ESTETICA

DENTO - SOMATO-
FACIALA
Eros şi Psyche
ANTONIO CANOVA
 I. 2.ETAPE ALE ESTETICII
 Estetica spontană (estetica rudimentară).

Peştera Altamira- pictură rupestră

Apus de soare
 Pitagora Socrate Platon Aristotel
 Nuclee estetice în filozofia antichităţii, Evului Mediu şi
Renaşterii.

L.DaVinci
Sf.Augustin
 Dezvoltarea esteticii ca disciplină de sine
stătătoare.
 Identificarea esteticii ca ştiintă.

Alexander Baumgarten (1714-1762)

I. 2.ETAPE ALE ESTETICII
I. 2.ETAPE ALE ESTETICII
Estetica spontanĂ
(estetica rudimentarĂ).
 II. 4. DEFINITIE:

STIINŢA CARE SE OCUPĂ CU STUDIUL

FRUMOSULUI ÎN NATURĂ, ÎN ARTĂ, ÎN
VIAŢA SOCIALĂ ŞI PRODUCTIVĂ
 I. 3. OBIECTUL ESTETICII
 HEGEL: frumosul în artă
 T. VIANU: ştiinţa frumosului
artistic
 TATAR KIEWICZ: ştiinţa
frumosului artistic şi natural
 SIMION BARNUŢIU: ştiinţa
frumosului şi sublimului în
artă şi natură
 M. EMINESCU: estetica vieţii
 AL. DIMA: estetica sub tripla
ei formă: estetica naturii,
estetica civilizaţiei, estetica
artei
I. 5. LOCUL ESTETICII
CONTEMPORANE

FILOZOFIA
INDUSTRIE
ARHITECTURA

PRODUCTIA
BUNURILOR
ESTETICA MEDICINA
DE CONSUM

NATURA SOCIOLOGIA
ARTA
1.6. VALORIZAREA ESTETICA A
AMBIENTULUI NATURAL

• VOLUM
• FORME
• DIMENSIUNI
• PROPORŢII
• CULORI
• SUNETE
 I. 7. REVELATIA CUNOASTERII
PROPRIULUI CORP

Nud de femeie cu oglindă

GIOVANI BELLINI
I.8. Definitie:

Estetica dento- somato- faciala este “

stiinta care se ocupa cu studiul
frumosului la nivel dento- somato-
facial, a dizarmoniilor care apar în
aceasta relatie şi a mijloacelor de
prevenire şi corectie”
 I. 9

FUNDAMENTELE
FILOZOFICE
ALE ESTETICII
GENERALE
ESTETICA
DENTO-
SOMATO- FACIALA

RATIONAMENTUL
ŞI MIJLOACELE
SPECIFICE
STIINTELOR
MEDICALE
II.1. ORIGINILE ACTULUI
ESTETIC:

ACT RATIONAL

ACT IRATIONAL
II.2. ETAPELE CREATIEI
ARTISTICE:

A. PREGATIREA OPEREI;
B. INSPIRATIA;
C. INVENTIA;
D. EXECUTIA.

(TUDOR VIANU)
II. 3. BINOMUL

MESAJ
ESTETICA SI
MEDICINA
 TEORIA FORMATIVITATII

“Actul de a înfăptui ceva, orice, implică

un proces de producere de invenţie şi
creativitate, ceea ce conferă caracter
estetic întregii experienţe umane.”

LUIGI PAREYSON
 PIUS SERVIEN
Frumusetea esentiala si fundamentala
PLATON: Totul este rânduit în formă

PITAGORA: Totul este rânduit în număr

LEGILE CABALEI
Sirul lui Fibonacci
SIRUL LUI FIBONACCI
SIRUL LUI FIBONACCI
FIDIAS

EUCLID

PYTAGORA
PROPORTIA
DE AUR
 •PROPORTIA DE AUR

•TRIUNGHIUL DE AUR
(AL LUI PITAGORA)
DREPTUNGHIUL DE AUR

5
4

3
“CEA MAI FRUMOASA FIGURA GEOMETRICA
ELEMENTARA ESTE TRIUNGHIUL”
 PROPORTIA DE AUR LA

NIVEL DENTAR

COMPASUL
DE AUR
SALVADOR DALI
DONI TONDO-
MICHELANGELO
 CRITICA CANOANELOR
 Elasticitatea canoanelor: în arhitectura, pictura ca şi
în teatru, este permisa modificarea canoanelor
(skenografia);
 Exista permisiunea abaterii de la linia dreapta;
 Francis Bacon: “nu exista frumusete care sa nu aiba
o nepotrivire de proportii”, “frumusetea, asa cum
reiese din canoane este rece, lipsita de sensibilitate.
Frumusetea nu are reguli”.
H. MOORE
CRITICA CANOANELOR

GIACOMETTI
EL GRECO

Revelatia
Sf.Ioan
SARUTUL-
CONSTANTIN BRANCUSI
 FORME

RENOIR-
A BAGNEUSE BLONDE

NASTEREA LUI VENUS-

BOUGUEREAU
 DIMENSIUNI

DOUA NUDURI- RENOIR

 RAPORTUL
STOMATOLOGIE- ARTA

ESTETICA ÎN
STOMATOLOGIE-
ESTETICA
FACIALA
ESTETICA FACIALA
PREMISELE ANATOMICE ALE ESTETICII
DENTO- SOMATO- FACIALE
PREMISELE ANATOMICE ALE ESTETICII
DENTO- SOMATO- FACIALE
 ARMONIA GLOBALA FACIALA

 METODA DESCRIPTIVA

 METODA CANONICA
 METODA DESCRIPTIVA

Greuze –
Stroganov copil

Bronzino- Cap de femeie

Jean Simeon Chardin –

Autoportret
 VOLTAIRE

METODA
DESCRIPTIVA

DANTE

ERASMUS DIN ROTTERDAM

METODA CANONICA-
cadrul facial

FATA-- FIGURA
 METODA
CANONICA

LINIA INTERSPRINCENARA

PLANUL MEDIAN
 TRH

Oph
Ln. bisprancenara
METODA
CANONICA
Ln. bipupilara
REPERE
ORIZONTALE

Ln. subnazala

Ln. bicomisurala

GN
 Planul medio-sagital

METODA
CANONICA

REPERE
VERTICALE

-planul medio- sagital;

-ln. prin unghiul intern
al ochiului;
-ln. prin pupila;
-ln. prin unghiul extern
al ochiului;
- tangrnta la Zy
PROPORTII
 EVALUAREA PROPORTIILOR ETAJELOR FETEI
-METODE-

 M. Leonardo Da Vinci: Sn-Gn=Sn-N;

 M. Da Vinci modificata: Oph-Sn=Sn-Gn;
 M. Boianov:Dist. Intercomisurala=Stomion-Gn;
 M. Boianov modificata: dist. Interpupilara=
Stomion-Gn;
 M. Willis: Fanta labiala- fanta palpebrala= Sn-
Gn;
 M. compasului de aur Appenrodt: Sn-Gn(gura
inchisa)= 3/5Sn-Gn(gura deschisa).
 Sirul lui Fibonacci : dist. intercomisurala-
dist. intre unghiurile externe ochi- latimea
fetei la nivelul ln. intersprincenare;
 proportii de aur la nivelul fetei:

¤ Trh- unghi ext. ochi/ unghi ext. ochi- Gn = S

¤ Trh- aripa nas/ aripa nas- Gn =S
¤ H piramida nas/ l aripi nas = S
 indici faciali:
¤ I facial sup.= Oph-Pr./Zy-Zy X 100
¤ I facial total =Oph- Gn /Zy-Zy X 100
¤ Zy-Zy =3X Ecm-Ecm
¤ I nas=h piram.Nas/latime piram nas X100
 Lungimea buzei superioare
 Buza superioara= 1/3 Sn-Gn;
 Fanta labiala este la unirea a 1/3 cu 2/3
a etajului inferior;
 Santul labio- mentonier imparte
distanta fanta labiala- Gn în doua
jumatati;
 Criteriul Burstone :în repaos(postura)
buzele abia se ating, fara efort sau
dezvelesc max 2-3 mm de la nivelul
incisivilor
 Rosul buzei superioare= rosul buzei
inferioare (sau b. sup.=1/3 şi b. inf.=
2/3);
 Fanta labiala= 1/3 din latimea fetei la
acest nivel;
 ANALIZA
CANONICA
 ARMONIA PROFILULUI
 METODA DESCRIPTIVA

 METODA CANONICA
 ARMONIA PROFILULUI
-METODA DESCRIPTIVA-
 APRECIERE GLOBALA

FRANTZ JOSEPH
DE HABSBURG

CONVEX CONCAV

DREPT
 ARMONIA PROFILULUI
-METODA DESCRIPTIVA-

 TREAPTA LABIALA
 ARMONIA PROFILULUI
-METODA CANONICA-
 APRECIEREA EGALITATII ETAJELOR

SUPERIOR

MIJLOCIU

INFERIOR
PROPORŢII
 ANALIZA PROFILULUI
-METODA CANONICA-

UNGHIUL LUI HADJEAN

Gl

N 150-160°
Linia E

Or P.Frankfurt Po

P.Camper

90-110°

Go
P. Izard P. Simon
 Analiza Baud :3 etaje ale fetei la nivelul profilului
30-36°♂/27-32°♀ - nivelul I:Trh-glabella
- nivelul II: glabella- varful nasului
23-27°♂ / 22-24°♀ - nivelul III:varful nasului -menton

CAE

31-34°♂/32-35°♀

Convexitatea profilului: se apreciaza in functie de unghiul

delimitat intre:
Gla-Sn-Pg(α)
165°< α<175°-clasa I-profil plan –convex
α α<165°- clasa II- profil convex
α >175°- clasa III- profil concav
Unghiul facial al lui Camper: rezulta la intersectia planului lui
Camper cu linia ce uneste Gla cu N
N: 80°+/-10°

Unghiul nazo-facial: rezulta la intersectia liniei ce uneste Gla

cu Pg cu linia tangenta la piramida nazala
N:30-35°
 Unghiul nazo-labial: unghiul delimitat intre linia ce uneste Sn cu
varful nasului si linia ce uneste Sn cu punctul cel mai anterior al
buzei superioare
N: 90-100°- la barbati
100-120°- la femei

Linia lui Burstone: linia care uneste Sn cu Pg

Buza superioara este situata anterior de aceasta linie cu 3,5
+/-1,4 mm
Buza inferioara este situata anterior de aceasta linie cu
2,2+/-1,6mm

Lungimea buzei superioare