1.

Tehnici de preparare a canalelor:

A. Conventionala:
 Tratament clasic pentru canale drepte;
 Dupa cateterizare, se introduc acele pana la nivelul constrictiei apicale;
 Se incepe cu ace de la mic la mare;
 Se realizeaza miscari de pilire circumferentiala sau de rotatie de un sfert de cerc pe toata lungimea de lucru;
 Se incepe cu acul de 10/15 sau 06/08 in cazul canalelor foarte mici in diametru. In cazul canalelor mai largi se
pot folosi ace de 20.
 Dupa ce acele de diametru mic au ajuns la apex, acele mari se retrag in 1/3 medie, apoi ace si mai mari in 1/3
coronara;
 La canalele curbe, instrumentarul va fi precurbat sau se utilizeaza ace flexibile cu vf inactiv;
 Tratamentul se face cu irigare continua cu solutie de lavaj + lubrifiant/ chelator;
 Pentru evitarea de praguri – se recapituleaza cu acul initial;
 Canalele tratate prin aceasta tehnica se obtureaza cu 1 singur con central de gutaperca sau conuri de argint.
 Nu se recomanda condensarea laterala – conicitate redusa.

B. Step-back:
 In canale cu curbura usoara spre moderata;
 Primul ac ce se introduce pe toata lungimea de lucru = ac initial;
 Se configureaza segmental apical cu ace cu 3-5 dimensiuni mai mari decat cel initial
 Se realizeaza stopul apical, fiind limita pana la care se va efectua tratamentul + limita obturatiei de canal;
 Ultimul ac utilizat pe toata lungimea de lucru = acul Master;
 Urmatoarele intrumente se aleg crescator, la fiecare ac, lungimea de lucru se scurteaza cu 1 mm;
 Dupa fiecare ac se realizeaza controlul permeabilitatii pe toata lungimea de lucru = recapitulare cu ac de nr.
inferior fata de ultimul ac folosit.
 Lavajele + recapitularea = previn blocajul apical;
 Ultimul ac cu care patrundem in can rad = ac final.
 Avantaje: conicitate mai pronuntata – permite condensarea laterala, datorita retragerii cate 1 mm –
reducerea riscului de praguri si perforatii
 Pt canalele curbe se foloseste lubrifiant si ace ultraflexibile;

C. Tehnica telescoparii progresive (crown-down):

 Se realizeaza prin utilizeaza descrescatoare a acelor;
 Permeabilizarea : cu ace de 08, 10, 15;
 Largirea segmentului coronar si mijlociu: cu instrument manual apoi, pana la nivelul curburii cu freze
Gates;
 Se iriga abundant canalul;
 Dupa largirea canalului in 2/3 coronare se utilizeaza ace din ce in ce mai mici pt a patrunde in zona apicala;
 Se introduc instrumente la interval de1 mm, din ce in ce mai adanc pana la lungimea de lucru;
 Odontometria finala: cand instrumentarul a actionat la 2-3 mm de constrictia apicala;

D. Tehnica fortelor compensate:

 Se folosesc pt canale cu o curbura accentuata;
 Se folosesc ace pila cu vf netaietor, introduce pe toata lungimea de lucru si se rotesc 90° in sesns orar +
usoara presiune in directie apicala;
 Se folosesc si frees Gates pt a facilita patrunderea pe canal ( 1/3 coronara sau pana la nivelul curburii);
 A 2a rotatie = in sens invers orar, de 120-360° + presiune apicala;
 Ultima miscare: rotatie de Reaming pt incarcare si indepartare DDR;
 Se pot utilize ace Reamer sau Fille;
 Se combina cu tehnica pilirii.
E. Tehnica dublei telescopari:
 Imbinare de telescopare progresiva ( step-down) cu cea regresiva (step-back);
 Canalul se largeste dinspre coronar spre apical, incepand cu instrumente groase pana cand lungimea de
lucru este accesata cu ace subtiri;
 Preevazarea in 1/3 coronara: freze Gates;
 Se instrumenteaza zona apicala pana la diametrul dorit, apoi se aplica tehnica Step-back dinspre apical spre
coronar, crescand conicitatea canalului.
 Avantaje: se indeparteaza factorii din cele 2/3 coronare, pana la curbura canalului + tesutul moale necrozat
si infectat + dentina alterata din 1/3 coronara a canalului;

2. Tehnici de obturatie pe canal

Tehnici de obturare cu gutaperca:

1. Tehnica de cimentare a unui con unic calibrat la apex:
- se utilizeaza un con de gutaperca cu conicitate 02 sau mai mari corespondent frezelor Ni-Ti (master);
- fixarea definitive a conului in canal, se va face pe toata lungimea de lucru cu ajutorul unui ciment de
sigilare pt a completa si eventualele spatii goale sau neregulate ramase intre con si peretii canalului;
- indicatii: in canale largite prin tratament mecanic sau ace Kerr manual sau intrumentar rotativ sau in cazul
canalului M-V la P1 superior;
- avantaje:
o simplitate si rapiditatea executiei;
o la conurile cu conicitate mai > de 02 poate servi ca prima etapa in condensarea verticala la cald in
val continuu;
- dezavantaje:
o solubilitatea sigilantilor;
o conul nu asigura o sigilare eficienta de unul singur
o sigilare pe o distanta de 2-3 mm de constrictie
Etape de lucru:
1. pregatirea canalului prin spalaturi endodontice;
2. ramolirea unui segment de 2-3 mm de la varful conului prin procedeu termic sau chimic;
3. introducerea conului pe canal sub o usoara presiune pt ca varful sau ramolit sa amprenteze apexul canalului.

2. Tehnica obturatiei prin modelarea individuala a conului:

Indicatii: canale mai largi decat cel mai gros con standardizat de gutaperca;
Etape de lucru:
1. Ramolirea simultana a mai multor conuri de gutaperca groase tinute cu pensa in flacara;
2. Transformarea conurilor prin rulare intre 2 placute de sticla intr-o masa unica de gutaperca;
3. Modelarea ruloului de gutaperca intr-un con de grosime corespunzatoare;
4. Racire in apa a conului + proba clinica – radiologica a conului, in scopul fixarii pana la 1-2mm de apex;

3. Tehnica condensarii laterale la rece

Avantajele tehnicii:
• Asigura o sigilare superioara oburatiilor prin cimentarea unui monocon;
• Success clinic considerabil in timp;
Dezavantaje: obturatie neomogena
Timpii operatori:
• Toaleta canalului
• Uscarea canalului
• Proba spreaderului in canalul radicular: astfel incat sa ajunga de-a lungul conului de gutaperca principal
(master), pana la o distant de 1-2 mm de constrictia apicala
• Alegerea conului de gutaperca principal (master): trebuie sa fie cu un calibru mai mare decat calibrul celui mai
gros instrument cu care s-a largit canalul pe toata lungimea de lucru;
• Coafarea peretilor canalului cu ciment de sigilare
• Coafarea conului cu ciment de sigilare si introducerea sa in canal pana la distant déjà amintita de 0,5-1 mm de
constrictia apicala;
• Introducerea spreaderului in pozitia finala timp de 15-30 secunde
• Indepartarea sprederului din canal prin miscari reciproce de rotatie cu o amplitudine de 30-40°
• Introducerea imediata a unui con auxiliar de gutaperca, cu varful coafar de ciment de sigilare, in spatiul realizat
de spreader
• Reintroducerea spreaderului si condensarea laterala simulatana a ambelor conuri de gutaperca;
• Repetarea manevrelor se face pana la complete obturare a canalului, cand nu se mai poate introduce niciun con
• Indepartarea excesului de gutaperca prin sectionarea conurilor cu un fuloar incalzit de la nivelul orificiilor de
emergent ale canalelor radiculare
• Condensarea ferma finala, verticala, cu ajutorul unui plugger;
• Indepartarea cimentului de sigilare la monoraduculari pana la un nivel situate sub joctiunea cement-smalt
• Coafarea podelei camerei pulpare cu ciment de sigilare la pluriradiculari si condensarea la cald de gutaperca
peste stratul de ciment pt sigilare;
• Radiografie de control
• Aplicarea unei obturatii de baza cu ciment policarboxilat sau CIS, de preferat FOZ
• Obturatie coronara provizorie
Ordinea in obturarea canalelor radiculare (Stock):
1) Canale cu probleme, apoi cele largi, accesibile;
2) M superiori: intai MV, DV si P
3) M inferiori: MV, ML si D

4. Tehnica condensarii laterale la cald:

- Diferenta fata de condensarea laterala la rece: incalzirea spreaderului inaintea folosirii sale in canal;
- Avantaje: protectia fata de microinfiltratie;
- Indicatii: in obturatiile de canal prin condensarea la rece care au o densitate induficienta in 2/3 coronare si
in obturatiile neomogene de gutaperca, cu spatii vide prin condensarea la rece;
Timpi operatori:
1. Indepartarea spreaderului incazit din canal, inainte de a se raci intr-o miscare continua de rotatie;
2. Introducerea unui spreader neincalzit;
3. Condensarea lateral a gutapercii cu spreaderul neincalzit;
4. Indepartarea spreaderului neincalzit din canal;
5. Introducerea unui con de gutaperca accesoriu in spatiul spreaderului neincalzit;
6. Introducerea spreaderului neincalzit si reluarea pana la complete obturare a canalului;

5. Tehnica de condensare vericala la cald:

- Se realizeaza cu pluggere ( varf tesit);
Timpi operatori:
1. Introducerea unei cantitati de ciment de sigilare in portiunea apicala;
2. Coafarea cu ciment de sigilare a varfului conului master + introducerea in canal pana se blocheaza ( 2-3 de
apex);
3. Fularea in canal a extremitatii ramolite a conului cu un plugger neincalzit ( calibru corespunzator 1/3 coronare);
4. Introducerea unui spreader incalzit in masa de gutaperca + fularea materialului ramolit mai departe spre apex cu
plugger neincalzit;
5. Repetarea manevrelor alternative de ramolire + condensarea pana la realizarea unei obturatii compacte in
portiunea apicala, cu materialul oferit de conul master;
6. Restul canalului se obtureaza prin adaugarea succesiva de segmente de con se face in canal cu spreaderul
incalzit astfel incat sa patrunda in masa de gutaperca déjà condensate, dand o continuitate obturatiei;
7. Evitarea supraincalzirii si aplicarea sigilantului pe fragmentele plastifiate;
8. Condensarea simultana a segmentului de con nou adaugat si masa de gutaperca déjà existent cu un plugger
neincalzit;
9. Se vor folosi pluggere din ce in mai mai mari
6. Tehnica condensare verticala la cald in val continuu:
Are 2 timpi operatori:
 obturarea initiala a segmentului apical
1. alegerea unui con master de gutaperca corespunzator ca marime si a unui plugger care sa se opreasca la
5-7 mm de limita lungimii de lucru pentru evitarea termoplastifierii excessive a gutapercii in zona
apicala;
2. fixarea unui stopper pep luger ce marcheaza intervalul de 5-7 mm;
3. alegerea si marcarea cu opritoare ocluzale a 3 hand-pluggere conventionale care sa patrunda pe rand,
dar nu complet in cele 3 segmente ale canalului;
4. toaleta canalului (alcool etilic);
5. uscarea canalului cu conuri de hartie;
6. coafarea conului de gutaperca la limita apicala a lungimii de lucrul
7. plasarea conului de gutaperca la limita apicala;
8. declansarea incalzirii pluggerului System B;
9. sectionarea conului de gutaperca la nivelul orificiului canalului radicular;
10. condensarea segmentului de gutaperca termoplastifiat cu hand-pluggerul neincalzit de diametru maxim;
11. activarea incalzitii pluggerului system B si avansarea continua in masa conului de gutaperca cateva
secunde pana la 3-4 mm de reperul apical;
12. pluggerul system B coontinua deplasarea pna la 1 mm de reperul apical, pe masura ce se raceste si
mentinerea lui sub presiune 5-10 secunde;
13. reincalzirea scurta a pluggerului la 300 grade timp de 0,5 secunde, urmat de coborare la 200 grade tot
timp de 0,5 secunde, permitand retragerea rapida din canal, evitand dezlocarea;
14. introducerea hand-pluggerului de calibru minim neincalzit si finalizarea compactarii apicale a obturatiei
de gutaperca;
• obturarea retrogada a segmentului mediu si coronar: injectarea termoplastica a unor volume successive reduse
de gutaperca de 2-3 mm care sa permita compactarea vertical eficienta = adaptare buna a gutapercii si
cimentului de sigilare la peretii canalului

3. Izolarea campului operator. Mijloace izolante/absorbante

Diga:
Avantaje:
• Previne ingestia sau aspirarea instrumentelor endodontic, fragemente dentare sau solutii de irigatii
• Camp operator curat si uscat
• Imbunatateste vizibilitatea si previne aburirea oglinzii
• Clema si folia exercita o usoara retractie a tesuturilor parodontale, protejand tesuturile moi inconjuratoare
• Creste viteza excutiei tratamentului endodontic
• Medicul si asistenta sunt protejati de infectii transmise prin saliva
• Ofera liniste operatorie si confort fizic/psihologic pacientului
Dezavantaje:
• Alocarea unui timp suplimentar actului terapeutic
• Sporeste costul tratamentului
• In caz de alergie la cauciuc, necesita folosirea unei folii fara latex
• Situatie in care este greu de aplicat (M3)
• Contraindicata in cazuri de deficiente respiratorii majore, astm sau psihopatii
Componente: folia elastica, clemele de prindere, perforatorul, cleste pentru clema, cadrul, sablon, materiale
ajutatoare (spatula, servetele de protectie, ata dentara), aspirator de saliva

Etape preliminare:
• Stabilirea manoperei de efectuat, alegerea culorii, grosimii si marimii foliei, tipul de clema si elemente auxiliare
de fixare
• Indepartarea tartrului supra- si subgingival in zona de lucru
• Testarea contactelor interdentare cu ata dentara
• Proba clemei pe dinte: dupa alegerea clemei, aceasta se prinde cu clestele port-clema, se deschide corespunzator
si se blocheaza cu inelul. Se introduce peste dinte pana la nivelul coletului, impingand usor parodontiul. Se
scoate clestele si se verifica stabilitatea clemei
• Anestezia de contact: badijonaj/spray pe mucoasa V sau O la dintele respectiv

Aplicarea simultana a clemei si foliei de diga

• Perforarea foliei in dreptul dintelui de tratat, conform sablonului
• Intinderea foliei peste cadru si introducerea aripioarelor clemei in interiorul orificiului perforat, cu arcul clemei
spre D
• Introducerea clestelui in interiorul gauilor clemei
• Indepartarea cu indexul de catre medic a obrajilor si buzelor
• Plasarea clemei la coletul dintelui si indepartarea indexului din vestibul
• Deplasarea cu ajutorul spatulei a marginilor foliei peste aripile clemei cand folia ajunge la colet
• Se da drumul la folie, se aplica capetele foliei cu ajutorul asistentei, dupa care se deplaseaza cu spatula
marginile foliei peste aripile clemei
• Facilitarea trecerii peste punctul de contact interdentar cu ajutorul atei dentare
• Plasarea aspiratorului sub diga
• Uscarea dintelui cu spray de aer
• Suplimentar se pot folosi ligaturi la coletul dintilor sau pene elastic

Aplicarea initiala a foliei si apoi a clemei

• Indicata in cazul elementelor cu 2 arcuri pentru grupul I-C
• Se perforeaza folia in dreptul dintelui conform sablonului
• Folia se intinde peste cadru
• Aplicarea foliei peste dinte pana la colet folosind ata dentara pentru a facilita trecerea la nivelul contactelor
interproximale
• Aplicarea clemei la nivelul coletului astfel incat sa se inchida ermetic zona coletului
• Se plaseaza aspiratorul sub diga

Indepartarea sistemului de izolare:

• Se scot mijloacele suplimentare de ancoraj (pene sau ligaturi)
• Se indeparteaza clema cu ajutorul clestelui
• Se indeparteaza folia, cadrul si aspiratorul
• Se sterg tegumentele si buzele cu servetelul
• In izolarile multiple se indeparteaza mai intai clemele, apoi cu indexul introdus spre V se indeparteaza folia
axial
• Se taie folia aproximal cu foarfeca si se indeparteaza de pe dinti
• Se verifica integritatea foliei in zona septurilor astfel incat sa nu ramana niciun fragment de diga interdentar

4. Materiale de obturatie pe canal

 Gutaperca:
 Consistenta se modifica in functie de temperatura
 Conurile devin plastice la 64 grade si se dizolva cu cloroform sau balotan
 Inainte de obturarea de canal conurile se sterilizeaza in solutie dezinfectanta timp de 5 minute (5%
NaClO) apoi sterse prin spalare cu alcool etilic
 Este biocompatibila, toxicitate tisulara foarte scazuta
 Pt adeziune se foloseste un strat de rasina
 Pt proprietati antimicrobiene se asociaza Ca(OH)2, clorhexidina sau ambele

 Resilon:
 Polimer sintetic
  Se utilizeaza impreuna cu Epiphany (sub aceeasi forma ca si gutaperca)
 Termoplastic
 Se dizolva in chloroform

 Sigilantii:
 Actiune biologica nedorita si toxicitate =>degenerare tisulara si intarzierea vindecarii
 Conditii: aderenta la dentina radiculara si con + sigilarea perfecta a canalului radicular, forta de
coeziune buna pt mentinerea obturatiei, vascozitate scazuta, neiriant si stimulator al vindecarii
periapicale
 Sigilanti moderni: materiale pe baza de MTA, AH+, Gutaflow

 Sigilanti pe baza de oxid de Zn si eugenol

 Cei mai cunoscuti: Roth sealer, Kerr PCS, Procoseal, Endermethasone
 Caracteristici: capacitatea de sigilare scazuta datorita solubilitatii crescute a oxidului de Zn, adeziune
scazuta intre gutaperca si sigilantul cu oxid de Zn, eugenolul are efect negativ/cytotoxic

 Sigilantul pe baza de mineral tiroxide aggregate (MTA)

 MTA = oxid + aluminat + silicat tricalcic + oxid de bismut + aluminoferita tetracalcica + oxid de Si +
oxizi minerali
 Pt actiunea sa biologica si priza materialului necesita un mediu umed (lichide bilogice sau solutii de
irigare)
 Adaptare marginala: superioara, blocand microorganismele restante
 Irigarea finala cu NaClO are efect antibacterian + eliminarea resturilor tisulare + crarea mediului alcalin
pt hidratarea sigilantului
 Avantaje:
 biocompatibilitate foarte buna;
 stimuleaza vindecarea;
 elibereaza Ca(OH)2 cu efect antimicrobian;
 adeziune superioara;
 este non-mutagenic, non-neurotoxic si nu influenteaza circulatia de la nivelul lig. parodontal;
 realizeaza o inchidere ermetica la nivelul dentinei si cementului;
 radioopac;
 nu are contractie de priza;
 priza si calitatea sigilarii nu sunt influentate de fluidele tisulare
 dezavantaje:
 modificari coloristice ale dintelui datorita ionilor de Fe
 timp de priza lung (2 ore si 45 minute)
 lipsa unui solvent determina dizolvare dificila din canal
 produse comerciale pe baza de MTA:
 Pro Root Endo: prin condensare laterala la rece sau tehnica cu carrier. Capacitate de sigilare
superioara cimenturilor pe baza de oxid de Zn si eugenol. Actiune instanta: minima
 MTA Fillapex: MTA + rasina + bismut + siliciu. Proprietati: vascozitate scazuta, capacitate de
sigilare foarte buna, timp de priza 35 minute, solubilitate scazuta, actiune antimicrobiana (14
zile), radioopacitate
 CPM: are o cantitate mare de carbonat de Ca, Cantitate crescuta de ioni de Ca eliberati +
capacitate de sigilare crescuta, adeziune foarte buna la peretii dentinari, vascozitate scazuta si
biocompatibilitate. Calitati: activitate antimicrobiana, radioopacitate
 MTA obtura: solubilitate scazuta si stabila timp de 15-30 zile pana la 60 zile, vascozitate
crescuta
 Cimentul F-doped MTA: contine florura de Na; este osteoconductiv si are o capacitate de
sigilare buna
 AH+
 Format din 2 paste
 Proprietati: solubilitate scazuta si stabilitate chimica, adeziune ridicata la dentina, timp de priza lung

 Gutta Flow:
 gutaperca introdusa intr-o matrice de silicon cu particule de Ag.
 Este insolubila, biocompatibila, fluiditate mare si adeziune crescuta la dentina, nu e toxic
 Timp de priza 25-30 minute

 Sisteme bioceramice:
 Biocompatibilitate. Hidrofile, lipsa contractiei de priza, stabilitate chimica
 A fost conceput ca un ciment silicat de Ca nontoxic
 Umiditatea din canalul radicular nu influenteaza inchiderea marginala si asigura cresterea rezistentei la
fractura

 Rasinile metacrilice
 Permit realizarea obturatiei radiculare intr-un mediu usor umed, avand proprietati hidrofile
 Tehnica presupune evitarea solutiei de irigare cu continut de peroxid de hidrogen
 Timpi operatori:
 Uscarea canalului de 1-2 conuri de hartie
 Alegerea conului principal in functie de sigilantul folosit
 Control radiografic al adaptarii conului
 Introducerea acului de descarcare al materialului pana la 2-3 mm de capatul can. rad.
 Umplerea canalului pana la nivel coronar
 Introducerea conului principal
 Umplerea spatiului endodontic in caz de necesitate cu conuri auxiliare
 Avantaje:
 Scade microinfiltratia
 Toxicitate acceptabila determinand biocompatibilitate
 Indepartarea din canal se face usor

5. Solutii de irigare
1. Hipocloritul de sodiu
2. EDTA
3. Solutii iodurate
4. Digluconatul de clorhexidina CHX
5. MTAD
6. Acid citric
1. Hipocloritul de sodiu:
 Agent antimicrobian sigur
 concentratia antimicrobiana eficienta 0,5-5,25%
 solutia este frecvent iritanta ,alcalina, hipertonica
 se prefera dilutia cu 0,5% bicarbonat de sodiu in endodontie,reducand pH-ul fara afectarea proprietatilor
bactericide
 inlocuirea si agitarea permanenta este necesara pentru o eficacitate maxima intrucat volumul de irigant este
mic de aceea poate fi cu usurinta inactivat
 indeplineste o serie de criterii mentionate pentru irigantul ideal:
-un spectru antimicrobian larg
-capacitate de inactivare a endotoxinelor
-capacitate de a dizolva tesuturile organice si componenta organica a detritusului dentinar
  este necesara irigarea cu o solutie chelatoare aproximativ 3 min intrucat irigarea doar cu Hipocloritul de
sodiu poate duce la detritus dentinar remanent (smear layer) in interiorul sistemului endodontic

2. EDTA
 are proprietati chelatoare
 permite indepartarea detritusului dentinar remanent prin solubilizarea componentei anorganice
 se foloseste o grosime de la 2 um la 40 um,aderent de dentina cu rol de rezervor pt microorganisme
 impiedica actiunea antimicrobiana a irigantilor,blocand penetrarea acestora in caniculele dentinare
 previne cresterea fungilor ,bacteriilor gram negative
 capacitate de demineralizare pe o adancime de 20-50 um
 in retratamente usureaza indepartarea mecanica a obturatiei
 se poate uiliza sub forma de gel sau sol. Apoasa 17%
 alternarea solutiilor

1. Solutii Iodurate
 datorita iodului din solutia de iodura de potasiu este indicata ca irigant
 la un contact de 10 min irigant-dentina impiedica cresterea bacteriei in cazul unei dentine infectate
 in practica concentratia sa este de 5% iodura din iodura de potasiu,sub forma Churchill:
 iod 16,5 g
 iodura de potasiu 3,5g
 apa distilata 20g
 etanol 90% 60g
 pentru o eficacitate maxima ,detritusul dentinar remanent trebuie indepartat

2. Digluconaul de clorhexidina - CHX

 are spectru larg si toxicitate redusa
 sub forma de gel sau solutie 2%
 abilitate crescuta de aderare la cristalele de hidroxiapatina din dentina
 folosit cel mai frecvent in tratamente ca irigant cat si ca medicament intracanalar - pansament antiseptic
 folosit singur este ineficient deoarece nu dizolva tesuturile si nu indeparteaza detritusul dentinar remanent
 combinatia CHX + hipoclorit de sodiu dizolva resturile pulpare si detritusul dentinar remanent de pe peretii
interni ai canalului
 combinatia CHX 2% cu NaOCl 2,5% este cea mai eficace decat oricare solutie folosita separat
 CHX 2% ramane activa pana la 12 saptamani in caniculele dentinare
 Eficienta in irigatia finala cand peretii canalului sunt debridati
 Nu are rol chelator,nu dizolva tesutul necrotic
3. MTAD
 Solutie cu continut de tetraciclina ,acid acetic si detergent
 Indeparteaza detritusul dentinar remanent si poate elimina E.faecalis
 Indeparteaza componenta organica cat si cea anorganica a detritusului fara efecte nocive
 Irigarea finala se face 5 min
4. Acid Citric
 Eficienta maxima chelatoare la pH 1,2
 Se gaseste sub diferite concentratii , cele de la 25-50% sunt mai eficiente decat EDTA
 Concentratia de 10% este cea folosita ,avand un pH neutru si nefiind iritanta.
TEHNICI SI PROTOCOALE DE LAVAJ:
 Inainte de a ajunge la lungimea de lucru se foloseste un ac de irigatie scurt de 27 Ga.
 dupa atingerea lungimii de lucru si largirea adecvata a canalului ,se poate introduce un ac de irigatie cu
fereastra de siguranta pe intreaga lungime pentru a nu lasa irigantul sa treaca de periapex.
 prepararea zonei apicale este importanta
 irigarea zonei apicale
 activarea ultrasonica pasiva a irigantului -utilizarea unei anse ultrasonice pt agitarea solutiei existente in
canal
 activarea sonica si ultrasonica a irigantului prin actvare termica si mecanica
 hipocloritul de sodiu trebuie sa patrunda zona apicala
 folosirea irigantilor impreuna se va face cu mare atentie deoarece sunt inflamabile si pot produce acid

6. Hidroxidul de Ca (proprietati, tehnici de aplicare):

Proprietati:
1. Puternic bactericid (distruge in 1-6 minute aprox. 99% din bacterii);
2. Actiune antitoxica;
3. Dizolva detritusurile organice necrozate si infectate din canale;
4. Opreste reactiile persistente din canale ce apar in parodontite apicale cronice;
5. Determina procesul de vindecare al leziunilor in parodontite apicale cronice;
6. Se resoarbe usor in caz de depasire a foramenului;
7. Superior fata de celelalte pansamente in gangrene pulpara – in accidente terapeutice (cai false)
Modalitati de prezentare: preparate magistrale: apa distilata + pulbere de Ca(OH)2 sau produse comericale: ce
contin o cantitate mai < de Ca(OH)2 + aditivi sub forma de pasta/carpule/seringa.
Tehnici de aplicare pe canal:
1. Aplicare cu instrument rotativ (ace lentullo) la turatie redusa, printr-o miscare circumferentiala pe pereti,
evitand bulele de aer;
2. Aplicare cu instrumentele de mana (ace tip burghiu), prin rotirea acului in sens invers orar + miscari
vertical;
3. Condensare cu fuloare de canal (plugger) ce are acces la toata lungimea de lucru;
4. Injectarea cu seringa in care se livreaza sau cu o seringa de presiune.
Indicatii de utilizare:
1. Gangrena simpla – aplicare 1-2 sapt;
2. Parodontita apicala cronica – preparate magistrale (3 luni);
3. Apexificarea in gangrene simpla _ parodontita apicala cronica ( 3-18 luni);
4. Resorbtia radiculara interna cu sau fara perforarea radacinii
5. Resorbtia radiculara apicala externa
6. Cai false radiculare;
7. Fracture radiculare orizontale inchise.