ESTETICA

DENTOSOMATO-FACIALA

DEFINITIA
ESTETICII

STIINA CARE SE
OCUP CU STUDIUL
FRUMOSULUI N
NATUR, N ART, N
VIAA SOCIAL I
PRODUCTIV

ESTETICA
FACIALA

efinitie
Estetica dento- somato- faciala este
stiinta care se ocupa cu studiul
frumosului la nivel dento- somato- facial,
a dizarmoniilor care apar n aceasta
relatie i a mijloacelor de prevenire i
corectie

ESTETICA FACIALA

PREMISELE ANATOMICE ALE ESTETICII

DENTO- SOMATO- FACIALE

PREMISELE ANATOMICE ALE ESTETICII

DENTO- SOMATO- FACIALE

ARMONIA GLOBALA FACIALA

METODA DESCRIPTIVA

METODA CANONICA

METODA DESCRIPTIVA

Greuze
Stroganov copil

Bronzino- Cap de femeie

Jean Simeon Chardin

Autoportret

METODA
DESCRIPTIVA

DANTE

ERASMUS DIN ROTTERDAM

VOLTAIRE

METODA CANONICAcadrul facial

FATA ROTUNDA

FATA OVALA

FATA
DREPTUNGHIULARA

FATA-FATA-- FIGURA
FIGURA

FATA PATRATA
FATA
TRAPEZOIDALA

METODA
CANONICA

LINIA INTERSPRINCENARA

PLANUL MEDIAN

TRH

METODA
CANONICA

Oph

REPERE
ORIZONTALE

Ln. bisprancenara
Ln. bipupilara

Ln. subnazala
Ln. bicomisurala
St. labio-mentonier
GN

Planul medio-sagital
METODA
CANONICA
REPERE
VERTICALE

-planul medio- sagital;

-ln. prin unghiul intern
al ochiului;
-ln. prin pupila;
-ln. prin unghiul extern
al ochiului;
-tangenta la Zygion.

PROPORTII

PROPORII

EVALUAREA PROPORTIILOR ETAJELOR FETEI

-METODE

M. Leonardo Da Vinci: Sn-Gn=Sn-N;

M. Da Vinci modificata: Oph-Sn=Sn-Gn;
M. Boianov:Dist.
Intercomisurala=Stomion-Gn;
M. Boianov modificata: dist.
Interpupilara= Stomion-Gn;
M. Willis: Fanta labiala- fanta
palpebrala= Sn-Gn;
M. compasului de aur Appenrodt: SnGn(gura inchisa)= 3/5Sn-Gn(gura
deschisa).

Etajul superior:
Localizare
Forma
(tesita,medie,bombat
a);
Dimensiuni(inalta,me
die,joasa)

Etajul mijlociu:

Localizare;

dist. intre unghiurile

interne ale ochilor
=34mm;
dist. interpupilara
=65mm
perpendicularele n
unghiurile interne ale
ochilor sunt tangente la
narine;
distanta dintre unghiurile
interne ale ochilor
=lungimea unei fante

PROPORII LA NIVELUL ETAJULUI

MIJLOCIU AL FEEI

PROPORII LA NIVELUL ETAJULUI

MIJLOCIU AL FEEI

Etajul inferior:

Etajul inferior:

II

III
IV
I I

V
V

Perpendiculare
le din
unghiurile
interne ale
ochilor indica
marimea
minima a
fantei labiale;
clasificarea
RICKETZ.

Etajul inferior:

Buza superioara= 1/3 Sn-Gn;

Fanta labiala este la unirea a 1/3 cu 2/3 a
etajului inferior;
Santul labio- mentonier imparte distanta fanta
labiala- Gn n doua jumatati;
Criteriul Burstone :n repaos buzele abia se
ating, fara efort sau dezvelesc max 2-3 mm de
la nivelul incisivilor
Rosul buzei superioare= rosul buzei inferioare
(sau b. sup.=1/3 i b. inf.= 2/3);
Fanta labiala= 1/3 din latimea fetei la acest
nivel;

Sirul lui Fibonacci : dist.

intercomisurala- dist. intre
unghiurile externe ochi- latimea
fetei la nivelul ln.
intersprincenare;
proportii de aur la nivelul fetei:

Trh- unghi ext. ochi/ unghi ext. ochi- Gn = S

Trh- aripa nas/ aripa nas- Gn =S
H piramida nas/ l aripi nas = S

indici faciali:
I facial sup.= Oph-Pr./Zy-Zy X 100
I facial total =Oph- Gn /Zy-Zy X 100
Zy-Zy =3X Ecm-Ecm
I nas=h piram.Nas/latime piram nas X100

ANALIZA
CANONICA

ARMONIA PROFILULUI

METODA DESCRIPTIVA

METODA CANONICA

ARMONIA PROFILULUI
-METODA DESCRIPTIVA

APRECIERE GLOBALA

FRANTZ JOSEPH
DE HABSBURG
CONCAV

CONVEX

DREPT

ARMONIA PROFILULUI
-METODA DESCRIPTIVA-

TREAPTA LABIALA

ARMONIA PROFILULUI
-METODA CANONICA

APRECIEREA EGALITATII ETAJELOR

SUPERIOR

MIJLOCIU

INFERIOR

ANALIZA PROFILULUI
-METODA CANONICAUNGHIUL LUI HADJEAN
Gl

Linia E

N 150-160

Or

P.Frankfurt

P.Camper
90-110
P. Izard

P. Simon

Go

Po

ECHILIBRUL ESTETIC AL
CAVITII ORALE

ECHILIBRUL ESTETIC AL CAVITII

ORALE

BUZELE
ARCADA DENTO- ALVEOLAR
GINGIA
DINII

ECHILIBRUL ESTETIC AL
CAVITII ORALE

BUZELE

BUZA
SUPERIOAR
BUZA
INFERIOAR
FANTA LABIAL

omponenta epiteliala Componenta musculara

COMPONENTA MUSCULARA
Muschii pielosi periorali
- muschi dilatatori
Plan profund:

ms.canin,

ms. buccinator,

ms.patratul barbiei,

ms.motul barbiei

Plan superficial
ms.ridicator comun al buzei
superioare si aripii nasului
ms. mic zigomatic
ms. mare zigomatic
ms.rizorius
ms.triunghiular al buzelor
ms pielos gat

COMPONENTA MUSCULARA
Muschii pielosi periorali - muschi constrictori
Ms.orbicular al buzelor
Ms.compresor al buzelor
! Modiolus
(nodulul comisural)

PRINCIPII FUNDAMENTALE DE
ESTETIC

-Primul mparat roman

-Pax Romana / Pax Augusta
40 de ani de domnie
-Epoc de mare deschidere i
evoluie cultural

Octavianus Augustus
63 BC 14 AC

Arhitectul mparatului
Octavian Augustus
Autorul primului tratat
de arhitectur De
ArhitecturaArhitectul,

Marcus Vitruvius Pollio

70 BC.- 25 BC

omul de
cultur, desigur medicul ,
trebuie s aib solide
cunotine de mecanic,
geometrie, s tie multe
legende, s-i fi ascultat cu
srguin pe filozofi, s
tie muzic, s nu ignore
medicina , s cunoasc
soluiile juritilor, s aib
cunotine de astrologie i

Cerinele unei construcii:

FERMITAS
VENUSTAS
UTILITAS

Opera Garnier

ARCADA DENTO-ALVEOLAR

FERMITA
S

VENUSTAS
UTILITAS

Cladirea Parlamentului din Ujjayanta- India

Echilibrul formelor arhitecturale

- VITRUVIUS
(arhitectul imparatului Octavian Augustus)De Arhitectura-

Convenien
Distribuie
Proporie
Ordonare
Euritmie
Dispoziie
Simetrie

CONVENIENTA
=alcatuirea corecta a operei in care detaliul este
hotarat de natura, loc, obiceiuri,etc

Biserica Sf.Vasile din Moscova

DISTRIBUTIA
= repartitia inteleapta a spatiului, materialelor si
fondurilor

Palatul Versailles

DISTRIBUTIA

Diastema

Treme

Incongruente dentare

dimensiunea arcadei dentare trebuie sa

urmareasca dimensiunea arcadei alveolare

ABATERI DE LA NIRUIREA DENTAR

ARMONIOAS

PROPORTIA= raportul
matematic al partilor
Proportia de Aur

Euclid

Pitagora

PROPORTIA DE AUR

TRIUNGHIUL DE AUR
(AL LUI PITAGORA)

DREPTUNGHIUL DE AUR

CEA MAI FRUMOASA FIGURA GEOMETRICA

ELEMENTARA ESTE TRIUNGHIUL

Sirul lui Fibonacci

0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34

SIRUL LUI FIBONACCI

SIRUL LUI FIBONACCI

COMPASUL DE AUR

PROPORTIA DE AUR LA
NIVEL DENTAR

CANONUL N ARHITECTURA
-urmareste proportia si simetria-

Modulul este raza unei coloane;

latimea constructiei=27 moduli;
inaltimea coloanei=14 moduli;
inaltimea capitelului= 1modul;
inaltimea arhitravei=1modul;

Vitruvius

CANONUL SCULPTURII

Inaltimea fetei se include de

10 ori inaltimea corpului;
capul este modul pentru corp
asa cum raza colonadelor
este modulul pentru templu;
lungimea capului se include
POLYCLET
n corp de 7 ori
degetul trebuie raportat la
palma, palma la antebrat,
antebratul la brat iVITRUVIUS
bratul la
corp
fata este de 3 ori lungimea
nasului
canonul egiptean: mediusul
se inscrie de 19 ori n
inaltimea corpului.

PROPORII DIMENSIUNI

INDICII PONT:
- LUNGIMEA ARCADEI=60 mm
- LIMEA ARCADEI N ZONA MOLAR=50 mm
- LIMEA ARCADEI N ZONA
PREMOLAR=40 mm

LATIMEA MAXIMA A ARCADEI:EKM-EKM

ARCADA DENTAR
PROPORII
DIMENSIUNI

INDICELE DE ARCAD:

LAIMEA MAXIM A ARCADEI x 100 = 83

LUNGIMEA MAXIM A ARCADEI

ORDONAREA
= randuirea convenabila a
partilor raportata la proportie
si simetrie

Opera de stat din Viena

ORDONAREA DINILOR PE ARCAD

IC 1/1, IL 1/1, C 1/1, PM 2/2, M 3/3

ANOMALII ALE
ORDONRII DINILOR
PE ARCADA

EURITMIA
= ritmul arhitectural similar ritmului melodic

Templul zeitei
Ahena
Parthenos-

ARITMIE

Opera din Sidney

Gaudi - La Sagrada Familia- Barcelona

CONTINUITATEA vs
DISCONTINUITATEA
ARCADEI

TREME
DIASTEME

CONTINUITATEA vs DISCONTINUITATEA
ARCADEI
EDENTAIE N
ZONA FRONTAL

EDENTAIE N
ZONA LATERAL

DISPOZITIA
=dispunerea spatiala a partilor si

obtinerea unui efect elegant

DISPUNEREA DINILOR LA
NIVELUL ARCADEI

O
Sistem cartezian de axe

Rene Descartes

DISPUNEREA DINILOR MAXILARI PE

ARCAD in sens mezio-distal fa de
o ax vertical (in grade)

IC
IL
C
PM1
PM2
M1
M2
M3

2,23
10,22
19,99
31,84
42,48
57,02
73,33
88,42

DISPUNEREA DINILOR
MANDIBULARI PE ARCAD in sens
mezio-distal fa de o ax vertical
(in grade)
O
F

IC
IL
C
PM1
PM2
M1
M2
M3

3,45
12,39
21,41
32,21
52,31
69,74
78,15
88,43

ANOMALII ALE DISPUNERII

DINILOR LA NIVELUL ARCADEI

RELATIA DE OCLUZIE
Rapoarte interarcadice armonioase

Extraoral: etaje faciale egale

trepta labiala
normala
profil plan convex.
Intraoral:Contacte dentodentare multiple,
stabile,uniform distribuite
Curbe de ocluzie

MALOCLUZIA-implicatii
asupra esteticii dentosomato-faciale

La nivel facial:
modificarea rpoartelor
dintre etajele fetei
Alterarea profilului ,
modificarea treptei labiale
Intraoral: contacte dento
dentare instabile, neuniform
distribuite, reduse ca numar
Modidicarea curbelor de

Ocluzie deschisa

Ocluzie cap la cap

Ocluzie adanca

Modificarea over-jet-ului
Modificarea over bite-ului

PERSPECTIVA

Jean Antoine Watteau- Perspectiv

PERSPECTIVA- perceptia vizuala diferita a

dintilor din zona anterioara fata de cei
din zona poterioara care par mai mici si
mai intunecati
AMBRAZURI CONVEXITI

ALTERAREA PERSPECTIVEI
Alterarea
perspectivei prin
ignorarea conditiei
de suprapunere
partiala

Alterarea perspectivei
prin ignorarea conditiei
de descrestere a
dimensiunilor dintilor din

SPAIUL LATERAL NEGATIV

zona delimitata intre fetele vestibulare ale

dintilor laterali si mucoasa jugala, care pare
intunecata in timpul exercitarii functiei
fonetice sau a zambetului
Faciliteaza aparitia contrastelor

SIMETRIA
=realizarea formelor si
volumelor egale fata de o axa

Florena

SIMETRIA

Van EyckSotii Arnolfini

Mae West
Salvador Dali- Chipul lui Mae
West ca apartament
suprarealist

ARCADA DENTARA

SIMETRIApresupune
existenta unui ax
central (planul
medio-sagital) in
jurul caruia este
asezata compozitia,
cu cele doua
jumatati
reflectandu-se una
in cealalta mai mult

ASIMETRIA ARCADELOR DENTARE

ASIMETRIA ARCADELOR DENTARE

ARCADA DENTO-ALVEOLAR

GINGIA - CONTUR

ARCADA DENTO-ALVEOLAR

GINGIA CONTUR

FESTON GINGIVAL
FIN FESTONAT

FESTON GINGIVAL FERM APLATIZAT

Aspect de coaja de portocala

GINGIE- aspect

Localizarea punctelor de zenit gingival (puncte

da maxima concavitate la nivelul marginii
gingivale) in raport de axele dentare: usor spre
distal la incisivii centrali si la canini, in
conntinuarea axei la incisivii laterali

ARCADA DENTO-ALVEOLAR
ALTERAREA CONTURULUI GINGIVAL

ARCADA DENTO-ALVEOLAR

CULOAREA

PIGMENTI NATURALI-DINTI LA NEGROIZiI

COLORATIE ROZ

ARCADA DENTO-ALVEOLAR

CULOAREA-COLORRI PATOLOGICE

Coloratie rosie intensa

Coloratie rosie violacee

ARCADA DENTAR

GINGIA -CONTRAST

ECHILIBRUL
ESTETIC AL
CAVITII ORALE

DINII

CONTUR
CONTRAST
FORM
PROPORII I DIMENSIUNI
CULOAREA
UMBR I LUMIN
ILUZIA OPTIC

CONTURUL

ANOMALII DE CONTUR

CONTRASTE

FORMA

FORMA

DINTII ARCULUI
ANTERIOR

DINTII ARCULUI ANTERIOR

DINTII ARCULUI ANTERIOR

LINIA GINGIVAL

PROFILUL INCISIVILOR

DINII ARCULUI ANTERIOR

(LOMBARDI)

1.DECUPAJ INCIZAL
2.DECUPAJ GINGIVAL

importanta ambrazurilor
ambrazura incizala,
ambrazura cervicala,
ambrazura vestibulara,
ambrazura orala

1.LINIA INCIZALA
ARMONIOASA

DINTII ARCULUI ANTERIOR

( FRUSCH AND FISCHER )
2

2.TULBURAREA
ARMONIEI LINIEI
INCIZALE
3

3. DESCRIEREA
TRIDIMENSIONALA A
LINIEI INCIZALE
4

4.AMBRAZURILE INCIZALE

FORMA

DINI DIN ZONA LATERAL

VARSTA
T
A
N
A
R
A

FORMA DINTILOR IN FUNCTIE DE

VARSTA, PERSONALITATE SI
APARTENENTA LA SEX(LOMBARDI)

SEX
F
E
M
E
I
E

FORMA DINTILOR IN FUNCTIE DE

VARSTA, PERSONALITATE SI
APARTENENTA LA SEX(LOMBARDI)

PERSONALITATE
p
u
t
e
r
n
i
c
a

FORMA DINTILOR IN FUNCTIE DE

VARSTA, PERSONALITATE SI
APARTENENTA LA SEX(LOMBARDI)

ANOMALII DENTARE DE
FORMA

ANOMALII DENTARE DE VOLUM

ANOMALII ALE INTEGRITII

CORONARE

ABRAZIE

ANOMALII ALE INTEGRITII

CORONARE
LEZIUNI ODONTALE CORONARE

ANOMALII DE STRUCTUR
DISPLAZII I DISTROFII
dentinogeneza i amelogeneza imperfecte, dinti Turner

DINII

DIMENSIUNI , PROPORII
TEXTUR
ILUZIA NATURALULUI
CULOARE
UMBR SI LUMIN
ILUZIA OPTIC

DIMENSIUNI
PROPORII

TEXTURA

LOBII
STAREA DE
SUPRAFA
UNGHIUL DE
TRANZIIE

LOBII

TEXTURA

STAREA DE
SUPRAFA

TEXTURA

ZONA (UNGHIUL)
DE TRANZITIE

RECONTITUIREA
METALO-CERAMIC A
UNUI DINTE TNR

DINTE TNR

ILUZIA NATURALULUI
RECONTITUIREA METALOCERAMIC A UNUI DINTE
VRSTNIC

DINTE VRSTNIC

DINIIROLUL CULORII

PERCEPTIA
CULORILOR

ADITIA CULORILOR- SUBSTRACTIA CULORILOReste o proprietate a este o proprietate a

pigmentilor
luminii incidente
si filtrelor de culoare
PARTITIA CULORILOR (fuziunea
spatiala a culorilor)-tehnica
utilizata de catre pictorii
pointillisti punctele de culoare
utilizate in sugestia
perspectivei
Pigmentii utilizati in restaurarile ceramice

FORMA STRUCTURA

CULOAREA

TRIDIMENSIONALA

STRUCTURA TRIDIMENSIONALA

LUNGIME
LATIME
ADANCIME

TENTA = CULOAREA
SATURATIA =
INTENSITATEA NUANTE
LUMINOZITATEA =
RAPORTUL ALB/ NEGRU

DINII- ROLUL CULORII

TENTA

SATURAIA

LUMINOZITATEA

Saturatia
Nuanta

Sistemul
Munsell

Luminozitatea

Nuantele (10): grena, grena albastru, albastru,verde-albastru,

verde, galben verde, galben, galben-rosu, rosu-divizate 10 000 de
nuante
Luminozitatea 10 segmente- fiecare divizata la randul ei 1000
grade de luminozitate
Saturatia (intensitatea, concentartia nuantei)

NATURA SPECTRALA A
CULORILOR
Culoarea nu este o proprietate a unui obiect ci mai
mult o calitate a luminii pe care acesta o reflecta

Curba spectrala

Metamerie optica

ALEGEREA CULORILOR
Stabilirea conditiilor generale
1.Conditiile sursei care emite lmina de lucru
(distributia energiei spectrale):
a. Intensitatea luminii
Raport optim
lumina/caldura
Solicitarea
vizuala:
Cantitate de
lumina
suficienta
perceptiei
detaliilor

Diminuarea
efectului de halou
Diferentele deBlocarea umbrelor Varsta
iluminare :raportul
medicului:
dintre intensitatea
Intensitatea
luminii de lucru si
luminii necesara
cea a mediului
perceptiei
ambiant:
detaliilor creste

b. puritatea
luminii

emperatura asociata culorii

deal:5500K
Curba
spectrala a
luminii
emise
Colour randering index (CRI)
:raportul dintre energiile
spectrale care alcatuiesc o
culoare
Ideal :100-echilibru perfect

ALEGEREA CULORII

CHEI DE CULORI

SPECTROFOTOMETRU

DINII ROLUL CULORII

ETAPELE NREGISTRRII CULORII RECONSTITUIRILOR

PROTETICE N CABINETUL STOMATOLOGIC
NR.
CRT

MANOPERA
nregistrarea culorii dintelui de reconstituit la nceputul edinei terapeutice, naintea instalrii fenomenului de
oboseal vizual
Utilizarea luminii naturale pentru nregistrare culorii. (Se pot utiliza i lmpi speciale cu lumin corectat radiaia
luminoas emis de acestea cuprinde toate radiaiile din spectrul vizibil).
Pacientul: fr machiaj, cu hainele acoperite cu o bavet n culori neutre
( albastru pal / gri- n cazul nostru)
Dintele nu se usuc n prealabil pentru a nu modifica culoarea natural a acestuia.
Determinarea gradului de luminozitate a culorii: manevra se realizeaz cu ochii ntredeschii pentru a reduce
cantitatea de lumin care ajunge la retin i a permite celulelor cu conuri de la acest nivel s deceleze gradul de
luminozitate al culorii
Se fac comparaii rapide cu mostrele din cheia de culori (reprize nu mai lungi de 5 secunde pentru a nu se instala
oboseala vizual care face s creasc sensibilitatea la grupul de culori galben orange)
Se alege saturaia nuanei i apoi nuana propriu-zis corespunztoare nivelului de luminozitate ales iniial.
Mostra /mostrele de culoare alese se compar cu dintele de reconstituit n diferite condiii cum: dinte umed, dinte
uscat, lumin natural i artificial din diferite unghiuri, nivel al buzei mai ridicat sau mai cobort.
Dac exist dubii cu privire la culoarea aleas se alege una cu un grad de luminozitate mai mare care se poate
modifica ulterior prin machiaj.
Se realizeaz harta cromatic a dintelui de restaurat precizndu-se toate detaliile legate de culoare, de individualizare
structural, de transluciditate.
Se nregistreaz gradul de lustru al suprafeei dentare

UMBR I LUMIN

TRANSLUCIDITATEA

FLUORESCENTA

Unele corpuri au proprietatea de a emite radiatii cu lungimi

de unda mai mari decat radiatiile incidente-LUMINISCENTA
Daca emisa de lumina continua si dupa ce stimulul luminos
a fost indepartat propritatea se numeste FOSFORESCENTA.
Daca emisia de lumina inceteaza odata cu stimulul lumins
atunci proprietatea se numeste FLUORESCENTA.
La nivel dentar : florescenta : apre la un stimul luminos cu
lungimea de unda : 340-350nm(spectru UV)Lungimea de unda
ardaiatiei emise : 4000-410 nm.(in regiunea albastra a
spectrului vizibil)

tructuri dentare narurale

Coroane de
invelis
metalo

DINII- UMBR I LUMIN

CORIDORUL ORAL

INCISIVUL CENTRAL
DOMINANT

DINII- UMBR I LUMIN

DINIIUMBR I
LUMIN

DINIIUMBR
I
LUMIN

DINII- ANOMALII DE
CULOARE
- DINTE DEVITAL

FLUOROZA

DINII- ANOMALII DE CULOARE

- HIPERBILIRUBINEMIE

DINII- ANOMALII DE CULOARE

TRATAMENT CU
TETRACICLIN

ILUZIA OPTIC

ILUZIA OPTIC

ILUZIA
OPTIC

ILUZIA OPTIC

ILUZIA OPTIC

ILUZIA OPTIC

REFACEREA ECHILIBRULUI
ESTETIC PRIN RESTAURARI
METALO-COMPOZITE SI
INTEGRAL COMPOZITE

AVANTAJELE RESTAURARILOR
METALO-COMPOZITE

TEHNICA MAI PUTIN COSTISITOARE

PRELUCRARE USOARA
NU NECESITA DOTARE TEHNICA
FOARTE SOFISTICATA
REFAC IN BUNE CONDITII FUNCTIA
FIZIONOMICA
DETERMINA INTR-O MAI MICA
MASURA ABRAZIA DINTILOR
ANTAGONISTI COMPARATIV CU
MATERIALELE CERAMICE

DEZAVANTAJE RESTAURARILOR
METALO-COMPOZITE

IMBATRINIREA MATERIALULUI
COMPOZIT
ALTERAREA EFECTELOR CROMATICE
FISURARE
POSIBILITATEA DESPRINDERII
REZISTENTA MAI REDUSA LA
ABRAZIE COMPARATIV CU CERAMICA
DAR MAI CRESCUTA DECAT A
RASINLOR ACRILICE

TIPURI DE RASINI COMPOZITE UTILIZATE

PENTRU PLACAREA INFRASTRUCTURII METALICE

RASIINI DIACRILICE COMPOZITE(SOLIDEX)

RASINI POLICARBONATE(GRADIA)

POLISTICLE( ARTGLASS)

TEHNOLOGIA TARGIS /VECTRIS

TEHNICA SOLIDEX

SOLIDEX ESTE O RASINA COMPOZITA

FOTOPOLIMERIZABILA CU UMPLUTURA CERAMICA
INDICATA PENTRU PALCAREA SCHELETELOR
METALICE

PROPRIETATI FIZICE SI ESTETICE ASEMANATOARE

CERAMICII VINTAGE (SHOFU)

TEHNICA SOLIDEX

FINISAREA INFRASTRUCTURII METALICE

SABLARE
SILANIZARE
ALICAREA OPAQUER FOTPOLIMERIZABIL
MODELAREA LIBERA A POLIMERULUI

EFECTUL ESTETIC ESTE DEOSEBIT, INDICELE DE

REFRACTIE A COMPOZITULUI SOLIDEX FIIND
1,51 COMPARATIVE CU CEL AL SMALTULUI
1,65

TEHNICA SOLIDEX
PLACAREA CU OPAC

1.

3.

2.

PLACAREA CU OPAC

PENTRU PROFUNZIMEA NUANTEI SI

TRANSLUCIDITATE IN ZONA INCIZALA
SI INTERPROXIMALA SE UTILIZEAZA
OPAQUE INCISAL.
PENTRU DIMINUAREA LUMINOZITATII
SE FOLOSESTE OPAQUE VRO
PENTRU A CRESTE INTENSITATEA
CULORII ALESE SE FOLOSESTE
OPAQUE VPO
PENTRU INDIVIDUALIZARE SE
UTILIZEAZA KITUL STAINS ,
MATERIALELE APLICANDU-SE CU UN
PENSON

ALEGEREA CULORII

ALEGEREA CULORII

SE FOLOSESTE CHEIA DE CULORII VITA (16

NUANTE)
TRUSA ARE IN COMPONENTA EI O GAMA
FOARTE VARIATA DE COMPOZITE DE PLACARE
CARE PERMIT ACOPERIREA INTRGII GAME DE
CULORI

ALEGEREA CULORII

TEHNICA SOLIDEX
INDIVIDUALIZARE SI MACHIAJ

TEHNICA GRADIA

POLICARBONATELE SUNT POLIMERI

SEMICRISTALINI : MICROPARTICOLE
CERAMICE INTR-O MATRICE DE
POLICARBONAT DIMETACRILAT
REZISTENTA LA ABRAZIE
USOR DE MANIPULAT
PERMIT RECONSTITUIRI ESTETICE
DOSEBITE

TEHNICA GRADIA
APLICAREA OPACULUI

TEHNICA GRADIA
ALEGEREA CULORILOR

TEHNICA GRADIA
INDIVIDUALIZARE SI MACHIAJ

TEHNICA ARTGLASS

INDICATII:

RESTAURARI FIXE
Proteze unitare
Punti clasice
Punti adezive
(colate)
Suprastucturi
protetice pe
implante
Fatete, inlay-uri,
onlay-uri

TEHNICA ARTGLASS

INDICATII:

RESTAURARI
MOBILIZABILE
Suprastructuri pe
implante
Coroane telescopate
Restaurari agregate
prin mijloace
speciale de
mentinere, sprijin si
stabilizare

COMPONENTA TRUSEI
ARTGLASS

ARTGLASS OPAQUE

ARTGLASS PASTA

ARTGLASS LICHID

ARTGLASS CONECTOR(individualizari)

ARTGLASS CREATIVE(fluid pentru

individualizare)

TEHNICA ARTGLASS

Finisarea structurilor metalice

Finisare, curatire si lustruire cu jet
de vapori
Sablare cu particule oxid de Al de
min 110 nm la o presiune de 2 bari
sau mai mult.

Microretentii, favorizeaza o mai

buna adeziune aliaj - componenta

TEHNICA ARTGASS

Finisarea
structurilor
metalice
APLICAREA
KEVLOC-PRIMER
KEVLOC BONDING

ACTIVARE TERMICA

TEHNICA ARTGLASS
APLICAREA OPACULUI
APLICAREA ARTGLASS OPAQUE
- NUANTELE DE OPAC SUNT IDENTICE CU
NUANTELE DE DENTINA CA URMARE NU
APAR MODIFICARI DE CULOARE CHIAR SI
ATUNCI CAND GROSIMEA STRATULUI
APLICAT ATINGE 2 MM.

TEHNICA ARTGLASS
ALEGEREA CULORII

CHEIA DE CULORI VITA

INDIVIDUALIZARE SI MACHIAJ

ARTGLASS CREATIVE ASSORTMENT PERMITE

REALIZAREA UNOR RESTAURARI DE O FOARTE MARE
VARIETATE CROMATICA REPRODUCAND IN ACELASI
TIMP SI TRANSLUCIDITATEA CARACTERISTICA
STRUCTURILOR DENTARE.
MODIFICAREA CULORII SI INDIVIDUALIZAREA
DINTILOR
FRACTURI ALE SMALTULUI
PETE DE DECALCIFICARE

TEHNICA ARTGLASS
RECONDITIONARE
A
RESTAURARILOR
CU ARTGLASS:
TEHNICA DIRECTA
(INTRAORAL)

TEHNICA
INDIRECTA

TEHNICA ARTGLASS
ARTGLASS CONECTOR
INDICATII:
INDIVIDUALIZAREA
COLORISTICA A
DINTILOR ARTIFICIALI
INDIVIDULAIZAREA
COLORISTICA A BAZEI
PROTEZEI
MODIFICAREA FATETELOR
ARTGLASS

SISTEMUL TARGIS VECTRIS

SISTEM INTEGRAL COMPOZIT
INDICATII
INLAY-URI,ONLAY-URI
MICROPROTEZE DE INVELIS
PUNTI DE MICA AMPLITUDINE

COMPONENTA TRUSEI
TARGIS VECTRIS
COMPONENTA VECTRISINFRASTRUCTURA
VECTRIS FRAME
VECTRIS PONTIC
VECTRIS SINGLE

COMPONENTA TARGIS
-RASINA DE PLACARE

ALEGEREA CULORII

CHEIA DE CULORI CHROMASCOPE UNIVERSAL

PLACAREA CU RASINA TARGIS

A INFRASTRUCTURII VECTRIS

TARGIS BASE
TARGIS DENTINE

PLACAREA CU RASINA TARGIS A

INFRASTRUCTURII VECTRIS
LUSTRUIRE

PLACAREA CU RASINA TARGIS

LUSTRUIRE A INFRASTRUCTURII VECTRIS

SISTEMUL TARGIS VECTRIS

TRANSLUCIDITATE
POSIBILITATEA INDIVIDUALIZARII

INDIVIDUALIZARE SI MACHIAJ

PLACAREA CU RASINA TARGIS A

INFRASTRUCTURII METALICE
TARGIS LINK
TARGIS OPAQUE
TARIS DENTINE

PLACAREA INFRASTRUCTURII
METALICE CU RASINA TARGIS

SISTEMUL TARGIS VECTRIS

PLACAREA
INFRASTRUC
TURII
METALICE
CU RASINA
TARGIS

REFACEREA
ECHILIBRULUI
ESTETIC PRIN
RESTAURARI
INTEGRAL CERAMICE

REFACEREA ECHILIBRULUI ESTETIC

PRIN
RESTAURARI INTEGRAL CERAMICE

INCRUSTATII
FATETE
MICROPROTEZE

ALEGEREA CULORII
TEHNICA EMPRESS

LINGOLUL DE CERAMICA

ALEGEREA CULORII
TEHNICA EMPRESS

RASINA DE CIMENTARE

INDIVIDULALIZARE SI MACHIAJ

PENSULARE
STRATIFICARE

LUMINISCENTA SI OPLAESCENTA
RECONSTITUIRE INTEGRAL CERAMICA
TEHNICA EMPRESS

RECONSTITUIRE METALO CERAMICA

INCRUSTATII INTEGRAL
CERAMICE

INCRUSTATII INTEGRAL
CERAMICE

TEHNICA EMPRESS

TEHNICA IN CERAM

REFACEREA ECHIIBRULUI
ESTETIC PRIN FATETE
CERAMICE COLATE

TIPURI DE FATETE COLATE

FATETE ACRILICE LAMINATE ( Mastique)- valoare istorica

FATETE DIN RASINI COMPOZITE - tehnica directa
- tehnica indirecta
FATETE DIN CERAMICA

PROTOCOLUL DE REALIZARE A
FAETELOR COLATE
PREPARAREA FEELOR VESTIBULARE
FREZA SPECIALA
SANTURI ORIZONTALE CU O
PROFUNZIME DE 0,3- 0,6 MM
PREPARAREA RAMANE LA NUIVELUL
SMALTULUI RESPECTAREA
MORFOLOGIEI DE ANSAMBLU
CONTUR TERMINAL NETED
PERETE AXIAL CU PREPARARE BRUTA

PROTOCOLUL DE REALIZARE A
FAETELOR COLATE
PREPARAREA FEELOR PROXIMALE

PANA LA NIVELUL CONTACTULUI

PROXIMAL CU RESPECTAREA
PUNCTULUI DE CONTACT

PROTOCOLUL DE REALIZARE A
FAETELOR COLATE
PLASAREA JOINT-ULUI DENTO PROTETIC
JUXTAGINGIVAL
SUBGINGIVAL 0,05-0,1mm
-freza LVS cu granulatie dubla- linie de preparare
juxtagingivala
-fir retractor-expunerea coletului
-Prepararea se opreste la distanta de jonctiunea smaltcement, profunzimea preparatiei, 0,25 mm, asigurand o
grosime suficienta fatetei
-Prag chanfrein

PREPARAREA LA NIVEL
CERVICAL

PROTOCOLUL DE REALIZARE A
FAETELOR COLATE

PREPARAREA LA NIVEL INCIZAL SAU OCLUZAL

1,5 MM -REFACEREA
MARGINII INCIYALE
DE CAUZA ESTETICA
SAU FUNCTIONALA
1MM- REFACEREA
LUNGIMII
CORONARE AXIALE
0,2 MM -SIMPLA
REMODELARE
!!! ZONELE DE
CONATCT OCLUZAL

PROTOCOLUL DE REALIZARE A
FAETELOR COLATE
PREPARAREA FETEI ORALE
Prin prepararea marginii incizale este posibil
sa fie necesara o modificarea smaltului oral
pentru a elimina straturile perpendiculare pe
suprafata de lucru si o preparare uniforma
!!!! Expunerea accidentala a dentinei

INREGISTRAREA
AMPRENTEI

PROTEZAREA PROVIZORIE
FATETE ACRILICE
FATETE COMPOZITE

METODA DIRECTA
METODA INDIRECTA

ALEGEREA CULORII

PREGATIREA
FATETELOR

PREGATIREA CHIMICA A
DINTILOR

FAETE COMPOZITMETODA DIRECT

1.

2.

4.

FAETE COMPOZIT
METODA INDIRECT

REABILITAREA ORAL COMPLEX

FAETE CERAMICE

FATETE INTEGRAL
CERAMICE

FATETE INTEGRAL
CERAMICE
APLICAREA STRATULUI LUMINISCENT

FATETE INTEGRAL
CERAMICE
APLICAREA DENTINEI

APLICAREA SMALTULUI

FATETE INTEGRAL
CERAMICE

INDIVIDUALIZARE MORFOLOGICA
APECT FINAL - FATETE COLATE TEHNICA EMPRESS

REFACEREA ECHILIBRULUI ESTETIC

DENTO-SOMATO-FACIAL PRIN
MIJLOACE METALO CERAMICE

DEZIDERATE
CONSERVAREA STARII DE SANATATE
A ELEMENTELOR SISTEMULUI
STOMATOGNAT

GENERAREA ILUZIEI NATURALULUI

1. REFACEREA ECHILIBRULUI
ESTETIC FACIAL GLOBAL

ASIGURAREA SUPORTULUI
OPTIM PENRTU PARTILE
MOI

1. REFACEREA ECHILIBRULUI
ESTETIC FACIAL GLOBAL

RESTABILIREA RAPOARTELOR
FACIALE NORMALE

1. REFACEREA ECHILIBRULUI
ESTETIC FACIAL GLOBAL
REFACEREA
ARMONIEI
SURASULUI
CORELATIA :LINIA
SURASULUI- LINIA
MARGINILOR
INCIZALE

1. REFACEREA ECHILIBRULUI
ESTETIC FACIAL GLOBAL

CORELATII :TIPUL DE
SURAS-TIPUL DE
PREAPARTIE LA PRAGBIOTIPUL PARODONTALNIVELUL PRAGULUITIPUL DE RECONSTITUIRE
METALO-CERAMICA

2. REFACEREA ECHILIBRULUI
ESTETIC AL ARCADEI ARCADEI

REFACEREA ORDINII
DINTILOR PE ARCADAMORFOLOGIE
CORECTA

2. REFACEREA ECHILIBRULUI
ESTETIC AL ARCADEI ARCADEI

REFACEREA DISPUNERII DINTILOR LA

NIVELUL ARACADELOR

CURBA TRANSVERSALA
CURBA SAGITALA

CURBURA
VESTIBULARA

2. REFACEREA ECHILIBRULUI
ESTETIC AL ARCADEI ARCADEI

SIMETRIA ARCADEI- MODELAJ IN

RAPORT CU DINTII OMOLOGI
EXISTENTI PE ARCADA

2. REFACEREA ECHILIBRULUI
ESTETIC AL ARCADEI ARCADEI

RESPECTAREA
LEGII
PERSPECTIVEI

2. REFACEREA ECHILIBRULUI
ESTETIC AL ARCADEI ARCADEI

CONSERVAREA/
RESTAURAREA SPATIULUI
LATERAL NEGATIV

3. REFACEREA
ECHILIBRULUI ESTETIC
ODONTAL

REFACEREA
CONTURURILOR

PROFILUL DE EMERGENTA

MODELUL CU FALSA GINGIE

3. REFACEREA
ECHILIBRULUI ESTETIC
ODONTAL

REFACEREA FORMELOR i
DIMENSIUNILOR- MORFOLOGIA

3. REFACEREA
ECHILIBRULUI ESTETIC
ODONTAL

REFACEREA
CULORILOR

METODOLOGIA DE ALEGERE A CULORII

OPAQUERI
PIGMENTAREA INTERNA I EXTERN
TEHNICA PORELANULUI MARGINAL

Restaurrile metalo-ceramice:grosimea
straturilor de material

Aplicarea primerului auriu la nivelul

coletului pt mascarea marginii coroanei

Face ca supraconturarea opacului la acest nivel sa

Aplicarea opacului

Aplicarea portelanului la
nivelul marginii cervicale
-

-uor suparconturat- contracia de ardere

- amestec: porelan special cu un porean mai inchis la
culoare ( nuana mai intunecata dect ceea ce se
dorete a se obine n final

Pigmentarea intern

Modificare culorii opacului dup ardere (prin

devitrificare) -greu de anticipat -pigmentare
intern pt corecie (pigmeni cu temperatur
de ardere mai mare dect a poreanului utilizat
pt restul starturilor
Cazuri cnd nu se poate folosi opac n tre culori
Cu ct grosimea porelanului translucid este
mai mare cu att nuana apare mai saturat i
mai nchis- ca urmare dac culoarea
pigmentului etse cea care se dorete n final ,
nuana final va fi mai inchis

Pigmenii utilizai tb s conduc la

obinerea unei nuane mai luminoase i
mai puin staurate dect cea final

Aplicarea porelanului dentin

Tehnica bult-up asociat cu tehnica cut-down
pt obinerea iluziei naturalului

Bulit-up

Aplicarea porealnului dentin

Tehnica bult-up asociat cu tehnica cut-down
pt obinerea iluziei naturalului

Cut back- faa vestibular

Aplicarea porealnului
dentin
Tehnica bult-up asociat cu tehnica cut-down
pt obinerea iluziei naturalului

Cut back feele proximale

Aplicarea porealnului
dentin
Tehnica bult-up asociat cu tehnica cut-down
pt obinerea iluziei naturalului

Cut-back- marginea incizal

Individualizri cromatice n
cazul refacerii unui dinte tnr

Zone de
opacitatestructur cu

Pete de decalcificare

Individualizri cromatice n cazul

refacerii unui dinte de vrstnic

Aplicarea porealnului smalprimul strat ( pigmentat)

Aplicarea porealnului smaltranslucid

Grosimea i dispoziia
straturilor de porelan

PIGMENTARE EXTERN

Tehnica bult-up asociat cu tehnica cut-down

pt obinerea iluziei naturalului

Coroane separate

Punte

Aspect final
Coroan
realizat prin
tehnica clasic

Tehnica porelanului marginal

-Infrastructura metalic se realizeaz similar cu cea
clasic
- metalul nu acoper pragul n integime (0,5-0,7 mm)
-Este recomandabil utilizarea primerului auriu la
marginea infrastructurii metalice pt a facilita
aderena materalului de placare

Vizualizarea starturilor de
porelan n regiunea coletului

ETAPELE DE APLICARE A PORELANULUI

Aspect dup cea de a doua

ardere a porelanului marginal

Este necesar corecia marginilor pe alocuri- scurte

Aspect final dup corecia

marginilor

Finisar
e

Aspect final

3. REFACEREA ECHILIBRULUI
ESTETIC ODONTAL

CREAREA EFECTELOR DE CULOARE

-SIMULAREA GINGIEI