durata si frecventa fortelor
-inaltimea cuspidiana
-gradul de supraocluzie frontala
-nr. de dinti care realizeaza ocluzie
-rap. coroana-radacina a dintilor
-afectarea prin parodontopatie
Page  93
Modificari clinice in bruxism
8. Mobilitatea dentara
-localizata pe grupuri de 2-3 dinti
-fara pungi parodontale
-poate fi tranzitorie, adaptativa sau asociata
Page  94
Tratamentul disfunctiei oro-faciale
Curs EPR 3
TRATAMENTUL DISFUNCTIEI
SISTEMULUI STOMATOGNAT
CURATIV
PROFILACTIC
Page  96
Page  97
TRATAMENT PROFILACTIC
profilaxia anomaliilor dento-maxilare

profilaxia anomaliilor de joc muscular
profilaxia ticurilor şi obiceiurilor vicioase
terapia ortodontica
tratamentul l.o.c.
tratamentul parodontal
tratamentul chirurgical
tratamentul protetic
MEDICI
OCLUZO-CONSTIENTI
Page  98
Page  99
TRATAMENTUL DE
REECHILIBRARE PSIHICA
Indepartarea factorilor de iritatie psihica
Scoaterea pacientului din microclimatul social iritant
Mijloace psihoterapice (psihiatru)
Mijloace medicamentoase:
- sedative hipnotice(barbiturice)
- tranchilizante majore (deriv de fenotiazina)
Page  100 - tranchilizante minore (diazepam,oxazepam)

TRATAMENTUL DURERII
indepartarea cauzei
analgezice antireumatismale
aspirină, fenacetina, paracetamol ,fasconal,
Indometacid,fenilbutazona
infiltratia cu boicil forte

aplicarea de clorura de etil
injectarea de novocaina, xilina
infiltratia musculara
Page  101
Page  102
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS AL A.T.M.
INFILTRATIA ARTICULARA
xilina 2%
corticosteroizi
hialuronidaza
INFILTRATIA PERIARTICULARA
substante sclerozante
Page  103
TRATAMENTUL
MEDICAMENTOS MIORELAXANT
sedative hipnotice,tranchilizante majore,

tranchilizante minore( diazepam)
miorelaxante cu actiune centrala (mefenezina, clorzoxazona,
methocarbamol, midocalm)
blocarea jonctiunii neuro-musculare (derivati de curara şi
succinilcolina)
infiltrarea cu xilina a muschilor spasmati
acupunctura
boicil fortes
Page  104
TRATAMENTUL FIZIOTERAPIC
ŞI CHINETOTERAPIC
hidrotermoterapia tratamentul chinetoterapic
masoterapia electrochinezia
electroterapia B.F.B.-E.M.G.
ultrasonoterapia B.F.B.-K.M.G.
fototerapia terapia cu laser
miomonitorizarea
Page  105
Măsuri de îngrijire la domiciliu
2 săptămâni
Indicarea decubitului dorsal în timpul somnului

Indicarea procedurilor de balneofizioterapie
Evitarea alimentelor dure sau care presupun masticaţie
îndelungată.
Evitarea inciziei alimentelor
Limitarea consumului de cofeină şi zahăr
Evitarea contactului interarcadic în afara perioadei de masticaţie
(autoimpunerea relaţiei de postură).
Medicaţie analgezică şi miorelaxantă atunci când se impune.
Page  106
Hidroterapia:
Termoterapia:
Fototerapia
Page  107
INFRAROŞII ULTRAVIOLETE
Ultrasonoterapia
Electroterapia
Page  108
Masajul grupelor musculare
Condiţionarea musculară
Întindere musculară pasivă.
Întindere musculară asistată
Exerciţii de rezistenţă
Page  109
Exerciţii de rezistenţă
Page  110
BFB kinezimandibulografic
BFB electromiografic
Page  111
TRATAMENTUL DE
REECHILIBRARE A OCLUZIEI
Metode
Slefuirea selectiva
Rezectii coronare
Extractia
Remodelarea reliefului ocluzal protetic
Indepartarea lucrarilor protetice ce nu
pot fi remodelate
Tratament ortodontic
Page  112 Tratament chirurgical
SLEFUIREA SELECTIVA
METODE:
Jankelson
Schuyler
Ramfjord
Shore
Ira Franklin Ross
Barrelle
Peter Dawson
Page  113
METODA
JANKELSON
Page  114
METODA SCHUYLER
Page  115
METODA
RAMFJORD
Page  116
METODA BARRELLE
Page  117
Etape:1.
montajul in articuator
Page  118
Page  119
Montajul in articulator
Page  120
Montajul in articulator
Page  121
Terapia ocluzala
 Are ca scop obtinerea unei afrontari ne-conflictuale intre : dinti antagonisti
dinti- atm
 Se realizeaza in etape:
-tratament ocluzal de urgenta
-alegerea pozitiei de referinta
-gutiere de ocluzie
-echilibrare ocluzala finala
Page  122
Tratamentul ocluzal de urgenta
Gesturi simple- amelioreaza sindromul

 Slefuirea selectiva prematuritati mari
 Extractia dinti( m3 extruzat)
 Tratament ortodontic
 Obturarea de cavitati carioase
 Sfaturi comportamentale( bruxism)
Page  123
Page  124
Alegerea pozitiei de restaurare ocluzala= pozitia de referinta
Exista trei posibilitati de restaurare:

 Ocluzie in OIM= pozitie de ales in absenta sindromului
atm sanatoase
postura fara modificari musculare
stabilitate ocluzala buna
 Ocluzie inORC =de ales in sindrom forma musculara
atm sanatoase
anomalii de postura mandibulara
 Ocluzie in RC terapeutica=forma articulara
atm patologice
pozitie mandibulara anormala
cind repozitionarea condililor corecteaza poz. Mand.
Page  125
Page  126
Page  127
Page  128
Page  129
Page  130
Gutiera ocluzala
impiedica pacientul de a regasi OIM habituala

Obliga adoptarea unei noi pozitii mandibulare(
echilibru muscular si articular)
Contacte ocluzale multiple si diseminate
Pozitie mandibulara corecta
Noi engrame de dinamica mandibulara
Relaxare musculara
Efect: placebo, relaxare, repozitionare condiliana
Page  131
INTERCEPTIA OCLUZALA
GOLA:
GUTIERE
• de urgenta
• de relaxare
• de repozitionare mandibulara
• de stabilizare
Page  132
 Gutiera se plaseaza pe unul din maxilare
 Este construita pe articulator din acrilat
Page  133
Gutiera mandibulara
 Evita perturbarea functionala

 Conserva proprioreceptia dintilor frontali maxilari
 Nu provoaca stimulari ale suturii maxilare
 Putin jenanta fonetic
Page  134
Gutiera maxilara
 Indicata in relatii dento-dentare particulare
Page  135
Tipuri de gutiere
Gutiera de urgenta
 Confectionata din acrilat autopolimerizabil
 Se modeleaza in cavitatea bucala
 Indicatii: - spasm muscular( relaxare)
-dupa repozitionarea discala
( stabilizarea pozitiei)
Page  136
Tipuri de gutiere
Gutiera de relaxare
 Indicatii:- in asteptarea unui diagnostic
-spasm muscular
 Exigente :-grosime minima

-cel mai bun aspect estetic
-pe toata arcada
-suprafete ocluzale netede
-contactare predominent in RC
-ghid canin moderat
Page  137
Tipuri de gutiere
Gutiera de repozitionare
 Indicata: sindrom cu preponderenta articulara
 Necesita purtare continua ,mai multe luni
 Impune o recostructie protetica finala ( onlay, coroane )
Page  138
Echilibrarea ocluzala definitiva
 Procedura de rearanjare a rapoartelor dento-dentare
 Trebuie sa corecteze toate anomaliile ocluzale:

-deviatii mandibulare inOIM
-instabilitatea mandibulara in OIM
-limitarea anvelopei functionale
 Regula:aplicarea metodei terapeutice celei mai conservative
Page  139
Slefuirea de echilibrare ocluzala
 Slefuirea simpla
 Indicata :decalaj orizontal ORC-OIM SUB 2mm
 Obligatoriu studiul pe articulator
( daca persista –instabilitatea ocluzala
-prematuritatile ocluzale
-denudari mari dentinare
Studiul se reia, nu se mai face clinic manevra)
Page  140
slefuirea de echilibrare ocluzala
Slefuirea combinata
 Indicata : malocluzii sau debridari importante
 Asociaza slefuirii tratamentul protetic sau ortodontic
 Etape: - ajustaj ocluzal grosier

-tratament orto sau protetic
Page  141
Principii de baza
 Economia tisulara
 Corectarea malpozitiei dentare
 Accentuarea reliefului ocluzal
 Obtinerea unor puncte de contact multiple
Page  142
Cronologie
 Se verifica initial pe articulator

1. slefuire pe articulator
2. slefuire in cavitatea bucala
 De retinut:-slefuirea e un act ireversibil

-dificil de controlat
-pentru dintii sanatosi se prefera tratamentul ortodontic
Page  143
Tratamentul ortodontic in sindromul disfunctional
 Are ca scop corectarea malocluziei prin deplasari dentare

 Articulatorul permite precizia
 Poate necesita slefuire selectiva de echilibrare
Page  144
TRATAMENTUL ORTODONTIC
Page  145
REPOZITIONAREA MANDIBULEI
Terapia de suprimare a durerii

Tratamentul de relaxare musculară
Tatamentul tulburărilor A.T.M.
Chineto şi fizioterapia
Tratamentul de reechilibrare ocluzo-articulară
Gutiere acrilice
Înălţări succesive ale ocluziei
Realizarea de planuri înclinate
Testul pentru rezilienţa articulară
Page  146
Tratamentul chirurgical
Tratamentul odontal
Tratamentul parodontal
Terapia de imobilizare şi contentie

Page  147
TRATAMENTUL DE CONSOLIDARE
PROTETICA
Metode de realizare protetica a ocluziei

terapeutice:
 Metoda morfostatica
 Metoda morfodinamica
 Metoda aditiei de ceara
 Metoda Dawson
 Metoda F.G.P.
Page  148
Metoda aditiei de ceara
Page  149
PROTEZARE CONJUCTĂ
ASPECT INIŢIAL
Page  150
PROTEZARE CONJUCTĂ
ASPECT FINAL
Page  151
Clinica si terapia EPR
Forme clinice
Curs 4
DEFINIŢII
Edentaţie totală
Edentaţie subtotală
Edentaţie parţială –redusă
-întinsă
Page  153
-extinsă
DEFINIŢII
edentaţie parţială redusă =lipsa a 1-3 dinţi ,

consecutivi , de pe arcadă.
EXCEPŢIE :
-lipsa celor 4 incisivi
Page  154
DEFINIŢII
Edentaţie terminală Edentaţie intercalată Edentaţie intercalată

laterala frontală
Page  155
DEFINIŢII
ALTE SITUAŢII CLINICE:
1.ABSENŢA M3 = leziune anatomo-clinică
Aspectul radiografic al extruziei M3 inferior, secundară
absenţei M3 superior
Page  156
DEFINIŢII
2. EDENTATIA CU ÎNCHIDEREA SPAŢIULUI PROTETIC
POTENŢIAL= leziune anatomo-clinică
3. EDENTAŢIA TRATATĂ
= leziune anatomo-clinică
Page  157
Page  158
CIVILIZATIA MAIASA
ANTICHITATE
5000 î.e.n. – 400 e.n.
Page  159
CIVILIZATIA EGIPTEANĂ
Proteze cu ligaturi din aur 2000 î.e.n.

Herodot menţionează în sec. V î.e.n.
existenţa medicilor odontologi
Page  160
CIVILIZATIA ELENA
Preocupări pentru aspectul estetic

Tehnica fixării dinţilor parodontotici cu fire de aur (Hipocrate)
Page  161
CIVILIZATIA ETRUSCA
În mormântul Tarquinie se descoperă

primele construcţii protetice
Page  162
EVUL MEDIU
•Păstrarea conceptelor emise de Hippocrate,

Celse şi Galien
•Sinodul Bisericii Catolice interzice călugărilor
practicarea stomatologiei
•Albucassis descrie tehnici şi instrumente
utilizate în arta dentară
•Guy de Chauliac
•Arcolani
•Francisco Martinez
Page  163
Fauchard : chirurg –dentist
Blackwill : reguli de “ocluzodonţie”
EPOCA MODERNA
Aliaje de aur -turnate în tipare

-prelucrate cu instrumente speciale
Page  164
Frezele Gates
Morrison sistem cu volantă şi pedală
Page  165
EPOCA MODERNA
EPOCA MODERNA
Page  166
EPOCA CONTEMPORANA
Page  167
EPOCA CONTEMPORANA
Page  168
Page  169
EPOCA CONTEMPORANA
EPOCA CONTEMPORANA
Page  170
EPOCA CONTEMPORANA
Page  171
Etiologia edentatiei partiale
172
Date succinte de epidemiologie
 Incidenta ridicata in randul populatiei, explicata prin factorul civilizatie

– Diversificarea alimentatiei
– Cresterea incidentei cariilor, parodontopatiilor - edentatie
Page  173
173
Studii statistice sustin valori mari
epidemiologice
 Tari dezvoltate (Germania, Finlanda, Suedia, Anglia) – 30% afectare prin

edentatie
– Axelsson G. 1995
– Micheelis 1992
– Saaki 1994
 SUA – studii National Institute of Dental Research (NIDR) – incidenta 4% la
adult tanar, 41% populatia varstnica
– Hidenkari 1996
– Marcus 1991, 1996
 Europa – 30 milioane de persoane sunt edentate (aprox. 35% din populatia
totala)
– Micheelis 1996
 Romania – (noiembrie 2003) – studiu coordonat OMS pe un lot de 10415
subiecti – aprox. 35% afectare prin diferite forme de edentatei partiala
174
Page  174
 Datorita valorii crescute epidemiologice, s-a crezut ca edentatia este un
proces normal de imbatranire
Page  175
175
 Cercetari gerontologice privind imbatranirea normala a sistemului
stomatognat au diferentiat:
– Procese fiziologice de imbatranire
– Efectele bolilor odontoparodontale produse la nivelul cavitatii orale (caria si

parodontopatia)
– Daniell 1983
– Osterberg 1995
– Slade 1996
– Papas 1998
Page  176
176
 Edentatia nu reprezinta doar procesul normal de imbatranire
 Edentatia reprezinta sechele ale unor procese patologice orale dobandite

in cursul vietii
– Holm 1994
– ONG 1996
Page  177
177
Etiologia edentatiei partiale
 Variata si complexa
 Exista o multitudine de factori etiologici
 Acesti factori contribuie in proportii variabile la starea de edentatie
Page  178
178
Clasificare
 1. factori determinanti
– 1.a. cauze congenitale
– 1.b. cauze aparente
– 1.c. cauze dobandite - locale si generale
 2. factori favorizanti
– 2.a. factori genetici
– 2.b. factori de risc
– 2.c. factori socio-demografici si economici
Page  179
179
1. Factorii determinanti ai edentatiei partiale
1.a. Cauze congenitale

– Factori etiologici ce actioneaza din
sapt. a 6-a intrauterina (in etapa de
proliferare cu formarea lamelor
dentare)
– Rezulta modificari de numar ale
formulei dentare definitive
– In minus:
– Anodontia
– Hipodontia
– Oligodontia
180
Page  180
Cauze congenitale
Anodontia = lipsa in totalitate a

unitatilor dento-parodontale
– Forma foarte rara
– Aspect de edentat total
181
Page  181
Cauze congenitale
Hipodontia = absenta a max 5 unitati

dento-parodontale
182
Page  182
Cauze congenitale
 Oligodontia = absenta a peste 5 unitati dento-parodontale
Page  183
183
Cauze congenitale
 Alti autori grupeaza reducerile numerice de cauza ereditara in anodontii

– Partiale
– Extinse
– Subtotale (persista 1-3 dinti pe arcada)
– Totale
Cel mai frecvent – absenţa molarului 3
- absenţa incisivului lateral
- absenţa premolarului 2
Page  184
184
2. CAUZE APARENTE
Dintele este absent de pe arcadă, dar

exista, fiind inclus
 INCLUZIA DENTARĂ:
- totală sau completă
- parţială
În funcţie de grosimea osului

- profunda
- superficiala
185
Page  185
ANCLAVAREA DENTARĂ:
(Brabant, Timoşca)
Coroana dentară parţial
degajată de os situată
sub mucoasa gingivală,
comunică prin sacul
pericoronar cu cavitatea
orală
Erupţia oprită prin

obstacol mecanic (dinţi
vecini)
186
Page  186
Anclavare dentara
Page  187
187
CAUZELE INCLUZIEI DENTARE:
1. LOCALE:
• Forma mugurelui dentar
• pozitia prea profunda a mugurelui
• Forma dintelui inclus
• Structurile de traversat în erupţii
• Lipsa de spaţiu pe arcadă
2. LOCO – REGIONALE:
- traumatisme,
- despicături labio- palatine
3. GENERALE: carenţe/afecţiuni sistemice care afectează

Page  188
188 (sindroame disgenice , discrinii,
metabolismul osos
FRECVENŢA INCLUZIEI DENTARE
 Molar 3 mandibular
 Canin maxilar
 Molar 3 maxilar
 Canin mandibular
 Premolari
 Incisivi
De cele mai multe ori incluzia este bilaterală.
Page  189
189
3. CAUZE DOBÂNDITE DE EDENTATIE
Reuneşte totalitatea afecţiunilor sistemului stomatognat care prin:

→Evoluţie
→Eşec terapeutic
→ conduc la extracţie.
Page  190
190
Cauze dobandite - clasificare
 1. Locale
• Caria si complicatiile ei
• Parodontopatia marginala
• Extractia in scop ortodontic
• Traumatismele complexe
• Osteomielite maxilare
• Tumori maxilare
• Boala de focar
• Nevralgia de trigemne
• Iatrogenia
• Supraeruptia dintilor prin fenomen de atritie
 2. Generale
• Diabet zaharat
• Osteoporoza senila
• Rahitism
Page  191
191
Cauze dobandite – locale
Caria dentară complicata:
- afecţiune distructivă ireversibilă

- etiologie plurifactorială: alimentaţie,
floră, mediu favorabil
- Considerată cea mai mare epidemie
{ - 60-65% din populaţie ( ţări
dezvoltate)
- 85-90 % în ţări în curs de dezvoltare
- 98-100 % ţări subdezvoltate
192
Page  192
Caria dentară complicata
Indicatia de extractie
intervine:
– Distructii masive dentare
– Afectiuni periapicale
– Afectiuni ale parodontiului
marginal
193
Page  193
Distructiile coronare
mari induc
dezechilibrul ocluzo-
articular = cauza
etiologica de edentatie
• Pierderea punctului de
contact
• Inclinari / versii / rotatii
194
Page  194
In timp, dinamica modificata
–
• Abrazii - valori impresionante, cu
distructia coroanei
• Asimetrizarea curbelor sagitale
• Desfacerea in evantai a dintilor
frontali
• Instalarea parodontopatiei de
suprasolicitare
195
Page  195
 Cel mai grav – dinamica = anormala, generand tulburari in ATM
– Laterodeviatia
– Tulburari ale DVO
– Modificari diferite de arhitectura faciala
Page  196
196
Afectiuni periapicale = parodontite apicale
cronice
Page  197 197

Parodontopatia
 Boala parodontală generată de

– Factori locali de iritatie
– Factori loco-regionali
– Factori generali
Evolutiv, boala este imprevizibilă.
198
Page  198
Parodontopatia
 Parodontopatia ca factor de edentatie are ca principale tipuri

– parodontopatia marginala cronica
– parodontopatia atrofica senila
 Creasta edentata rezultata - creaza dificultati in protezare
Page  199
199
Parodontopatia
200
Page  200
Parodontopatia
Rezorbtia verticala in “palnie”
201
Page  201
Parodontopatia
Parodontopatia – prin traumatism ocluzal
202
Page  202
Caria si parodontopatia = etiologie mixta
 Pe fondul factorilor favorizanti se

produce agravarea
simptomatologiei
203
Page  203
Extractia in scop ortodontic
Extracţia dirijată este
indicată pentru creerea de
spaţiu pe arcadă necesar
alinierii dentare.
Indicată când necesarul
de spaţiu e >5 mm
Sunt frecvente situaţii
când extracţia se face
nejustificat.
204
Page  204
Cauze dobandite - locale
BOALA DE FOCAR
 Subiect mult discutat anii ‘70
 Şcoala de medicină Bucureşti – sindrom de infecţie focar activă
În etiologia tulburărilor induse de infecţia de focar intervin dezechilibre înte

activitatea focar – reactivitatea gazdă
Page  205
205
BOALA DE FOCAR
Pentru a fi patogen focarul trebuie să îndeplinească
anumite condiţii:
• Focarul situat în contact direct cu ţesuturi limfoide

• Delimitat de ţesut de granulaţie sau fibros Germeni cu
patogenitate particulară
• Prezenţa în focar în a proceselor de degradare morfologice
• Dezvoltarea de reacţii generale ( inflamatorii şi disimune)
• Atenuarea evoluţiei de fond după eradicare focar
Page  206
206
BOALA DE FOCAR
 Clinic – localizare
– ORL
– Dentar
– Subdiafragmatic
Page  207
207
OSTEOMIELITE MAXILARE
Page  208
208
TUMORILE BENIGNE ŞI MALIGNE
Page  209
209
TRAUMATISMELE
TRAUMATISM
DIRECT → avulsia
dintelui
TRAUMATISM
INDIRECT → extracţia
dintelui din focarul de
fractură
210
Page  210
NEVRALGIA TRIGEMINALĂ
Datorită durerilor
atroce → extracţii
seriate şi apare
edentaţia
211
Page  211
Iatrogenia
Iatrogeniile
-Cauze obiective
-Cauze subiective
Factorii iatrogeni considerati
•inexactitati
•greseli
•erori
Page  212
212
Iatrogenia
Cele mai frecvente greseli:
•examinarea clinico – paraclinica incorecta sau

incompleta
•prelucrarea necorespunzatoare a datelor culese
din examen clinic si paraclinic
•diagnosticare incorecta
•stabilirea si realizarea unui plan neindividualizat
•greseli rezultate din suprasolicitarea medicului
Page  213
213
Iatrogenia
1. Erori comune in
tratamentul afecţiunilor
coronare odontale
 Abdicarea de la principiile curative Black
 Neglijarea protectiei pulpare
 Omiterea corectarii factorilor etiologici
 Incorectitudinea realizarii practice
214
Page  214
Iatrogenia
2. Erori comune in tratamentul
afecţiunilor pulpo-periapicale
Utilizarea unei tehnici incorecte endodontice
Cauze operative care duc la compromiterea
dintelui
215
Page  215
Iatrogenia
bolii parodontale
Insuficient arsenal terapeutic aplicat,
comparativ cu frecventa maladiei
216
Page  216
Iatrogenia
ortodontic
Nerespectarea tendinţelor
de creştere şi dezvoltare
Recurgerea nejustificată la
extracţii
Contenţia insuficienta a
cazului
Utilizarea de forte
ortodontice incorect dozate
217
Page  217
Iatrogenia
chirurgical
Complicaţii infecţioase postchirurgicale

Mijloace agresive de imobilizare în
fracturi
Neechilibrare ocluzală postimobilizare
218
Page  218
Iatrogenia
protetic
1. Faza de pregătire preprotetică:

- Tartru şi placă bacteriană
- Gingivoragii – halenă
- Modificări de volum ale gingiei marginale
- Coroziunea metalelor
219
Page  219
Iatrogenia
protetic
Erori de diagnostic ale conditiilor locale si

loco-regionale
• alegerea incorecta a dt stalpi
• evaluarea gresita a coef de rezist biomec
• ignorarea diagramelor statice si dinamice
220
Page  220
Iatrogenia
protetic
Erori in etapa proprotetica

– Cea mai grava
• lipsa reechilibrarilor ocluzale
221
Page  221
Iatrogenia
protetic
Erori ale etapei protetice propriu-zise
•prepararea intempestiva a substr org, cu lezarea pulpei

•prep exagerata a bonturilor
•amprentarea intempestiva
Page  222
222
Iatrogenia
protetic
Cele mai frecvente greseli legate de executia
tehnologica gresita
• modelaj incorect al marginilor microprotezei
• insuficienta adaptare marginala clinica
• modelaj gresit ocluzal
223
Page  223
Cauze dobindite generale
 Se refera la maladii generale care accelereaza efectul factorilor etio locali
 Diabetul zaharat
 Rahitismul
 Osteoporoza senila
Page  224
224
Cauze dobindite generale
Factori favorizanti de edentatie
 Factori genetici
– RASA
– VARSTA SI SEXUL
 Factori de risc
 Factori socio-demografici si economici
Page  225
225
Indiferent de etiologie congenitală
aparentă
dobândită
EPR rămâne o afecţiune gravă:
- Afectează un segment important populaţional

- Consecinţele morfofuncţionale grave
- Tratament de completare şi substituţie
Page  226
226
Page  227
Criterii de
clasificare ale
edentatiei partiale
Page  228
 Criteriul funcţional – Friedman
Clasa I = afectarea inciziei
Clasa II = afectarea triturării

(IIA, IIB)
Clasa III = afectarea inciziei şi

triturării
Page  229
Clasificarea Eichner- in functie de
numarul zonelor de sprijin
Clasa A, grupele (A1-A3)- apar stopuri ocluzale intre antagonisti in toate

cele 4 zone de sprijin ale ocluziei
Page  230
Clasa B, grupele (B1-B4)- nu apar stopuri ocluzale intre antagonisti

in toate cele 4 zone de sprijin
Page  231
Clasa C, grupele (C1-C3)- dintii antagonisti

nu stabilesc rapoarte intre ei
Page  232
 Criteriul terapeutic – Osborne
Clasa I= edentatii tratate prin proteze cu sprijin

dento-parodontal
Page  233
 Criteriul terapeutic – Osborne
Clasa II = edentatii tratate prin proteze cu sprijin

muco-osos
Page  234
Criteriul terapeutic – Osborne
Clasa III= edentatii tratate prin proteze cu sprijin mixt
Page  235
 Criteriul ”fulcrum line” - Cummer
clasaII
clasaI
clasaIII clasaIV
Page  236
Clasificarea Kennedy
Clasa I Clasa aIII-a

Clasa aII-a Clasa aIV-a
Page  237
Clasificarea Kennedy – modificari
ulterioare ale autorului
Page  238
Clasa I
Clasa aII-a
Page  239
Clasa aIII-a
Page  240
Criteriul biofiziologic si terapeutic-
Körber
Clasa A- clasele de baza Kennedy

Page  241
Körber
Clasa B – modificarea claselor de baza printr-o singura bresa

suplimentara prezenta pe arcada
Page  242
Körber
Clasa C- modificarea claselor de baza prin prezenta

pe arcada a mai multor brese edentate suplimentare
Page  243
Körber
Clasa D- pe arcada exista un numar redus de dinti
Page  244
Clasificarea Applegate
Clasa aV-a
Clasa aVI-a
Page  245
Subclasele Lejoyeux
clasa A
Clasele Suport Suport

muco-osos dento-
Page  246 parodontal
A + +
Subclasele Lejoyeux -clasa B

muco-osos dento-
Clasele Suport parodontal
Suport
muco-osos dento-
A + +
parodontal
A + +
Page  247
BB __ ++
Subclasele Lejoyeux- clasa C

muco-osos dento-
parodontal
A + +
muco-osos dento-
B _ +parodontal
A + +
Page  248
C + _
B _ +
Subclasele Lejoyeux- clasa D

muco-osos dento-
parodontal
A + +
B _ +
C +
muco-osos _
dento-
parodontal
Page  249
AD _
+ _
+
B _ +
CRITERIUL GEOMETRIC - Dubecq,
Delmas-Marsalet
•CLASA I : edentatii tratate prin proteze simetric
echilibrate;
•CLASA II: edentatii tratate prin proteze
nesimetric echilibrate;
•CLASA III: edentatii tratate prin proteze partial
echilibrate.
Linia interpremolara
Page  250
Criteriul topografic – Costa
 EDENTAŢIE FRONTALĂ
 EDENTAŢIE LATERALĂ
 EDENTAŢIE TERMINALĂ
Page  251
Page  252
DIAGNOSTICUL STARE GENERALA
DIAGNOSTICUL STARII LOCALE

Diag. Integritate Anat. Topo Forma Etiologic Function Evol Complic. Prognostic Tratament
Elemente Sist.Stom. clini . clinic . .
odontal
parodontal
ARCADA EPR max/ Kenned carie/paro Tulb.fct. Lent Loc/locor !?favorabil (ne)trat
man y d/mixt ? eg/gen (in)corect
d
OCLUZAL
REL. MAND. CR.
Integritate function.
Limba,mucoase….
chirurgical
Page  253 DIAGNOSTICUL STARII DE IGIENA

A. DIAGNOSTICUL DE STARE GENERALĂ
1. Examenul clinic
•anamneza
•examenul clinic propriu-zis
2. Examenul paraclinic
•examene de rutină efectuate în cabinet
•examene complementare indicate de medicul de
familie/specialist
- diagnostic prezumtiv ce poate fi sau nu confirmat de către medicul

specialist
- confirmarea diagnosticului de specialitate
- constatarea stării de compensare / decompensare a afecţiunii
diagnosticate
Page  254
B. DIAGNOSTICUL DE STARE
LOCALĂ ŞI LOCO-REGIONALĂ
Page  255
INTEGRITATEA UNITĂŢILOR
ODONTALE
anatomo-clinic
examen topografic
formă clinică
etiologic
functional
evoluţie
complicaţii
prognostic
etapa de tratament
Page  256
INTEGRITATEA PULPARĂ
•anatomo-clinic
•examen topografic
•formă clinică
•etiologic
•functional
•evoluţie
•complicaţii
•prognostic
•etapa de
tratament
Page  257
INTEGRITATEA
PARODONTALĂ
•anatomo-clinic
•formă clinică
•etiologic
•functional
•evoluţie
•complicaţii
•prognostic
•etapa de
tratament
Page  258
INTEGRITATEA ARCADEI
•anatomo-clinic
•formă clinică
•etiologic
•functional
•evoluţie
•complicaţii
•prognostic
•etapa de
tratament
Page  259
INTEGRITATEA OCLUZIEI
•anatomo-clinic
•formă clinică
•etiologic
•functional
•evoluţie
•complicaţii
•prognostic
•etapa de
tratament
Page  260
INTEGRITATEA
ARTICULAŢIEI TEMPORO-
MANDIBULARE:
•anatomo-clinic
•formă clinică
•etiologic
•functional
•evoluţie
•complicaţii
•prognostic
•etapa de
tratament
Page  261
INTEGRITATEA RELAŢIILOR
MANDIBULO-CRANIENE
•anatomo-clini
•formă clinică
•etiologic
•functional
•evoluţie
•complicaţii
•prognostic
•etapa de
tratament
Page  262
INTEGRITATEA
HOMEOSTAZICĂ ŞI
FUNCŢIONALĂ
•anatomo-clinic
•formă clinică
•etiologic
•functional
•evoluţie
•complicaţii
•prognostic
•etapa de
tratament
Page  263
INTEGRITATEA MUCOASEI,
LIMBII, GLANDELOR
SALIVARE
•anatomo-clinic
•formă clinică
•etiologic
•functional
•evoluţie
•complicaţii
•prognostic
•etapa de
tratament
Page  264
DIAGNOSTIC CHIRURGICAL
•anatomo-clinic
•formă clinică
•etiologic
•functional
•evoluţie
•complicaţii
•prognostic
•etapa de
tratament
Page  265
C. DIAGNOSTICUL STĂRII DE IGIENĂ
•anatomo-clinic
•formă clinică
•etiologic
•functional
•evoluţie
•complicaţii
•prognostic
•etapa de
tratament
Page  266
Page  267
PRINCIPII ALE TRATAMENTULUI EDENTAŢIEI
PARŢIALE
1. PRINCIPIUL PROFILACTIC
2. PRINCIPIUL CURATIV
3. PRINCIPIUL BIOLOGIC
4. PRINCIPIUL BIOMECANIC
5. PRINCIPIUL HOMEOSTAZIC
6. PRINCIPIUL ERGONOMIC
Page  268
- Principiul esenţial al eticii medicale-
“Voi îndruma îngrijirea bolnavilor spre folosul lor, pe cât mă vor ajuta puterile şi
mintea şi mă voi feri să le fac orice rău şi nedreptate”
Juramântul lui Hipocrate

“În combaterea bolilor se cer două lucruri :să ajuţi şi să nu faci rău”
Despre epidemii - Hipocrate
“În primul rând să ajuţi sau să nu faci rău”

Galenus
“primum non nocere” - mai întâi să nu faci rău
“primum nil nocere” - mai întâi nimic rău
Page  269
1. PROMOVAREA SANATATII
2. PROTECTIA SANATATII
3. PREVENTIA BOLII
Presupune:
-conservarea stării de sănătate a tuturor

elementelor sistemului stomatognat în
viziunea bio-psiho-socială
-profilaxia maladiilor generale (caracterul
integrat al sistemului stomatognat)
- profilaxia afecţiunilor stomatologice
Page  270
CONCEPTUL MEDICAL BIO-PSIHO-SOCIAL
ORGANISMUL UMAN- SISTEM

BIOLOGIC SUPERIOR INTEGRAT
biologic
psihologic social
Page  271
PRIMARĂ INDIVIDUAL
Ă
SECUNDARĂ PROFILAXIA
TERŢIARĂ COLECTIVĂ
PROFILAXIE
generală caracter nespecific

loco-regională caracter specific
Page  272
locală
A. Profilaxie generală
Profilaxie generală cu caracter nespecific
Identificarea grupelor populaţionale expuse

• Depistarea factorilor de risc
• Aplicarea metodologiei profilactice
Profilaxie generală cu caracter specific

1. preeruptiv
2. posteruptiv
Page  273
B. Profilaxie locală şi loco-regională
-primară
-secundară
-terţiară
CONŞTIENTIZARE BILATERALĂ
MEDIC PACIENT
Page  274
CONCEPTUL PROFILACTIC
PROFILAXIA PRIMARA: toate activităţile care sunt realizate

pentru prevenirea unei probleme de sănătate
Reabilitarea LOC: intervenţii de fluorizare locală si

generală, igiena oro- dentară, sigilări;
Reabiliatarea parodontală: controlul plăcii
bacteriene, igiena oro - dentară, tehnici
profesionale parodontale specifice.
Afectiuni chirurgicale: eliminarea factorilor de risc,
îndepărtarea factorilor iritanţi, igienă orală.
Tratamentul protetic: utilizarea cu discernământ a
sprijinului dento-parodontal şi muco-osos.
Page  275
PROFILAXIA SECUNDARĂ: diagnostic precoce
Reabilitarea LOC: diagnostic precoce şi tratamentul cariei dentare

Reabiliatrea parodontală: diagnostic precoce si tratament corect ,
individualizat al afecţiunilor parodontale
Afecţiuni chirurgicale: depistarea îmbolnăvirii în faza de debut,
intervenţii precoce
Tratamentul protetic: utilizarea cu discenământ a sprijinului dento-
parodontal şi muco-osos, implanturile orale, terapia provizorie,
tranzitorie si de urgenţă, protezarea over-lay.
Tratmentul ortodontic la copii şi tineri
Page  276
PROFILAXIA TERTIARA: combaterea tulburarilor,

prevenirea complicatilor
Reabilitarea LOC:tratamentul complicatilor ( recidiva

de carie, carii secundare).
Reabiliatrea afect parodontale: prevenirea recidivelor.
Tratamentul protetic:protezarea conjuncta-mijloc
profilactic la nivelul elementelor sistemului
stomatognat .
Tratamentul afectiunilor chirurgicale: prevenire
recidivelor
Tratmentul ortodontic la copii si tineri: prevenirea
recidivelor
Page  277
PROGRAM DE PROFILAXIE INTEGRAT:
1. educaţia sanitară
2. igienizarea cavitatii orale
3. conceptul terapiei de urgentă şi temporizate
conditionarea si conformarea tisulară

+
stabilizarea suportului dento-parodontal si muco-osos
4. protezarea de lungă durată
Page  278
CONCEPTUL IERARHIZARII TERAPEUTICE
TENTATIVA DE
PROIECT
validată obiective şi
nevalidată
Fundamentat de conceptul criterii
modern al terapiei
etiologice Educaţie sanitară
Coordonator al:
- educaţiei sanitare
Criterii functionale si Pregătire: - pregătirii locale,
- locală loco-regionale şi
ergonomice - loco-regională generale
- generală
Decizii terapeutice
individualizate
reevaluare
obiective şi
criterii
validare
PLAN TERAPEUTIC DE LUNGĂ DURATĂ
Page  279
2. PRINCIPIUL CURATIV
Presupune:
• restaurarea morfologică
modelaj anatomic corect si individualizat
Page  280
•refacerea funcţională
Funcţia masticatorie
Funcţia de deglutiţie
Funcţia fonatorie
Funcţia fizionomică.
Page  281
3. PRINCIPIUL BIOLOGIC
Presupune:
- evaluarea corectă a indicilor clinico-biologici
- folosirea materialelor biocompatibile
- aplicarea aparatele gnatoprotetice să se realizeze fără
sacrificii mari tisulare;
- prevenirea:
•complicaţiilor locale prin concepţia şi execuţia corectă a structurii

protetice
•complicaţiilor loco-regionale prin repoziţionarea corectă mandibulo-
craniană
•complicaţiilor generale - prin restabilirea a funcţiilor sistemului
stomatognat
Page  282
GÂNDIRE BIOLOGICĂ
ÎN TRATAMENTUL GNATOPROTETIC
0 30 60 80 100
Curba dezvoltării biologice a organismului uman

Page  283
PRINCIPIUL
BIOLOGIC
Economia tisulară
Page  284
PRINCIPIUL
BIOLOGIC
Protecţia parodontală
Page  285
PRINCIPIUL
BIOLOGIC
Biocompatibilitatea materialelor utilizate
Page  286
CONDIŢII BIOLOGICE ALE TRATAMENTULUI
PRIN MIJLOACE CONJUNCTE
1. Adaptarea design-ului protezei la spaţiul protetic

potenţial
2. Stimularea mecanismelor biologice compensatorii
3. Materiale biocompatibile pentru cofecţionarea

pieselor protetice
4. Stabilitatea relaţiei piesei protetice cu ţesuturile

orale în timp
Page  287
4 . PRINCIPIUL BIOMECANIC
•Proprietăţile mecanice ale aparatelor gnatoprotetice:
grosimea aparatelor gnatoprotetice - pentru a asigura:

•rezistenţa la tracţiune
•rezistenţa la presiune
•rezistenţa la abrazie
•Rezistenţa mecanică a complexului: aparat protetic – câmp protetic
Page  288
REZISTENŢA ŢESUTURILOR ORALE
EXTREMITATEA CEFALICĂ
NEUROCRANIU SPLAHNOCRANIU
(VISCEROCRANIU)
FUNCŢII masticaţie
deglutiţie
fonaţie
mimica
STRUCTURĂ FUNCŢIONALĂ
Page  289
REZISTENŢA TESUTURILOR ORALE
FORŢĂ
MUŞCHII UNITĂŢI ODONTO-PARODONTALE
30-400kgf
DESMODONŢIU
BAZA OSOASĂ
MAXILARĂ şi MANDIBULARĂ
Page  290
Maxilar
STÂLPI DE REZISTENŢĂ
•fronto-nazal(incisiv)
•zigomatic
•pterigopalatin
PLATFORME OSOASE ORIZONTALE

•osul palatin şi apofiza palatină a
maxilarului
•planşeul orbitar
•baza craniului
Page  291
Mandibula
-SISTEMUL TRABECULAR PERIDENTAR
MASETER, PTERIGOIDIAN INTERN, SUPRAHIOIDIENI, MENTONIER

- SISTEMUL TRABECULAR BAZILAR
TEMPORAL - SISTEMUL TRABECULAR CORONOIDIAN
- TRABECULAŢIA PTERIGOIDIANULUI EXTERN şi MILOHIOIDIANULUI

Page  292
Câmpul protetic trebuie

să reziste la acţiunea forţelor
* la edentatul total crestele edentate, bolta palatină

trebuie să suporte 1,6 kg / cm 2
* la edentatul parţial rezistenţa mecanică a unităţilor

odonto-parodontale la presiune este mai mare decât a
osului,iar rezistenţa dinţilor pluriradiculari este mai
mare ca a dinţilor monoradiculari
Page  293
STABILITATE BIOMECANICĂ
A APARATULUI GNATOPROTETIC
Presupune:
• rezistenţă la forţele de solicitare
• nedeformabilitatea aparatelor gnatoprotetice (deformarea elastică)
• stabilitatea mecanică
SELECTAREA BIOMECANICĂ
A MATERIALELOR PROTETICE
Page  294
STABILITATE BIOMECANICĂ
A APARATULUI GNATOPROTETIC
-intensitatea forţelor ce acţionează asupra aparatelor

gnatoprotetice
- rezistenţa materialelor la forţele de îndoire, rupere, torsiune,
abraziune
-coeficientul de dilatare
- coeficientul de contracţie termică
TIPURI DE MATERIALE:
• lemn, fildeş (domeniu istoric)
• răşini acrilice, mase plastice
• aliaje nobile. Seminobile, nenobile (stelite)
Page  295
CONFIGURAŢIE
MORFOLOGICĂ şi DIMENSIONALĂ
Ex: grosime de 2mm pt aparatele amovibile acrilice
grosime de 0,3-0,5 mm pt aparatele conjuncte metalice
Page  296
Aparatul gnatoprotetic devine proteză când se integrează în
sistemul câmpului protetic !
DAR
Acţionează FORŢE cu valoare medie de 30 kgf funcţie de:

•starea dentaţiei
•tipul alimentaţiei
•tipul constituţional
•prezenţa sau absenţa unităţilor odonto-parodontale
Page  297
CLASIFICAREA Rezultă prin compunerea
FORTELOR forţelor active şi pasive ce
acţionează în timpul
(in functie dinamicii mandibulare.
de directia de actiune)
A. FORTE VERTICALE
1-de presiune
2-de tractiune
B. FORTE ORIZONTALE
TANGENTIALE -sagitale •DIRECTIE

-transversale •SENS
-oblice •PUNCT DE APLICARE
RADIARE •MARIME VECTORIALA
Page  298
•MARIME SCALARA
Fortele verticale
Forte de tracţiune
Masticatie
deglutitie
parafunctii
Forte de presiune
Capacitatea de :
•contractie musculara
•natura alimentului
•gradul de sensibilitate al parodontiului
Page  299
Forţele tangenţiale
Forţelor tangenţiale se opun forţe de rezistenţă
din partea osului alveolar şi ligamentelor parodontale
la nivel cervical şi apical.
Din jocul forţelor tangenţiale şi de rezistenţă

rezultă rotaţia în jurul hipomoclionului
•se transmit prin intermediul punctelor de contact inta

•“în pată de ulei”
•determină stabilizarea dinţilor în timpul exercitării fun
•în cazul edentaţiilor determină migrări orizontale prin
BASCULARE şi TRANSLAŢIE
Page  300
Descompunerea fortelor tangentiale
Page  301
Rezultanta fortelor axiale
Frez2 = F12 + F22 + 2 F1F2 cos 

unde Fre = forţa rezultantă, F1, F2 = forţele de
acţiune,
 = unghiul dintre forţele de acţiune
Page  302
ECHILIBRUL BIOMECANIC AL
STRUCTURILOR CONJUNCTE
Substructura organică
STRUCTURĂ
ECHILIBRU
CONJUNCTĂ
Suprastructura protetică
REZISTENTA SUPORTULUI
PROTETIC
ECHILIBRUL BIOMECANIC AL
APARATELOR
GNATOPROTETICE CONJUNCTE
REZISTENTA
CONSTRUCTIEI PROTETICE
Page  304
Factori care influenteaza valoarea
biomecanica a suportului odonto-parodontal
1. morfologia dento-parodontala si pozitia dintelui pe arcada

2. leziunile odontale coronare
3. leziunile parodontale
4. leziunile periapicale
5. dinti extruzati / fara antagonisti
6. vitalitatea
7. distributia dintilor restanti pe arcada
8. ocluzia / parafunctiile
9. indicii de cometenta biomecanica
10. stereotip de masticaţie
11. sex, vârstă
12. profesia
Page  305
1. morfologia dento-parodontala
MANDIBULA
MAXILAR
Page  306
2.POZITIA DINTELUI pe ARCADA
Sistemul stomatognat = sistem de pârghii duble.
F
CL III
Page  307
TRITURARE INCIZIE
3. Leziunile odontale coronare
•scad suprafaţa de contact cu antagoniştii

•scad rezistenţa coronară
•desfiinţează punctul de contact
•modifică poligonul de susţinere al coroanei
•fractura dinţilor
•complicaţii pulpare şi periapicale
Page  308
4. LEZIUNILE PARODONTALE
-largirea spatiului periodontal

-scaderea numarului de ligamente alveolar
MARGINALE
•scad braţul pârghiei PERIAPICALE CRONICE
extraalveolare
•scad implantarea •reacutizări
intraosoasă •procese osteitice
•scad elasticitatea
fiziologică
•cresc momentul de
răsturnare
Page  309
RAPORTUL COROANA /RADACINA
NIVELUL DE IMPLANTARE ÎN OS
Page  310
5. LEZIUNILE PERIAPICALE
-reacutizari
-procese osteitice
-epuizarea ligamentului
parodontal
Page  311
6. DINTII FARA ANTAGONIST /
DINTII EXTRUZATI
-nu se mai produce

tractiunea/presiune
parodontala
•dinte precar la 2 săptămâni de la
pierderea contactului cu antagonistul
•condiţii deficitare de stabilitate
biomecanică
•nu se mai produc tracţiuni parodontale
•diminuarea rezistenţei parodontale
Page  312
6. VITALITATEA DINTILOR
DINTE VITAL= ELASTICITATE

DINTE DEVITAL = FRIABILITATE
DEPULPARE ÎN SCOP PROTETIC
•leziuni carioase profunde

•deschiderea accidentală a camerei pulpare
•îndepărtarea a mai mult de 1/3 din grosimea
amelo-dentinară
•volum coronar redus
Page  313
7. Distributia elementelor odonto-
parodontale restante pe arcadă
DISTRIBUTIE DISEMINATA
DISTRIBUTIE GRUPATA
AVANTAJ:
AVANTAJ:
menţinerea intagrităţii parodontale
posibilitatea protezării conjuncte
DEZAVANTAJ:
DEZAVANTAJ:
dificultatea echilibrării statice şi dinamice
involuţie parodontală
imposibilitatea aplicării soluţiei conjuncte
Page  314
8. Ocluzia / parafuncţiile
•suprasolicitarea dinţilor restanţi

•distribuirea paraaxială şi •ocluzia adâncă,
neuniformă a forţelor •clasa a II, III a Angle,
•epuizarea parodonţiului marginal •ocluzia dezechilibrată
Page  315
9. INDICI BIOMECANICI
•Ante, Watt, Jepsen

•Duchange, Leriche
•Metoda Clinicii de Gnatoprotetică Iaşi
•Analiza prin metoda elementului finit
•Fotoelasticitate
Page  316
9. INDICII BIOMECANICI
Criterii de clasificare:
- forţei maxime de solicitare suportată
(Beliard)
- coeficientilor de masticaţie (Duchange,
Leriche)
-suprafeţelor de inserţie
desmodontală(Ante, Watt, Jepsen)
Page  317
9. INDICII BIOMECANICI
ANTE , WATT
Valori standard
ale suprafeţelor de
inserţie parodontală
Page  318
9. INDICI BIOMECANICI
maxilar Duchange, Leriche

2 1 1
1 3 Valori pentru dinţi indemni
5 4 şi cu implantare normală
4
4
4
6
Influenţaţi de:
6 •morfologia dentară
•prezenţa LOC
6 6
•vitalitatea dinţilor
3-5 4-6 •leziuni parodontale marginale
•leziuni periapicale
mandibulă •prezenţa antagoniştilor
•ocluzie
APRECIERE RELATIVĂ !
Page  319
Valoarea biomecanica a dintilor stilpi
depinde de:
1.coeficientii mecanici de rezistenta
(DUCHANGE, ANTE,
LERICHE,WATT)
2.starea clinica
-morfologia
-prezenta leziunilor parodontale
-prezenta leziunilor periapicale
-prezenta dintilor antagonisti
-ocluzia
Page  320
Page  321
SPRIJIN LINIAR
STATICA DE ANSAMBLU A…PUNTILOR.
SPRIJIN POLIGONAL
Page  322
Echilibrarea statică a aparatelor
gnatoprotetice conjuncte
Legile Duchange
Page  323
2. DIRECTIA DE IMPLANTARE
A DINTILOR STILPI-DUBECQ
IDEAL=dinti stilpi cu implantare verticala
Forte verticale(fiziologice)
SISTEMUL ODONTO-PARODONTAL se opune infundarii
ECHILIBRU
Page  324
3. FLEXIUNEA CORPULUI DE PUNTE
F xLxe
_______________
f=
S
Page  325
Suprafaţa ocluzală a corpului de
punte
! trebuie să se opună deformării
CORPUL DE PUNTE MAXILAR=

suprafata ocluzala convexafavorabil
CORPUL DE PUNTE MANDIBULAR=
suprafata ocluzala concavadefavorabil
DINTI STILPI MIGRATI PARAAXIAL defavorabil
Page  326
Implantare
axiala
Implantare
para-axiala
Page  327
MODELAJUL -convex
- concav al CORPULUI de PUN
Page  328
Curbura planului de ocluzie
APLATIZATA
INVERSATA
ACCENTUATA
Page  329
ECHILIBRAREA DINAMICA A
CONSTRUCTIILOR CONJUNCTE
1. BELIARD:
numarul punctelor de sprijin
1 punct de sprijin
Rotaţie in toate direcţiile
Page  330
2 puncte de sprijin
Rotaţie in jurul axului

Page  331
3 puncte de sprijin
Stabilitate dinamica
Page  332
Stabilitate dinamica
supraabundenta
> 3 puncte de sprijin
Page  333
2. DUCHANGE
LEGEA POLINOMULUI
REZISTENTA > PRESIUNEA

( R>P)
Modificari : -includerea altor dinti pilieri sau implanturi
-corp de punte ingustat
-corp de punte liniar
Fr < Fp -reducerea inaltimii cuspidiene
-antagonistii protezati adjunct
Page  334
CALCULUL LEGII POLINOMULUI IN
EDENTATII DIN ZONA LATERALA
R=10 R=12 R=10

P=6 P=6 P=12
R>P R>P R<P
Page  335
LEGEA POLINOMULUI
VECTORUL RP
Page  336
LEGEA POLINOMULUI
VECTORUL RP
Page  337
Caracterizarea vectorului RP
Page  338
3. SADRIN:
BASCULAREA = mişcare complexă
a unei pirghii care se roteste in jurul unui ax de rotar
F R F=R
Echilibru dinamic
bF bR bF=bR
F R F=/=R Tendinta de bascular

bF bR bF=/=bR
•Momentul de basculare M=FXB F=forta
•Momentul de stabilizare
Page  339
B=bratul fortei
BASCULAREA
Situarea poligonului de sprijin în
afara poligonului de susţinere
Page  340
Page  341
Page  342
Page  343
AXUL DE INSERŢIE
traiectoria parcursă de aparatul conjunct

de la primul contact până la perfecta
adaptare pe substructura organică
Se va face pe un ax liniar cu

direcţie în principal ocluzo – radiculară
 Ideal trebuie să coincidă cu direcţia forţelor

masticatorii, cu axul dinţilor stâlpi , să necesite
preparaţii minime şi să asigure retenţia aparatului
gnatoprotetic
Page  344 pe câmp.
IN REALITATE…
-axele dentare nu sunt paralele

-exista modificari de pozitie dentara primare si secu
-PARALELIZAREA= PRIN SLEFUIRE SI IMPUNE:
•Sacrificiu de substanta dura dentara
•Transmiterea paraaxiala a fortelor
Page  345
AXA
DE
INSERTIE
Page  346
5. AGREGAREA STRUCTURILOR
CONJUNCTE
Raportul de contact dintre elementul de
agregare si subsructura preparata
1. Agregare extrinseca= extratisulara (terapia de acoperire)

2. Agregare intrinseca=intratisulara (terapia de reconstituire)
3.Agregare dentinara= puturi dentinare
4. Agregare radiculara=pivot radicular (terapia de substitutie
Page  347
RETENTIA ELEMENTELOR DE AGREGARE
Suma factorilor care se opun dezinsertiei
1. RETENTIE PRIMARA
2. RETENTIE SECUNDARA
3. RETENTII SPECIALE
Page  348
RETENTIA depinde de urmatorii factori:
• mărimea suprafetelor aflate in contact

• poziţia suprafetelor fata de axul de insertie
• coeficientul de abraziune
• starea suprafetelor ce vin in contact
• paralelismul fetelor laterale
• înalţimea suprafetelor verticale
Page  349
MODALITATI DE AGREGARE
1. PREPARARE RETENTIVA
Page  350
2. CEMENTARE
3. COLAJ
Page  351
4. ELEMENTE DENTINARE
5. înşurubare
Page  352
6. telescopare
Page  353
5. PRINCIPIUL HOMEOSTAZIC
Presupune: - reechilibrarea tulburărilor generale prin pregătirea

generală a organismului (asigurarea homeostaziei
nespecifice)
- redresarea homeostaziei specifice
1.REDRESAREA
HOMEOSTAZIEI NESPECIFICE
2. CONSERVAREA / REDRESAREA
HOMEOSTAZIEI SPECIFICE
- echilibrul geometric şi biomecanic
- echilibrul biologic
Page  354
CONSERVAREA HOMEOSTAZIEI
MORFOLOGICE SI FUNCŢIONALE
MUŞCHI
OCLUZIE
PROTECŢIE ATM
RECIPROCĂ
ECHILIBRU = NIVEL DE NORMALITATE

Page  355
•organizare ergonomică a cabinetului

•organizare ergonomică a muncii proteticianului
PRACTICIAN
Boli profesionale
MUNCĂ
Page  356
Page  357
Importanţa organizării ergonomice în
tratamentul edentaţiei parţiale
intercalate reduse
- confortul operatorului
- protejarea sănătăţii operatorului
- eficienţa muncii
- asigurarea optimizării actului terapeutic
- reuşita profesională
- economicitate crescută
Page  358
Structura mijloacelor protetice
conjuncte
Curs 6
 Mijlocul de tratament pentru EPR
puntea dentara - elemente de agregare

= microproteze de acoperire
- corpul de punte(SPP)
Page  360 360

I. Elementele de agregare
 Sunt cel mai frecvent microproteze de invelis;

 Numar minim 2;
 Pot fi extinse la utilizarea intregii arcade;
 Extensia pe un element de agregare e o solutie eronata;
Page  361 361

Conditii biologice ale
elementelor de agregare
1. Sacrificiul minim de substanta amelo-dentinara
2. Profilaxie pulpara
3. Profilaxie parodontala
4. Recuperare morfologica
5. Recuperare functionala
6. Conservarea rapoartelor ocluzale N
Page  362 362

1. Sacrificiul minim de
substanta amelo-dentinara
 Se prepara 1/3 din grosimea stratului amelo-dentinar; dincolo de
aceasta limita depulparea;
 La tineri(sub 18 ani) – este contraindicat prepararea
dentara(temporizare si tratament alternativ)
Page  363 363

Page  364 364
Page  365 365
 Cele mai biologice  puntile adezive(de colaj)
preparare limitata in smalt
 Inlay-uri preparatie in smalt si dentina
Coroane partiale design – in functie de
Onlay-uri topografia cariilor
 Coroana metalica  permite grosime 0,3 mm
 Coroanele mixte - 0,3-0,5 metal
- 1,2-1,5 pentru placaj fizionomic
 All-ceram – 1,5-2 mm
Page  366 366

2. Realizarea profilaxiei pulpare
evitarea transmiterii temperaturii,

– utilizarea materialului izolant,
– cementul la priza - nu exoterm
= prevenirea nu preparatii accentuate
imbolnavirii
pulpei – design conservativ(cor. substitutie,
pinlay, cavitati suplimentare retentie)
tratamentul plagii dentinare
preparatia la colet si calitatea
inchiderii marginale
– Prag drept vs. prag chamfer
Page  367
– Prag bizotat 367
3. Realizarea profilaxiei
parodontale
 Cel mai important obiectiv biologic
 Impune : - respecatarea conturului parodontal
- inchidere marginala perfecta
- stare de suprafata corespunzatoare
- convexitati coronare si respectarea anatomiei
corecte
Page  368 368

Sursele de suprasolicitare
parodontala
Joint-ul periferic
Unirea corp-punte si elemente de
agregare
Gingia marginala
Page  369 369
Joint-ul protetic = zona de succes a
microprotezei
Adaptarea marginala
 Cel mai important factor pentru
protectia dintelui;
 Exista totdeauna o discrepanta la
adaptarea dinte-coroana;
* Pragul drept – cel mai mare joint

periferic;
Silness, Hegdahl 1970
 Pragul bizotat extern
– joint periferic mai mic
– bizouri de peste 700
370
Rosner 1963, McLean 1980
Page  370
 In practica, bizourile sunt de 45-600 ;
 La un bizou de peste 700 –
– marginile lungi si subtiri lezeaza parodontiul
– deformabile la proba clinica si cimentare
– distorsionate la arderea portelanului
 La bizourile de 45-600 se sporeste calitatea adaptarii prin controlul
adaptarii capei pe model si in gura pacientului.
Page  371 371

Jointul protetic
 Potential loc de dezvoltare pentru caria recurenta (ciment)

 Cu cat reconstructia e mai bine adaptata, cu atat riscul de boala
parodontala e mai scazut
 Felton D. A. , J. Prosth. Dent. 65: 357, 1991
Page  372 372

Tipuri de preparare la colet
 Exista mai multe tipuri de design de baza a

preparatiei la colet:
1. End-knife
2. End-knife chamfreinat(pana);
3. Chamfer (unghi rotunjit) si conje (varianta
franceza) – semielipsoidal si semisferic
4. Prag drept 900;
5. Prag unghi drept bizotat;
6. Prag in unghi obtuz 1350;
373
Page  373
1. Prag end-knife
2. Prag end-knife chamfreinat
 Reprezinta o preparatie istorica
 Sunt actualmente inadecvate (indicat
ocazional pe dintii inclinati)
 Conserva mult din structura dentara
 Riscant:
– Exista pericolul de supracontur gingival
– Poate fi compromis estetic – transapare
metalul
– Marginile subtiri de metal se pot
distorsiona
 Nu exista un control efectiv al reductiei
cervicale
 Nu se identifica usor marginile
preparatiei Dr. Lin H.
374
Page  374
3. Chamfer (conje
semielipsoidal)
Reprezinta o
preparatie biologica
Marginile sunt nete,
vizibile
Asigura rezultate
estetice superioare
Ofera o buna adaptare
marginala
Dr. Lin H.
Plasarea subgingivala
Page  375
375
nu pune probleme
Chamfer
Indicat pentru coroane metalice si portinile linguale ale

coroanelor ceramo-metalice
Page  376 376

4. Prag in unghi drept
Recomandat initial pentru

coroana Jackett (asigura
grosimea portelanului)
Apar cervical margini
distincte, clare
Latimea pragului ofera
control asupra reductiei
cervicale, dar e mai putin
conservativ pentru
structura dentara
Rezistenta buna, nu
Dr. Lin H.
distorsioneaza la ardere 377
Page  377
•Indicat: margini vestibulare ale coroanelor
ceramo-metalice sau all-ceram
Page  378 378

5. Pragul cu unghi drept bizotat
 Indeplineste doua cerinte importante:

• Spatiu suficient pentru restauratie;
• Adaptare marginala optima;
 Mai putin conservativ cu structura
dentara, extinde preparatia spre apical
 Indepartare adecvata de tesut dentar in
zona cervicala;
 Margini ale preparatiei totdeuna distincte;
 Bun control al reductiei cervicale;
 Control asupra plasarii marginii
subgingivale;
 Rezistenta adecvata la distorsiuni ale
marginilor. Dr. Lin H.
 Indicat pentru margini vestibulare ale
coroanelor ceramo-metalice posterioare,
cu margini plasate supragingival. 379
Page  379
Page  380 380
6. Pragul in unghi obtuz 1350
Dr. Lin H.
Este indicat la dintii cu
coroane foarte lungi
Cu precadere pentru
coroanele ceramo-
metalice la pacienti cu
exigente estetice
Asigura o grosime
cervicala adecvata
Ofera o buna adaptare
marginala 381
Page  381
Page  382 382
Cele mai frecvente preparatii la colet sunt
cele cu prag chamfer si prag drept
383
Page  383
4. Recuperarea morfologica prin
elemente de agregare
 Elementele de agregare trebuie sa aiba morfologie corecta:
- contur parodontal corect(fara exces sau lipsa)
- respectata limita preparatiei
- joint periferic minim(adaptare perfecta)
- forma anterioara preparatiei + convexitati naturale pentru contact corect
si protectie parodontala
Page  384 384

 Caracteristicile punctului de contact:
- convexitatea maxima a fetei laterale spre 1/3 ocluzala
- contact cat mai redus (nu suprafata) cu respectarea spatiului pentru
ambrazura dentara
ambrazura cervicala  papila
interdentara
Page  385 385

Refacerea parametrilor ocluzali corecti:
- contactare d-d maximala respectand principii
- contact tripodal –
• un dinte max cu 2 dinti mdb
• minim 3 contacte pe o supr. ocluzala
• contacte pe supr. convexe  punctiforme
- in dinamica  principiile ocluziei bilaterale

echilibrate.
Page  386 386

5. Recuperarea functionala a
Elemente de agregare cat mai fizionomice
 coroane mixte(frontal)
 coroane metalice(lateral)
Elementele de agregare sa refaca functia
masticatorie
Refacerea functiei fonetice
– inchide rezonatorul bucal
– morfologia corecta oferapuncte de contact in articularea fonetica
– stabilirea mdb in deglutitie
Page  387 387
6. Conservarea contactelor ocluzale
normale si a rapoartelor mandibulo-
craniene corecte
a. Pozitia corecta stabila a mandibulei “calata” la maxilar in deglutitie

b. IM stabila
c. Pozitionarea corecta mandibulo-craniana in 3D
Page  388 388

Conditii biomecanice ale
 Buna rezistenta la solicitarile mecanice complexe

- Material
- Design:
- ingrosare la fata ocluzala,
- inel cervical
- linii de unire si descarcare a F
Page  389 389

Sa transmita fortele masticatorii la dintii
suport in ax
- coroana plasata in poligonul de

sustinere parodontala
- elemente de agregare > 2/3 din
diametrul coronar
Page  390 390
Retentia buna la coroana dentara  agregare
- coronara - intrinseca
Agregarea - extrinseca - partiala
- totala
- radiculara
- corono-radiculara
Page  391 391

 Sisteme suplimentare de retentie 
– tehnici adezive
• gravaj acid a suprafetelor dentare
• conditionarea suprafetelor prin silani
 Sisteme speciale de retentie - pivouri dentare
- pivouri radiculare
- nervuri
- santuri
- elem. de intricare
(clavete)
Page  392 392

Critica elementelor de agregare
 Coroanele turnate
a. Cu grosime nedirijata
• Agregare coronara extrinseca totala
•  forte frecare  retentie f. buna pe substr. organic
• Pereti grosi - consum mare de material
- transmiterea variatiilor de temperatura
- se indeparteaza(taie) f. greu
• F. rezistenta
b. Cu grosime dirijata
• Agregare coronara extrinseca partiala
• Economie de material
• Izolare termica
•
Page  393
Adaptare cervicala f. buna 393
 Coroanele semifizionomice
- Acelasi tip de agregare
- Rezistenta f. buna
- Necesita depulparea d suport
- Retentia mai scazuta pt ca fata v mai accentuat preparata
- Alcatuite – comp. metalica -aliaje nobile Au, Pt, Pd
-seminobile Pd, Ag
-nenobile Cr-Ni, Cr-Co, Ti
a. Componenta metalica - realizare  clasic turnare
MODERN – tehnici noi:

- galvanizarea (atomi metalici in strat Au, Ni-Cr)
avantaj:adaptare perfecta
- sinterizarea: topirea superficiala a aliajelor s.f. pasta
la sf. lianti ceramici  leg ceram
Page  394 394
- ambutizarea: presarea unei folii pe un bont
b) Componeta fizionomica
se realizeaza - acrilat
- polimer(rasini diacrilice compozite)
- ceramica
tehnici noi de adeziune la substr de metal(Silicooter, Rocatec, OVS,
Conquest, etc)
Page  395 395

 Coroana semifizionomica acrilica
– Efect toxic(monomer rezidual)
– Fenomen imbatranire(colorare, fisuri)
– Adeziune mecanica slaba(macroretentie)
– Coenficient mare de contractie la polimerizare
– Ieftin
– Dotare de laborator modesta
Page  396 396

 Coroana semifizionomica
fotopolimerica
– Rezistenta crescuta la abrazie

– Coeficient contractie mai scazut
– Adeziune chimica
– Nu reclama aliaje metalice speciale
Tehnica:
1. Conditionarea supr metalice – sablare
- gravaj electrolitic
- oxidarea supr met
- ceramizarea(Rocatec)
- silicati
- metalizarea
Page  397 397
- cositorirea(OVS)
Coroana semifizionomica
metalo-ceramica
- Capa metalica ce sustine fateta ceramica
- unirea – mecanic
- chimic
- Au coeficienti diferiti de elasticitate  se prefera compozitele
Page  398 398

Coroana fizionomica - acrilat
- compozit
- ceramica
 Coroana fizionomica acrilica
- material nerezistentcaracter provizoriu
- actiune citotoxica asupra parodontiului marginal
- utilizat: punti provizorii fizionomice
 Coroana fizionomica compozita
- indicata in zona frontala, edentatie de amplitudine mica
- bine tolerat, buna compatibilitate
- isi modifica culoarea
 Coroana ceramica
- Indicatii reduse
- Edentatie de mica amplitudine
- In ocluzii echilibrate
Page  399
- Calitati: - biocompatibilitate exceptionala 399
Coroana de substitutie
- agregare solida: cervicala si radiculara
- rezistenta buna
- necesita devitalizarea d si preparatii
accentuate
- comanda axul de insertie
- exista 2 posibilitati de confectionare:
- cor. Richmond
- dubla piesa protetica
Page  400 400

Inlay-ul
- ca element de agregare indicat anterior dar si
posterior
- pe fetele invizibile ale dintilor
- necesita dinti mari, voluminosi
- se pot reface 1-2 dinti lipsa
- reclama exactitate in executie
- comanda axul de insertie al constructiei
Page  401 401

Onlay-ul
- are contact mai intins cu dintele in suprafata
- are rezistenta mecanica buna
- retentia trebuie completata elemente speciale
- utilizate la punti Maryland
Page  402 402

II. Corpul de punte
 Are rolul de a substitui d absenti de la nivelul SPP

 Raspunde obiectivelor: - biologice
- biomecanice
Page  403 403

Obiectivele biologice ale
corpului de punte
 Din punct de vedere profilactic:
- preintampina dishomeostazia
sistemului
- stabilizarea rel. mandibulo-craniene
- reface ocluzia functionala
- reduce rata rezorbtiei osoase
- conserva tesuturile inconjuratoare
404
Page  404
Obiectivele biologice ale corpului
de punte
 Din punct de vedere curativ – reface morfo-functional sistemul
Page  405 405

Obiectivele biomecanice ale
corpului de punte
 Rigiditatea ~ materialul din care e confectionat
grosimea
amplitudinea SPP
 Cand nu e rigida, o punte se deformeaza
Page  406 406

 Deformarea elastica
- depinde de:
- modul de elasticitate
- duritatea aliajului
- amplitudinea si grosimea corpului de
punte
- deformarea elastica consta in indoire
urmata de revenire
- gradul de indoire trebuie sa fie foarte
redus si sa nu depaseasca rezilienta
ligamentara
Page  407 407

dintii stalpi drepti si paraleli prezinta conditii optime de
transmitere a F
dintii inclinati spre spatiul edentat vor favoriza indoirea
dintii inclinati in afara spatiului edentat se vor opune,

aparent, flexiunii
Page  408 408

- deformarea depinde si de profilul corpului de punte
un corp de punte convex se opune cu
eficacitate deformarilor
corpul de punte concav favorizeaza

deformarea
- curbura de ocluzie mandibulara - defavorizeza biomecanic

reconstituirile mandibulare
Page  409 409

 Deformarea plastica
- se produce o alterare maxima a structurii, corpul deformat nu mai

revine la forma avuta
- constructia corpului de punte se face din aliaje care nu se deformeaza
plastic
- cu cat corpul de punte e mai mare, cu atat rezistenta la deformarea
plastica e mai mica
Page  410 410

Rezistenta mecanica
- corpul de punte sa aiba rezistenta suficienta pt. a

nu se deforma
- F declansate: 30-80 KgF
exceptional 100-300Kf
Page  411 411

 Fractura corpului de punte
- apare in zona de solicitare max. sau min rezistenta
- frecvent este favorizata de

- defecte de turnare
- defecte de modelare
- constructie conceptual gresita
- compromite definitiv constructia protetica
Page  412 412

Rezistenta la abraziune
- au ca scop asigurarea formei initiale si
stabilitatea morfologica a acestuia
- depinde - rezistenta aliaj
- conditii de dezvoltare a fortelor
- mare la punti ceramo-metalice (ceramice )
- favorabila pentru aur si aur-platinat
(asemanatoare dintilor naturali)
Page  413 413

 Caracteristicile corpului de punte:
– Amplitudine
– Latime
– Inaltime
– Profil
– Raportul cu creasta edentata
– Realizarea tehnologica
Page  414 414

 Amplitudinea
- ~ amplitudinea SPP
- normal se inlocuiesc 1 pana la 3 dinti absenti (exceptie 4 elemente in
zona frontala)
- de exceptie: in edentatii terminale extensia distala
Page  415 415

 Latimea
- ~ diametrul vestibulo-oral al crestei edentate, SPP sau a d inlocuiti
- cu cat diametrul >  - contact mai intins cu
creasta
- zone retentive pe
versant oral
- cu cat inaltimea >  se poate creste latimea
Page  416 416

Inaltimea
- ~ cu inaltimea SPP dar si de latimea crestei
edentate
- intre: - fata mucozala a corpului de punte 
- tangenta la muchia crestei
- tangenta la cuspidul oral al c. p.
Triunghi
profilactic
(V. Burlui)
Page  417 417

INFLUENTA LATIMIII CRESTEI
ASUPRA TRIUNGHIULUI
PROFILACTIC
1a= triunghi retentiv

Page  418
1b= triunghi profilactic 418
INFLUENTA INALTIMIII SPATIULUI PROTETIC
ASUPRA TRIUNGHIULUI
PROFILACTIC
2a= triunghi retentiv
2b= triunghi profilactic
Page  419 419
CONDIŢII CONDIŢII
FAVORABILE DEFAVORABILE
INALTIMEA a mic a mare
CORPULUI b mare b mic
DE PUNTE c mic c mare
Page  420 α mare 420 α mic
 Profilul
- corpul de punte trebuie sa se incadreze cerintelor morfo-functionale
Sagital - curburile de ocluzie sagitale
- zona frontala curba cu concavit.-max
Transversal - curburile transversale ± circumscrierea
- armonia fizionomica frontala
Vertical - plan de ocluzie simetric, amonios
Page  421 421

 Forma pe sectiune
- ~ cu conceptia constructiva
- exista diferite forme:
- sa simetrica
- sa asimetrica(semi sa)
- forma de trefla(punti suspendate mdb)
- forma de cupa
Page  422 422

Raportul cu creasta edentata
- exista 3 tipuri
- 1. Corp de punte in
contact cu creasta
- 2. Corp de punte
suspendat
- 3. Corp de punte in
contact partial cu
creasta
3a. Corpul de punte in semisa
3b. Corpul de punte cu contact
partial liniar
3c. Corpul de punte cu contact
Page  423 punctiform 423
 Raportul cu creasta
edentata
1. Corp de punte in
contact cu creasta
- Realizeaza raport in
suprafata cu mucoasa
- Senzatie de arcada integra
Dezavantaje biologice:  nisa
ecologica
 proces inflamator
evolutiv
congestie si
Page  424 turgescenta 424
2. Corp de punte suspendat
- Este construit la 2-3 mm fata de muchia crestei
- Avantaje: biologice si igienice
- Indicat: - SPP cu inaltime > 5 mm
lungime > 1 dinte
- De regula: zonele laterale mandibulare
- Nu se indica la maxilar sau in zonele frontale
Page  425 425

IGIENIZAREA
CORPULUI DE PUNTE SUSPENDAT
Page  426 426

3. Corp de punte in contact partial cu creasta
- Poate fi construit sub urmatoarele forme:
- cu contact in semisa
- cu contact liniar
- cu contact punctiform
Page  427 427

3a. Corpul de punte in semisa
- Avantaj: satisface exigente fizionomice
- Dezavantaj  poate declansa fen patologice inflam
datorita contactului cu creasta(mai ales daca grosimea
mare a crestei edentate)
Indicatii: in zonele frontale(fizionomia)
Contraindicatii  in zonele laterale ale arcadei
Page  428 428

Contact partial cu creasta
Semisa
Page  429 429

REALIZAREA CORPULUI DE PUNTE IN SEA/ SEMISA
IN FUNCTIE DE LATIMEA CRESTEI
Page  430 430
3b. Corpul de punte cu contact partial liniar
tangent
~ linia de contact cu creasta
pe muchia crestei
Contactul tangential liniar
- realizeaza contact cu versantul V al crestei
- contact confectionat fovorizeaza autocuratarea
(fete convexe)
- ~ grosimea crestei - daca mare: contactul mutat
spre varful
crestei
- daca mica: spre versant
Page  431 431
vestibular
Contact partial cu creasta :
. Liniar -pe muchia crestei

-tangential
Page  432 432

PLASAREA CONTACTULUI PARTIAL TANGENTIAL
FATA
DE MUCHIA CRESTEI IN RAPORT DE LATIMEA CRESTE
Page  433 433

 3c. Corpul de punte cu contact liniar spre muchia crestei
- realizeaza contactul prin polul gingival al corpului de punte
- contactul pana in vecinatatea papilei(2-3 mm)
Spatiul necesar autocuratirii
Indicat: mandibular
Page  434 434

3d. Corpul de punte cu contact punctiform
- contacte punctiforme la fiecare intermediar
- contactele realizate intre suprafete convexe
Indicat: mandibular
Page  435 435

 Realizarea tehnologica
~ material - metalic
- semifizionomic
- fizionomic
 Corp de punte metalic – total nefizionomic

- prin turnare
- met. Holguss(gol la int.) economic
 Corp de punte fizionomic – total ceramic

- total compozit
- provizioriu din acrilat
 Corp de punte semifizionomic – in Y

- in T
- bara
- bara cu ciupercuta
Modern: -caseta
436
Page  436 -semicaseta
 Corp de punte semifizionomic in forma de caseta
- are o structura metalica cu 3 suprafete
- mucozala
- orala
- ocluzala
- pe aceasta structura se plaseaza elemente retentive (bride metalice, perle,

butoni, plase retentive
Page  437 437

 Corp de punte semifizionomic semicaseta
- structura metalica – suprafata mucozala
½ din fata orala a c.p.
- contactele ocluzale trebuie sa se realizeze pe structura metalica
- elemente retentive: butoni de retentie ce formeaza insule metalice de
contact d-d centric
Page  438 438

Corp de punte semifizionomic in
cupa/semicupa
- se utilizeaza pentru corpul de punte cu contact
punctiform
- indicat in edent mandibulara
- portiunea metalica cuprinde:
- versant oral
- pol mucozal
- prima portiune (cervicala) a
versantului vestibular
- elementele de retentie pot ajunge la fata
ocluzala
Page  439 439
 Corpul de punte ajurat
- in scopul economiei de material pretios(Au platinat in ceramo-metalic)
- structura metalica e invizibila
- e dispusa sub forma de ochiuri de-a lungul liniilor de forta

- materialul fizionomic acopera totul
- se accepta contactul portelanului cu creasta
Page  440 440

 Solidarizarea corpului de punte la elem. de ajugare
- poate fi realizata prin - sudare

- turnare peste
- imbricare
- turnare monolit
Page  441 441

 Realizarea prin sudura
- presupune realizarea separata a coroanelor si acorpului de punte
- exista diferente intre - aliaj turnat
- aliajul de sudura
 coroziunea
- nu mai este utilizata
Page  442 442

 Turnarea corpului de punte peste elementele de agregare
- confectionarea elementelor de agregare in prima etapa
- etapa II: confectionarea corpului de punte care acopera partial
(aripioare orale) elementele de agregare
- metoda folosita in trecut pt coroane de wipla (otel inoxidabil)
Page  443 443

 Turnarea monolit
- metoda moderna, corecta
Avantaje: scurtarea timpului de executie piese rezistente
Page  444 444

 Puntea imbricata
- reprezinta o solutie constructiva de regula costisitoare (impune
utilizarea de elemente prefabricate)
Indicatie: -defecte de paralelism

-punti segmentare
-punti plurale
-imobilizare in parodontopatii
Page  445 445

Corpul de punte
Page  446 446

 Corpul de punte=dintele artificial din proteza fixa cu rol de refacere a
morfologiei si a functiei
Page  447 447

Cerinte ale corpului de punte
Biologice –suprafata tisulara usor de curatat

-acces la dintele stilp
-fara presiune pe creasta
Mecanice -rigiditate
-rezistenta la fractura
-legatura buna metal-ceram
Estetice -buna imitatie a dintelui natural
-pare sa creasca din alveola
- fara presiuni pe creasta edentata
Page  448 448
 In vederea conceperii corpului de punte trebuie analizate
1.spatiul protetic potential
2.arcada edentata reziduala-directia resorbtiei osoase
3.modificarile chirurgicale posibile
4.arhitectura gingivala
Page  449 449

1.Spatiul protetic potential
 Versiile si egresiile dintilor limitrofi complica

solutia-tratament ortodontic
-tratam protetic cu devitalizare si schimbare axa dentara prin
preparare
-obligatorie analiza in ceara
Page  450 450

Page  451 451
Page  452 452
 Cand ortodontia nu e posibila, mai avantajos estetic este o punte cu dinti
mai putini
Page  453 453

2.Arcada alveolara reziduala
 Rezorbtia si atrofia modifica in timp forma

 Protetic pot apare -triunghiuri negre inestetice
-impact alimentar
-proiectarea salivei
Page  454 454

Page  455 455
 In plus creste distanta dintre plan ocluzie-plan gingival iar dintii
reconstituirii protetice devin lungi
Page  456 456

Clasificarea Siebert
Defecte de clasa I
pierderea latimii cu
inaltime nomala
Defecte de clasa II
pierderea inaltimii cu
latime normala
Defecte de clasa III

pierderea in ambele
dimensiuni , 91% la
pierderea incisivi
Page  457 457
superiori
Defect de clasa Ia
Page  458 458

Defect de clasa a II-a
Page  459 459

Defect de clasa a III-a
Page  460 460

4.Refacerea arhitecturii gingivale
Page  461 461

Page  462 462
 Prezervarea procesului alveolar si a arhitecturii gingivale trebuie facuta
imediat postextractional
Page  463 463

Spear - 1999
 Forma ovala opreste colapsul gingival

 2,5mm apical
 Lustru perfect pentru control placa
Page  464 464

Page  465 465
Page  466 466
Clasificarea corpurilor de punte
Fara contact mucozal –igienic

-igienic
modificat
Cu contact mucozal -sea

-semi-sea
-cupa,
semicupa
Page  467
-ovate 467
 Selectia corpului de punte depinde de estetica si cerintele igienice
=maxilar- estetica primeaza, dintii falsi trebuie sa iasa din alveola
=zone posterioare- conturul poate fi modificat in scopuri igienice,

mai putin estetice.
Page  468 468

1.Corp punte igienic
 Indicat in zonele posterioare mandibulare

 Ofera bun acces pentru igiena
 Inestetic
 Confectionat din metal
Page  469 469

2.Corpul de punte in sea
Are o fata concava care acopera polul crestei

reziduale
Creeaza un profil de emergenta corect
Nu se recomanda
Page  470 470

Page  471 471
3.Corpul de punte in semi-sea
Page  472 472

 Pentru imbunatatirea conditiilor de igiena, suprafata gingivala trebuie
sa aiba
-suprafata convexa atit cit se poate
-zona de contact minima cu creasta in
forma literei T
Page  473 473

Page  474 474
4.Corpul de punte
cupa
 pacientul mentine usor igiena
 trebuie modelat convex pe toate fetele
 are un contact punctiform cu creasta
 indicat mandibular unde estetica nu e foarte
important
Page  475 475

Page  476 476
5.Corpul de punte “ovate”
-aparenta cea mai estetica

-suprafata sa convexa creeaza in tes moale o
depresiune
-tratament atent pentru obtinerea rezultatelor
Page  477 477

 Corpul de punte fizionomic elimina posibilitatea existentei portelanului
nesustinut (semisa)
Page  478 478

CONSIDERATII ESTETICE
PRIVIND TRATAMENTUL PRIN
PUNTEA DENTARA
Page  479 479

 Singura modalitate prin care pacientul apreciaza calitatea lucrarii este
CUM ARATA
 Estetica esteCRITERIU DE EVALUARE si MOTIV de continuare a

tratamentului
Page  480 480

 Cel mai frecvent esecurile estetice sint date de rezorbtia osului alveolar
Page  481 481

Page  482 482
Page  483 483
Important unde cade
lumina in jurul dintelui
natural in special gingival
=o lucrare neadaptata
corect antreneaza
aparitia de umbra la colet
ce strica iluzia
=recesiuni la nivel
gingival duc la buraj
alimentar, care compromit
in plus efectul estetic
Page  484 484
Dimensiunea incizo-gingivala a
corpului de punte
 Dupa extractie se produce rezorbtie osoasa=> dinte artificial lung
 O pozitie anormala a conturului cervical nu e imediat observabila
Page  485 485

Pentru cazuri cu pierderi de rebord osos
accentuate solutia e utilizarea portelanului roz
pentru a simula tesutul gingival
Asemenea punti necesita o urmarire atenta a
igienei orale
Page  486 486

Forma nefiziologica a unei epiteze gingivale
Page  487 487

Intermediari in pierdere importanta tisulara
Page  488 488

Reabilitare protetica in pierdere tisulara importanta
Page  489 489

Elemente intermediare, cu epiteza
Page  490 490

Extensie nefiziologica
Page  491 491

Consecinta unei extensii exagerate
Page  492 492

Dimensiunea medio-distala
a corpului de punte
 Principiile perceptiei vizuale

adaptate la design-ul puntii
Page  493 493

 Pentru dintii zonei laterale- trebuie duplicata dimensiunea portiunii celei
mai vizibile din dinte, meziala
Page  494 494

Page  495 495
Mijloace protetice utilizate
în tratamentul
CURS 7 E.P.R.
496
Proteza fixa - Incrustaţii
Coroane
Punţi
Proteza mobila – parţială

- totală
Proteza scheletizata
Punţi adezive ( faţete)
Protezare pe implante
497
Criterii de clasificare a mijloacelor
protetice
1. După modalitatea de transmitere a
presiunilor asupra oaselor maxilare
Nass:
 proteze cu sprijin dento-parodontal
(parodontal pur)
 proteze cu sprijin muco-periostal (muco-
osos)
 proteze cu sprijin mixt ( muco-
parodontal)
Page  498 498

Criterii de clasificare a mijloacelor protetice
Rumpell - proteze fiziologice

- prtz. semifiziologice
- proteze nefiziologice
Hildebrand
- proteza de suspensiune
(tracţiune)
- proteza de presiune ( cu
placă)
- proteza de suspensiune -
presiune
Page  499 499
2. După raportul cu grupul dentar restant
 Cls. I-a proteze intercalate ( sit. cl. cu d.M şi D – cl. A III-a şi a IV-a Kennedy)
 Cls aIIa proteze uni sau biterminale (cl.I şi a II-a Kennedy)
 Cls.aIIa proteze combinate (cl I-a şi a II-a cu modificări)
Page  500 500

 Germania cls I-a proteze intercalate
3. După modalitatea de integrare a piesei protetice în SSG
Catz:
proteze fixe
– coroane
– construcţii cu
pivou
– punţi dentare
proteze mobile
Page  501 501
3. După modalitatea de integrare a piesei protetice în SSG
 Beliard:
– A. Conjuncte unidentare
Construcţii plurale(punţi)
– B. Adjuncte
– C. Mixte
– D. Compozite (hibride)
Page  502 502

Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice
conjuncte
1. După sistemul de fixare
- Prin cimentare
- Prin adezivi
- Prin înşurubare
- Prin frictiune
- Ancorare cu crosete
Page  503 503

conjuncte
2. După suportul pe care sunt realizate
suport odonto-parodontal
suport implantar
suport mixt
– odonto-parodontal şi
implantar
– odonto-parodontal şi muco-
osos
– implantar şi muco-osos
Page  504 504

conjuncte
3. După amplitudinea aparatului
- Amplitudine minimă( punte oarbă)
- Amplitudine uni-, bi- sau tridentară

- Amplitudine totală – punţi totale
Page  505 505

conjuncte
4. După scopul terapeutic
1. Conjuncte provizorii
 De urgenţă
 Imediate
 Tranzitorii
 De temporizare
Page  506 506
conjuncte
2. Conjuncte provizorii de
lungă durată
– de stabilizare
– compozite / hibride
3. Conjuncte definitive
– metalice
– mixte
– total ceramice
Page  507 507

conjuncte
4. Conjuncte speciale :
– puntea de colaj
– şine de imobilizare
– punţi totale stabilizatoare
– punţi pe implante
– punţi segmentate( imbricate)
– punţi mobilizabile ( demontabile)
Page  508 508

conjuncte
5. După materialul din care sunt realizate
Metalice
Nemetalice
Mixte
Page  509 509

conjuncte
5. După gradul de restaurare a funcţiei fizionomice
1. Fizionomice
2. Semifizionomice
3. Nefizionomice
Page  510 510

Aparate gnatoprotetice amovibile, mobile,adjuncte
 AMOVIBIL ACRILIC
se menţine prin adeziune
se leagă de dinţii restanţi prin croşete de sârmă, transmite total nefiziologic
P la dinţi (pragul dureros)
 AMOVIBIL SCHELETIZAT
prin elemente de menţinere,
sprijin şi stabilizare, se realizează
legături cu dintii restanţi 21-,
transmite semifiziologic P la dinţi
 SCHELETIZAT COMPOZIT
sunt folosite elemente speciale
pentru ancorarea la dinţii restanţi
Page  511 511
Aparate gnatoprotetice conjuncte
( fixe, inamovibile)
DEFINIŢIE: construcţii protetice eterogene, agregate

de dinţii restanţi de care se sprijină şi cărora le
transmit presiunea masticatorie spre os de o
manieră fiziologică.
 Nu poate fi construit decât în anumite cazuri

 Necesită un anumit număr de dinţi
 Agregare cvasi permanentă sau labilă
 Realizarea aparatului cu sacrificiu de substanţă dentară (
dinţii sunt preparaţi)
Page  512 512
Cea mai importantă caracteristică – modalitatea
fiziologică de transmitere a presiunilor
Volumul redus şi fixitatea permanentă rezolvă

problemele funcţionale
Oferă confort maxim pacientului şi anulează practic

senzaţia de infirmitate
Datorită caracterului permanent al agregării, împiedică

câteodată realizarea igienei orale şi posibilitatea unor
eventuale reparaţii
Page  513 513
 În practica stomatologică datorită:
1. Progresului tehnologic de laborator
2. Dezvoltării tehnicilor clinice
3. Exploziei cunoştinţelor din domeniul biomaterialelor
Tratamentul protetic conjunct reflectă un abord multidisciplinar complex care

creşte potenţialul estetic şi funcţional al restauraţiei
Page  514 514

Restauraţiile fixe sunt considerate definitive, dar
paradoxal sunt supuse involuţiei fireşti biologice
şi a deteriorării în timp a materialelor din care
sunt construite
În acest context nici o restauraţie nu poate fi considerată

definitivă.
D.p.d.v. didactic:
1. Restauraţii fixe provizorii (de urgenţă)
2. Restauraţii fixe provizorii de lungă durată
3. Restauraţii fixe definitive
Page  515 515
1. Aparate conjuncte provizorii
Rezolvă
cu caracter de urgenţă
edentaţia
a) Din acrilat
autopolimerizabil în
cabinet
b) Din acrilat
termopolimerizabil
în laborator
c) Elemente prefabricate
Page  516 516

2.Aparate conjuncte provizorii de lungă durată
 Confecţionate divers :
– metalo-acrilice
– metalo-compozite
– din aliaje aur
– Compozite
Se utilizează când se aşteaptă

rezultate prin intervenţii pre şi
proprotetice specifice:
- Operaţii parodontale
- Corecţii chirurgicale mucogingivale
- Modificări ale planului de ocluzie
+/- D.V.
- Se urmăreşte reabilitarea ATM
Rolul protezării este de a menţine

relaţia ocluzală, pentru a permite
vindecarea ATM, restaurare
terapeutică.
Page  517 517

3.Aparate conjuncte definitive
 Există o gamă variată de posibilităţi

 Alegerea soluţiei ideale cazului dat e în funcţie de:
– criterii biologice( indici clinico-biologici locali)
– dotare tehnică de laborator şi cabinet
– pregătirea profesională
– criteriul social
Page  518 518

3.1.Aparate conjuncte metalice
 Sunt utilizate aliajele

metalice nobileşi
nenobile
 Plasate în zonele
invizibile laterale ale
arcadelor
 Elemente de agregare
: onlay, pinlay, inlay,
coroane de acoperire
Page  519 519

G.K. Siebert clasifică materialele metalice:
1. Aliaje nobile
– cu conţinut crescut de Au
– cu conţinut redus Au
– pe bază de Ag- paladiu
– pe bază de paladiu / paladiu –Au pur
2. Aliaje nenobile:
– Nichel –Crom
– Cobalt – Crom
– Fier
Page  520 520
– Titan
 Aliajele nenobile impun tehnică de turnare specială:
- Interval de topire cu 100-250 ºC deasupra nobile

- Conductibilitatea termică mai mică de 4-5 ori
- Retopirea contraindicată
- Aliaje mai uşoare – trebuie forţă pentru turnare în
tipar
Page  521 521

3.2.Aparate conjuncte metalo-acrilice
- Au reprezentat un salt calitativ faţă de cele

metalice
- Se plachează cu material fizionomic (acrilat)
metalul
- Apar dezavantaje – legătura metal-acrilat e strict
mecanică ( retenţii sub formă de perle, anse,
butoni, solzi, plase, cristale, cavităţi)
Page  522 522

Există tehnici de modelare directă a maselor acrilice
modificate
priză termopolimerizare +
pres(baro)polimerizare
→acrilatul în timp suferă modificări volumetrice şi
fenomene de îmbatrânire
Cade faţeta
Se abrazează , fracturează, modifică culoarea
Determină reacţii alergice ( monomer rezidual)
Page  523 523
Corect :
Acrilatul trebuie plasat doar la nivelul
feţei vestibulare
Grosime necesară 2mm
Page  524 524

3.3.Aparate conjuncte metalo-compozite
Alternativă care tinde să înlocuiască definitiv

răsinile acrilice
Răşinile compozite:
– biocompatibilitate buna
– stabilitate cromatică în timp
– rezistenţă mecanică buna
– culoare, nuanţă şi transparenţă
Page  525 525

Legătura metal-compozit se realizează în 2
modalităţi:
MECANICĂ :
– macroretenţii: perle, relief negativ, reţea
– microretenţii : sablare, gravaj acid
CHIMICĂ :
condiţionarea metalului
– Oxidare
– Silanizare
– Ceramizare
– Ardere de silicaţi
Page  526 526
3.4. APARATE CONJUNCTE METALO-
CERAMICE
 Accesibilitate tehnologica s-au impus
 Pret de cost relativ pe piata
 Utilizabil in foarte multe cazuri clinice stomatologica
Masele ceramice si aliajele corespunzatoare au proprietati

asemanatoare - aceleasi caracteristici de turnare
- coeficient de dilatare asemanator
Dotare minima necesara - cuptor de ardere

- aparat turnare metal
Page  527 527
Preparatia clinica pentru coroana metalo-ceramica
necesita 1,5–2–2,5 mm profunzime
0,3–0,5 mm pentru metal
1,2–1,5 mm portelan
Page  528 528

Efect de fizionomie maxim
Stabilitate pe termen lung
Biocompatibilitate alternativa
Utilizabile in asociere cu tratamente perfecta
amovibile sau pe suport implantar
Page  529 529

3.5. APARATE CONJUNCTE TOTAL
CERAMICE (ALL CERAM)
Inlay all ceram pot fi considerate
Onlay all ceram cele mai estetice
Fatete all ceram restauratii (culoare,
Coroane all ceram textura de suprafata,
transluciditatea)
Page  530 530

 Tehnologii noi, deosebit de scumpe
 Necesita instructie speciala a tehnicienilor
 Precizie si acuratete a preparatiei clinice
 Indicatii pentru punti de mica amplitudine in zona

frontala a arcadei
Page  531 531

EXISTA TEHNICI VARIATE IN OBTINEREA
CONSTRUCTIILOR CERAMICE:
a) Sisteme aditive = se obtine restauratia prin aditia

succesiva a materialului
- Depuneri in strate succesive
- Turnarea materialului ceramic
- Infiltrare, sinterizare
- Presare
b) Sisteme substractive = se obtine restauratia prin

reducerea progresiva a blocului de ceramica (tehnica
CAD-CAM)
Page  532 532
O ALTA CLASIFICARE INCLUDE TIPUL DE
CERAMICA UTILIZATA SI PRINCIPIUL METODEI:
a) Tehnica conventionala – stratificare fara nucleu:

Se arde pe un model refractar o masa ceramica pe baza
feldspat cu continut crescut in leucit. Piesa se modeleaza
direct si sinterizata pe model.
Indicatii: - preparare fatete

- inlay
- onlay
- coroane
Page  533 533

FABRICAREA UNEI FATETE LAMINATE
Page  534 534

b) Tehnica prelucrarii prin turnare
- Se toarna un miez de sticla care e supus unui
tratament termic de ceramizare (microcristale
apatita)
- Deasupra se aplica straturi de ceramica de placare
- Individualizarea culorii cu coloranti speciali
DICOR (De Trey Dentsply)
CERAPEARL
Page  535 535

c) Tehnica prin slefuire si frezare
Se utilizeaza blocuri de
- ceramica sticloasa (Cerec Dicor MGC)
- ceramica feldspatica (Cerec Vitahark)
- oxid de aluminiu sinterizat (Vita Celey Alumina)
Sistemul CAD-CAM
- fuzare computerizata Procera, Cerec-Siemens
- fuzare prin copiere mecanica
- sistemul Celay-Mikrona
- sonorizare sistem Sonocrosion Espe
Page  536 536
Procera – System:
Page  537 537

SISTEMUL CEREC 3
Page  538 538

La sistemul Lava-System computerul asista design-ul, care se foreaza in
blocul de zirconium
Urmeaza individualizarea clinica
Page  539 539

d) Tehnica ceramicilor presate
- Se diferentiaza 2 tipuri de ceramici presabile si 2 tehnologii
aferente~temperatura de injectare a ceramicii in tipar
IPS-EMPRESS (ivoclar)
- In tipar obtinut conventional se injecteaza la 1100°C un lingou plastifiat de
ceramica leucitica.
A restauratia inlay
pe molar maxilar
B tiparul obtinut
prin tehnica cerii topite
C, D lingoul de
ceramica care se va topi
Page  540 540
Pentru restauratiile estetice anterioare doar un
“core”(nucleu) e realizat, peste el se arde ceramica
in maniera conventionala:
Page  541 541

e) Tehnica arderii prin infiltrare
In-Ceram (Vita)
- In prima etapa pe model duplicat se depune prin

pensulare o suspensie de Al2O3 (barbotina) capa
- Capa astfel obtinuta se infiltreaza cu sticla alumino-

silicat
- Forma finala a reconstituirii se realizeaza prin

depuneri succesive
Page  542 542
EXISTA 4 VARIANTE IN CERAM:
In Ceram Alumina (+85% Al2O3)
Page  543 543

In Ceram Spinell
- Au efect fizionomic
imbunatatit (spinel:
MgAl2O4)
contrabalast cu
rezistenta mecanica
redusa care-I
limiteaza
aplicabilitatea la
coroane frontale
Page  544 544

In Ceram Zirconia
- Are opacitate dar si rezistenta crescuta

- Se poate folosi in puntile plurale laterale
Page  545 545

In Ceram Celay
Page  546 546

Aluminous Core Ceramics (cu miez aluminos)
- McLean si Hughes (1965) rezistenta prin inglobarea oxidului de
alumina s.f. cristale (observatia pe baza utilizarii portelanului aluminos
in industria electrica)
- Tehnica divizata din aceasta metoda utilizarea unui “core” din opaquer
care contine 50% alumina peste care se placheaza ceramica
fizionomica
Page  547 547

PROCEDURA DE FABRICATIE:
Page  548 548

Page  549 549
Page  550 550
Page  551 551
ALEGEREA DINTILOR PILIERI
DINTI PILIERI STRATEGICI
 Concept “optimum individual”-reevaluarea dintilor initial condamnati

 Prognosticul reuneste urmatoarele aspecte:
-tesuturi parodontale
-conditiile endodontice
-tesuturi dure
-functia masticatorie
Dupa asanare este importanta reevaluarea
Page  553
Dintii strategici pluriradiculari
Osteita interradiculara (parodontita interradiculara

profunda)
-tratament conservator: detartraj si surfataj radicular
coroane la distanta pdt.
Page  554
“Dinte strategic” in dentitia completa
Situatie clinica : dentitie completa insa grav avariata de

carii si parodontopatie.
Voi putea executa un tratament protetic?
-dintii vecini pot fi pilieri?
-au deja obturatii importanta?
-tratamentul endodontic este posibil?
La prima impresie pastrarea dintelui poate parea

problematica, insa comparatia cu toate consecintele unei
extractii va justifica corectitudinea tratamentului.
Page  555
Page  556
Page  557
Pilieri strategici in restaurari plurale
Situatia clinica: edentat partial tratat fix de multi ani

Pierderea unui astfel de pilier poate orienta spre
terapie amovibila, nedorita in esenta.
Page  558
Page  559
Page  560
Probleme ale furcatiei radiculare
 Placa microbiana este cel mai important factor etiologic al gingivitei( Loe
et colab 1965)
 Daca placa persista gingivita devine parodontita
 Molarii si incisivii in egala masura afectati.La molari cind distructia
parodontala ajunge la furcatie, vorbim de osteita interradiculara
Page  561
Examenul clinic al furcatiei radiculare
 Intrarea in camera de furcatie este la 2-5 mm sub jonctiunea amelo-

cementara, deci o pierdere usoara o poate expune relativ usor.
 Examinarea Rx dar si clinic delica
Page  562
Orientarea instrumentului in timpul sondajului
Page  563
Clasificarea
 Pentru ghidarea alegerii terapeutice

Ramfjord si Ash
cls I: resorbtie pina la 3mm(simbol cerc gol)

cls II: >sau = 3mm( simbol cerc plin)
cls III: deschisa spre ext ( simbol 2 cercuri)
Page  564
Clasificarea
 Hamp, Nyman,Lindhe:
cls I: <sau = 1/3 latimea dintelui
cls II: > de ½ din latimea dintelui
clsIII: din parte in parte
Page  565
 Parodontita interradicularasuperficiala si tratamentul ei (
detartraj,surfataj)
Page  566
 Un exemplu de odontoplastie si tratament protetic
Page  567
 Situatie clinica cu multiple probleme de furcatie
Page  568
 Acelasi pacient dupa 10 ani
Page  569
Separatia interradiculara si hemisectia
 Conditia: un tratament endodontic perfect
Page  570
Page  571
Amputatia radiculara
 Deseori tratament de urmat,la dinti cu radacini nesudate si tratament endo

corect.
 Deseori se amputeaza radacina disto-vestibulara a molarilor sup( subtiri si
curbate)
 Criterii selectie:-niv. os parodontal
-permeabilitatea canalelor
-tesuturile periapicale
-stabilitatea radiculara
-anatomia radiculara (necesar IOS
Page  572
 Pilier strategic 16
Page  573
Page  574
 Repartititia topografica
Page  575
Tunelizarile
 Consta in deschiderea furcatiei prin operatie cu lambou si odontoplastie
 Cere igiena bucala impecabila
Page  576
Regenerarea tisulara ghidata
 Principiul metodei bazat pe potentialul de regenerare al ligamentului

parodontal(Nyman)
 Chiuretajul, surfatajul radicular, operatii cu lambou determina proliferari
ale epiteliului jonctional( Caton si colab 1980)
 Acest deziderat e posibil prin menajarea unui spatiu pentru celule
desmodontale- aplicarea de membrana (Gore-Tex)
Page  577
Page  578
Corpul de punte ovat
Page  579 579

 Corpul de punte=dintele artificial din proteza fixa cu rol de refacere a
morfologiei si a functiei
Page  580 580

Cerinte ale corpului de punte
Biologice –suprafata tisulara usor de curatat

-acces la dintele stilp
-fara presiune pe creasta
Mecanice : -rigiditate
-rezistenta la fractura
-legatura buna metal-ceram
Estetice : -buna imitatie a dintelui natural

Page  581 581
-pare sa creasca din alveola
 In vederea conceperii corpului de punte trebuie analizate
1.spatiul protetic potential
2.arcada edentata reziduala -directia resorbtiei os
3.modificarile chirurgicale posibile
4.arhitectura gingivala
Page  582 582

1.Spatiul protetic potential
 Versiile si egresiile dintilor limitrofi complica
solutia :-tratament ortodontic

-tratam protetic cu devitalizare si schimbare axa dentara prin
preparare
-obligatorie analiza in ceara
Page  583 583

Page  584 584
Page  585 585
 Cand ortodontia nu e posibila, mai avantajos estetic este o punte cu dinti
mai putini
Page  586 586

2.Arcada alveolara reziduala
 Rezorbtia si atrofia modifica in timp forma

 Protetic pot apare -triunghiuri negre inestetice
-impact alimentar
-proiectarea salivei
Page  587 587

Page  588 588
 In plus creste distanta dintre plan ocluzie-plan gingival iar dintii
reconstituirii protetice devin lungi
Page  589 589

Clasificarea Siebert
Defecte de clasa I
pierderea latimii cu
inaltime nomala
Defecte de clasa II
pierderea inaltimii cu
latime normala
Defecte de clasa III

pierderea in ambele
dimensiuni , 91% la
pierderea incisivi
Page  590 590
superiori
Defect de clasa Ia
Page  591 591

Defect de clasa a II-a
Page  592 592

Defect de clasa a III-a
Page  593 593

4.Refacerea arhitecturii gingivale
Page  594 594

Page  595 595
 Ideea noua :
de ce sa asteptam disparitia arhitecturii gingivale si sa nu o
pastram de la inceput?
Page  596 596

 Prezervarea procesului alveolar si a arhitecturii gingivale trebuie facuta
imediat postextractional
Page  597 597

Spear - 1999
 Forma ovala opreste colapsul gingival

 2,5mm apical
 Lustru perfect pentru control placa
Page  598 598

Page  599 599
Page  600 600
Clasificarea corpurilor de punte
Fara contact mucozal –igienic

-igienic
modificat
Cu contact mucozal -sea

-semi-sea
-cupa,
semicupa
Page  601
-ovate 601
 Selectia corpului de punte depinde de estetica si cerintele igienice
=maxilar- estetica primeaza, dintii falsi trebuie sa iasa din alveola
=zone posterioare- conturul poate fi modificat in scopuri igienice,

mai putin estetice.
Page  602 602

1.Corp punte igienic
 Indicat in zonele posterioare mandibulare

 Ofera bun acces pentru igiena
 Inestetic
 Confectionat din metal
Page  603 603

2.Corpul de punte in sea
Are o fata concava care acopera polul crestei

reziduale
Creeaza un profil de emergenta corect
Nu se recomanda
Page  604 604

Page  605 605
3.Corpul de punte in semi-sea
Page  606 606

 Pentru imbunatatirea conditiilor de igiena, suprafata gingivala trebuie
sa aiba
-suprafata convexa atit cit se poate
-zona de contact minima cu creasta in
forma literei T
Page  607 607

Page  608 608
4.Corpul de punte
cupa
 pacientul mentine usor igiena
 trebuie modelat convex pe toate fetele
 are un contact punctiform cu creasta
 indicat mandibular unde estetica nu e foarte
important
Page  609 609

Page  610 610
5.Corpul de punte “ovate”
-aparenta cea mai estetica

-suprafata sa convexa creeaza in tes moale o
depresiune
-tratament atent pentru obtinerea rezultatelor
Page  611 611

 Corpul de punte fizionomic elimina posibilitatea existentei portelanului
nesustinut (semisa)
Page  612 612

CONSIDERATII ESTETICE
PRIVIND TRATAMENTUL PRIN
PUNTEA DENTARA
Page  613 613

 Singura modalitate prin care pacientul apreciaza calitatea lucrarii este
CUM ARATA
 Estetica esteCRITERIU DE EVALUARE si MOTIV de continuare a

tratamentului
Page  614 614

 Cel mai frecvent esecurile estetice sint date de rezorbtia osului alveolar
Page  615 615

Page  616 616
Page  617 617
Important unde cade
lumina in jurul dintelui
natural in special gingival
=o lucrare neadaptata
corect antreneaza
aparitia de umbra la colet
ce strica iluzia
=recesiuni la nivel
gingival duc la buraj
alimentar, care compromit
in plus efectul estetic
Page  618 618
Dimensiunea incizo-gingivala a
corpului de punte
 Dupa extractie se produce rezorbtie osoasa=> dinte artificial lung
 O pozitie anormala a conturului cervical nu e imediat observabila
Page  619 619

Pentru cazuri cu pierderi de rebord osos
accentuate solutia e utilizarea portelanului roz
pentru a simula tesutul gingival
Asemenea punti necesita o urmarire atenta a
igienei orale
Page  620 620

Dimensiunea medio-distala
a corpului de punte
 Principiile perceptiei vizuale

adaptate la design-ul puntii
Page  621 621

 Pentru dintii zonei laterale- trebuie duplicata dimensiunea portiunii celei
mai vizibile din dinte, meziala
Page  622 622

Page  623 623
CURS 11
Restaurări protetice fixe alternative
1. Protezare adezivă( tehnici de colaj)

2. Protezarea imbricată( punţi segmentare)
3. Protezarea pe implante
624
1.Protezarea adezivă
Agregarea adezivă
apărută la 130 ani după
apariţia primei coroane
de înveliş.
AVANTAJ MAJOR
prepararea dentară
diminuată
fixarea protezei prin
adezivitate
Page  625 625

1955 Buonocore → gravajul acid în smalţ creşte adezivitatea acrilatului
la smalţ
1958-1962 Bowen → monomer bis GMA
1964 Newman → a îmbinat 2 suprafeţe heterogene ( bracket –smalţ) cu

răşină epoxidică
Page  626 626

Protetica adezivă cuprinde toate procedeele
neinvazive prin care elementele de agregare
metalice/ nemetalice sunt colate pe smalţ dentar.
Rochette → atele pentru imobilizarea dinţilor
parodontotici( atele punţi)
Maryland → puntea fluture sau “ puntea de colaj”
Portnoy → dinte din acrilat colat
Ibsen → dinte natural colat
Kysela → dinte de ceramică colat cu polimer
silanic
Page  627 627

AVANTAJE DEZAVANTAJE
1. Sacrificiu biologic 1. Eşecuri
minim
2. Dotare tehnică
2. Risc de iritare pulpară costisitoare
minim
3. Arie de indicaţii
3. Fetele vestibulare restrânsă
intacte
4. Mare acurateţe a
4. Limitarea extinderii preparaţiei
cervicale cu neiritare 5. Fixarea provizorie e
parodontala imposibilă
Page  628 628

INDICAŢII
1. Restaurarea edentaţiilor reduse →1 dinte lateral

→ maxim 2 dinţi frontali
→excepţie frontal mandibular
2. Imobilizarea dinţilor parodontotici

replantaţi
luxaţi
transfixaţi
3. Contenţia rezultată după tratamente orto sau chirurgicale
4. În dentiţia temporară pentru restaurarea edentaţiilor datorită camerei pulpare voluminoase
5. Gerontostomatologie
6. Atele adezive în restaurarea frontalilor abrazaţi
7. Soluţii de tratament provizoriu → “provizorat de lungă durată”
8. În protezarea mobilizabilă → culise extra ataşate pe placuţe orale supracingulare
9. Refacerea ghidajului canin
Page  629 629

Macrocondiţionarea smalţ
- Constă în preparaţia dentară în punţile colate

- Preparaţia trebuie limitată la smalţ pentru obţinerea
adeziunii
- Se prepară : - şanţuri
- trepte
- puţuri
- lăcaşe
+ microretenţii acid care cresc adezivitatea polimerilor

Page  630 630
I. Pregătirea suprafeţei smalţului pentru
îmbinarea adezivă
1.Îndepărtarea plăcii bacteriene şi a tartrului sau a depozitelor exogene (
ceai, cafea, tutun)
 Fluorul împiedică gravajul acid
 Depuneri de cauciuc sau liant din gumele de lustruit se îndepărtează greu
2. diga
Page  631 631

II. Principii generale
- Un ax de inserţie unic
- La inserţia finală să nu se deplaseze
- Preparaţia limitată în smalţ
preparaţie peliculară
Page  632 632

Pentru dintii laterali
a) Ax de inserţie unic pe direcţia ocluzo –
cervicală
Feţele proximale paralele
 Dimensiunea plăcuţei minim 2 mm proximal la 1mm de gingia liberă
 Pinteni ocluzali
 Extensii vestibulare
Page  633 633

b) Forma proximală rezistentă
Extindere unghiuri proximo-vestibulare
( această extindere opreşte dislocarea spre oral)
Proximal şanţuri sau casete
Page  634 634

c) Realizarea încercuirii proximale >180° de la principiul
bijutierului
Page  635 635

d) Aria de colaj max
 Extindere max lingual
 Extindere max ocluzal
Page  636 636

e) Lăcaş pinten
1,5 -2mm V-O

1,5 -2mm M-D
1mm profunzime
f) Grosimea plăcuţei linguale 3mm.

Terminaţie în muchie de cuţit 637
Page  637
Page  638 638
 Pentru dinţi frontali
a) Modificarea feţelor proximale
b) Profunzimea 0,3-0,5mm
Page  639 639

Microcondiţionarea smalţului
- Gravaj acid
- Textura care creează un microrelief retentiv negativ se numeşte
model gravaj acid
- 3 tipuri – Tip 1 sau central ( se îndepărtează centru prismei smalţ cu
periferia intactă)
- Tip2 periferic – opus
- Tip 3 – sărac structural – amestec al tip 1şi 2 +/- tip 4
ferigă sau stea.
Cel mai nefavorabil model >premolar şi dinţi incluşi
Page  640 640

 Acid utilizat : ortofosforic 37 %
lactic
piruvic
maleic
azotic
oxalic
 Gravaj mecanic smalţ ( particule abrazive de corindon)

 Tendinţe actuale – th “total etch” ( concomitent smalţ şi
dentină)
Cu acizi mai slabi: ortofosforic 10%
maleic 10%
Page  641 641
ac. Azotic 2,5%
Interfaţa adeziv -smalţ
 3. Zona strat compact – 5mm grosime, oxigenul
inhibă polimerizarea > strat subpolimerizat
 2. Zona prelungirilor filamentoase > adeziv

dispus s.f. de microfilamente care nu pot fi
îndepărtate printr-un nou atac acid
 1. Zona amestec -
– 20µm smalţ cu noi proprietăţi ( modificat)
– micropori care cresc suprafaţa specifică.
– Amestecare smalţ + adeziv
Uneori în prepararea peliculară a dinţilor stalpi se descopera zone de

dentina.
Condiţionarea dentinei implică formarea stratului hibrid care asigură

legarea
Page  642 micromecanică a adezivului 642
2. Condiţionarea metalului
I Tentativă –
- schelet turnat din aur
cu perforaţii
II. Se condiţionează
intradosul
– retenţii
macromecanice ( orificii,
retenţii, perle,
rugozităţi, grile)
micromecanice ( gravaj
acid, sablare, gravaj
chimic)
chimice – legare chimică
adeviz – intrados
Page  643 643

Macroretenţii bondlay ( colajul ca mijloc fixare)
(bondlay - analog pinlay)
- termen propus de Rochette
Orificii
– formă cilindro-conică-
– >12 paralel sau nu cu orientarea aripioarei proximale
– acţionează ca nituri
Retenţii perle
– actioneaza in zona subecuatorială
– 0,4mm - creşterea grosimii elementului de agregare din
plastic care arde fără reziduri
Grilele – plase
Rugozităţi
– utilizarea de cristale
Page  644 644
Dezavantaje pentru macroretenţii
- Grosime mare a elementului protetic
- Adeziv viscos nu patrunde
- Coeficient termic diferit a celor 2 materiale
Page  645 645

Microconditionarea metalului
 Microretenţii - din dorinţa de a obţine elemente de agregare cât mai

subţiri
1. Metalizare
2. Gravaj chimic
3. Gravaj electrolitic ( după sablare corindon)
Se poate obţine electrolustruire (la aliaje nobile contraindicat)
Page  646 646

1.Condiţionarea suprafeţei metalice cu laseri
- Iradiere laser sub un anumit unghi
- Apar microretenţii uniforme
2.Sablarea cu particole corindon ( 50 µm particole cu presiune 3-3,5

bari). Sablarea inferioară gravajului electrolitic
3.Gravarea chimică – instalaţii costisitoare
Page  647 647

Condiţionarea chimică metal
– Silanizarea
– Cositorire
– Oxidarea
– Silicatizare
– Ceramizare
– Metalizare
Intervine după macro şi microretenţii – aliajele

formează în mediul bucal, sub influenţa oxigenului,
diferiţi oxizi, oxihidraţi, hidroxizi
– pe baza atomilor de carbon din stratul de oxizi se
realizează legătură chimică cu metalul.648
Page  648
Cele mai utilizate procedee de condiţionare
chimică a intradosului elementelor de agregare:
a) Silanizarea ( Rochette)
- Compuşii organici ai siliciului – silani – primer
- ag. de cuplare
- ag. de imbunatatire a adezivitatii
Si R ( grup organo-funcţional nesaturat. Se leagă adezivul.
OR grupe silicofuncţionale hidrolizabile.( se leagă de

grupările OH ai oxizilor)
- Prin hidroliză silanii se transferă în silanoli.
În practică se folosesc: soluţii proaspete de silanoli care se depun pe
intradosul lucrărilor înainte de colaj.
Page  649 649

b) Oxidarea - Masuhara -1983
 Indicat pentru aliaje de aur tip IV
- Lucrarea încălzită în prealabil la peste 650º →

strat de oxizi
- Adezivul este Suple-Bond pe bază de 4-meta
- Nu s-a impus datorită tehnicii greoaie.
Page  650 650

c) Ceramizarea - Marcula 1984
- Denumită în literatură leg. Cottbus

- Metoda constă în arderea unui strat de ceramică pe suprafaţa sablată a
intradosului elementului de agregare
- Peste ceramică se aplică un silan
- Ardere la 800-1000ºC → reacţii complexe
Page  651 651

d) Cositorirea ( stanizarea)
1984 Masuhara şi Jamashita au demonstrat că polimerii adezivi

(superbond) au adeziune puternică dacă pe aliaj se aplică
prin electrodepunere un strat de staniu care oxidează
spontan cu aerul
Sist.OVS DeTrey Dentsply
Kura-Ace ( Kuraray)
Micro-Tiu ( Danville Engineering)
Multiplater ( Unitek)
Page  652 652

e) Depunerea unui strat
intermediar de silicaţi
Silicatizarea constă în piroliza compuşilor pe baza siliciu
Tehnica Silicoater:
- Depunerea strat SiO-C pe intrados ( acest strat se obţine
prin piroliza unui amestec aer + compuşi silico-organici)
- Grupările metoxi ale silanului formează o legătură cu

silicatul iar gruparile metacrilice ale silanului
copolimerizează monomerul cimentului diacrilic bisGMA →
leg. chimică
Page  653 653

f) Tehnica Rocatec
- Lansată de firma ESPE în 1988 ca replica la

Silicoater
- Se realizează leg. micromecanice şi chimice

metal- adeziv prin depunerea strat sticlă
ceramizată şi sablare.( practic pe suprafaţa
metalică se implantează siliciu)
- Avantaj:
- tehnică simplificată
- strat de sticlă ceramizată decelabil macro
- procedeul activ la temperaturi obişnuit
Page  654 654
Sistemul all-ceram
 Integral polimerice
 Integral ceramice
Page  655 655

1. Restaurări fixe adezive polimerice
- Nu au componentă
metalică turnată
- Întărite cu
- plasă de sârmă
- plasă polietilenă
- fibre de sticlă
Longevitate 2 ani
- Utilizate în urgenţe
protetice ale zonei
frontale
Page  656 656

2. Restaurări adezive integral ceramice
 2 sisteme OPTEC
In-CERAM
Page  657 657

 Grosimea plăcuţelor 0,5 mm
 Eşec 20-30 % →necesare casete proximale
 Adezivii schimbă transluciditatea
Page  658 658

Preparaţii dentare
Page  659 659

Preparaţii dentare
Page  660 660

Puntea mobilizabilă ( segmentară)
 Se cunosc 2 tipuri de punţi mobilizabile:
a) Fixate prin înşurubare ( demontabile)
b) Cu elemente speciale – culise

- telescoape
Page  661 661

a) Punţi ( coroane) demontabile
- Se fixează la nivelul dinţilor stâlpi prin înşurubare

- Elemente prefabricate, scumpe, care se adaptează cazului dat
Page  662 662

Deşurubarea oferă posibilitatea de a
controla foarte bine placa bacteriană
Page  663 663

Pot fi construcţii singulare
Plurale
Page  664 664

b) Punţile mobilizabile telescopate
 Elementele de agregare sunt reprezentate de coroane de înveliş care
telescopează pe coroane primare.
 Indicate: - când nu există paralelism

- trebuie urmărită reacţia parodontală
- nu există suficienţi dinţi stâlpi pentru o
construcţie conjunctă
Page  665 665

Apare un nou tip de proteză hibridă:
→ amovibilă – fixă fără conectori
a) dinti
b) dinţi + bază acrilică
Page  666 666

Avantaje
 Posibilitatea unei igiene foarte bune

 Se pot efectua intervenţii parodontale
 Confortul pacientului e asigurat
 Se pot îndepărta de către pacient
 Nu necesită intervenţii distructive la îndepărtare
 Se poate reface protezarea dacă au intervenit modificări odonto-
parodontale.
Page  667 667

Dezavantaje
 Fricţiunea se poate pierde în timp
Page  668 668

c) Punţi imbricate ( segmentate)
 Indicate când nu se poate obţine paralelism
 Imbricarea se realizează între matrice-patrice
( matrice pentru dinte înclinat)
Page  669 669

Avantaje
 Se păstrează dinţi malpoziţionaţi
 Preparaţii minime
 Confort pentru pacient
Page  670 670

Dezavantaje
 Tehnică de execuţie dificilă

 Elemente prefabricate costisitoare
Page  671 671

Page  672 672
Page  673 673
Page  674 674
Restauraţii protetice fixe pe implante ( cu
sprijin implantar, implanto-purtate
Implantologia ( disciplină nouă – 1980) a dat o nouă dimensiune

proteticii dentare.
Tehnica şi procedee noi au ocupat un loc important în elaborarea
planului terapeutic.
Page  675 675

Actualmente milioane de pacienţi astfel trataţi:
SUA (1992) raportate 300000 implante
Germania (1995) peste 7000 stomatologi implantologi
SUA (1995) aproximativ 20000 medici
Page  676 676

Revoluţia adusă de implant
→ oferă pentru protetică stâlpi suplimentari → restauraţii fixe prin

schimbarea clasei de edentaţie
Page  677 677

Alte progrese:
Apariţia unor posibilităţi noi de fixare la stâlpii artificiali →

înşurubarea
Suprastructurile pot fi oricând mobilizate pentru – igienizare
- modificare
- reoptimizare
Page  678 678

 Acest gen de restauraţii a modificat tehnica amprentării în protetica fixă iar
agregările mixte din protetica mobilizabilă au împrumutat sisteme de
amortizare
Page  679 679

 Un implant poate avea totdeauna direcţia dintelui natural ( inserţia ~
capilarul osos)
 Watson şi colab. → stâlpi angulaţi
Page  680 680

Stâlpi angulaţi permit:
 - compensarea unei direcţii nefavorabile a axului implantar

 Paralelizarea implantelor neparalele
 Obţinerea unui ax comun de inserţie
 Modificarea poziţie şurubului
Page  681 681

Tipuri de implante dentare
 Implante care susţin proteze fixe
 Implant unidentar cu sistem antirotaţional
 Implante subperiostale A, transososB, endo-osos plat sau

rotund
Page  682 682

Tipuri de “abutment”
 În planificarea implantului trebuie luaţi în calcul:

1. Poziţia implantului
2. Diametrul implantului
3. Unghiul de inclinare al axului implantului
4. Controlul ţesuturilor periimplantare
5. Poziţia intragingivală a umărului implantului
Page  683 683

 Majoritatea implantelor endoosoase sunt din titan pur sau aliaje ale
acestuia
 Se pot realiza tratamente monometal

(+ restaurări Ti)
Page  684 684

Refacerea protetică trebuie să ţină cont :
- forma şi dimensiunea dintelui
- eventuala lipsă de substanţă ( ţesut
osos, ţesut moale) care trebuie refăcut
 din această perspectivă construcţia protetică
poate fi:
a) – prelungire gingivală din
materialul de placare roz
b) – nu se restaurează ( schelet
cu desing suedez)
c) – ţesuturi moi se restaurează
prin epiteză
Page  685 685
Principii ale restaurărilor protetice
pe implante
Cel puţin 5 întrebări de bază trebuie să clarifice subiectul
1. Cum e conformat capul implantului?
2. Ce tip de stâlp se recomandă?
3. Ce tehnică de amputare trebuie utilizată?
4. Ce tip de model se realizează?
5. Ce tip de piese intermediare se utilizează?
Page  686 686

1. Conformarea capului implantului
- pentru protecţia antirotaţională a pseudobontului s-au imaginat sistem

antirotaţional
( forma de hexagon)
cu protecţie antirotaţională internă – Frialit 2( friatec). Screw- Vent
( De Trey Dentsplay)
cu protecţie antirotaţională externă – BranemarK ( Nobel Pharma).
3I ( implant innovations USA), Steri-OSS ( Stuttgart), Swede- Vent ( De
Trey)
- Fără protecţie antirotaţională
IMZ-( Fritec)
Bonefit( straumann)
Integrat (S&W Dental)
Page  687 687
Capul implantului e foarte
important când proteza e
unidentară
 Rotirile coroanei
 Poziţionări greşite ale coroanei de înveliş
Accidente grave
Page  688 688

2. Ce tip de stâlp ( pseudobont) utilizăm?
Implante stadiul I – pseudobont comun cu

implantul
Implante stadiul II - pseudobont mobilizabil
– a) se înşurubează la implant
– b) se fixează prin şurub înfiletat
Page  689 689

Cu privire la desingul stâlpului există 2
concepţii:
 Sist. Branemark – prevede ataşarea bont fix şi realizare de legătură fixă

prin înşurubare
 Sistem IMZ – urmăreşte interpunerea unui element intramobil între

implant şi stâlp ( legătură rezilientă)
Page  690 690

Principii ale utilizării implantelor
1. Reconstituirile mixte fixate pe dinţi naturali şi implante nu sunt

de indicat.
Se preferă refaceri separate
– cu sprijin dento- parodontal
- cu sprijin implantar
Page  691 691

2. Refacerea “ dinte cu dinte” in implantologie
- Nu se construiesc punti – fiecare dinte absent este inlocuit de un

implant (minim)
- Există distanţe minime în mm obligatorii de respectat ( 2mm minim

de spatiu in jurul implantului in orice directie in os)
Page  692 692

3. Etapizarea si finalizarea implantarii:
Într-un stadiu
În doua stadii
Page  693 693

4. Zona maxilară anterioară
Raport cu cavitatea nazală → la 1 mm min apexul implantar
Page  694 694

5. Zona maxilară laterală
 Osul e mai puţin dens ca la mandibulă (alveole largi şi corticale

mici) → minim 6 luni sunt necesare pentru integrarea implantului
 Raportul cu sinusul maxilar ( prin pneumatizare rămâne o corticală
subţire ) → augumentare osoasa, lifting sinusal
Page  695 695

6. Zona anterioară a mandibulei
- Zonă excelentă, condensare osoasă. Implantul plasat între cele 2

corticale
Page  696 696

7. Zonele laterale mandibulare
REGULi: - implant lung, coroane scurte

- implant scurt, coroane lungi
Page  697 697

8. Plasarea reconstituirii protetice în axul implantului
Page  698 698

9. Distanţa dintre ţesut moale – implant asigură conformarea papilei < 5
mm
Page  699 699

A. Tehnica chirurgicală
Plasarea unui
implant anterior
cu un ghid
chirurgical
acrilic
Page  700 700

- implant+ şurub de vindecare
- plaga operatorie e suturata deasupra
- după etapa II
chirurgicală conformarea
gingivală
Page  701 701

B. Amprentarea
- Marchează debutul realizării suprastructurii protetice.
- Majoritatea sistemelor de implantare furnizează dispozitive de
amprentare şi transfer
a) Amprentarea convenţională – pentru implante stadiu I, folosite rar cu
materiale convenţionale
b) Tehnica indirectă necesită dispozitiv de transfer indirecte care se
ataşează stâlpului implantului, sistemul detaşabil şi rămâne în
amprentă. Pentru realizarea modelului stâlpii de transfer se
înşurubează pe implantul analog care va fi indus în model de lucru.
c) Tehnica directă dispune de dispozitiv de transfer ce rămân incluse în
amprentă. Cilindrul de transfer se înşurubează pe implant pentru a
nu-şi schimba poziţia.
Page  702 702

Materiale utilizate: impregnum F
Permadyne - Espe
 Aplicare cu seringa în jurul dispozitivelor
 Se aplică portamprenta individuală cu orificii pentru şuruburile de fixare
 După priza materialului, se slabesc şuruburile de fixare
 Se denudează amprenta
Page  703 703

Implant analog
Page  704 704

Page  705 705
Page  706 706
Page  707 707
Page  708 708
Page  709 709
ALGORITM DE TRATAMENT IN EPR
Curs 13
710
Algoritm de tratament
I.Pregatirea organismului si a cavitatii orale
1. Educatie sanitara
2. Pregatirea generala a organismului
3. Pregatire locala
a. Preprotetica nespecifica
b. Proprotetica specifica
II. Tratament protetic propriu-zis

 Pregatirea substructurilor organice
 Amprentare
 Inregistrarea relatiilor m-cr si montarea in simulator
 Verificare clinica si fixare provizorie
 Cimentare definitiva
711
Page  711
III. Tratament post-protetic (dispensarizare)

Educatia sanitara
 Scop :
– Prevenirea imbolnavirilor sistemului
– Furnizarea unei motivatii pentru igiena bucala
– Argumentarea solutiei terapeutice

– Etapizarea planului de tratament
712
Page  712
Pregatirea generala
 Pregatirea psihica
– Comportament ,atitudine medic,climat
– Comunicare nonverbala-verbala
– Medicatia sedativa
– Depistarea bolilor acute si cronice
713
Page  713
Pregatirea nespecifica
(preprotetica)
 Cuprinde ansamblul de masuri necesare pentru igienizarea si asanarea
cavitatii orale
 Se realizeaza la toate elementele cimpului protetic
714
Page  714
Suport odontal
 Decelarea placii bacteriene
– Revelatori de placa
– Test Snyder
 Detartrajul
– In paralel cu indepartarea factorilor iritatie
– Tratament carii colet
– Indepartarea obturatiilor debordante
– Indepartarea coroanelor incorect
 Tratamentul corect al leziunilor carioase
– La dintii stilpi
• Carie superficiala-prin preparatie dentara

• Carie medie-dupa prepararea d, cu cavitate de retentie
715
Page  715 • Carie profunda-devitalizare si reconstructie corono-radiculara
Suport parodontal
Rezectia apicala
Hemisectia
(premolarizarea)
Amputarea radiculara
Amputarea corono-
radiculara
Extirparea hiperplaziilor
gingivale
716
Page  716
Suport parodontal
- amputatie corono-radiculara -
717
Page  717
Suport parodontal
- extirparea hiperplaziilor gingivale
-
718
Page  718
Suport parodontal
- tratamentul prin hemisectie -
719
Page  719
Suport parodontal
- tratamentul prin hemisectie -
720
Page  720
Suport parodontal
- tratamentul prin hemisectie
-
721
Page  721
Pregatirea
specifica(proprotetica)
1. Dinti pilieri si suport

 Tratamentul cariilor
parodontal
 Depulparea in scop protetic
722
Page  722
Redresarea ortodontica a dintilor
stilpi
– Elongatia coronara prin
egresie
– Redresarea dentara
723
Page  723
Redresarea ortodontica a
dintilor stilpi
724
Page  724
2. Chirurgia corectiva parodontala
a) gingivectomia
725
Page  725
c) gingivectomia cu bizou intern fara osteoplastie
726
Page  726
d) Reconstructia papilei interdentare
727
Page  727
e) lambou mixt repozitionat apical
728
Page  728
f) lambou repozitionat coronar
729
Page  729
g) grefa gingivala libera epitelio-conjunctiva
730
Page  730
3. Suportul muco-osos al crestei
Regenerarea tisulara ghidata

Osteotomia
Fenectomia
731
Page  731
3. Suportul muco-osos al
crestei
732
Page  732
Reechilibrarea ocluzala si
repozitionarea mandibulo-craniana
 Diagnostic de model
733
Page  733
 Montarea in articulator semiadaptabil
734
Page  734
735
Page  735
repozitionarea
 Dispozitiv de obtinere RC
mandibulo-craniana
736
Page  736
737
Page  737
Reechilibrarea ocluzala si repozitionarea
mandibulo-craniana
 Tratament specific gnatologic
– Medicamentos si relaxare
– Suprimare interferente grosiere
– Slefuire selectiva
– Repozitionare mandibulo-craniana
738
Page  738
739
Page  739
740
Page  740
Tratamentul protetic
 1. Pregatirea substructurilor organice
propriu-zis
 2. Amprenta
 3. Inregistrarea relatiilor mandibulo-craniene
 4. Verificarea clinica si adaptarea
 5. Cimentarea
741
Page  741
1. Pregatirea substructurilor
organice in vederea terapiei
conjuncte
I. Adaptarea prepararii substructurilor in raport de
indici clinico-biologici ai dintilor pilieri
742
Page  742
Preparatia cu viteze inalte
– Intrarea in rezonanta- fisuri sau fracturi
imediate
– Fara apa se produce desicarea tesuturilor cu
fenomen de aspiratie odontoblastica si pulpita
743
Page  743
Preparatia dentara cat mai biologica si
individualizata la forma dintilor
– Indicele M-D
– indiceleV-O
– Curbura sagitala a coroanei
– Curbura tranversala
– Unghiuri coronare
– Sectiunea la colet
– Volumul si forma camerei pulpare
– Profilul de emergenta
– Radacina si canalul radicular
744
Page  744
Reguli generale de preparare EPR
 1. Daca in constructia protetica intra si dinti vitali si

devitali, axul de insertie este dat de dintele vital
745
Page  745
2. Daca dintii sunt toti vitali sau toti devitali, axul va fi
dat de dintii cu volum coronar mai mic( de obicei cel
mezial)
746
Page  746
 3. Daca dintii sunt afectati de leziuni coronare intinse, axul este dat de
dintele indemn.
747
Page  747
Reguli de preparare EPR
 4. Dintii maxilari au axe convergente spre crista galli = preparare

accentuata la fetele opuse ale SPP(meziale ale dintilor meziali sau fetele
distale ale dintilor distali)
748
Page  748
Reguli generale de preparare
5. Dintii mandibulari vor prezenta o convergenta
EPR
fiziologica spre spatiul edentat = preparare mai
accentuata la fetele vecine bresei
749
Page  749
6.
EPRCand un dinte este in versie spre SPP se va
prepara mai accentuat fata adiacenta bresei
750
Page  750
 7. Cand versia se face in sens opus SPP se va prepara mai accentuat
fata opusa bresei
751
Page  751
8. Daca se vor utiliza dispozitive cu

agregare radiculara se au in vedere
urmatoarele aspecte
– a. Axul de insertie stabilit de radacina cu
volumul cel mai mic
752
Page  752
 b. Daca e un dinte cu radacini divergente, se vor largi peretii externi
aiEPR
canalului
753
Page  753
 c. Daca radacinile sint convergente , se vor largi peretii interni ai
EPR
canalului
754
Page  754
a) Preparatia pentru incrustatii
Timpii operatori ai preparării clinice:
1. Deschiderea procesului carios
2. Crearea formei de contur
3. Indepărtarea dentinei ramolite în totalitate
4. Extensia preventivă:
5. Asigurarea formei retentiv-neretentive prin:
- paralelism între pereţii verticali
- raport lungime/profunzime convenabil
- unghiuri bine exprimate
- unirea pereţilor laterali cu peretele parapulpar în
unghi de 90
- suprafaţă de contact rugoasă care creşte frecarea
6. Asigurarea rezistenţei
7. Bizotarea marginilor de smalţ în unghi de 35 – 45 (nu se
bizotează pentru ceramică)
8. Protecţia plăgii dentinare
Page  755
7
Inlay-ul de agregare
 Termen introdus pentru a
diferentia rolul de contentie al
aparatului protetic
 Caracteristici
– Incrustatie mai
voluminoasa,mai profunda
– Intinsa pe suprafete
suficient de mari
– De obicei reclama
utilizarea de mijloace
suplimentare de retentie
756
Page  756
Inlay-ul labil (incrustatie in
incrustatie)
Cand nu se poate realiza un

paralelism perfect
Cand paralelizarea reclama
mare sacrificiu biologic
Tehnica - se realizeaza o
incrustatie in alt ax
prevazuta cu o cavitate
retentiv-neretentiva in axul
puntii
757
Page  757
Onlay ¾, 4/5, 7/8
 Onlay 3/4
758
Page  758
Onlay 4/5
759
Page  759
Onlay 4/5 molar
760
Page  760
Onlay 7/8
761
Page  761
Onlay 7/8
762
Page  762
Prepararea pentru terapia de
acoperire
 Se utilizeaza profunzimi diferite ale preparatiei
– Metal
– Placaj fizionomic
» Acrilat
» Compozit
» Ceramic
763
Page  763
Instrumentar
 Pentru preparare
– Freza conje
– Freza cilindrica cu varf drept
– Freza efilata lunga
– Freza efilata scurta
– Freza roata
– Freza flacara
– Freza globulara
 Pentru lustruit
– Freza torpedo diamantata
– Freza torpedo din otel
– Freza efilata cu dilatatie
– Freza flacara
– Freza cilindrica varf drept 764
Page  764
DINTE FRONTAL DINTE LATERAL
1. Santuri de ghidaj 1. Gauri de ghidaj
vestibulare ocluzale
765
Page  765
2. Santuri margine 2. Santuri ocluzale

incizala
766
Page  766
3. Prepararea marginii 3. Prepararea suprafeteti

incizale ocluzale
767
Page  767
4. Prepararea axiala 4. Prepararea axiala
-Sant ghidaj -Sant ghidaj
-Prepararea fetei vestibulare
-Prepararea fetei orale

-Prepararea fetei
-Prepararea fetei orale
-Preparare proximala -Preparare proximala
768
Page  768
5. Prepararea la colet 5. Prepararea la colet
769
Page  769
6. Finisare 6. Finisare
770
Page  770
Metoda substituirii
 Metoda substituirii – cu o piesa protetica
771
Page  771
Metoda substituirii
 Metoda substituirii – prin dubla piesa protetica
772
Page  772
Reconstituirea dintilor tratati
endodontic
773
Page  773
endodontic
774
Page  774
endodontic
775
Page  775
endodontic
776
Page  776
Amprenta în protetica fixă
Catedra
Page  777
de protetică dentară fixă
Când precizia contează
Page  778
Amprenta
Definiţie: este o
reproducere în negativ
a unui relief
Scop : confecţionarea
de modele de lucru, de
studiu, document,
duplicat
Page  779
Clasificarea amprentelor
 Amprenta unitară
 Amprenta sectorială
 Amprenta globală (unimaxilară)
 Amprenta bimaxilară
 Înregistrarea de ocluzie
Page  780
Care sunt obiectivele unei
amprente?
 Să reproducă exact forma, detaliile şi dimensiunile dinţilor preparaţi
 Să redea cât mai fidel limitele cervicale ale preparaţiilor
 Să redea cel puţin 0,5 mm. de structură dentară neşlefuită dincolo de limita
cervicală a preparaţiei
 Să înregistreze exact rapoartele preparaţiilor cu dinţii vecini
 Să reproducă precis ceilalţi dinţi de pe arcadă şi crestele edentate
Page  781
Obiectivele cursului
 Controlul fluidelor
 Evicţiunea gingivală
 Materiale de amprentă
 Portamprente
 Tehnici de amprentare
Page  782
Precerinte ale amprentarii
 1.sanatatea tesuturilor parodontale

 -se realizeaza dupa preparatia dentara si confectionarea
mastii
 -preparatia supragingivala determina minime leziuni
 -daca e o preparatie subgingivala apar leziuni obligatoriu si

atunci atentie la calitatea mastii
 -masca poate reda sanatatea tesuturilor orale

Page  783
Controlul fluidelor bucale
Rulouri de vată şi comprese

Aspiratorul de salivă, aspiratorul chirurgical
Medicaţia antisialogogă
Diga
Abolirea durerii
Page  784
Controlul salivei-diga
Page  785
Controlul salivei-rulouri,discuri
Page  786
Medicaţia antisialogogă
 Anticolinergice: Atropina, diciclomina, bromura de metantelina (Banthine

50mg.) sau bromura de propantelină (ProBanthine 15mg.)
 Prudenţă la bătrâni şi la persoanele cu afecţiuni cardiace sau glaucom
 De elecţie CLONIDINA (antihipertensiv) 0,2 mg.
Page  787
Ecartarea gingivală
 Metoda mecanică- fir retractor

-sistem pasta-presiune
 Metoda mixtă: chemo-mecanică
 Metoda chiuretajului gingival rotativ

 Metoda electrochirurgicală
 Metoda laserului
Page  788
Metoda chemomecanică
Şnururi
Substanţe astringente
Instrumente de introdus
şnurul
Tehnici
Page  789
CONDIŢII
Sănătatea ţesutului
moale
– Nivelul pragului
– Calitatea restaurării
provizorii
– Ajutor suplimentar = 0.12%
clorhexidină apa de gură cu
2 săpt. înainte de
amprentare
Page  790
Evicţiunea gingivală
 pentru a obţine un bun acces al materialului de amprentă subgingival

 Deplasarea laterală a ţesutului moale = cantitate adecvată a materialului
de amprentă
 Deplasarea verticală a ţesutului moale = expune zona dentară neşlefuită
dincolo de limita cervicală a preparaţiei
Page  791
Şnururi de evicţiune
• Răsucite
• Împletite
– Cu mijlocul plin
– Cu mijlocul gol
Page  792
Şnururi de evicţiune
• ţesute
– Au mijlocul gol
– Mai compresive şi ies
mai greu din şanţ
– Se pot îmbiba cu de 2,5
ori mai multă soluţie
– Sunt mai des tăiate
decât prinse de freze
• Impregnate sau
neimpregnate
Page  793
Page  794
Page  795
Şnururi de evictiune
Page  796
Page  797
Substanţe astringente
Clorura de aluminiu
Sulfatul feric
Sulfatul dublu de
potasiu şi aluminiu
Epinefrină racemică
8%
Page  798
Clorura de aluminiu
A se evita concentraţiile
≥ 10%
4min. aplicarea
Retracţie gingivală de 0,1
mm
fără C.I. & efecte
sistemice minime
Page  799
Clorura de aluminiu
Avantaje
» Hemostază moderată
» Deplasare tisulară moderată
Dezavantaje
» Pierdere tisulară moderată
» Distrucţie locală tisulară dacă
se folosesc conc mai mari de
10%
» Gust extrem de neplăcut
Page  800
Şnurul impregnat trebuie lăsat în şanţul gingivo-dentar
cel puţin 4 minute pentru o lărgire de 0,2 mm. (timp de 20
sec.)
 Baharav H, Laufer BZ, Langer Y, Cardash HS – The effect of displacement

time on gingival crevice width. Int J Prosthodont. 1997 may-june 10 : 248-
53.
Page  801
Sulfatul feric
–Sulfatul feric soluţie15.5% ASTRIGEDENT Sulfatul feric

soluţie 20% VISCOSTAT
• Vindecarea este mai rapidă decât în cazul AlCl3

• Se foloseşte 1-3 min.
• Ţesuturile temporar colorate îşi vor reveni în 1-2 zile
• După utilizare , ţesuturile trebuie bine spălate
Page  802
Sulfatul feric
– Soluţie de sulfat feric 15.5%
ASTRIGEDENT Soluţie de
sulfat feric 20%
VISCOSTAT
– Avantaje
– Hemostază excelentă
– Pierdere tisulară minimă
– Deplasare tisulară
moderată
– Timp de acţiune lung
Page  803
Page  804
Page  805
Page  806
Sulfatul feric
– Soluţie de sulfat feric 15.5% ASTRIGEDENT
– Soluţie de sulfat feric 20% = VISCOSTAT
• Dezavantaje
– Colorarea ţesuturilor tranzitorie
– Traumă tisulară moderată
– Gust neplăcut
Page  807 – Interferă cu priza unor materiale dacă nu este

Epinefrina
 Creşterea ritmului cardiac

 Creşterea forţei contracţiilor cordului
 Tahipnee
 Cresterea TA
 Anxietate
TOTAL CONTRAINDICATĂ LA PACIENŢII CARDIACI
Page  808
Instrumente pentru introducerea
şnurului de evicţiune
Page  809
Page  810
Page  811
Armamentarium
Page  812
Page  813
Tehnici
 Introducerea şnurului de evicţiune

 Benzile de retracţie Merocel
 Folosirea spumei Expasyl
Page  814
Procedura practică
Verificarea statusului
ţesutului moale
– Dacă sângerează
• hemostază
• Dacă nu se poate face
hemostază
– Verificarea adaptării marginale
a lucrării provizorii, finisare şi
lustruire
– Prescrierea de CH ţi amânarea
amprentei
Page  815
Page  816
Procedura practică
 izolare
 Se măsoară adâncimea
şanţului gingivo-dentar pentru
alegerea grosimii şnurului
 Se impregnează şnurul în
substanţa astringentă
 Se înfăsoară şnurul în jurul
dintelui şi se introduce în
şanţul gingivo-dentar
– Se începe din zona proximală
Page  817
Plasarea şnurului
Page  818
Plasarea snurului
 Trebuie evitata presiunea

şi inserarea exagerată
– Lezarea inserţiei epiteliale
– Lezarea ţesutului gingival
– Creşte hemoragia
Page  819
Cu un şnur sau cu două
şnururi???
 Tehnica cu un şnur
– Simplă & rapidă
– De elecţie în 90% din cazuri
– Adâncimea şanţului ≈ grosimea
şnurului.
• #000 (negru) = 0.5mm
• # 00 (galben) = 0.8mm
• #0 ( mov) = 1.0mm
• #1 (albastru) = 1.2 mm
• # 2 (verde) = 1.4mm
• # 3 (roşu) = 1.5mm
Page  820
Tehnica cu un şnur
În special pentru dinţii

anteriori
În sanţurile adânci

– Ţesutul poate colaba
deasupra şnurului = accesul
materialului de amprentă
restricţionat
Page  821
Page  822
 Tehnica cu un şnur
– Snurul trebuie să fie vizibil în şanţ, (dacă nu e vizibil=prea subţire)
– Se menţine în jur de 5 minute şi se scoate înainte de injectarea materialului

de amprentă
Page  823
Page  824
Page  825
Page  826
Page  827
Page  828
Page  829
Page  830
Page  831
Page  832
Tehnica cu doua şnururi
Tehnica cu doua şnururi

– cronofagă
– Pentru şanţuri adânci
– Dacă sunt dificultăţi în

obţinerea hemostazei
Page  833
Tehnica cu două snururi
etape
– Un snur subţire (mărimea 000 - 00 ) se
plasează adânc în sanţul gingival(în fundul
şanţului) sub marginile preparaţiei pentru
a controla umiditatea şi hemoragia
– un snur mai gros se plasează deasupra
(0-1) şi se lasa in jur de 5 min.
– Snurul de deasupra este indepărtat inainte
de injectarea mat de amprentă
Page  834
Page  835
Tehnica cu două snururi
selectivă
În anumite zone ,în
special interproximal
Se introduce o mică

bucată de şnur în zona
repectivă iar apoi se
introduce în totalitate
(360º) al doilea şnur
Page  836
Tehnica cu două şnururi
Page  837
Sfaturi
 Nu realizaţi pragul mai adânc de 0,5 mm subgingival

 Lucrările provizorii trebuie să aibă o excelentă adaptare marginală
cervicală şi să fie foarte bine lustruite
 Succesul amprentei finale depinde în mare măsură de sănătatea ţesutului
moale
Page  838
Benzile de retracţie Merocel
 Hidroxilat polivinil acetat
 Material sintetic absorbant hemostatic
 Se menţin cu ajutorul coroanelor provizorii 10-15 min.
Page  839
Folosirea spumei Expasyl
Page  840
Aplicarea materialului
Page  841
reclama
Page  842
coltene
Page  843
Utilizare magic foam
Page  844
Magic foam
Page  845
Metoda chiuretaj gingival rotativ
Page  846
Page  847
Metoda electro-chirurgicală
Page  848
Metoda electro chirurgicala
Page  849
Materiale de amprentă
Poggioli 1953 Bratu 1994

1. materiale rigide şi semirigide ireversibile (gips, acrilat, paste ZOE)
2. Materiale rigide reversibile (compounduri, ceruri, materiale
bucoplastice)
3. Materiale elastice reversibile (hidrocoloizii agar-agar)
4. Materiale elastice ireversibile (hidrocoloizii ireversibili, elastomerii de
sinteză: polisulfuri,siliconi, polieteri)
Page  850
Hidrocoloizii reversibili
 Avantaje: hidrofili, timp de lucru mare, ieftini, nu este necesară lingură

individuală
 Dezavantaje: lipsa stabilităţii dimensionale, rezistenţă scăzută la rupere,
echipament special necesar
 Amprentele trebuie turnate imediat
Page  851
Polisulfide
 Avantaje: rezistenţă la rupere mare, radioopac, cel mai ieftin elastomer

 Dezavantaje: miros neplăcut, timp de priză lung(12 min.), pătează
 Amprentele trebuie turnate în prima oră
Page  852
Siliconii de condensare
 avantaje: timp de priză scurt, inodor, poate avea orice culoare

 Dezavantaje: capacitate de umectare a suprafeţelor scăzută, hidrofob,
stabilitate dimensională scăzută
 Modelul trebuie turnat în prima oră după amprentare
Page  853
Siliconii de adiţie
 Avantaje: stabilitate dimensională, contracţie de priză minimă, timp de

priză scurt
 Dezavantaje: hidrofobi, capacitate de umectare scăzută, priza este
inhibată de unele mărci de manuşi
 Turnarea modelelor poate fi amânată
Page  854
Page  855
Polieterii
 Avantaje: stabilitate dimensională, precizie, timp de priză scurt, hidrofil,

dispozitiv automat de malaxare disponibil
 Dezavantaje: rigiditate foarte mare, imbibiţie, timp de lucru scurt
 Prudenţă în timpul demulării
Page  856
Proprietăţile materialelor de
amprentă elastice
 Capacitatea de umectare a materialelor
 Tixotropismul
 Vâscozitatea
 Rezistenţa mecanică
 Deformarea permanentă
 Contracţia de priză
 Stabilitatea dimensională
Page  857
Capacitatea de umectare a
suprafeţelor
Page  858
Capacitatea de umectare a
suprafeţelor
Page  859
Tixotropism
Capacitatea unui
material de a curge
când este supus
presiunii
Page  860
Vâscozitatea
 Consistenţă chitoasă PUTTY

 Consistenţă crescută HEAVY BODY
 Consistenţă medie MEDIUM BODY
 Consistenţă fluidă LIGHT BODY
Page  861
H R polisulf Silicon Silicon polieteri
c a
Deformare 1,2 2,1 0,5 0,3 1,1
permanenta
Variatii >5 0,25 0,6 0,05 0,3

dimens
Dupa 24h
Contractie 0,15 0,2 0,3 0,05 0,2
priza /0,5
Page  862
Malaxarea
Manuală
În pistol
Automată
Page  863
Page  864
Portamprente
Suporturi rigide în care se aplică materialele de

amprentă
Standard : Metalice , din mase plastice
Individuale : Acrilat, compozit, poliesteri
Page  865
Page  866
Page  867
Page  868
Page  869
Linguri din plastic
Page  870
Page  871
Page  872
Page  873
Lingură individuală
Page  874
Lingura individuală
-se trasează cu creionul limitele lingurii individuale

– Se aplică o folie de ceară care se secţionează la linia
creionului
– Se fac trei stopuri ocluzale
• Pe cuspizii nefuncţionali ai dinţilor nepreparaţi
– Se adaptează o folie de aluminiu deasupra cerii
• Împiedică ceara să contamineze materialul din care se confectionează lingura
• Crează macroretenţii
– Se adaptează materialul fotopolimerizabil la model
– Se realizează un mic mâner si retenţii
– Se fotoplimerizează
Page  875
Page  876
Page  877
Page  878
Page  879
Page  880
Accesorii pentru amprentare
Page  881
Page  882
Page  883
Tehnici de amprentare
 Amprenta în dublu amestec

 Amprenta de spălare
 Amprenta monofazică în lingură individuală
 Amprenta pentru RCR
 Amprenta bimaxilară
 Amprenta cu tub de cupru
 Înregistrarea ocluziei
Page  884
Etapele amprentării
 Alegerea portamprentei şi a materialelor de amprentare

 Pregătirea pacientului în vederea amprentării
 Amprentarea propriu-zisă
 Controlul amprentei
 Dezinfecţia amprentei
Page  885
Page  886
Page  887
Page  888
Page  889
Page  890
Page  891
Page  892
Amprenta în dublu amestec
 Este o amprentă într-un singur timp

 Utilizează un singur material în consistenţe diferite care fac priză în
acelaşi timp
 Tehnica se pretează pentru siliconi, polieteri, polisulfuri şi hidrocoloizi
reversibili
 Vâscozitatea celor două materiale să fie apropiată
Page  893
Etapele
Aplicarea adezivului pe lingură

Îndepărtarea firelor de retracţie
Prepararea materialului de consistenţă crescută şi
încărcarea portamprentei
Prepararea materialului fluid şi aplicarea lui în şanţul
gingival şi pe preparaţie cât şi pe materialul de
consistenţă crescută din portamprentă
Aplicarea portamprentei pe câmpul protetic
Îndepărtarea amprentei după priză şi controlul
acesteia
Page  894
Materialul de amprentă se contractă
spre centru
Page  895
Page  896
Page  897
Page  898
Page  899
Page  900
Amprenta în dublu amestec
aplicaţie practică
 24-coroană mixtă metalo-ceramică

 25-onlay MOD
 26-coroană parţială 4/5
Page  901
Page  902
Page  903
Page  904
Page  905
Page  906
Page  907
Page  908
Page  909
Page  910
Page  911
Page  912
Page  913
Page  914
Page  915
Probleme
Page  916
Amprenta de spălare (wash-
tehnique)
 Este o tehnică în doi timpi
 Se folosesc materiale de consistenţe diferite (chitoasă şi fluidă)
 În primul timp se ia amprentă cu materialul chitos
 În al doilea timp se corectează prima amprentă cu material fluid
Page  917
Etapele
Se aplică adezivul pe interiorul portamprentei

Se inseră firele de retracţie
Se prepară materialul chitos , se inseră în
portamprentă şi se ia amprenta
După priza materialului, se îndepărtează amprenta şi
se taie zonele retentive, zonele interdentare ale
marginilor gingivale ale preparaţiilor şi se crează
canale de refluare
Se îndepărtează firele de retracţie
Se prepară materialul fluid şi se aplică în şanţul
gingival şi pe preparaţie cât şi pe materialul chitos din
portamprentă
Se aplică portamprenta pe câmpul protetic
Se îndepărtează amprenta după priză şi se face
controlul acesteia
Page  918
Page  919
Page  920
Page  921
Page  922
Page  923
Page  924
Page  925
Page  926
Page  927
probleme
Page  928
Page  929
Amprenta monofazică în lingură
individuală
Stratul de material de
amprentă este uniform
Portamprenta se poate
poziţiona cu precizie
Portamprenta
individuală este mai
uşor de folosit datorită
volumului scăzut
Page  930
Page  931
Page  932
Page  933
Controlul amprentei
 Lipsa de reproducere a detaliilor

 Prezenţa golurilor la nivelul limitei cervicale a preparaţiilor
 Desprinderea amprentei de portamprentă
Page  934
Page  935
Page  936
Greşeli
 Evicţiune gingivală incorectă (inadecvată, soluţii de retracţie

îndepărtate insuficient)
 Alegerea incorectă a portamprentei (dimensiune, retenţii)
 Lipsa deretentivizării zonelor puternic retentive
 Utilizarea mănuşilor de latex în timpul malaxării
 Folosirea materialelor de amprentă expirate
 Omogenizarea incorectă a materialului de amprentă
 Prezenţa salivei sau a sângelui în şanturile gingivo-dentare
 Poziţionarea incorectă a portamprentei
 Cantitate insuficientă de material în lingură
 Depasirea timpului de lucru
 Îndepărtarea amprentei înaintea prizei
 Îndepărtarea amprentei prin mai multe mişcări
PageDezinfecţia
 937 incorectă ( soluţie inadecvată, timp)
Page  938
JPD 2005 , 94 112-7.
Ruperea materialului de amprenta
subgingival
Page  939
Bule de aer
Page  940
Fuga materialului fluid
Page  941
Page  942
Page  943
Amprenta pentru RCR
Page  944
Page  945
Page  946
Page  947
Page  948
Page  949
Page  950
Page  951
Amprenta bimaxilară
Indicaţii
 Ocluzie stabilă ( să existe stop ocluzal distal)
 1-2 coroane solo
 RCR
Page  952
contraindicaţii
 Mai mult de 2 coroane solo

 Punţi
 Coroane elemente de agregare pentru proteze
 Pacientul nu poate să ocludă în IM cu lingura în cavitatea bucală
 Ocluzie instabilă
Page  953
 Tehnica clasică
 Amprenta laminară
 Tehnica H & H
Page  954
Page  955
Page  956
Page  957
Page  958
Page  959
Page  960
Page  961
Page  962
Page  963
Page  964
Page  965
Page  966
Amprenta bimaxilară tehnica
laminară
Page  967
Page  968
Page  969
Tehnica H & H
hidraulica şi hidrofobică
Page  970
Page  971
Page  972
Amprenta cu tub de cupru
Page  973
Page  974
Page  975
Page  976
Page  977
Dezinfecţia
Soluţie de
glutaraldehidă 2%
Spray cu iodoform
Pot apărea
distorsionări ale
amprentelor la imersia
prelungită (HC rev şi
irev sau polieteri)
Page  978
Înainte de turnarea modelului
Debublizer
Page  979
Înregistrarea ocluziei
ce poziţie înregistrăm?
 Ocluzie stabilă : pacienţi cu contacte ocluzale stabile în IM, DVO normală
-poziţionarea manuală a modelelor în IM
-înregistrarea poziţiei de IM
 Ocluzie instabilă:pacienţi cu contacte ocluzale instabile, DVO incertă
-înregistrarea poziţiei RC
 Fără ocluzie: pacienţi fără contacte ocluzale între dinţii restanţi
-înregistrarea RC cu ajutorul şabloanelor de ocluzie
Page  980
Înregistrarea de ocluzie
 Reprezintă o amprentă a feţelor ocluzale (margini incizale) ale ambelor

arcade aflate în raportul dorit
 Trebuie să cuprindă cât mai mulţi dinţi
 Nu trebuie să depăşească ecuatorul clinic
 Nu trebuie să acopere sub nici o formă părţile moi deoarece acestea
reprezintă zone reziliente
 Nu trebuie să fie perforată în cazul înregistrării RC
Page  981
Materiale
 Ceară de ocluzie (Beautypink)

 Ceară cu adaos de pulberi metalice (cuprowax)
 Ceară armată cu folie de aluminiu (aluwax)
 Pastele ZOE-colofoniu pe diferite suporturi
 Polieteri speciali (Ramitec-ESPE)
 Siliconi de adiţie speciali ( Dimension Bite- ESPE, Regisil 2x- DeTrey,
Kristall – Omicron dental, etc.)
Page  982
Page  983
Page  984
Page  985
Page  986
Page  987
Page  988
Page  989
Page  990
Page  991
Page  992
Page  993
Page  994
Page  995
Page  996
Page  997
Page  998
Page  999
Page  1000
Page  1001
Page  1002
Page  1003
Page  1004

c1 Epr - Sadam

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

c1 Epr - Sadam

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1

Poate fi considerat sistem musculo-scheletal

 Sistem functional complex (functii proprii)

-sec. XIX si debut sec.XX singura patologie atm= anchiloza si luxatia

-1940- apar tratamente noi temporo-mandibulare si ocluzale

-1951 Sicher apare prima carte despre bolile ATM

-1952 Travell introduce notiunea de myofascial syndrome

-1953 Ackermann cartea Mechanisme des machoires

-1956 Schwartz atribuie durerile spasmului muscular si descrie SAD

-1961 Laskin introduce notiunea de durere miofaciala si sindrom

-anii 1970 Lauritzen,Thomas, Ramfjord, Dawson

-Diferite nume –disfunctie cranio-mandibulara

Termenul deriva din numele sindrom algo-

In ultimii ani progrese semnificative datorita noilor

-Cel mai frecvent boala apare la bolnavii sex feminin (75-90%)

-virsta aparitiei bolii intre 15 si 45 ani

-proportia afectarii: 10% din populatia adulta

-un sfert din populatia considerata normala prezinta zgomote articulare

- in 10-32% din cazuri exista afectare articulara

-sindromul se manifesta in tari cu nivel socio-cultural ridicat

1. Teorii mecano-dentare – ipoteza Costen

Pierderea dimensiuni verticale normale

distonii ale muschilor distalizarea condililor

•hipertrofia mucoasei tubare

FACTORI DIRECTI FACTORI INDIRECTI

FACTORI DIRECŢI FACTORI INDIRECŢI

•LEZIUNI ODONTALE CORONARE •BOALA PARODONTALĂ

Teoria zonelor trigger

SPASME, CONTRACTURI , OBOSEALA, DURERE

Homeostazia normala (Interval de normalitate)

Dishomeostazia manifesta (compensata)

Declansarea bolii necesita ASOCIEREA mai multor factori :

 1.Factori somatici locali

1.TULBURARI ALE OCLUZIEI

Sunt cu atit mai nocive cu cat:

3. MODIFICARI ALE DVO

Modificarile importante, bruste si mai ales unilaterale

 Finalul tratamentuilui nu creeaza totdeauna conditiile unui

 De regula bolnavii SADAM amintesc despre un tratament

5. ANOMALII OCLUZALE DE ORIGINE SCHELETICA

8. TRAUMATISME MASIV FACIAL

= actioneaza ca un element catalizator pentru disfunctie

 Cel mai frecvent sint tulburari metabolice sau endocrine

 In aproximativ 20% din cazurile de SADAM cauza nu poate fi

1. Semne clinice articulare;

1. Durerea musculara (mialgia)

 Deseori inaugurale, s.f. jena,oboseala,tensiune

 Pacientul arata locul durerii:

 Caracteristica esentiala : dispar dupa anestezie locala

 are durere referita la nivelul cavitatii bucale ( limba,faringe,palat dur),

 Trismusul intermitent atesta o contractura musculara pe elevatori

 Favorizat de o bruxomanie nocturna- e maximal dimineata, cedeaza

 Declansat de o crispare diurna , va fi maximal spre sfirsitul zilei, cedeaza

 Trismusul poate fi si unilateral si atunci deviaza mandibula de partea

 Crestere de volum uni sau bilaterala

Semne clinice fundamentale:

Se asociaza cu – cresterea amplitudinii

 Cap condilian blocat inaintea eminentei temp.

 CEFALITE sau migrene,durere cap,nevroze

•disfunctii articulare •disfunctii parodontale

•diskinezia oro-faciala •disfunctia masticatorie

•Fracturi, fisuri dentare, abrazie

 Cea mai grava forma de parafunctie

 6-20% dintre adulti