Universitatea “Dunărea de Jos” Galați

Facultatea de Medicină și Farmacie Galați

Psihologia
esteticii

Coordonator: ȘL. Dr. Rusu-Negraia Magdalena Autori: Apostolache Diana Raluca

Banaru Ion
Ciolpan Larisa
Ghibu Iulian
Toma Alina
 1 DEFINIȚIE 4 SUBRAMURI

ESTETICA
CUPRINS 2 ISTORIC 5
FOTOGRAFICĂ

ESTETICA
3 OBIECTIVE 6
DENTO-FACIALĂ
 “ESTETICĂ”
Termenul își are originea în termenul grecesc aistheton însemnând acel ceva
capabil de a fi perceput prin intermediul simțurilor și este știința cunoașterii
senzoriale, distingându-se diferența între conoașterea senzorială și cunoașterea
pură (gândirea) prin contrastul dintre scopul esteticii și a logicii: prima
urmărește frumosul, iar a doua adevărul.
 1 Estetica Antică
secolul VI î. Hr. - secolele IV - V d. Hr.

Prima etapă a istoriei esteticii -

ETAPA IMPLICITĂ A ISTORIEI
ESTETICII 2 Estetica Medievală
În această etapă, estetica se dezvoltă în cadrul
secolul VI d. Hr. - secolul XIII d. Hr.
filosofiei

3 Estetica Renașterii
secolul XV d. Hr. - secolul XVI d. Hr.
 1 Începutul Epocii Moderne
începutul secolul XVI– sfârțitul secolul XVIII

Etapa a2-a (1750 până în zilele

noastre) – ETAPA EXPLICITĂ 2 Estetica Clasică Germană
Se dezvoltă pozitivismul estetic, impresionismul,
sfârșitul secolului XVIII - mijlocul secolului XIX
modernismul, postmodernismul

3 Estetica Modernismului
mijlocul secolului XIX - mijlocul secolului XX
ESTETICA EGIPTULUI ANTIC

Modelul de frumuseţe era întruchipat de zeiţa

Nefertiti - o frunte înaltă, înclinată spre posterior,
ochi mari, alungiţi orizontal şi buze cărnoase, bine
reliefate

Canoanele de frumeseţe, corespundeau unui profil

drept, cu patru etaje egale, corespunzătoare părului,
frunţii, nasului şi gurii = graţia şi nobleţea
În secolul XX, s-a încercat asimilarea unui alt gen de
frumuseţe, care nu se mai bazează pe perfecţiunea
formelor, aducând în prim plan senzaţiile pe care
aceste forme le generează, în acest fel, frumosul
devine puternic subiectiv

Arta fotografică, industria filmului, moda, mass-media

contribuie = dinamizarea şi la rafinarea gustului
estetic, impunând în acelaşi timp modele de frumuseţe

Dorinţa oamenilor de-a deveni mai atractivi, nu este

apanajul modernismului, aceasta a existat
dintotdeauna, devenind mai evidentă datorită
mijloacelor de comunicaţie interumane. În acest sens,
descoperirile arheologice: cranii aparţinând civilizaţiei
mayaşe, prezintă pe feţele vestibulare ale dinţilor
frontali incrustaţii din pietre preţioase
 INFLUENȚE
CULTURALE
În Australia şi Noua Guinee, băştinaşii
sărbătoresc atingerea vârstei adulte şi
maturitatea prin îndepărtarea celor 2 IC
superiori, obicei care există şi în Africa
de Sud, unde adulţii care prezintă
dentiţie completă sunt consideraţi urâţi.
 În accentuarea conştiinţei estetice a populaţiei, un rol deloc de
neglijat, îl are massmedia. Avalanşa de reviste şi programe
INFLUENȚE televizate, care promovează modelul vedetelor hollywood-
iene, au avut drept consecinţă, pe de-o parte, rafinarea
MASS-MEDIA gustului, iar pe de altă parte, creşterea standardelor de
aspiraţie către frumos

De asemenea, reclamele publicitare pentru diferite produse,

tehnici sau tehnologii audeterminat creşterea nivelului de
informare
 01 Estetica literară
SUBRAMURI 02 Estetica muzicală
ALE ESTETICII 03 Estetica artelor plastice (pictură,
sculptură, fotografie)
PRINCIPIUL
SPECIFIC
în estetica imaginii fotografice
REGULA TREIMILOR
ÎN ESTETICA FOTOGRAFICĂ

Această regulă susține că o imagine poate fi împărțită în 9 părți egale, prin

două linii imaginare orizontale verticale echidistante. Cele 4 puncte formate la
intersecțiile acestor linii imaginare (puncte de forță), pot fi folosite la alinierea
subiectului sau elementelor ce alcătuiesc compoziția fotografiei, creând mai
multă tensiune, energie și interes comparativ cu simpla centrare a subiectului
sau elementului în imagine.
 ORGANIZAREA ÎN
Unind mijloacele laturilor cadrului → axele de simetrie, intersecția lor →
PLAN A FOTOGRAFIEI centrul de simetrie al cadrului. Subiectul nu se plasează în centrul de simetrie
al cadrului: excesul de simetrie scade importanța celorlalte elemente ale
imaginii = punct slab al cadrului. Așezandu-l după una din axele imaginii,
privirea rămane fixată pe el, fără a influnța celelalte elemente.
 Idealul de
estetică facială
ESTETICA LINIILOR
ŞI A FORMELOR
Compoziţia dentară, dento-facială şi facială = multitudine de
linii mai mult sau mai puţin exprimate: la nivelul planului
ocluzal, incizal, liniei mediane, direcţiei dinţilor

Se consideră că cea mai armonioasă poziţionare a două linii

este cea paralelă; paralelismul nu generează conflicte, dând
senzaţia de libertate, de mişcare. Cea mai puternică combinaţie
a liniilor este cea de perpendicularitate, de intersecţie

Liniile verticale – şanţuri de dezvoltare accentuate, liniile

hipoplazice şi convexităţile verticale accentuează lungimea;
liniile orizontale – coloraţii cervicale sau muchiile incizale
lungi şi drepte accentuează lăţimea
 Trebuie să se urmărească
ANALIZA dezvoltarea echilibrată a celor trei etaje şi existenţa
ESTETICĂ DIN paralelismului dintre trei planuri de referinţă:
PERSPECTIVĂ  planul incisiv (linia incizală a surâsului)
FRONTALĂ  planul estetic (planul ocluzal sau linia ocluzală a surâsului)
 planul bipupilar

Dacă planul incisiv + planul ocluzal nu sunt || cu planul bipupilar, dar sunt || între
ele = exces/minus de creştere condiliană unilaterală → egresia asimetrică a
dinţilor maxilari
ANALIZA ESTETICĂ DIN Estetic, ideal = profilul drept, cu o dezvoltare
echilibrată a proeminenţelor frontală, nazală şi
PERSPECTIVĂ LATERALĂ mentonieră.

Pentru o apreciere corectă = orientarea capului este

aceea în care planul Frankfurt are o poziţie orizontală;
o înclinare spre posterior = anomalie de clasa a IlI-a,
iar o înclinare spre faţă = anomalie de clasa a Il-a
Angle
 ESTETICA
Interrelaţia buze-dinţi, în timpul vorbirii sau surâsului, este hotărâtoare în
ZÂMBETULUI aprecierea din punct de vedere estetic, a aspectului facial. Elementele
componente ale esteticii zâmbetului se referă la:
1. componentele faciale ale zâmbetului
2. componentele dento-faciale ale zâmbetului
3. componentele dentare ale zâmbetului
4. componentele gingivale ale zâmbetului
5. componentele funcţionale ale zâmbetului
COMPONENTE FACIALE ALE ZÂMBETULUI

Elementele faciale care intervin în dezvoltarea unui surâs estetic

sunt: forma feţei, proporţiile feţei, simetria ei si aspectul profilului

 Forma: ideal - este cea ovală; dintre feţele ovale, mai apreciate sunt
cele la care lăţimea reprezintă 30% din înălţime.
 Proporţia feţei – indicele facial morfologic IF = raportul dintre
înălţimea şi lăţimea feţei
 Simetria – paralelismul existent, între cele 3 linii sau planuri trasate
imaginar: planul bipupilar, bicomisural şi mentonier
 Profilul feţei - echilibru între proeminenţa frunţii, a nasului şi a bărbiei, între
poziţia buzei superioare faţă de cea inferioară; unghiul naso-labial = 100°, iar
şanţul labio-mentonier să fie bine evidenţiat
COMPONENTE
DENTO-FACIALE BUZELE: Persoanele cu o linie labială de repaus dreaptă sau uşor

ascendentă spre comisuri = caracter optimist, linie labială concavă = reflectă

ALE ZÂMBETULUI pesimismul

SPAŢIUL INTERLABIAL DE REPAUS: spaţiul existent

între buza superioară şi cea inferioară, atunci când buzele sunt în repaus, şi are
valoarea medie de 1,5 mm. gradul de vizibilitate al dinţilor se modifică o dată
cuînaintarea în vârstă

SPAŢIUL NEGATIV/CORIDORUL BUCAL: spaţiul

întunecos între mucoasa jugală şi arcadele dento-alveolare în timpul râsului sau la

deschiderea gurii; un spaţiu similar apare între FV ale dinţilor şi comisurile bucale
în timpul surâsului
COMPONENTE DENTARE ALE ZÂMBETULUI

Linia mediană interdentară - cu atât mai pregnantă, în timpul surâsului, cu cât la nivelul compoziţiei
dentare există un element dominant de tipul unei diastemei

Poziţia dinţilor - dinţii maxilari anteriori trebuie să prezinte o înclinaţie convergentă spre incizal

Ambrazura incizală – spaţiu negativ între MI şi zonele de contact interdentar, vizibil datorită
contrastului de culoare dintre albul dinţilor şi zona întunecată din interiorul cavităţii bucale. Ambrazura
papilară reprezintă o zonă negativă care, în condiţii normale, este complet ocupată de papila interdentară
COMPONENTE
GINGIVALE ALE
ZÂMBETULUI
Nivelul acceptabil de descoperire al gingiilor în
dinamică este, din punct de vedere estetic, de ≈ 3 mm
Evaluarea estetică a componentelor gingivale ale
zâmbetului se referă la: sănătatea structurilor
parodontale, zenitul gingival, înălţimea gingivală şi
linia estetică gingivală (ultimele trei fiind determinate
strict de forma osului alveolar)
 Ocluzia funcţională
ocluziei ideale se referă la o ocluzie terapeutică care nu
solicită nici o adaptare neuro-musculară, deoarece nu

COMPONENTE există contacte ocluzale perturbatoare

FUNCŢIONALE
ALE Activitatea musculară
ZÂMBETULUI
Practicarea exercițiului de producere voluntară,
progresivă și repetată a unui zâmbet, în fața oglinzii, până
la apariția senzației de oboseală musculară, dezvoltă un
zâmbet plăcut în mod automat
CONCLUZIE

“Este o intamplare sa te nasti frumos,

dar este o arta sa imbatranesti frumos”